Întoiul campaniei electorale o ştire de o mare importanţă şi cu multerepercusiuni a trecut aproape neobservată: Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române a interzis comercializarea în incinta bisericilor dinRomânia cărţile apărute la Editura Sânziana. Directorul acesteiedituri, Florin Dobrescu, şi-a exprimat mâhnirea faţă de aceastădecizie, în principal deoarece majoritatea cărţilor editate la Sânzianareprezentau mărturii istorice ale luptei anticomuniste din România. Această decizie se încadrează perfect în trendul ideologicşi politic din România, care la 20 de ani de la Revoluţia anticomunistăîşi ţine eroii la sertar şi preferă elaborarea de rapoarte sterile decondamnare a comunismului, cum este cel realizat de către “Volodea”Tismăneanu, ai cărui părinţi au venit în România pe tancurile armateisovietice. După această decizie nu m-a mirat nici faptul că luptătoriianticomunişti şi pro-Unire, Lesco, Popa şi Ivanţoc, care au stat 15 aniîn temniţele din Tiraspol, nu merită din partea Senatului României nicimăcar acordarea unui titlu onorific, care să le certifice suferinţeleşi eroismul. Potrivit senatorului PNL Mircea Diaconu, actorul care s-aratat în politică, ar trebui să aşteptăm să moară şi apoi să le acordămacest titlu post-mortem! În România se flutură anticomunismul şi reabilitarea eroilor ca pe ocârpă decolorată care nu mai are nimic de a face cu adevărul istoric şicu oamenii care au luptat, prin credinţă sau cu arma în mână, împotrivaocupaţiei sovietice din România. Înţeleg de ce îl poate deranja pePatriarhul Daniel cartea “Cranii de lemn” a fruntaşului legionar IonMoţa. Între un tânăr naţionalist, care a fost liderul studenţimii dinCluj-Napoca, a editat reviste şi a murit luptând în Spania împotrivacomuniştilor, şi un mason, care s-a plimbat în plin regim comunist înîntreaga Europă pe când restul mureau de foame, ca apoi să ajungămitropolit şi patriath, e o mare diferenţă. Lui Daniel Ciobotea i s-aars dosarul de la Securitate chiar în timpul revoluţiei, pentru ca apoisă fie promovat asiduu în diferite funcţii chiar de către Ion Iliescu,propunându-i-se în 1991 de către FSN să preia fotoliul deprim-ministru, după înlăturara lui Petre Roman! Puţină lume ştie că foştii deţinuţi politici din România aveau pânăacum câţiva ani cazier, asemeni borfaşilor de cartier. Cunoscând înurmă cu câţiva ani un bătrân care făcuse 16 ani de puşcărie din cauzăcă fusese membru al Frăţiilor de Cruce (grupare a Mişcării Legionare)la Arad (intrase în puşcărie pe vremea lui Antonescu la 17 ani şi maiprimise 10 ani de detenţie de la comunişti), acesta mi-a spus că el şifoştii lui colegi de detenţie, puţinii care mai supravieţuiseră, erauîncă priviţi de societatea românească ca nişte recidivişti. Ori ce câteori era nevoie să îşi ducă cazierul la vreo bancă sau la vreoinstituţie, funcţionarii îi priveau lung, deoarece figurau ca fiindfoşti puşcăriaşi. Alături de aceşti oameni, printre care era şi unţărănist simpatic cu mâna dreaptă mutilată în timpul interogatoriilordin beciurile Securităţii, am mers la Aiud unde l-am cunoscut pe IonGavrilă Ogoranu, liderul rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraş,o legendă a luptei armate împotriva regimului comunist, colaborator alNATO, capturat abia în 1976 şi salvat de la execuţie prin intervenţiadirectă a preşedintelui Nixon. Tot acolo am auzit prima oară de“sfântul închisorilor”, legionarul Valeriu Gafencu, care l-a salvat dela moarte în închisoare pe Richard Wurmbrandt, plătind cu propriaviaţă. Pe aceşti oameni a pus Daniel Ciobotea, masonul, interdicţie. Peei şi pe alte câteva mii de români curajoşi sau martiri, a cărorbiografii sunt publicate de o singură editură cu posibilităţi materialemodeste şi care se baza pe credincioşii români în a răspândi povesteatragică a luptei ortodoxe şi anticomuniste din România. Iată ce spune directorul editurii despre această interdicţie: “Neexprimam amaraciunea ca, la exact 20 de ani de la acea resurectie atineretului romanesc pentru restaurarea Libertatii si Adevarului,cartile interzise de regimul comunist incep sa fie prigonite si deBiserica stramoseasca, prin intaistatatorii ei. Spunem “si” deBiserica, pentru ca, de la 1 martie 2009 si pana in prezent, EdituraSanziana nu a mai avut acces in nici o sala publica din capitala. Totidirectorii si responsabilii institutiilor care detin aceste sali neobstructioneaza accesul pentru lansari de carte ori simpozioane,invocind interventia unor organizatii cu caracter etnic sau chiar aambasadorului unui anumit stat, ori presiuni la care sunt supusi deautoritatea publica locala.” Şi în încheiere, aş dori să îi transmit patriarhului roşu de laBucureşti ce mi-a povestit mie un bătrân care a participat în calitatede soldat, în anii 1950, la capturarea grupului Şuşman din judeţulCluj. Având doar 19 ani, băiat simplu de la ţară care a îngrijit oîntreagă familie câtă vreme părintele său era într-un lagăr de muncă înSlovacia în timpul ocupaţiei hortyste, era în timpul stagiului militarcând a fost nevoit să participe cu unitatea sa la capturea de“bandiţi”. Zile întregi au luat la puricat un munte dintre Cluj şiBihor, pentru capturarea duşmanilor statului, a bandiţilor, aburghezilor. După ce au capturat câţiva dintre ei, au ajuns în tabăraunde se ascundeau aceştia. Spre suprinderea tânărului de la ţară,“bandiţii” aveau o mică gospodărie într-o râpă ascunsă, undeconstruiseră din bârne şi o bisericuţă, unde s-au închinat timp de 10ani, cât erau urmăriţi de comunişti. Atunci şi-a dat seama că bandiţiinu erau bandiţi, ci români simpli, ortodocşi, ca şi el. A învăţat înacea zi cât va trebui să înveţe acest popor în zeci de ani, din cărţidate din mână în mână, puse la embargou de către însuşi PatriarhulBisericii Ortodoxe Române. George Bara www.napocanews.ro
De mai multă vreme, constatăm că unele trusturi media desfăşoară o campanie concertată împotriva Bisericii Ortodoxe Române, manifestată fie prin mediatizarea obsesivă a unor cazuri de imoralitate a clerului de mir sau a celui monahal, fie prin reproşul permanent că Biserica Ortodoxă Română ar primi prea mulţi bani de la bugetul de Stat, ignorându-se, în mod deliberat, că majoritatea contribuabililor sunt de confesiune ortodoxă, iar clerul ortodox aduce cea mai mare contribuţie cultural-spirituală şi social-filantropică la viaţa comunităţii locale.
În mare măsură, considerăm că aceste trusturi de presă – adesea conduse din străinătate -nu informează opinia publică românească în mod corect, ci tendenţios, punând accentul doar pe ceea ce este senzaţional şi scandalos. Din nefericire, fiind preocupate exclusiv de audienţă şi profit, acestea trec cu vedere presiunea psihică-morală la care este supusă majoritatea creştinilor ortodocşi din ţară, inclusiv mănăstirile, schiturile şi parohiile, prin promovarea în presa scrisă, filme şi internet, a pornografiei, prostituţiei, libertinajului şi prin relativizarea principiilor morale creştine privind familia.
