Posts Tagged ‘Dr. Ioan Lăcătuşu’

Premiul Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan pentru Victor Roncea din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Episcopiei Covasnei și Harghitei

De Ziua Limbii Române am primit de la prietenul Mihai Târnoveanu Premiul “Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan” conferit de Centrul European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Episcopia Covasnei și Harghitei “în semn de prețuire și recunoștință în sprijinirea Bisericii Ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, în cadrul Proiectului Români pentru Români”.

Premiul a fost acordat într-un cadru festiv, pe 27 iunie, la manifestarea de prestigiu Zilele „ANDREI ȘAGUNA”, când a fost organizată reuniunea „Români pentru români” și s-a sărbătorit Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna și Harghita, amânată de pe 14 martie din cauza condițiilor impuse de Guvern. Din păcate, nu am putut participa la evenimentul de înaltă clasă, susținut pe parcursul a 10 zile, așa că dr. Mihai Târnoveanu a avut amabilitatea să primească Premiul în numele meu.

Mulțumesc și aici Prea Sfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covsanei și Harghitei, dlui dr. Ioan Lăcătușu, coordonatorul Centrului Academiei Române și dlui Marian Stiopu, presedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, pentru extrem de onoranta distincție ce poarta numele vrednicului de pomenire duhovnic, teolog și marturisitor Parintele Prof. Ilie Moldovan, unul dintre marii iubitori și apărători ai lui Mihai Eminescu – Românul Absolut și ai neamului românesc.

Întâmplarea face ca în urma cu 7 ani, pe 28 iunie 2013, anul plecării la Domnul a Duhovnicului Neamului, primeam Premiul “Eminescu – Ziaristul”, din partea
Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, premiu dedicat Părintelui nostru Justin Pârvu.

Fac trimitere aici la unul dintre textele fundamentale despre Eminescu și Ortodoxie scris de regretatul Părinte Ilie Moldovan cât și la un al doilea studiu, despre Regenerarea familiei tradiționale.

Părintele Ilie, după cum amintesc fii săi duhovnicești, îi învăța atât de frumos pe preoții aflați la doctorat despre firea dumnezeiască a omului: “ŞTIŢI UNDE E DUMNEZEU? (Părintele zâmbea. La această întrebare, ne uitam miraţi, neştiind dacă să încercăm vreo definiţie din şcoală sau să tăcem. Am ales varianta a doua.) DUMNEZEU E ÎN CER….ȘI CERUL E ÎN NOI.”, afirmând, de asemenea, că regenerarea neamului nu se poate face decât euharistic.

Redau mai jos materialele pe această temă apărute în Mesagerul de Covasna și un scurt video de la evenimentul desfășurat la Sfântu Gheorghe, cu mulțumiri și recunoștință.

Proiectul Români pentru români. Solidaritate cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș

Laudatio. Victor Alexandru Roncea, apreciat publicist, prieten al românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș

Victor Alexandru Roncea – un ziarist pe baricadele adevărului

Victor Alexandru Roncea este jurnalist din 1990, corespondent în zone de război, autor de carte, editor, publicist la ziarele „România liberă” (1990-1992 – Cel mai tânăr jurnalist din redacție, Reporter / Fotoreporter/ Corespondent Statele Unite, 1990), „Glasul” – Publicația Ligii Studenților, Universitatea București – Redactor/Fotoreporter, Debut – Ziarul Golanul – Piața Universității 1990, Foto – Expres, Expres Magazin, șef de departament, redactor șef adjunct la Ziua” și la ”Curentul”, coordonatorul Asociației Civic Media. Specializari: Politica internă și internațională, geopolitica și geostrategie, jurnalism civic și de investigații. A fost corespondent în zone de conflict, cum ar fi: fosta Iugoslavie/Bosnia, Serbia, Kosovo, Moldova/Transnistria, Coreea, Pakistan/Afganistan, Irak, Iran, Israel/Palestina, Libia, Sudan, Siria, etc.

