June 5th, 2012 
VR 
„Câtă vreme sunt ai noștri la putere, cine să stea să facă revoluție?“
Domnul Vladimir Tismaneanu imi face onoarea nedorita de a-mi scrie numele intreg, cu tot cu prenume si fara sa mai adauge nici un set de imprecatii simandicoase in jurul lui, in ultima lui productie de blogger trans-oceanic. Desigur, nu o face gratuit. Intamplator, gratie unor prieteni preocupati de siguranta nationala, sa spunem asa, stiu exact motivul pentru care si-a adus aminte ca nu sunt, asemenea modului in care il trateaza pe Larry Watts, “you kno who”, “nomina odiosa”, numele care nu trebuie rostit. Stratagema lui si a activistului de Partid sasait care ii tine trena, lui si altor navetisti ai regimului comunist ca el, nu tine. Dintr-un simplu motiv: Nimeni nu este mai presus de lege!
Dar sa revenim la produsul lui jenant, acum etalat pe tarabele “Hydepark“-ului. Se observa ca in cateva randuri face mentiunea originii sale etnice, ceea ce denota ca incearca sa-si rezolve probleme ideologice si personale – vezi cearta lui cu Victor Ponta, Dinu Zamfirescu, Carmen Musat, etc – apeland la lovituri sub centura, care ar putea sa displaca, in primul rand comunitatii la care face apel acum, cand a ajuns pe fundul turbincii lui Ivan. Distinsul profesoras de provincie isi reia asadar postura de victima perpetua a odioasei Securitati – aceeasi care i-a aprobat plecarea in Ungaria, RDG, RFG, Franta si Spania, sub supervizarea Gizelei Wass – si da vina pe fostul detinut politic si lider al exilului romanesc Dinu Zamfirescu, actualul presedinte al Consiliului Stiintific al IICCMER, si pe un “evreu româno-american, convertit la catolicism”, pentru aparitiile in presa online a unor file din dosarul sau de propagandist veros al regimului comunist. Cum a tras concluzia asta dl Tismaneanu e greu de spus. Dar auto-victimizarea merge pana la capat: chipurile, prin publicarea unor file de Dosar, ar fi fost facute publice “lucruri extrem de personale”. Care, domnule? Numele si prenumele? Sau propriile laudarosenii comunistoide din Autobiografia data CC al PCR?
Dincolo de ridicolul situatiei, ma simt obligat sa spun foarte clar ca documentele primite de Ziaristi Online si comentate de subsemnatul provin in primul rand din Dosarele de la Securitate si de la CC al PCR ale dlui Tismaneanu. Iar ele circula, liber, in samizdat, asa cum circulau pe vremuri si cele ale colegului sau de propaganda comunista, de la “Stefan Gheorghiu”, dl Virgil Magureanu, pana s-a hotarat sa si le publice in Evenimentul Zilei. Dl sef de comitzii, consilii si asociatii de bloc, se poate interesa la CNSAS, unde va afla ca, chiar si eu, de exemplu, in decursul activitatii mele de jurnalist am dat de numeroase astfel de documente interesante, dintre care, atunci cand am fost solicitat de CNSAS, cum este in cazul informatoarei si activistei PCR Smaranda Enache, am donat cu mare drag spre studiul si decizia suverana a onor Colegiului in ce le priveste. Tocmai ma pregateam sa-i rog pe colegii mei de la Ziaristi Online sa faca o noua donatie cand, iata, am aflat via park-urile online pe unde se plimba dl Tismaneanu cu coada intre picioare, ca toate acestea exista la CNSAS. Si eu care am amanat atatia ani sa intreb de ele, tocmai ca sa nu se auto-victimizeze bietul Volodea… Na, ca tot a facut-o pana la urma.
Dar stati putin ca nu-i chiar asa: in anul 2006, cand si-a luat oficial Dosarul de la CNSAS, dl Tismaneanu a promis ca il va publica integral, ca sa vada teroristii din presa – era vorba de mine, colegul sau de azi de la EvZ, dl Ion Cristoiu si de regretatul Mihai Pelin (care oricum ii avea dosarul) – cat de persecutat a fost el de Securitate, de pe cand isi impartea sendvisul cu icre negre cu Nicusor Ceausescu. Cum au trecut deja sase ani si inca n-a apucat sa faca selectia din care sa iasa mai anticomunist ca Papa, ne-am gandit sa-i venim in ajutor cu un document de prefatare: Autobiografia. Ca sa-i revina memoria, nu de alta. Autobiografia sincera, data in fata Partidului, in care nu se sfieste sa-si arate meritele de politruc sadea plin de “Convingeri comuniste”. Daca sunt lucruri atat de “extrem de personale”, de ce le-a spus Partidului? Apoi, daca a fost sincer cu Partidul, cu noi de ce nu poate sa fie? 🙂 In plus, il rugam sa ne spuna care sunt, totusi, lucrurile pe care le considera “extrem de personale” si chiar eu o sa-i pun pe colegii mei sa le arda, cel putin de pe net. Asa cum nu a facut Andrei Ujica in lung-colajul plagiat si plimbat pe toate meridianele planetei de Patapievici si Tismaneanu, sub numele de “Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”. Dreptul la replica e Drept la replica si nu poate fi contestat nici chiar unuia care contesta libertatea presei.