Din cauza secularizării şi a migraţiei, numărul vocaţiilor monahale a scăzut îngrijorător în ultimii ani, iar menţinerea vieţii spirituale şi a disciplinei monahale necesită eforturi sporite şi se află mai intens în atenţia centrelor eparhiale din ţară. În acest sens, cazurile de indisciplină a clerului de mir şi a celui monahal se află deja în atenţia instanţelor de judecată bisericeşti, care analizează fiecare situaţie în parte şi iau măsurile disciplinare (statutare) care se impun.
Cu privire la cazul apărut în cotidianul Libertatea din 2 noiembrie 2009, precizăm faptul că persoana în cauză, victimă a unor persoane interesate de câştig, a solicitat încă din luna august 2009 retragerea din rândul monahilor, solicitare care a fost atunci aprobată, în baza libertăţii de conştiinţă.
Deja, Arhiepiscopia Bucureştilor intensifică măsurile pentru sporirea vieţii duhovniceşti şi întărirea disciplinei monahale, inclusiv în ceea ce priveşte comunitatea slujitorilor monahi de la catedrale, care vor avea obligaţia de a se conforma unui program de mănăstire foarte strict.
Mai precizăm că, într-o societate preocupată de câştig material imediat şi cu orice preţ (şantaj şi presiuni de tot felul), în care nu mai contează mult valorile spirituale, formarea duhovnicească a tinerilor clerici şi mireni presupune o lucrare pastorală permanentă, mai atentă şi mai intensă a Bisericii pentru formarea caracterelor, nu doar măsuri administrative şi disciplinare.
Nr. 61/23 septembrie 2009 P A T R I A R H I A R O M Â N Ă SECTORUL COMUNICAŢII ŞI RELAŢII PUBLICE CENTRUL DE PRESĂ BASILICA BIROUL DE PRESĂ P A L A T U L P A T R I A R H I E I ALEEA DEALUL MITROPOLIEI 25, 040163 BUCUREŞTI IV, ROMÂNIA Telefon: + 40 21 406 71 67 Fax: + 40 21 406 71 72 E-mail: [email protected], https://www.patriarhia.ro/
COMUNICAT DE PRESĂ
Biserica apără demnitatea şi sănătatea persoanei umane
– Răspuns la unele propuneri recente –
Astăzi, 23 septembrie 2009, la Palatul Patriarhiei, Consiliului Consultativ Etico-juridic al Patriarhiei Române s-a reunit pentru a analiza unele propuneri din Raportul “Riscuri şi inechităţi sociale în România”, dat publicităţii de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice în ziua de 22 septembrie 2009, în vederea formulării unui punct de vedere oficial. I. În legătură cu propunerea de legalizare a prostituţiei (conform cap. V, alin. 8 din Raport, p. 249), pe temeiul Sfintei Scripturi şi al învăţăturii Sfinţilor Părinţi, precum şi în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia Română respinge această propunere. Departe de a rezolva o problemă socială gravă, legalizarea prostituţiei va agrava problema sub forma unei sclavii motivate financiar, care intensifică degradarea morală a societăţii, proliferarea diferitelor boli şi creşterea numărului divorţurilor, iar femeilor prinse în această sclavie li se afectează iremediabil sănătatea psihică şi fizică, precum şi demnitatea socială. Considerăm că orice act normativ are menirea să apere demnitatea persoanei, instituţia familiei şi valorile vieţii sociale şi să nu ignore demnitatea persoanei, instituţia sacră a familiei şi moralitatea publică. Tocmai pentru aceste argumente, prostituţia este interzisă prin lege în numeroase ţări europene (Italia, Irlanda, Franţa, Luxemburg), dar şi în majoritatea statelor federale ale SUA. În plus, Consiliul Consultativ Etico-juridic al Patriarhiei Române reaminteşte faptul că România a ratificat Convenţia ONU privind “Suprimarea Traficului de Persoane şi a Exploatării prostituării altora” prin care ţara noastră se obligă să nu legalizeze prostituţia. II. Referitor la dezincriminarea consumului de droguri uşoare (conform cap. V, alin. 6 din Raport, p. 234), Consiliul Consultativ Etico-juridic al Patriarhiei Românerespinge această propunere întrucât ea încurajează şi mai mult consumul de droguri. Acum este necesară mai degrabă o implicare atentă şi responsabilă a Statului în stoparea fenomenului, decât o încercare de legalizare a acestuia. Din cauza efectelor nocive asupra sănătăţii trupeşti şi sufleteşti ale persoanei consumatoare şi a consecinţelor dramatice asupra familiei şi comunităţii, consumul de droguri trebuie descurajat sub orice formă, fiind necesară dezvoltarea serviciilor specializate de prevenţie şi tratament. Biserica a început deja să dezvolte programe de consiliere spirituală a consumatorilor de droguri şi familiilor acestora pentru a preveni excluziunea lor socială. De altfel, în întreaga Europă, cu o singură excepţie, Olanda, nu există o altă ţară în care să se fi legalizat consumul de droguri uşoare, aşa cum se menţionează inclusiv în Raportul Comisiei prezidenţiale. III. Consiliului Consultativ Etico-juridic al Patriarhiei Române a luat act cu surprindere de opinia exprimată în Introducerea Raportului Comisiei Prezidenţiale (p. 6), conform căreia “până şi preoţii, de asemenea o categorie socială cu influenţă mare în comunităţi şi la nivel politic central au obţinut privilegii (salarii din bani publici, subvenţionarea masivă a construcţiei şi reparaţiilor bisericilor, obligativitatea predării religiei în şcoală care asigură venituri absolvenţilor de teologie)”.