Este autor, respectiv coautor, coordonator și editor a 15 volume, dintre care menționăm: Eroi Pentru România, 2007; Transnistria și amenințările Rusiei la Marea Neagră și Brașov 1987 – 15 Noiembrie – Mărturii, studii, documente, împreună cu Florian Palas și Vladimir Bukovski, Editura Semne; AXA – Noua Românie la Marea Neagră, Editura Ziua, 2005; Ostaticii – Drama jurnaliştilor. Eliberarea. Operaţiunea (coautor), 2005; Căderea Bagdadului – Irak: Jurnal de război. România în jocul strategiilor globale, Editura Compania, 2011; România în noua ordine mondială, volum despre care recenzori avizați au afirmat: „Între coperțile lucrării România în noua ordine mondială, șeful Departamentului Politica Externă al ziarului ZIUA adună experiența de jurnalist și militantismul activistului civic. Roncea ne invită să descifrăm împreună ițele atât de încurcate ale politicii mondiale. Roncea este cel care a introdus pe agenda publică din România subiecte precum Transnistria, Moldova, Canalul Bastroe, Insula Şerpilor, ș.a. Cartea ar putea constitui un manifest pentru politica externă a României după 11 septembrie 2001”. „Publicistica lui Victor Roncea este una de front și totodată una strafulgerată de înfiorarea frontierei”, considera Ilie Bădescu de la Centrul de Geopolitică și Antropologie Vizuală al Universității București, în prezent director al Institutului de Sociologie al Academiei Române. „Roncea este nu numai bine informat. Este nu numai un artist al obținerii informațiilor și pe alte canale decât pe cele oficiale, dar mai ales este un jurnalist gata oricând să facă, el însuşi, fugind din birou, investigație pe teren, chiar pe teren minat. Sintezele acestor explorări geopolitice le veți regăsi în cartea sa, România și noua ordine mondială”, apreciază Sorin Roșca Stănescu, directorul ziarului Ziua.

Pentru activitatea publicistică laborioasă a obținut 30 de premii, diplome, medalii, ordine, scrisori oficiale, acordate de instituții și asociații din România, Republica Moldova, Georgia, distincții acordate pentru: ”deosebita implicare în acțiunile de promovare a valorilor neamului, pe baricada dreptății în spiritul informării juste a cetățenilor”; „pentru activitatea în slujba adevărului și solidaritatea cu poporul georgian”; „pentru aportul deosebit, constant și eficient adus cauzei românești prin scris și atitudine publicistică exemplară”; „ pentru ancheta publicistică şi articolul de atitudine în slujba promovării/apărării identităţii culturale a comunităţilor româneşti din afara fruntariilor României”; „pentru contribuţia adusă la scoaterea la lumină a secretelor perioadei comuniste din România”; „în semn de preţuire pentru activitatea de cercetare şi promovare a istoriei şi civilizatiei românilor din jurul României”; „pentru profesionalism, onoare şi curaj în susţinerea adevărului”; ”pentru responsabilitate civică şi pentru compasiune faţă de drama poporului georgian în timpul conflictului Rusia-Georgia din august 2008”; „pentru contribuţia excepţională în sprijinul Summitul-ui NATO desfaşurat în Bucureşti”; ”pentru valoare şi competenţă în activitatea jurnalistică”; ”pentru promovarea deontologiei profesionale”; „ pentru activitatea de presă deosebită pentru Basarabia şi Bucovina şi în vederea eliberării deţinuţilor politici români din Transnistria”; „pentru Campania „Solidaritate pentru Deltă”. „Scrisoarea oficială de mulțumire a Patriarhiei Române pentru opiniile exprimate în favoarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului” și pentru proiectul Basarabia-Bucovina.Info. A fost declarat, sau nominalizat, de mai multe ori, Ziaristul Anului, Editorialistul Anului, distins cu Ordinul Ziaristilor Clasa I (aur) din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, „pentru valoare şi competenţă în activitatea jurnalistică”, 2007; distins cu Premiul Uniunii Ziariştilor Profesionişti pentru carte de presă – „Eroi pentru Romania”, 2008.

De ani de zile publică articole, știri, reportaje despre problemele cu care se confruntă românii din Covasna, Harghita și Mureș. A participat la Adunarea Generală a Asociațiunii ASTRA, manifestare națională care a avut loc la Sf. Gheorghe, în toamna anului 1997, la dezbaterea proiectului Legii Statutului Minorităților Naționale, la Palatul Parlamentului, în anul 2011, la marșurile de protest din București pentru apărarea limbii române, la mitingul din Piața Victoriei, organizat de Asociația Calea Neamului, în care s-a cerut Guvernului abrogarea Ordonanței de Urgență prin care a fost adoptat Codul Administrativ, 11 iulie 2013, la evenimentele de la Vale Uzului și la mitingul care a avut loc în martie 2020 la Palatul Cotroceni, organizat de Asociația Calea Neamului.