Nu vreau sa mai insist, dar dl Tismaneanu stie prea bine ca, conform logicii sale, la fel de bine ar putea sa-l dea pe el in judecata familia Ceausescu pentru toate porcariile spuse despre ea si toate arhivele personale rascolite. Dl Tismaneanu face si el parte din acele arhive: ale comunismului. Este o fila vie, o stafie, un zombi. Nu poate scapa. Cand iti asumi conditia de “intelectual public si angajat” trebuie sa fii cel putin la fel de deschis publicului ca familia Ceausescu, operata pe viu. In contextul in care te pretinzi “persecutat politic” in timpul regimului comunist si, in acelasi timp, esti publicat, pentru “uzul intern” al activistilor comunisti, in caietele “laboratoarelor proceselor revolutionare mondiale” ale academiei de Partid “Stefan Gheorghiu” si apoi, peste ani, continui sarada ca sef peste toate mustariile “anticomunismului”, cred ca nu strica, din punctul de vedere al interesului public, ca opinia publica sa-ti si cunoasca adevarata “Autobiografie”.
Dl Tismaneanu, cu curajul lui de post-persecutat, ar trebui sa se abtina de la brutalizarea marlaneasca a venerabilului Dinu Zamfirescu, asa cum face de cand s-a trezit extirpat din locul in care se incopetenise, pe viata, dupa calculele sale.
Mai nou, vad ca pe langa scuiparea si imbrancirea batranilor octogenari, Tismaneanu s-a apucat sa violenteze si femei! De data asta curajul ii este de-a dreptul nebunesc, daca ma gandesc la cine este sotul doamnei, un tip destul de bine facut, cu ceva ani de inchisoare politica pe la Aiud, din cate stiu…
Cand nu face pe victima, dl Tismaneanu, din postura de zombi al post-comunismului, nu se lasa si, aproape zilnic, iese din cavernele fostului Stefan Gheorghiu si mai sperie cate o doamna ratacita prin cimitirul elefantilor rosii. Numele victimei de azi: Carmen Musat. Vina ei: are o gazeta in care i-a dedicat ayatollahului “anticomunismului” un articolas: Sfînta mare neruşinare, in care vorbeste exact de ceea ce face profesorasul nostru cel viteaz, chiar azi: “victimizarea ca strategie de supravieţuire a „intelectualului critic“”. Pretextul atacului este, insa, altul: l-a citat gresit pe gurulet. Si dai si dai. Biata doamna de la Observatorul cultural este lovita cu nesat de dl presedinte de comitzii anti-post-para-pre-comuniste nici mai mult nici mai putin decat din trei parti: blogusorul lui, EvZ si Hotznews.
Inainte de a continua, trebuie sa precizez ca dna Musat nu ma are deloc pe lista simpatiilor dansei. Ba chiar dimpotriva; de vreo cateva ori m-a inghiontit de aproape am simtit un gadilat pe la subtiori. Si-acum, la o cautare pe net cu numele Roncea, rasare imediat un “rechizitoriu dur” la adresa mea, aparut in gazeta domniei sale sub semnatura unei Sidorovici cu nume masculin, “doctorand la Universitatea Central-Europeana din Budapesta” a guruloiului Gyuri Soros, si publicat cu titlul dureros Victor Roncea sau problema deficitului de rusine. Aproape am plans cand l-am citit 🙂 Se spune acolo ca… “nu sunt democrat”!
Cu toate acestea, atacul jenant al dlui Tismaneanu la adresa unei femei, altoita din trei parti, in rafale, si amenintata cu procese inter-galactice pentru ca i-a gresit nu stiu ce citat comunistoid, este de rasul curcilor. Ca si cum n-ar fi fost suficient, guruletul rozaliu il pune si pe Mihaiesi, grobianul cu staif al lui Patapievici, pe post de badigard culturnic, sa sara cu bocanii direct pe capul bietei doamne Musat, la rubrica “senatoriala” din EvZ (Bai, Dane, tu citesti ce scrie guzganul asta al tau?). Inteleg ca daca te simti atacat poti sa raspunzi – desi eu n-am facut-o; e, totusi, o doamna, nu poti sa dai ca la fasole in ea – dar de ce n-a ales cuplul de clovni ante-post-comunisti un sac pe care s-ar putea refula mai bine dupa scaparea controlului IICCMER, cum ar fi, de exemplu, doamna Alina Tatiana Mungiu Pipidi, care l-a lasat pe Tismaiesi incremenit in meandrele concretului cand i-a zis ca trebuie sa se salveze de el insusi? Asta chiar ar fi o bataie in namol de savurat: Zombi contra Zombi!
Cititi si: EXCLUSIV. Vladimir Tismaneanu: Cum am suferit sub criminala Securitate si cancerosul Partid Comunist
Foto: Tion.ro
Posted in 
Tags: 