În legătură cu această opinie, facem următoarele precizări: Sprijinul Statului pentru Culte este o consecinţă a secularizării de către Stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863), când chelutielile Bisericii (salarii, reparaţii, construcţii) au fost preluate de către Stat ca o compensaţie materială pentru proprietăţile preluate (cca. 25% din suprafaţa agricolă şi forestieră a Ţării Româneşti şi a Moldovei). Acest sprjin a continuat inclusiv în perioada regimului comunist tocmai datorită obligaţiei asumate de Stat în 1863. O eventuală încetare a sprijinului Statului faţă de Biserica Ortodoxă Română ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate, care, însă, între timp au fost folosite pentru împroprietărirea succesivă a populaţiei sărace. În plus, banul public provine de la un public majoritar ortodox. În acelaşi timp, contribuţia la salariu de la bugetul de Stat pentru preoţi nu se face din milă, ci reprezintă o recunoaştere a contribuţiei Cultelor la viaţa societăţii româneşti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor, “Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum, şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlaltor Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti” (art. 7, alin. 1 şi 2). De aceea, pentru parohiile sărace în care, din cauza fenomenului migraţiei, bătrânii şi copiii rămaşi în parohie nu pot contribui financiar la salariul preotului, ajutorul Statului este mai mare. Având în vedere faptul că poporul roman este eminamente creştin, iar, pe de altă parte, cultura şi civilizaţia europeană sunt întemeiate pe valorile creştine, prezenţa religiei în învăţământul public răspunde dorinţei şi nevoilor spirituale ale majorităţii covârşitoare a românilor. De altfel, prezenţa orei de religie în şcolile publice este garantată prin Constituţia României şi reglementată prin Legea învăţământului şi Legea cultelor. Doar în perioada comunistă opresivă, predarea religiei în şcoală a fost întreruptă de un regim ateu totalitar împotriva identităţii şi voinţei religioase ale poporului române. Pe de altă parte, profesorii de religie sunt cadre didactice cu drepturi depline ce întrunesc toate condiţiile prevăzute de lege pentru a putea preda în învăţământul public. În concluzie, prezenţa profesorilor de religie în şcolile publice este firească, legală şi necesară. BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Pozitia Bisericii Ortodoxe Romane fata de intentiile de legalizare a prostitutiei
Pe fondul tot mai evident al inscrierii unor cercuri influente din tara noastra in aria unor conceptii fara legatura cu traditia crestina, cu moravurile poporului nostru si cu demnitatea fiintei umane, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane constata cu ingrijorare reluarea discutiilor oficiale si publice privind legalizarea prostitutiei. Din perspectiva Bisericii lui Hristos, o asemenea masura legislativa nu are doar un caracter anticrestin, ci si unul antiuman prin transformarea unor persoane in obiecte de satisfacere a placerilor. Prostitutia este o realitate cumplita, un flagel social mostenit de lumea moderna din cea mai neagra antichitate, din societatea intemeiata pe sclavie, pe dispretul si abuzul fata de fiinta umana. Departe de a contribui la sanatatea populatiei, legiferarea prostitutiei favorizeaza, intr-o forma mai subtila, dar mai putin daunatoare, proliferarea diferitelor boli, in special SIDA. Acolo unde prostitutia imbraca haina respectabila a legalitatii, infractionalitatea creste, prostitutia ilegala nu dispare, iar persoanelor, in special femei, prinse in drama bordelurilor, li se afecteaza iremediabil sanatatea sufleteasca si fizica. (fragment din Scrisoare deschisă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adresată Parlamentului României cu referire la pericolul legalizării prostituţiei din 13 martie 2002).
Prostitutia constituie in intreaga lume un factor de imoralitate care conduce la degradarea fiintei umane, la esecul civilizatiei. In acest sens Grupul de Initiativa pentru Apararea Familiei (Bucuresti – 2002), grup alcatuit din profesori universitari, medici, avocati, teologi, studenti, membri ai Comisiei de Bioetica a Patriarhiei Romane, ai ASCOR si ai Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti, a editat o brosura cu titlul Fata ascunsa a prostitutiei legalizate care cuprinde rezultate ale unor cercetari stiintifice (medicale, sociologice, psihologice, telogice, etc.) asupra fenomenului realizate in intrega lume. Prezentam in continuare o sinteza a rezultatelor acestor cercetari stiintifice asupra prostitutiei care se regasesc integral in brosura mentionata, din care redam extrase mai jos.
Mirajul unei solutionari medicale a prostitutiei
Unele dintre principalele argumente aduse de sustinatorii legalizarii prostitutiei sunt de natura medicala. Printre altele acestia sustin ca prin demersul lor ar putea sa tina mai bine sub control fenomenul bolilor cu transmitere sexuala. Realitatea este cu totul alta si poate fi sintetizata in aceste principale puncte:
Legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor si nu la reducerea lor.
Sondajele si cercetarile sociologice releva un procent important dintre prostituatele “lumii civilizate” depistate seropozitiv ( HIV); in New York si New Jersey mai multe studii facute pe diferite categorii de prostituate aratau urmatoarele procente: 31% HIV – pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase; 58% HIV – pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase; 84% HIV – pozitive la utilizatoarele de droguri alte decat intravenoase. Intr-un studiu multicentric facut un SUA s-au gasit valori de pana la 57% prostituate HIV pozitive. Controlul medical asupra prostituatelor nu exclude riscul contaminarii intre sedintele de examinare (aceasta deoarece perioada de incubatie a virusului SIDA este intre 6 si 8 saptamani, timp in care femeia care se prostitueaza poate transmite virusul fara ca ea sa fie depistata ca bolnava). Statisticile demonstreaza ca, in ciuda controalelor madicale, bolile cu transmitere sexuala sunt mai frecvente la prostituate comparativ cu populatia generala (intr-un screening efectuat de Centre Hospitalier Affile Universitaire din Quebec un lot de prostituate din Ghana s-au depistat 76,6% infestate cu HIV).
Dimensiunea sociologica a legalizarii prostitutiei
Fenomenul prostitutiei este unul cu un foarte mare impact social, afectand diferite grupuri sociale si reflectandu-se prin consecinte in domenii care scapa atentiei la o prima vedere. O parte dintre acestea sunt reflectate in continuare prin cifre si procente rezultate in urma unor serioase cercetari sociologice:
Cresterea infractionalitatii in zonele unde bordelurile sunt legalizate (cercetarile facute in diferite zone ale lumii arata ca legalizarea bordelurilor conduce la cresterea fenomenului infractional cu pana la 1000%, in functie de natura infractiunii). Exodul populatiei si scaderea valorii proprietatii in zonele in care sunt amplasate casele de toleranta (valoarea proprietatii – locuinte, terenuri, spatii comerciale – se reduce cu pana la 50%, iar marea parte a populatiei – intre 60% si 80% – doreste sa parasesca aceasta zona).
Legalizarea bordelurilor nu elimina violenta, ci doar legitimeaza abuzurile (devianta in anumite medii sociale capata accente legale). In acest sens un studiu facut pe o serie de tari in care prostitutia este legala (Turcia, SUA, Zambia, Africa de Sud, Thailanda) a relevat un procent de 81% dintre respondente care au marturisit ca au fost amenintate fizic in prostitutie, 73% au fost atacate fizic, iar 68% au fost amenintate cu o arma. Traficul de femei si sex-turismul sunt o consecinta sociologica a legalizarii prostitutiei (spre exemplu in anul 1996 in Romania au fost descoperite 26 de retele de trafic de persoane in scop de prostitutie, compuse din 68 de proxeneti si 250 de prostituate, intre care 74 minore; in primele luni ale anului 2001 au fost cercetate 325 de persoane – 177 de proxeneti si 148 de prostituate – in sarcina carora s-au retinut savarsirea a 266 infractiuni).
Femeia si prostitutia – alienarea dimensiunii umane a femeii prin prostitutie
Dincolo de impactul moral al alienarii femeii prin supunerea ei unei exploatari programate, legalizarea prostitutiei atinge demnitatea sexului frumos in dimensiunea ei cea mai profunda: aceea de mama si de sotie. Intrarea in legalitate a pacatului desfraului nu face decat sa incurajeze practicile ce erau pana acum la limita legii si sa le exonereze de responsabilitate. Prostitutia nu este si nu poate fi considerata o meserie pentru ca cele ce o practica sunt victime ale unor disfunctii sociale si nu aleg aceasta cale din libertate sau din placere. Mai mult de 90% dintre prostituate au fost victimele unui incest sau abuz sexual (din studiul Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder de Melissa Farlez, Isin Baral, Merab Kiremire si Ufuk Sezgin, realizat in anul 1996 in 5 tari ale lumii, rezulta ca 62% din femeile care au raspuns la chestionar au afirmat ca au fost violate in copilarie, 54% au fost batute pana la cauzarea de rani, iar 58% au raportat un abuz sexual in copilarie, realizat in medie de patru autori). Iesirea din aceasta meserie este mult mai dificila decat intrarea si adeseori imposibila. Femeile prostituate sunt lipsite de casa, educatie, orizont social sau familial (acelasi studio citat anterior furnizeaza o serie de infomatii potrivit carora 70% dintre cele chestionate afirma ca au nevoie de o casa, iar cele mai multe au fost aruncate in prostitutie la 13-14 ani).