Stimate prieten al românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Victor Alexandru Roncea, patriot de înaltă responsabilitate pentru destinul naţional românesc, felicitări, sincere mulțumiri și mult succes pe mai departe!

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU

Mesagerul de Covasna

Proiectul Români pentru români. Solidaritate cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș. Laureații Premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, ediția 2020

Pr. Prof. Ilie Moldovan

Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), cu binecuvântarea Ps Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au pregătit organizarea ediția a II-a a reuniunii cu tema Români pentru români. Manifestarea trebuia să se desfășoare, în ziua de 14 martie 2020, Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș.

Cu această ocazie urma să fie înmânate Premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, distincţie care se acordă anual, unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale. S-a hotărât ca premiul să poarte această denumire în memoria unui mare suflet românesc, regretatul preot prof. dr. Ilie Moldovan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu, a cărui solidaritate luminoasă cu acest spaţiu „care are cei mai mulţi sfinţi” – cum Sfinţia Sa obişnuia să spună – rămâne peste timp de o exemplaritate aureolată cu statut de simbol.

Cu puterea-i recunoscută de a sesiza marile provocări care stau în prezent în faţa Neamului românesc şi a Bisericii strămoşeşti, părintele profesor Ilie Moldovan a inclus în rândul acestora şi problematica păstrării şi afirmării identităţii naţionale şi a credinţei ortodoxe a românilor din Arcul intracarpatic. În acest sens, s-a apropiat statornic şi benefic de credincioşii români din Eparhia Covasnei şi Harghitei, identificându-se cu destinul acestora. În buna tradiţie a marilor înaintaşi – de la mitropolitul Andrei Şaguna, la academicienii George Popa – Lisseanu, Horia Colan, Alexandru Surdu, Ioan Aurel Pop și savanții Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Ion I. Russu ș.a., părintele Ilie Moldovan a fost un demn susţinător şi apărător al românilor din această parte a ţării, în relaţiile lor cu autoritățile publice locale și centrale, cu ierarhia bisericească, cu unităţi de cult din celelalte zone ale ţării, cu mediul universitar şi academic, cu tinerii săi discipoli, cu mass-media şi cu marea masă a credincioşilor din întreaga ţară, pe unde a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu. A „ars” ca o torţă vie, cu toată fiinţa Sfinţiei Sale, pentru cauza românilor de la izvoarele Oltului şi Mureşului. S-a numărat printre iniţiatorii înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, iar după începerea activităţii acestui adevărat dar dumnezeiesc, în anul 1994, s-a aflat printre cei mai cunoscuţi colaboratori, susţinători şi binefăcători ai tinerii eparhii.

Potrivit prevederilor Regulamentului, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș acordă anual premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate pentru păstrarea și afirmarea identității naționale în cinci domenii, după cum urmează: Premiul pentru sponsorii și binefăcătorii care au sprijinit activitatea bisericilor ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din cele trei județe; Premiul pentru cercetătorii care s-au remarcat prin cercetările întreprinse și prin participarea la proiectele de cercetare referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic; Premiul pentru partenerii care au sprijinit organizarea manifestărilor cultural-științifice din cele trei județe; Premiul pentru publiciștii care au relatat cu obiectivitate și consecvență problematica specifică a dăinuirii românești în cele trei județe și a conviețuirii interetnice româno-maghiare din zonă, și Premiul pentru conducătorii unor asociații culturale și civice care s-au implicat în îmbunătățirea vieții comunitare românești din cele trei județe.

Beneficiarii premiilor Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, acordate potrivit Regulamentului menționat, pot fi cetățeni români din țară și din străinătate, care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș pentru păstrarea și afirmarea identității naționale și care respectă valorile „Pentru Viață” pe care Părintele Ilie Moldovan le-a promovat cu aceeași determinare în vederea dăinuirii și mântuirii neamului românesc. Laudatio fiecărui premiant va fi popularizată prin mass-media și pe rețelele de socializare, iar personalitățile premiate vor fi invitate la principalele evenimente de cultură și spiritualitate românească organizate în cele trei județe.

Pentru ediția din anul 2020, Consiliu Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și cel al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), cu binecuvântarea Ps. Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au hotărât să acorde premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan următoarelor personalități, instituții, societăți, publicații și asociații:

– Premiul de onoare: Prof. univ. dr. Sebastian Moldovan, cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”, din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu și îndrumător de doctorat, specializarea Teologie Morală și Etică, fiul părintelui profesor Ilie Moldovan, pentru continuarea operei părintelui profesor, atât la catedră, cât și în cadrul Societăţii Române de Bioetică și a Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro – Vita din România.

