Dan Tapalaga, cunoscut mai ales ca purtator si prestator de diverse al Monica Macovei, prin birourile Ministerului Justitiei, este, mai nou, si “ziarist de investigatii”. Asa a “descoperit” el ca Elena Basescu n-ar fi terminat o universitate in SUA, dupa cum a declarat, din greseala, tatal ei, Traian Basescu. Ei, si?
Acum, ii ofer si eu doua ponturi purtatorului de la HotNews si “22”, pe care, sunt convins, le va exploata din greu (daca nu poate, il ajut eu):
1. Hertie School of Governance din Berlin, unde se lauda ca preda Alina Tatiana Mungiu Pippidi, presedinta SAR, profesoara si la SNSPA (noua “Stefan Gheorghiu”) alaturi de Universitarii mineri, este sau nu o “prestigioasa” scoala privata cu o vechime de 4 (patru) ani?
2. Vladimir Tismaneanu, mentorul lui Tapalaga si membru al SAR si GDS, este profesor la University of Maryland, dupa cum sustine? Daca da, ce cursuri sustine si cati studenti are si, mai ales, de ce si pentru ce plateste Institutul Cultural Roman (ICR), din bugetul Romaniei, Universitatea din Maryland?
“Traian Basescu a declarat miercuri seara ca judecatorul care i-a dat dreptul omului de afaceri Costica Costanda sa construiasca in parcul Bordei este corupt. Ar fi doua probleme: seful statului n-are caderea sa dea verdicte, este exclusiv treaba justitiei sa o faca. Apoi, Traian Basescu n-a adus nici o proba in sprijinul acuzatiilor sale.
Nu ca ar fi fost treaba lui. Urmand exemplul sau, pasim pe calea arbitrariului: in cazul Bordei, Basescu e corupt. Cui ii pasa de dovezi? Asa arata statul arbitrar, un presedinte cu mintile ratacite prin campania electorala care se crede judecator suprem.(…)
Acesta pare a fi pacatul cel mai frecvent comis de presedinte: supra-evaluarea functiei de presedinte. Unii o numesc in mod exagerat dictatura, dar e mult mai putin: ceva intre infatuare, calcul rece si populism. ”
Autosuspendarea justitiei
Dan Tapalaga
Revista 22 Decembrie 2008
“Altfel spus, prin desemnarea lui Predoiu la Justitie, guvernul Boc pica un important test de incredere si provoaca deruta in plan extern. Renuntand la nominalizarea Monicai Macovei, PD-L n-a sacrificat un simplu om, ci un set de pricipii. Si-a incalcat cuvantul dat alegatorilor si s-a dovedit lipsit de onestitate politica utilizand in negocierile cu PSD numele Monicai Macovei pe post de sperietoare. Dar guvernul Boc a abdicat impardonabil de la principiul independentei justitiei, iar Romania risca sanctiuni la Bruxelles, fonduri inghetate dupa modelul aplicat deja Bulgariei si, eventual, activarea clauzei de salvgardare.”
Ce mai, fara Macovei, venea sfarsitul lumii… Dar n-a venit!