Legalizarea prostitutiei – sclavagismul epocii moderne
Desi traim intr-o societate democratica in care ni se vorbeste la tot pasul de concepte ca drepturile omului si corectitudine politica, legalizarea prostitutiei nu este altceva decat o camuflata incalcare a acestora in numele unor interese imediate si duplicitare in planul argumentatiei. Se poate ajunge ca in secolul XXI sa ne intoarcem la sclavagismul si barbaria exploatarii omului de catre om: Prin posedarea femeii ca prostituata, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a placerii, se produc grave mutatii in sufletul, psihologia sau in mintea barbatului. Prin legiferarea exploatarii femeii ca prostituata nu se face decat sa se sugereze si sa se valideze la nivelul mentalitatilor sociale ca femeia are ca functie satisfacerea sexuala a barbatilor. Legiferarea prostitutiei este o incurajare a dominatiei si posesiunii omului de catre om. Departe de preceptele moralei crestine, oamenii ce legifereaza si legalizeaza prostitutia ca meserie sunt garantii ipocriziei, ai violentei, ai incalcarii drepturilor celor mai elementare si a demnitatii umane.
Legalizarea prostitutiei – atentat impotriva familiei
Indiferent de gradul de dezvoltare al societatilor prin care omenirea a trecut de-a lungul istoriei sale, intalnim in fiecare stadiu o preocupare de baza si o constanta axiologica: familia. Atacurile la care este supusa aceasta celula de baza a societatii moderne prin legalizarea prostitutiei sunt fara precedent in trecutul mai apropiat sau mai indepartat al umanitatii. Din acest punct de vedere ideile prezentate mai jos sintetizeza perfect pericolul iminent al destramarii familiilor romanesti crestine: Exportul mental al relatiei dintre barbat-prostituata, asemanator celei dintre stapan-sclav, la nivelul familiei.
Bordelurile – centre de educatie sexuala a tinerilor
Proliferarea industriei sexului inseamna regresul vietii de familie in societate, sau disolutia acestei institutii a familiei care de altfel e considerata fundamentala pentru sanatatea bologica si psihologica a unei natiuni (in Franta, asa cum afirma Alain Sotto in “Psyhologie” Nr. 53, unde prostitutia este legalizata, un barbat din trei a frecventat sau frecventeaza bordelul. In aceeasi tara insa, familia trece printr-o uriasa criza caracterizata de numarul mare de divorturi – 70% din totalul familiilor care se formeaza – si de asemenea de numarul mare de copii institutionalizati – unul din patru copii nascuti).
Pacatul prostitutiei din perspectiva moralei crestine
Operele Sfintilor Parinti abunda de condamnari de o maniera categorica a acestui pacat capital pe care mai marii nostri politici urmaresc sa-l legifereze si sa-l aseze pe baze legale intr-o tara care se doreste profund ortodoxa. Se uita mult prea usor destinul crestin al acestui popor si deteriorarea constanta a relatiei sale cu Dumnezeu in ultimul deceniu (homosexualitate, avorturi, incurajarea denominatiunilor, etc.). In acest sens trebuie spus ca: Prostitutia este o forma denaturata a actului intim dintre barbat si femeie, a legaturii firesti puse de Dumnezeu in prima pereche de oameni, in vederea nasterii de prunci si a perpetuarii neamului omenesc. Prostitutia este asezata de Biserica intre cele sapte pacate capitale, fiind sinonima cu desfranarea sau preacurvia. Este pacat impotriva trupului, care este templu al Duhului Sfant. (I Corinteni 6,18). Prostitutia este o forma de degradare a femeii si a demnitatii ei,ceea ce invatatura crestina nu admite, socotind femeia egala cu barbatul inaintea lui Dumnezeu si a societatii (Galateni 3,28). Pacatul, faradelegea sau nelegiuirea nu pot fi niciodata legiferate, adica ingaduite oficial, caci ele aduc imbolnavirea morala si fizica a membrilor societatii, fiind un adevarat pericol mai ales pentru tineri. Biserica statueaza ca nu legalizarea, ci stoparea prostitutiei si recuperarea celor prinsi de ea, constituie calea fireasca de insanatosire morala.
Sociologia prostitutiei:
Prostitutia suspenda dreptul persoanei de a se folosi de trupul ei in mod liber din clipa in care si-a vandut corpul (sexul) “cumparatorului”, implicit proprietarului casei de toleranta care devine astfel si patronul trupurilor celor ce s-au vandut. Prin urmare, actul prostitutiei nu este nici pe departe expresia liberei dispuneri de propriul trup, ci mai degraba expresia unui drept suspendat. Prostitutia provoaca decesul spiritual al persoanei, adica pierderea calitatilor sale de fiinta spirituala, inzestrata cu liber arbitru (si deci cu autonomie morala). Legiferarea prostitutiei face parte din parghiile semibarbariei, adica a decaderii unei societati de pe treapta civilizatiei. https://www.patriarhia.ro/ https://www.civicmedia.ro/
Alte 10 motive pentru care legalizarea prostitutiei este o actiune anti-umana
1. Legalizarea / dezincriminarea prostituţiei este un cadou pentru proxeneţi, traficanţi de carne vie şi industria sexului. 2. Legalizarea / dezincriminarea prostituţiei şi a industriei bazate pe sex promovează traficului sexual si la nivel transfrontalier. 3. Legalizarea / dezincriminarea prostituţiei nu controlează industria sexului. Ci o extinde. 4. Legalizarea / dezincriminarea duce la creşterea prostituţiei clandestine, ilegale şi a prostituţiei de stradă. 5. Legalizarea prostituţiei şi dezincriminarea industriei sexuale duce la cresterea prostituţiei copiilor. 6. Legalizarea / dezincriminarea prostituţiei nu protejează femeia aflata în prostituţie ci proxenetul. 7. Legalizarea / dezincriminarea prostituţie duce la cresterea cererii pentru prostituţie. Aceasta creşte motivaţia oamenilor de a cumpara femei pentru sex într-o gamă mult mai largă şi mai admisă din punct de vedere social. 8. Legalizarea / dezincriminarea prostituţiei nu promovează sanatatea femeii. Dimpotriva. 9. Legalizarea / dezincriminarea prostituţiei nu mareste dreptul femeii de a alege alternative. 10. Femeile aflate in prostituţie nu doresc legalizarea prostitutiei si pentru ca in acest fel ele sunt legiferate drept o marfa.