– Premiul pentru sponsorii și binefăcătorii care au sprijinit activitatea bisericilor ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din cele trei județe: Dr. Mihai Nicolae – director general al SC Ştefadina București; Prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu – președinte al Asociației Ştefadina din București; Maria Dohotaru – director general al Editurii și Tipografiei Magic Print Onești.

– Premiul pentru cercetătorii care s-au remarcat prin cercetările întreprinse și prin participarea la proiectele de cercetare referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic: Prof. univ. dr. Radu Baltasiu – directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române; Prof. univ. dr. Petre Țurlea – Ploiești.

– Premiul pentru partenerii care au sprijinit organizarea manifestărilor cultural-științifice din cele trei județe: Eugen Popescu – Fundația Națională a Românilor de Pretuntindeni și Agenția Romanian Global News; Pr. prof. dr. Mihail Milea – Asociația „Sf. Sava” Buzău.

– Premiul pentru publiciștii care au relatat cu obiectivitate și consecvență problematica specifică a dăinuirii românești în cele trei județe și a conviețuirii interetnice româno-maghiare din zonă: Sânziana Pop și Ion Longin Popescu – Revista Formula AS; Victor Alexandru Roncea – platforma Ziaristi Online.

– Premiul pentru conducători ai unor asociații culturale și civice care s-au implicat în îmbunătățirea vieții comunitare românești din cele trei județe: Dr. Mihai Tîrnoveanu – Asociația „Calea Neamului” Brașov; Aureliu Surulescu – Asociația Neamunit București; Dan Ciprian Grăjdeanu – Frăția Ortodoxă Ploiești.

Deoarece reuniunea cu tema „Românii pentru români”, din motivele cunoscute, nu a avut loc, pe data de 14 martie a.c., premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, ediția 2020, va fi înmânat în cadrul progamului celei de a 28-a ediții a Zilelor Andrei Șaguna, manifestare cultural – științifică care va fi organizată la sfârșitul lunii iunie a.c., la Sfântu Gheorghe, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural –Creștine „Andrei Șaguna” și a Asociației „Ștefadina” din București.

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU

Mesagerul de Covasna

via Roncea.Ro

De ce nu Kosovo în România?

Câteva argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice
a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”

După declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, în discursul unor lideri maghiari, s-au actualizat cererile de obţinere a autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului “Ţinut secuiesc”.
Faţă de această situaţie, sintetizând studiile şi cercetările întreprinse pe tema convieţuirii interetnice din judeţele Covasna-Harghita şi parţial Mureş, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prezintă câteva argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului “Ţinut secuiesc”, din care rezultă cu claritate faptul că, situaţia din zona Covasna-Harghita-Mureş, nu are nimic comun cu cea din Kosovo.
Este cunoscut faptul că, legislaţia şi practica europeană promovează ideea de convieţuire, în sensul de valoare socială constând în acceptarea alterităţii, buna înţelegere a diferitelor grupuri etnice în cadrul aceleaşi comunităţi teritoriale şi deschiderea spre comunicare sau cooperare. Există un punct de vedere recunoscut de către majoritatea liderilor politici şi civici, cât şi de literatura de specialitate din ţară şi străinătate, conform căruia în prezent se poate vorbi de existenţa la nivel naţional a “modelului românesc de relaţii interetnice”, model intercultural bazat pe valorile bunei înţelegeri şi ale cooperării, considerat etalon european pentru acordarea drepturilor minorităţilor. De aceea, în locul demersurilor pentru instituţionalizarea unei autonomii pe criterii etnice – autonomie care există de facto în judeţele cu populaţie maghiară numeric majoritară, liderii politici şi civici ar trebui să acţioneze pentru ca acest model să fie promovat şi în aceste judeţe, depăşindu-se situaţia actuală al existenţei unui “paralelism etnic”, sau în care raportul majoritatea-minoritate capătă accente conflictuale, existând situaţii de discriminare a românilor şi chiar de etnocraţie.
În conceperea strategiilor de dezvoltare identitară a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie avut în vedere faptul că populaţia de naţionalitate română la recensământul populaţiei din 2002 era de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mureş – 309.375) reprezentând 36,04 % din populaţia totală a celor trei judeţe, iar populaţia de etnie rromă, la aceeaşi dată, era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mureş – 40.426) reprezentând 4,44 % din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40 % din totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158, Harghita – 276.038, Mureş – 228.275), reprezentând 59,18 % totalul populaţiei celor trei judeţe şi 46,69 % din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807). Din cifrele prezentate rezultă cu claritate că nimeni dintre liderii maghiari nu pot solicita autonomie teritorială pe criterii etnice făcând abstracţie de opţiunile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40 % din totalul populaţiei celor trei judeţe.
Orice formă de autonomie pe criterii etnice care va conduce inevitabil, la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, se va repercuta negativ asupra cetăţenilor români de etnie maghiară trăitori în celelalte judeţe ale ţării. Românii nu vor putea asista pasiv cum, în mijlocul ţării lor, se formează o enclavă etnică, în care patrimoniul cultural românesc, istoria şi limba română, simbolurile româneşti, nu sunt respectate, iar românilor le sunt încălcate drepturile fundamentale. Să ne amintim doar, de “tratamentul” de care au avut parte unii şoferi care conduceau maşini cu numere de Covasna sau Harghita, pe drumurile publice din diferitele zone ale ţării, după tragicele evenimente de la Tg. Mureş, din primăvara anului 1990. Există cercuri şi personalităţi de orientare naţională, care de mai multe ori ne-au comunicat, să transmitem public atenţionarea, ca nimeni să “nu întindă prea mult coarda”, să nu pună la încercare răbdarea românilor, deoarece “mămăliga românească”, s-ar putea să explodeze. Atenţionarea este valabilă şi pentru cei care practică un discurs virulent antiromânesc, prezent în coloanele publicaţiei “Europai Ido” şi în alte articole ale unor publicişti maghiari din România.
În fond nu se poate accepta un model de convieţuire interetnică, cu două unităţi de măsură, model conform căruia cetăţenii maghiari din zona Covasna-Harghita-Mureş, pot beneficia de toate drepturile şi libertăţile unui cetăţean român, în orice localitate din România (îşi pot stabili reşedinţa sau domiciliu, pot studia, pot desfăşura profesiuni liberare şi afaceri, respectându-li-se identitatea, cultura, limba, confesiunea), pot participa la conducerea ţării, iar cetăţenii români – trăitori în aceste judeţe, sau cei din întreg spaţiu românesc, să aibă parte – în arealul est transilvan – doar de intoleranţă, măsuri discriminatorii la încadrarea în muncă, sau în derularea unor investiţii şi afaceri, precum şi de comportamente refractare la prezenţa limbii şi culturii româneşti în spaţiul public.
Într-o Europă, în care libertatea de mişcare a persoanelor este o realitate cotidiană şi un mare câştig pentru toţi cetăţenii continentului, în aşa zisul “Ţinut secuiesc”, românii sunt priviţi cu suspiciune şi rezervă, imputându-li-se vina că urmăresc “schimbarea structurii etnice” şi “românizarea pământului secuiesc”. Încă de la aşezarea lor, în sec. XIII, la poalele Carpaţilor de curbură, secuii şi maghiari au trăit şi trăiesc înconjuraţi, din toate părţile de români, cu care au avut relaţii bune, atât la nivelul liderilor, cât şi la cel al oamenilor de rând. Zeci şi sute de generaţii de secui şi maghiari din Arcul intracarpatic, şi-au găsit rosturi profesionale, împlinindu-şi destinul în Moldova şi Muntenia, iar apoi în Regatul României, bucurându-se de ospitalitate, înţelegere, sprijin şi de o percepţie foarte bună din partea românilor. La rândul lor, datorită faptului că trecătorile din Carpaţi, au însemnat întotdeauna “drumuri cu două sensuri de circulaţie”, mulţi români stabiliţi în această parte de ţară, de-a lungul timpului, şi-au adus contribuţia la prosperitatea comunităţilor locale şi a binelui-public.