Faptul ca am declarat ca o sustin neconditionat pe Elena Basescu si decizia ei de a candida ca independent la Parlamentul European, pentru a da o lectie binemeritata criticilor ei de serviciu, mi-a atras, si mie, noi antipatii, pe de-o parte, si confuzie, pe de alta parte, din zona celor care sunt dezamagiti de Traian Basescu, sau chiar mai rau. Persoane care se grabesc sa judece dupa stereotipii induse de presa de larg consum – altfel blamata tot de catre ei -, fara a vedea imaginea de ansamblu si ambitia unui tanar, sunt incruntate acum fara o ratiune precisa. Cei care se zbat in zabale ar trebui sa-si dea jos ochelarii de cal si sa vada, in primul rand, cine este dusmanul de moarte al tanarului candidat, indiferent cum s-ar numi el, Basescu sau Ionescu. In cazul de fata, raspunsul este arhicunoscut: Alina Tatiana Mungiu Pippidi. Fara a pretinde ca detin sau vad toate piesele jocului de puzzle, nu am cum sa nu sar in apararea Elenei Basescu atunci cand stiu pe cine sau mai curand ce reprezinta Tatiana Mungiu pentru Romania: urmasa Anei Pauker (la concurenta cu Zoe Petre). Sigur, si Basescu are pacatele lui si nimeni nu zice ca fiica lui este neaparat un ingeras. In acelasi timp ii dau intrutotul dreptate lui Basescu: nu judecati fara sa o cunoasteti. Este mult mai desteapta si puternica decat pare la televizor, in secventele segmentate nefavorabil. Elena Basescu va reusi, ajutata si de numele ei dar, mai ales, de vointa, determinarea si potentialul ei enorm, care este, in fond, al noii generatii de politicieni pe care o reprezinta. Elena Basescu este si fiica de presedinte dar si nepoata de epitrop al Bisericii Sfanta Treime din Burdujeni, Suceava. Bunicul ei, Gheorghe, tocmai a implinit 90 de ani luna trecuta. De cealalta parte, mama presedintelui, bunica tanti Elena, careia ii mosteneste numele, merge singura la paine si, duminica de duminica, la Catedrala Sfantul Nicolae din Constanta, insotita de o maicuta, de la Sfanta Manastire Techirghiol. Nu cred ca meritau sa asiste la atacul visceral la care este supusa nepoata lor de catre un personaj care si-a permis prin asa-zisa “piesa” ‘Evanghelistii” sa insulte ordinar toti crestinii-ortodocsi din aceasta tara, fara sa-i pese, nici atunci, nici acum. Imi propun asadar sa incerc sa va deschid putin mai mult ochii asupra modului in care se incearca – prin atacarea punctului mai sensibil al familiei Basescu – santajarea sefului statului de catre o gasca mafiota cu ramificatii internationale, in pragul alegerilor prezidentiale pentru un nou mandat. Incercati sa priviti dincolo de persoane, dincolo de antipatii sau simpatii. De-o parte avem un presedinte, al Romaniei, iar de cealalta o gasca de santajisti, pretutindenari. Pe cine o sa alegeti?
Tismaneanu, Patapievici, Liiceanu
O sa spuneti, unii, ca acest presedinte nu merita; ca l-a acceptat pe deformatorul istoriei nationale Volodea Tismaneanu sau pe H.R. Patapievici impreuna cu Gabriel Liiceanu si restul grupului de interese anti-romanesti cunoscut ca GDS. Desigur, aceste lucruri i le reprosez si eu. Am facut-o public si mi-am atras si ponoasele: procese anti-libertatea presei in care mi se pretind daune de zeci de mii de euro. Procese in care “neo-conservatorii” de Dambovita sunt aparati de insusi corifeul “dreptei” inchipuite, Valeriu Stoica. Sigur ca e ridicol ca tocmai eu, lovit in plex de “oamenii lui Basescu” – si ridicandu-mi in cap oameni integri dar care l-au abandonat intristati – sa stau sa-l apar tocmai pe Basescu. Dar s-a intrebat cineva cum au ajuns aceste personaje sinistre in prejma sa? Raspunsul, dupa cum veti vedea mai jos, este in stransa legatura cu ce i se intampla astazi, cand i se apropie sfarsitul primului mandat si aceleasi capuse vor sa se asigure, ca, odata ce va castiga noul mandat, nu o sa se scuture de ele. Cum? Prin santaj! Prin atacul visceral la Elena si familia sa, grupul de interese anti-romanesti ii arata lui Basescu pisica. Vezi, daca nu esti cuminte, incepem sa te lucram pentru la toamna. Si, incet-incet, te radem!
Daianu, Plesu, Patriciu
Avem si inlocuitorii: 1. Daniel Daianu – varianta lui Andrei Plesu si Dinu Patriciu. Portretul acestuia l-a schitat deja Patriciu, cat se poate de recent, cand a declarat si faptul ca “Basescu nu are absolut nici o sansa de a deveni presedintele Romaniei a doua oara”. Conform lui Patriciu portretul robot al candidatului ideal la functia de presedinte al Romaniei ar fi acesta: “un om mai tanar, in jur de 40, un tehnocrat, priceput in economie, un om care sa stie sa judece relatia intre politica si economie, sa vina din mediul de afaceri, sa stie bine doua-trei limbi straine, sa aiba experienta relatiilor internationale. Nu e un portret robot pe care il fac eu, ci pe care il face populatia”, sustine Patriciu. “Intamplator” acesta cam coincide cu imaginea lui Daianu, care, de altfel, apare, tot “intamplator”, chiar la dreapta Alinei Mungiu in articolul de atac din “Catavencu” –“Elena Băsescu este o victimă de predilecţie …. 2. Chiar Andrei Plesu – varianta lui Dinu Patriciu si a “intelectualilor”. Propunerea din urma, de-a dreptul ridicola, deja a fost, si ea, avansata, tiptil, pentru a se testa terenul. Vezi Ioan Buduca: Un Havel la Cotroceni si Patriciu, protectorul lui Andrei Plesu! Andrei Plesu a fost dintotdeuana un preferat al tuturor regimurilor, inca de pe vremea lui Ceausescu, apoi, mai ales, pe vremea lui Iliescu-KGB. Vezi Conjuratii de la Tescani si Minciunile lui Magureanu.
Mungiu, Macovei, Weber
Chiar credeati ca Mungiu vroia sa ajunga in Parlamentul European? Nu! Soros i-a asigurat viata demult. Dar cine putea sa-l atace mai bine? Prietena cea mai buna a Alinei Mungiu, Monica Macovei, si ea o sorosista infocata, trebuie sa para neutra, ca sa-si pastreze locul din interior. Renate Weber e trecuta deja de cealalta parte, in randurile lui Patriciu si Soros. Incepem asadar cu Mungiu si, daca nu intelege, continuam in rafale. Presa nu prea mai are de partea lui iar mijloacele de manipulare in masa, televiziunile, sunt toate in mainile noastre. Trebuie sa cada la o intelegere. Alina, so pe el!
Cine e Alina Tatiana Mungiu Pippidi
Cu o familiei de origine incerta, provenind din orasul Balti de peste Prut, Alina Tatiana Mungiu a fost bagata de tatal ei, dr Ostin Mungiu, la medicina, la Iasi, unde acesta ocupa postul de sef al Biroului de baza al PCR si, conform marturiilor locale, era insarcinat cu studentii straini. Cam ca Mona “Dana” Musca. Deci, probabil, atunci cand se revolta pe faptul ca fiica lui Basescu ii merge pe urme, are ceva probleme freudiene, din moment ce ea a depins numai de taticul ei in viata. Pana a venit “revolutia”. Cand, din propagandista a UASCR devine peste noapte goarna a democratiei. Personal, am intalnit-o prima oara pe Alina Mungiu la New York, unde primise o bursa, prin 1992, cand parea normala. Un prieten ma rugase sa o ajut cu acomodarea prin oras. Era atat de provinciala si intr-un fel retardata incat mi-era jena sa merg alaturi de ea. Am trecut-o de vreo cateva ori strada, si am lasat-o in plata Domnului. Dar ea l-a preferat pe vrajmasul Lui. Casatorita cu un cunoscut homosexual pentru a beneficia de numele lui (astfel de cazuri sunt simptomatice in “comunitatea” lor. Un alt exemplu: Ana Blandiana cu Romulus Rusan), autoarea imensei ofense la adresa Ortodoxiei si a Mantuitorului, prin piesa “Evanghelistii”, doamna Pippidi s-a transformat, de o buna bucata de vreme, in “instanta suprema” in stat. Taie, spanzura si fulgera provocand adevarate furtuni in micul ei pahar cu apa chioara, din postura de mama-omida a societatii civile. Daca ai rabdarea sa-i citesti textele intinse pe tot felul de cearsafuri on-line gen Romania curat-murdara ai putea crede ca ai de a face cu o adevarata Papesa a puritatii civile. Nu-mi propun sa o iau in deradere. Ci doar sa o analizez. Pentru ca toate au o limita. Iar santajul pe care grupul din care face parte incearca sa-l practice acum asupra presedintelui Romaniei, folosindu-se de fiica acestuia drept victima la protap, nu poate fi tolerat. O sa o iau la rand.