Poziţia Asociaţiei pentru Promovarea Femeii din România faţă de legalizarea prostituţiei
“Împotriva legalizării prostituţiei” este numele Raportului publicat în anul 2004 de Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România (APFR). Documentul explică de ce legalizarea prostituţiei nu este o alternativă viabilă pentru România. Descărcaţi documentul în format .pdf din pagina Download documentaţie
Patru rapoarte privind pericolul reprezentat de prostituţia legalizată
Vă invităm să descărcaţi patru importante documente privitoare la pericolul pe care îl reprezintă legalizarea prostituţiei. Documentele spulberă miturile larg vehiculate despre beneficiile prostituţiei instituţionalizate, precum scăderea numărului de îmbolnăviri, controlul statului, reducerea traficului de persoane etc. – Textul Convenţiei ONU pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prostituţiei semenilor- Raport privind consecinţele legalizării prostituţiei, realizat de Family Research Council, organizaţie din SUA dedicată promovării rolului vital al familiei în societate.- “Faţa ascunsă a prostituţiei legalizate” – Lucrare editată în anul 2002 de Grupul de Iniţiativă pentru Apărarea Familiei- “Împotriva legalizării prostituţiei” – Raport publicat în anul 2004, prezentând poziţia oficială a Asociaţiei pentru Promovarea Femeii din România (APFR). Descărcaţi de aici
Prostitutia si incestul vor ramane incriminate explicit si in noul Cod penal
Prostitutia si incestul in toate formele sale vor ramane incriminate explicit si in noul Cod penal, a decis Comisia speciala de analiza a proiectului de lege privind Codul penal din Parlamentul Romaniei. Amendamentele depuse in acest sens la initiativa BOR si a unor organizatii civice au gasit astfel ecou la parlamentari, ne-a declarat deputatul Florin Iordache, membru al Comisiei speciale. Varianta legii, asa cum era propusa de guvern, inlocuia pedeapsa penala pentru practicarea prostitutiei cu amenda, fara insa a legaliza prostitutia. Incestul consensual intre majori era dezincriminat si urma sa ramana pedepsit penal doar violul incestual, precum si incestul cu un partener minor. Codul penal si Codul civil sunt analizate in regim de urgenta in comisii speciale si urmeaza sa intre in dezbaterea plenului Parlamentului pentru adoptare. Termenul fixat de coalitia de guvernamant pentru adoptarea lor este 15 mai 2009. Legile isi vor produce efectele cel mai probabil de la 1 ianuarie 2011. (Altermedia)
Aviz amatoarelor din politica:Norvegia scoate prostitutia în afara legii
Urmand o tendinta tot mai manifesta in Europa, Norvegia este cea de-a treia tara de pe continent care scoate în afara legii prostitutia, dupa ce aceasta fusese mai mult sau mai putin „legala” sau cel putin tolerata. Noua lege norvegiana, la fel ca cele din Suedia si Finlanda, pedepseste cererea si nu oferirea de servicii sexuale. Astfel, cetatenii norvegieni care sunt prinsi in timp ce cumpara astfel de servicii vor plati amenzi mari sau vor face inchisoare pana la 6 luni. Noile masuri sunt mai dure decât cele introduse în tarile vecine: justitia norvegiana va putea folosi drept probe inclusiv materiale inregistrate. Autoritatile norvegiene afirma ca prohibitia are ca tinta limitarea turismului sexual si a prostitutiei stradale. “Cumpararea de servicii sexuale este inacceptabila deoarece favorizeaza traficul de fiinte umane si prostitutia fortata”, declara ministrul adjunct al Justitiei, citat de saitul organizatiei medicale sud-africane “Doctors for life” si preluat de Provita Media. Ratiunea unei astfel de masuri, inversa fata de procedura obisnuita (inclusiv in Romania) de a amenda prostituatele si nu clientii, este evitarea traumatizarii suplimentare a prostituatelor, dintre care multe sunt victimele traficului de persoane sau ale unor conjuncturi sociale si familiale tragice. In acest sens, guvernul de la Oslo a lansat si o campanie de informare inainte ca legea sa intre in vigoare, iar prostituatelor li se ofera acces gratuit la educatie si la tratament medical. Noua tendinta internationala privind reglementarea prostitutiei confirma faptul ca aceasta favorizeaza infractiuni de o gravitate deosebita, precum traficul de fiinte umane, abuzul asupra copiilor si crima organizata, si ca trebuie sa ramana o infractiune penala. (Altermedia) Pe acelasi subiect: Alaturându-se curentului, Bulgaria nu legalizeaza prostitutia Olandezii renunta la “cartierul rosu”
Ultima ora: Patriarhia Română, împotriva legalizării prostituţiei indiferent de iniţiatorul propunerii
Marţi, 22 Septembrie 2009 Patriarhia Română respinge ferm orice propunere privind legalizarea prostituţiei, chiar dacă ideea aparţine Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice sau altor instituţii, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, purtătorul de cuvât al Patriarhiei, Constantin Stoica. “În martie, o astfel de propunere era cuprinsă în proiectul noului Cod penal. Atunci, dar şi astăzi şi oricând, Patriarhia Română va avea acelaşi punct de vedere legat de legalizarea prostituţiei. Instituţiile statului şi legile au menirea să apere demnitatea persoanei, instituţia familiei şi valorile vieţii sociale. Proiectele din ultimele luni arată că demnitatea persoanei, instituţia sacră a familiei şi moralitatea publică sunt complet ignorate de autorii acestora. În consecinţă, Patriarhia Română respinge propunerile de dezincriminare a prostituţiei”, a susţinut Constantin Stoica. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice propune, în raportul lansat marţi, printre altele, dezincriminarea consumului de droguri şi legalizarea sexului comercial, susţinând că astfel pot fi reduse, în anumite condiţii, unele riscuri privind sănătatea publică. Comisia şi-a lansat, marţi, la Cotroceni, în prezenţa şefului statului, raportul privind riscurile şi inechităţile sociale în România. Legat de prostituţie şi răspândirea infecţiei cu virusul HIV, membrii Comisiei propun, în raport, legalizarea “sexului comercial” şi înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora femeile care îl practică să poată beneficia pe lângă serviciile de asistenţă medicală, socială şi psihologică şi de prezervative oferite gratis. “Legalizarea sexului comercial (nu şi a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală. Impunerea unei astfel de măsuri în absenţa unei analize bazate pe experienţa altor state şi în funcţie de particularităţile României ar putea genera totuşi efecte nedorite. Înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora femeile care practică sexul comercial să poată beneficia pe lângă serviciile de asistenţă (medicală, socială, psihologică) şi de prezervative oferite gratis ar ameliora însă situaţia acestora”, se mai arată în documentul întocmit de Comisia prezidenţială. Într-un comunicat remis în luna martie, Patriarhia Română arăta că, departe de a rezolva o problemă socială gravă, dezincriminarea prostituţiei va agrava problema sub forma unei sclavii motivate financiar, care intensifică degradarea morală a societăţii, proliferarea diferitelor boli şi creşterea numărului divorţurilor, iar femeilor prinse în această sclavie li se afectează iremediabil sănătatea psihică şi fizică, precum şi demnitatea socială. “Acum, când grava degradare morală, socială, economică şi medicală din România trebuie oprită sau cel puţin diminuată, noile propuneri de dezincriminare a prostituţiei sunt totalmente contrare vieţii şi demnităţii poporului român”, preciza atunci Patriarhia. “Prostituţia este o realitate cumplită, un flagel social moştenit de lumea modernă din cea mai neagră antichitate, din societatea întemeiată pe sclavie, pe dispreţul şi abuzul faţă de fiinţa umană. Departe de a contribui la sănătatea populaţiei, legiferarea prostituţiei favorizează, într-o formă mai subtilă, dar mai puţin dăunătoare, proliferarea diferitelor boli, în special SIDA. Acolo unde prostituţia îmbracă haina respectabilă a legalităţii, infracţionalitatea creşte, prostituţia ilegală nu dispare, iar persoanelor, în special femei, prinse în drama bordelurilor, li se afectează iremediabil sănătatea sufletească şi fizică”, potrivit unui fragment din Scrisoare deschisă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, adresată Parlamentului României cu referire la pericolul legalizării prostituţiei din 13 martie 2002. Prostituţia constituie în întreaga lume un factor de imoralitate care conduce la degradarea fiinţei umane, la eşecul civilizaţiei. În acest sens Grupul de Iniţiativă pentru Apărarea Familiei (Bucureşti – 2002), grup alcătuit din profesori universitari, medici, avocaţi, teologi, studenţi, membri ai Comisiei de Bioetica a Patriarhiei Române, ai ASCOR şi ai Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti, a editat o broşura cu titlul “Faţa ascunsă a prostituţiei legalizate”, care cuprinde rezultate ale unor cercetări ştiinţifice (medicale, sociologice, psihologice, telogice, etc.), asupra fenomenului, realizate în întreaga lume. Rezultatelor acestor cercetări ştiinţifice asupra prostituţiei, arată că unele dintre principalele argumente aduse de susţinătorii legalizării prostituţiei sunt de natură medicală. Printre altele, aceştia susţin că prin demersul lor ar putea să ţină mai bine sub control fenomenul bolilor cu transmitere sexuală. Realitatea este cu totul alta şi poate fi sintetizată în aceste principale puncte cuprinse în respectiva broşură. Astfel, legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor şi nu la reducerea lor. Sondajele şi cercetările sociologice relevă un procent important dintre prostituatele “lumii civilizate” depistate seropozitiv (HIV); în New York şi New Jersey mai multe studii făcute pe diferite categorii de prostituate arătau următoarele procente: 31% HIV – pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase; 58% HIV – pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase; 84% HIV – pozitive la utilizatoarele de droguri alte decât intravenoase. Într-un studiu multicentric, făcut în SUA, s-au găsit valori de până la 57% prostituate HIV pozitive, preciza, în urmă cu şase luni, Patriarhia Română citând studiile internaţionale. Tot în martie, premierul Emil Boc declara că legalizarea prostituţiei va reprezenta un subiect de discuţie cu Biserica Ortodoxă Română, arătând că nu ştie dacă societatea este pregătită pentru o asemenea decizie şi dacă un lucru, care nu este sănătos pentru societate, trebuie încurajat “de dragul de a face bani”.