Susţinerea obţinerii unei autonomii pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut secuiesc, va afecta pe termen mediu şi lung, relaţiile dintre români şi maghiari, având numeroase consecinţe negative, ce se pot amplifica şi multiplica cu repeziciune, după “principiul dominoului”. Să reamintim faptul că funcţionarea unităţilor administraţiei locale şi a principalelor instituţii publice, este asigurată de o importantă susţinere financiară de la bugetul central al statului. Întreg sistemul economic, de transport, comerţ, turism şi prestări de servicii este legat “ombilical” de complexul economic naţional. De la sistemul energetic, la reţeaua de căi ferate, drumuri naţionale, la cea de alimentare cu gaz metan, la sistemul bancar, la cel de învăţământ, de sănătate şi asigurări sociale. De sute de ani, economia locală este complementară cu cea a unor localităţi de peste Carpaţi. Este sugestivă, în acest sens, gluma cu vinul “din cartofi”, obţinut prin schimbul dintre varza din zonă şi strugurii de peste munţi. Este la fel de cunoscut faptul că, funcţionarea întregului sistemul turistic şi balnear local, sector care depinde aproape în exclusivitate de prezenţa turiştilor români.
Intensificarea demersurile separatiste şi autonomiste ale liderilor maghiari, nu pot rămâne fără urmări negative asupra altor importante sectoare ale vieţii publice româneşti, dintre care amintim: prezenţa şi activitatea celor câteva sute – unii spun chiar mii – de funcţionari şi înalţi funcţionari publici de etnie maghiară, stabiliţi în Bucureşti, în urma participării UDMR-ului la guvernarea ţării; crearea unor situaţii de disconfort pentru numeroşii studenţi de etnie maghiară care studiază în facultăţile din principalele centre universitare ale ţării; funcţionarea normală a extensiilor universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov ş.a, existente în prezent la Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tg. Secuiesc, Covasna şi Gheorghieni; punerea într-o situaţie delicată a cetăţenilor de etnie maghiară, care locuiesc în întreg spaţiul românesc, în relaţiile cu vecinii şi colegii lor de muncă. La acestea se adaugă, reactivarea în mentalul colectiv românesc a epurărilor etnice şi celorlalte momente de teroare şi maximă intoleranţă din timpul administraţiei şi autonomiei maghiare, din perioada 1940-1944 şi din timpul defunctei Regiuni Autonome Maghiare.
Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de consecinţele separatismului pe criterii etnice. La recensământul din 1992, în judeţul Covasna existau 2.724 familii etnic mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ), iar în judeţul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentând 3,5% din total. Dacă la acestea adăugăm familiile etnic mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic mixte care trăiesc în cele trei judeţe depăşesc cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane. Studiile de specialitate au pus în evidenţă faptul că familiile etnic mixte tinere deţin un potenţial remarcabil şi resurse pozitive în a depăşi prejudecăţile şi stările tensionale interetnice şi că ele pot contribui la dezvoltarea unor relaţii pozitive între membrii naţionalităţilor din care fac parte.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu pot accepta separatismul etnic o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară rezultate din căsătoriile mixte. Datele recensământului populaţiei din 2002, pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiară, au declarat că sunt ortodocşi şi 143 greco-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul Harghita, 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano-catolică şi 158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt greco-catolici. Rezultă că, la recensământul din 2002, aproape 6.000 de cetăţeni din judeţele Covasna şi Harghita, sunt persoană cu duzblă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolică, refortamtă, evanghelică şi unitariană), fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică).
Din perspectivă geopolitică, constituirea unei enclave în zona Covasna-Harghita-Mureş, nu va fi benefică pentru maghiari şi niciodată acceptată de români. Realităţile istorice şi cele prezente, din acest areal, ne artă că maghiari de aici nu se pot afirma împotriva românilor, ci numai împreună cu ei. Este în interesul tuturor locuitorilor din această parte de ţară ca, atât liderii politici, cât şi societatea civilă şi mass-media să acţioneze pentru transformarea zonei dintr-una apreciată ca având un “deficit de stabilitate”, într-o regiune cu o capacitate de absorbţie geopolitică în care caracterul multietnic şi pluriconfesioanl să asigure atenuarea asperităţilor de orice fel.
Stoparea tendinţelor de enclavizare şi de instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice poate asigura o valorificare superioară a resurselor şi potenţialului uman şi material din zonă. S-ar putea astfel corobora avantajele ce decurg din poziţia geografică, economia complementară şi tradiţia excelentelor relaţii istorice, culturale, confesionale, economice şi umane, atât cu provinciile istorice Moldova şi Ţara Românească, cât şi cu cele din Transilvania şi Ungaria.
Sunt doar câteva argumente care trebuiesc avute în vedere de clasa politică românească, reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-media, cât şi de toţi cei care şi-au intensificat demersurile pentru instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc” grăbindu-se să facă asemănări cu situaţia din Kosovo, asemănări care, după cum s-a văzut, sunt lipsite de orice temei.

Sf. Gheorghe, 18 februarie 2008
Dr. Ioan Lăcătuşu
Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova