In atentia doamnei Gabriela Dancau, director al Directoratului Relatiilor Consulare, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei
MEMORIU
Stimata Doamna Director,
In calitate de jurnalist si cetatean roman, va semnalez un caz grav de abuz din partea autoritatilor din Bulgaria care, pur si simplu, mi-au fabricat un dosar penal pentru ca am incercat sa ma documentez la Nisipurile de Aur pentru un material despre problemele cu care se confrunta conationalii nostrii aflati in vacant pe litoralul bulgaresc.
In acelasi timp, va solicit asistenta consulara si juridica in acest caz care, este in final, unul politic, care vizeaza libertatea de expresie. Rugamintea mea este cu atat mai indreptatita cu cat Ministerul Afacerilor Externe ar fi trebuit sa ii informeze pe cetatenii romani (si chiar pe jurnalisti) cu privire la pericolele reale la care se expun in Bulgaria.
Primul termen in acest proces a fost stabilit de procuratura din Bulgaria pentru 2 septembrie 2010, la Tribunalul din Varna. Pe scurt, va semnalez faptul ca, in data de 20 august 2009, ma aflam in statiunea bulgara Nisipurile de Aur, unde ma documentam pentru un articol.
Mentionez ca masina cu care am venit, insotit de o colega, era prevazuta cu legitimatie de presa, pusa la vedere in parbriz.
Dupa ce am terminat de realizat interviurile am constatat ca masina mea a fost mutata de catre firma care ridica masini la Nisipurile de Aur si blocata intr-o parcare unde erau aduse toate masinile, in marea lor majoritate, inmatriculate in Romania.
Am refuzat sa platesc deblocarea pentru ca acest lucru insemna sa ma las furat din moment ce masina mea a fost parcata legal, intr-o parcare prevazuta cu semnul international P, pe fond albastru. In plus, am solicitat de mai multe ori angajatului parcarii sa vorbesc cu sefii lui.
Ulterior, am fost atacat de angajatul respectiv, in sprijinul acestuia venind si un individ care locuia intr-o rulota in respectiva parcare. Acesta din urma a venit sprijinindu-se intr-o craca de copac cu care a incercat sa ma loveasca in cap (am scos certificat medico-legal care arata urmele loviturii pe mana dreapta, cu care m-am aparat). Evenimentul s-a produs in jurul orei 24.00 in noaptea de 20 spre 21 august 2009.
In aceste conditii, m-am retras imediat si am incercat sa contactez un echipaj de politie. Dupa ce am reusit sa iau legatura cu un echipaj de politie, am constatat cu surprindere ca acestia, care ii cunosteau pe angajatii parcarii, au inceput sa ma interogheze pe mine intr-o engleza stricata si sa asculte doar “povestea” celeilate parti, ignorand complet versiunea mea.
Dupa ce m-au legitimat si mi-au luat datele personale le-am solicitat un proces verbal si le-am comunicat ca vreau sa depun o plangere impotriva agresorilor. Raspunsul lor a venit prompt: “Nu suntem obligati sa iti dam niciun proces verbal. Daca vrei sa depui plangere du-te la sectie” (n.a.-Sectia de Politie de la Nisipurile de Aur).
Ulterior, la sectie mi s-a spus sa revin a doua zi, pentru ca nu au interpret de limba romana si nici nu pot chema unul pe timpul noptii. A doua zi am constatat, insa, ca, intre timp, agresorul meu bulgar a depus o plangere impotriva mea, acceptata imediat de politie. Practic, din victima am devenit agresor, printr-o manevra simpla a politei din Bulgaria.
Acesta ma acuza, nici mai mult nici mai putin ca i-am “sectionat partial cu o bara metalica tendonul lui Ahile”. Actul de acuzare precizeaza ca pentru acesta “fapta” pot fi condamnat pana la cinci ani de inchisoare (intre timp, in februarie 2010 codul penal bulgaresc a fost modificat, drept pentru care acum risc pana la sase ani de inchisoare). Intre timp, am consultat o serie de specialisti, inclusiv pe directorul IML, domnul Dan Dermengiu. Toti mi-au precizat ca aceste acuzatii sunt cusute cu ata alba, daca nu chiar de-a dreptul absurde.
Ulterior, am fost arestat pentru 24 de ore, umilit, intimidat, fortat sa semnez documente in limba bulgara (nu am semnat declaratiile prezentate de procuror, insa, am fost fortat sa le semnez pe cele ale politistilor, la eliberare, fara interpret).
Mentionez ca, reprezentantii ambasadei din Bulgaria, contactati de colegii mei din tara, nu au recationat la problema mea decat cu mare intarziere. Chiar daca am fost contactat de consulul Romaniei in Bulgaria la scurt timp dupa arestare (in jurul orei 16.00), mi-a fost trimis un avocat abia a doua zi la pranz. In acelasi timp, mi-a fost pus la dispozitie un interpret neautorizat care imi traducea foarte aproximativ discutiile si actele de acuzare.
Continuarea si CV-ul lui Marius Serban, mai jos