Stiati ca gogorita cu romanii – 20% homosexuali, din campania precedenta i-a fost indusa candidatului Traian Basescu de catre sefa SAR, Alina Tatiana Mungiu Pippidi? Va amintiti ca, recent, in ciuda injuraturilor aceleiasi Tatiane Mungiu la adresa fiicei sale, Elena Basescu, presedintele Romaniei, Traian Basescu, l-a numit pe cel de-al doilea membru SAR, Sorin Ionita, in “Comisia Prezidenţiala pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România”? Iata rezultatul:
Comisia prezidentiala pentru analiza riscurilor sociale si demografice din Romania recomanda presedintelui Romaniei legalizarea prostitutiei sau cel putin a unei forme a ceea ce inseamna sexul comercial. ”Legalizarea sexului comercial (nu si a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuala. Impunerea unei astfel de masuri in absenta unei analize bazate pe experienta altor state si in functie de particularitatile Romaniei ar putea genera totusi efecte nedorite”, se recomanda in raportul prezentat marti lui Traian Basescu de catre Comisia prezidentiala pentru analiza riscurilor sociale si demografice din Romania. Recomandarea este trecuta in capitolul ”Propuneri privind limitarea consumului de droguri ilegale, a prostitutiei si raspandirii infectiei cu virusul HIV” din cadrul raportului. Tot aici, comisia recomanda ”Dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!) pentru a aduce la “suprafata consumatorii. Recent s-au deschis in multe orase ale tarii (Brasov, Bacau, Galati, Hunedoara, Braila, Iasi, Bucuresti) magazine care vand produse etnobotanice ce au acelasi efect ca drogurile ilegale usoare si efectele lor sociale nu par a fi vizibile. Consumul de droguri trebuie descurajat dar cu diferentele de rigoare intre drogurile usoare si drogurile tari, in special cele injectabile precum heroina care au efecte negative devastatoare. Incriminarea consumului produce efecte secundare grave precum refolosirea seringilor care conduce la transmiterea unor boli grave”. De asemenea, raportul noteaza ca ”infiintarea de servicii si centre de specialitate prin intermediul carora femeile care practica sexul comercial sa poata beneficia pe langa serviciile de asistenta (medicala, sociala, psihologica) si de prezervative oferite gratis ar ameliora insa situatia acestora”. Presedintele Traian Basescu a comentat, marti, acest raport, insa nu a facut nici o referire la aceste propuneri. Referindu-se la alte aspecte ale raportului Comisiei, mai precis la observatiile acestuia despre sistemul asistentei sociale din Romania, presedintele Traian Basescu a declarat marti ca aceasta comisie a elaborat un ”excelent” document, o “oglinda a sistemului de protectie sociala din Romania cu toti factorii care au contribuit la ineficienta acestui sistem”. Ulterior, Traian Basescu a declarat: ”Raportul este integral asumat de presedintele Romaniei”. ZIUA ONLINE Astept reactia ferma a Bisericii Ortodoxe Romane
Lech Walesa despre concertul Madonnei, de la Varsovia: “Este o provocare satanica” Biserica Ortodoxa Bulgara despre concertul de la Sofia: “Sa fie anulat! Vom protesta!” Biserica Catolica din Romania: “Nu va duceti la concertul Madonnei, asta le recomandam credinciosilor nostri. Nu le putem interzice sa participe la concertul ei, dar ar fi mai bine sa evite, din cauza precedentelor ei, din cauza pozitiei sale sfidatoare la adresa valorilor catolice. Modul ei de manifestare pe scena, prin dansuri erotice, lascive, constituie un pacat. Daca te complaci, pacatuiesti. Este regretabil ca se foloseste de simbolurile crestine, e dureros pentru noi, dar suntem constienti ca nu o putem impiedica.” Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane s-au aratat insa mult mai relaxati…, comenteaza presa. Poate au si fost la concert…
Un mesaj pe adresa Patriarhiei primit prin e-mail de la un simplu credincios:
“Doamne-ajuta!
As vrea sa intreb Patriarhia Romana, care este pozitia fata de concertul cantaretei Madonna in Romania, tinand cont de antecedentele ei blasfemitoare la adresa Mantuitorului si a Sfintei Sale Maici, de obiceiurile sexuale si de apartenenta la Cabbala?
Biserica bulgara si cea rusa, ca si cea catolica au reactionat!
La noi, inca o data, nimeni nu are nici o reactie? De ce atata tacere, si fata de masonerie si fata de homosexualitate si fata de documentele biometrice? Cum zicea si Parintele Justin Parvu: “A nu mărturisi este exagerat, a tăcea este mai grav.”
Rolul bisericii, prin liderul ei spiritual, este numai de a infiinta posturi tv sau radio, de a construi catedrale cu hotel si magazine, de a exploata paduri si alte activitati mercantile?
Eu ma gandeam ca ar trebui sa ne conduca spiritual, sa ne indrume, sa ne arate calea spre mantuire. Din pacate, observ ca, in afara de a sustine si promova ecumenismul (a se vedea parerile unor mari duhovnici si parinti despre asta), altceva pe plan spiritual nu se face!
“Eu sunt impotriva masoneriei, impotriva ecumenismului, il socot cea mai mare erezie a secolului nostru” – P Gheorghe Calciu Dumitreasa
„Pai sunt impotriva ecumenismului! Asta discutam. Pe viata si pe moarte impotriva! Ce ecumenism? Ce parere aveti despre secte si biserica catolica? Sunt anatematizati, asta este!” – P Arsenie Papacioc
„Eu nu prea sunt pentru ecumenism! A avut dreptate un sarb, Iustin Popovici, care l-a numit panerezia timpului nostru! Eu il socotesc produsul masoneriei”. – P Prof Dumitru Staniloae
„Ecumenismul? Erezia tuturor ereziilor! Caderea Bisericii prin slujitorii ei!”- P Arsenie Boca
Deci, ca sa stim, ne mai bazam pe BOR sau nu sa ne reprezinte pe noi, crestinii ortodocsi din romania? Sau ne ascundem ca strutii in nisip si asteptam sa vina noua ordine mondiala si, pana atunci, sa urmam sfatul Par Stoica si sa acceptam cipurile? Sa ma lamureasca cineva. Eu parca as asculta mai degraba glasul marilor duhovnici si parinti romani si nu numai, care s-au pronuntat categoric impotriva cipurilor din documente!
Credeti ca sunt prea indrazneata sau prea optimista daca astept si eu un raspuns, macar si formal, din partea Patriarhiei? In fond, ea trebuie sa fie in permanenta comunicare cu enoriasii sai…
Multumesc! Dumnezeu sa ne lumineze mintea si sa ne arate calea cea dreapta!”
Procesul verbal al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 1937 privind masoneria
Temei Nr. 785/1937. Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, da citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod înca din anul 1934.
Sf. Sinod însusindu-si concluziile din referat hotaraste: I. Biserica osândeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si în special pentru urmatoarele motive: 1. Francmasoneria învata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, îndemnându-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta împotriva crestinismului ale carui învataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria îi rupe de la Biserica, si având în vedere influenta însemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se întinda asupra unor cercuri tot mai largi. În fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contrapropaganda. 2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista. reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi. 3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce în mod consecvent o morala pur laica, un învatamânt laic, reprobând orice principiu moral „heteronom” si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel cras în toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei. 4. În lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna în lojile ei cunosc adevarul si se înalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta însemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj în ce priveste cunoasterea adevarului si dobândirea mântuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati într-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai înalte si al mântuirii. 5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti nu dau nici o însemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. În orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului. În afara de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are în considerare si motive de ordin social când întreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei. 6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca îsi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamântesti decât aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. Îi face unelte în mâna unor factori nestiuti înca nici de ei, având sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista siguranta în viata Statului si în ordinea stabilita. E o lupta ce ia în sprijinul ei minciuna si întunerecul. Împotriva juramântului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramânt pagânesc. 7. Francmasoneria lupta împotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobândeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sânul omenirii.
Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica împotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:
1.O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii; 2. Îndemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. În caz contrar, «Fratia Ortodoxa Româna» extinsa pe toata tara va fi îndemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramâna în loji. Biserica le va refuza la moarte slujba înmormântarii, în caz ca pâna atunci nu se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri în corporatiile bisericesti. 3. Preotimea va învata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor. 4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentnt desfiintarea acestei organizatii oculte. În caz ca Guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va îngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.»
II. întreg referatul împreuna cu concluziile se va tipari în brosura prin Consiliul Centrat Bisericesc si se va întrebuinta ca mijloc de propaganda împotriva francmasoneriei.
Î.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta în fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale în frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunostinta ca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede ca este împotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El — d. Pangal — în numele delegatilor declara ca toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe. Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Ion Pangal si a celorlalti conducatori ai masoneriei nationale române, cetita în ziua de 25 Februarie a.c. în fata Î.P.S. Patriarh Miron prin care anunta ca aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine înteles ca hotarârea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista. La orele 13 Î.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorogând Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.
Alegerea Patriarhului – Masonerie, interese politice si santaj
Cuvant introductiv
Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa care nu poate fi asa usor inlocuita. Nici nu s-a “racit” insa Prea Fericitul ca lupta pentru putere a si inceput. De fapt incepuse din 1990, dar longevitatea intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane strica planurile oricui. Unul dintre marii favoriti la jiltul patriarhal era Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitului Daniel Ciobotea. Om de mare anvergura intelectuala, insa prea putin legat de monahism, lucru care i se reproseaza cu varf si indesat. Profesor timp de peste opt ani de zile la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elvetia, ba chiar director adjunct, Mitropolitul Daniel este suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodoxa cu organele Securitatii Statului. Este cel putin greu de crezut ca, in cariera sa universitara, Daniel Ciobotea nu s-a intalnit cu “baietii cu ochi albastri” din moment ce din 1976 venea in tara numai ca vizitator. Unii ar baga mana in foc ca oricum devenea episcop, din moment ce, in 1988, a fost chemat de urgenta in tara, tuns calugar si peste noapte hirotonit protosinghel.
Anul Revolutiei, 1989, nu l-a prins chiar “neinitiat” de ”ierarhia nevazuta” cum era numita Securitatea sau Directia de Informatii Externe, din moment ce proaspatul protosinghel era – hai ca stiti deja – responsabil cu Sectorul Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe Romane. Mitropolitului Daniel i se mai reproseaza si apartenenta la Masonerie. Nu a negat niciodata aceasta apartenenta, relatiile sale cu masonii importanti fiind de notoritate, dar nici nu a confirmat apartnenta sa in aceasta organizatie discreta (nici nu avea cum – n.r.). Cazul nu ar fi insa singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau ortodocsi fiind capacitati de „Marea Fratie”.
IPS Daniel a reusit sa-si asigure si sprijinul politic fiind prieten – ca orice roman cumsecade si echidistant – cu tot spectrul politic. L-a decorat pe Mugur Isarescu cu cea mai mare distinctie a Mitropoliei, „Crucea Moldova”, dar si pe Octav Cozmanca. L-a ajutat pe Adrian Nastase – in stenogramele PSD, liderul Ion Solcanu spune – „e omul nostru trebuie ajutat”, dar nu a pregetat sa “dea Cezarului ce e al Cezarului” si celorlalte partide ajunse conjuctural sau nu la putere. (…)
Biserica Ortodoxa a condamnat Masoneria
Spre deosebire de Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa nu a combatut atit de vehement Francmasoneria, desi a condamnat-o in termeni severi. Astfel, in 1937, Biserica Ortodoxa Romana a dat prima si singura hotarire de condamnare a Masoneriei. Referatul „Studiu asupra Francmasoneriei” a fost intocmit ca urmare a cererii facute de Sfintul Sinod inca din 1934. Sfintul Sinod, in sedinta din 11 martie 1937, si-a insusit concluziile din referat si a hotarit ca “Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta”. Iata citeva fragmente din concluziile studiului BOR, aflate si astazi in vigoare:
“Francmasoneria este o organizatie mondiala secreta, in care evreii au un insemnat rol, avind un rit cvasi-religios, luptind impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica. Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osindeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:
1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnindu-i sa admita numai ceea ce descopera ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale carui invataturi sint revelate de Dumnezeu. (…) 2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobind ideea unui Dumnezeu personal, deosebit de lume, si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamint laic. (…)
4. In lojile Francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii, si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. (…)
5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. (…) Prin acest cult, Francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.
6. Francmasoneria este un element de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamintesti decit aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. (…) Impotriva juramintului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramint paginesc.
7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica Ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobindeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sinul omenirii”.
Despre ocultări oculte – Actorii si masoneria
La înmormântarea lui Adrian Pintea am aflat că el a fost un mason de frunte şi catolic în acelaşi timp. Tot la înmormântare, la înmormântarea lui Florian Pitiş aflăm că el a fost purtătorul de cuvânt al masoneriei române dar creştin-ortodox. Cu siguranţă d-l Pitiş a fost mason, dar nu şi creştin-ortodox. Ieri am aflat că şi Virgil Ianţu pune mâna la inimă şi că e tot mason. Vă puteţi întreba cum de a fost slujit la înmormântare un mason de către preoţi ortodocşi.
Milostivirea noastră, trecerea noastră spre iconomii extreme estre proverbială, atâta timp cât noi lăsăm în cimitirile noastre să fie îngropaţi toţi ereticii şi păgânii, împotriva prescripţiilor noastre cultuale, şi slujim şi sinucigaşilor cât şi celor care ne drăcuiau până mai ieri, lăsându-i pe toţi în mila lui Dumnezeu. Ce am putea face mai mult pentru astfel de oameni? Dacă am fi duri, dacă am fi potrivit acriviei canonice, dacă am fi după învăţătura noastră, adică cu rigoare, nu ar trebui să lăsăm vreun eretic sau vreun apostat să fie îngropat în cimitirele noastre, care sunt sfinţite şi sunt ale Bisericii lui Dumnezeu. Aşa cum evreii nu lasă pe cineva neevreu să se îngroape în cimitirele lor şi toţi le respectă regula de viaţă, tot la fel, regula Bisericii Ortodoxe este aceea de a nu lăsa pe un eretic sau pe un păgân să fie îngropat lângă ortodocşi. Însă noi ne milostivim de toţi şi stăm lângă toţi, nu numai în timpul vieţii ci şi după moarte. Nu suntem, cu alte cuvinte, oculţi, ascunşi, însă de noi se ascund mulţi.
Masoneria si Adunarea Nationala Bisericeasca
Sorin Frunzăverde se declară mason după moartea PFP Teoctist dar este membru al Adunării Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române. Începe să ne apuce o teamă inexprimabilă. La cine mai trebuie să ne aşteptăm că este mason, satanist sau păgân sub veşminte clericale? La moartea Preafericirii sale, ca la orice praznic de la Patriarhie, metodic, au urmat la ştiri îmbrânceli, ţipete, inadvertenţe… Nu a fost nicio inadvertenţă mediatică la înmormântările recente ale celor doi masoni amintiţi. Nu a fost prezentat la TV niciun gest anapoda al participanţilor la înmormântare, deşi se putea găsi un actor scârmându-se în nas sau vorbind la mobil şi râzând sau pe o bătrână împiedicându-se. Nimeni nu a greşit gradele pe care le aveau cei doi şi când a vorbit “fratele Olimpian” despre “fratele Pitiş” nimeni nu a surâs la auzul unor astfel de apelative de ev-mediu.
Astăzi a apărut ştirea că sunt 6000 de masoni în România şi că ei ocupă roluri importante în societatea democrată. Ce rol tainic au? De ce nimeni nu îi interoghează pe aceşti domni şi de ce nu trăiesc într-un mod impropriu relaxării ideatice postmoderne? De ce sunt “discreţi”? De ce nu punem semnul egal între satanism şi masonerie şi nu observăm că ocultul nu este benefic pentru cei mulţi? De ce nu există transparenţă? Unde sunt carele de reportaj şi reporterii intempestivi care să ceară dezvrăjirea templelor masonice şi să dea negura la o parte, ca să vedem oamenii? Am vrut să vizitez într-o dimineaţă un templu mozaic din Bucureşti, şi portarul, ortodox [aşa mi-a spus el], mi-a interzis să intru în curtea templului, dacă nu îmi pun acoperământul acela special pentru bărbaţi pe cap. I-am spus că eu, ca preot ortodox, nu cred în acest obicei mozaic şi că, dacă mi l-aş pune, nu ar simboliza nimic pentru mine. Şi ortodoxul nostru nu m-a lăsat să intru. M-am uitat în ochii lui, păreau turbaţi, şi am plecat cu o faţă crispată. Cu siguranţă, dacă intra într-o Biserică Ortodoxă, acest portar ortodox, nu era tras de nimeni de mânecă. La fel mi s-a întâmplat într-un cimitir evreiesc şi apoi într-un cimitir luteran: mi s-a spus că nu pot să intru. Scurt. Fără nicio explicaţie. Eşti chestionat imediat sau eşti urmărit sistematic. De ce ocultăm, de ce ne ocultăm cultul sau mişcarea religioasă, filozofică, dacă nu e nimic necurat la mijloc?
Cine conduce televiziunile?
Urmăresc, de acum fără stupoare, toate fentele mediatice, toate distorsionările de imagine ale Bisericii Ortodoxe şi am observat că nu trece o săptămână fără să văd pe sticlă un preot care a mai făcut ceva, fără un ierarh care face, fără un monah care are probleme cu cine ştie ce lege. Însă noi nu ştim mai nimic despre cine conduce televiziunile, despre cine lucrează în ele, cum au ajuns acolo, cine sunt aceşti oameni, ce credinţă au, ce sănătate psihică au, ce antecedente au. Stăm în faţa televizorului şi înghiţim tot peştele ce sare din plasă. Însă eu am prostul obicei să mă întreb: Şi care e rostul ştirii? Cât bine sau rău face această ştire? Până unde, pe cine loveşte ştirea? Întrebările mele sunt identice cu cele pe care le am în faţa cutiei de peşte sau a cărnii de porc pe care vreau să o cumpăr din supermarket. Puţini ştiau că Pintea, Pitiş, Frunzăverde sunt masoni. Şi aflăm deodată acest lucru, în momente cheie. Legitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip decoraţie: toţi vor să fie eroi. Eroii cui? Va veni cineva şi îmi va spune că nu ştiu eforturile pe care le fac masonii pentru prosperitatea….Da. Fiecare facem tot feluri de eforturi. Însă depinde pentru cine şi în ce scop.
Noi surprize? Probabil că da
Masoneria, avalanşa neoprotestantă, etosul gay, satanist, relaxat… nu au, în mod evident, rolul de a consolida credinţa ortodoxă în România şi de a adânci pe români în tradiţiile vieţii lor de secole. Ei vin cu altceva, ocult adică primejdios, satanic adică împachetat frumos. Moartea albă: e un nume poetic dat drogurilor. Metafora însă e dureroasă. Asistăm la alterităţi care ne displac şi vizavi de care nu putem să ne manifestăm decât…amiabil. Moartea sufletească a românilor, moartea prin negarea şi relativizarea interioară a credinţei ortodoxe, a credinţei mântuirii, este o moarte albă. Cum să mă manifest altcumva faţă de această moarte decât rugându-mă şi predicând împotriva ei. Însă, băieţii aceştia care se cred deştepţi, confundă bunătatea şi smerenia noastră cu imbecilitatea şi, pe cât noi suntem de primitori, pe atât şi ei vor să ne încalece. Nu voi fi nici acum melodramatic. Credinţa ortodoxă crede în puterea lui Dumnezeu şi în purtarea Sa de grijă faţă de noi, care e mai puternică decât toate cursele diavolilor. Deşi pare imposibil să scapi, să te mântui, într-o asemenea lume coruptă, curvară, totuşi nu toţi creştinii ortodocşi au îngenuncheat în faţa lui Baal.
Noi surprize? Probabil că da. Însă vom avea şi noi purtări de grijă ale Stăpânului nostru, care nu uită turma Sa cea mică.
December 15th, 2009 
VR 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