Spalatoria “Nufarul” a societatii in civil
Doamna Mungiu se pretinde garantul unui Parlament Curat la Bucuresti, ba acum chiar si la Bruxelles si Strasbourg. Mai lipsesc Washington si Moscova! Dar ceea ce se face ca nu vede este ca aceeasi organizatie prezidata de ea, la alegerile europarlamentare precedente l-a avizat fara probleme pe un securist notoriu aflat in fruntea listei PNL alaturi de tovarasa sa Rebate Weber, acelasi Daniel Daianu de la dreapta sa, aflat si acum “in atentia SRI”, curtat si sustinut profund de Andrei Plesu ca o alta papusica de rezerva anti-Basescu. Atunci, celebra doamna de la Nufarul societatii in civil l-a aprobat fara vreo jena pe fostul locotenent DSS, securist din tata-n fiu. Vezi “Cazul Daianu”, agentul electoral Andrei Plesu si boala societatii … si Daniel Daianu “in atentia” SRI. La fel cum acum se face ca nu vede ca prietena ei, Monica Macovei, “anti-coruptibila” Europei are un trecut perfect de… procuror comunist. Vezi Mapa lu’ Macovei. Sau ca un alt candidat zgomotos, din categoria pupincuristilor cu spume la gura, Traian Ungureanu, utecist de frunte, a plecat in conditii bine-avizate in Occident, la vremea si locul potrivit, fara a uita sa lase in urma prinos de recunostinta Partidului. Vezi S-a intrebat cineva de ce a fost dat afara Traian Radu Ungureanu de la BBC? Cand are de gand CNSAS sa-si faca datoria? Parerea lui Radu Portocala. Care isi mai si permite sa persifleze: „Elena Băsescu… n-am nimic cu ea. Ştiu despre ea ce ştiţi şi dumneavoastră: e tânără, n-are experienţă, este, dacă vreţi, lipsită de competenţă, e fiica tatălui ei”. Asa, si? Cand s-a urcat cu acordul Securitatii in avionul echipei olimpice de fotbal a RSR, cu directia BBC via Berlin, cum era oare Traian Ungureanu? Sau cand a consiliat-o pe “Ciocu’ mic” de nici n-a mai intrat in Parlament? Si, daca sunt asa de viteji, si Macovei si Ungureanu si Mungiu, de ce nu au candidat la uninominale si se ingramadesc acum pe liste? Nevinovata ca o papadie, fosta activista UASCR Alina Tatiana Mungiu se face ca nu stie cine este personajul care “o recomanda” la europarlamentare, Dan Carlan, provenient din mafia ieseana de care nu este strain nici distinsul ei tata, dr Ostin Mungiu, ot Balti ot Comrat.
Coalitia pentru un Parlament Murdar
În 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat, invocată de Mungiu astazi pentru “curatarea” Elenei Basescu, a înaintat conducerii Alianţei DA o listă cu nu mai puţin de 21 de liberali şi democraţi care nu aveau ce căuta în parlament, deoarece nu îndeplineau criteriile de integritate care să le permită să aspire la un fotoliu de senator sau deputat. „Lista ruşinii“ era, însă, incompletă lăsând pe dinafară numele unor persoane mai mult decât controversate pentru contraperformanţe politice sau afaceri dubioase. Cap de listă era chiar concetăţeanul şi susţinătorul de azi al Alinei Mungiu, Dan Cârlan, care încălca mai multe criterii de integritate. Acesta este şi traseist politic, el trecând de la PNL la PD înaintea alegerilor locale, şi are şi afaceri dubioase. Nu amintesc decat una: cu ajutorul unor bilete de ordin avalizate în 1996 de FPP-ul condus de Corneliu Iacubov, Cârlan reuşeşte să ia de la Bancorex un credit care, neachitat la timp, a generat o creanţă totală de 2.116.761,52 de dolari. Cu toate acestea, pe vremea când se ocupa cu „validarea morală“ a candidaţilor politici, Societatea Academică Română l-a omis pe Dan Cârlan de pe lista sa cu „dalmaţieni“. Vezi Curentul – Coaliţie murdară la Iaşi între Dan Cârlan şi Alina Mungiu. Intrebarea Danei Iliescu de la “Curentul” este firesca: “Ce-o fi mai dificil de acceptat pentru Alina Mungiu Pippidi: să aibă colegi penali sau să fie susţinută politic de un penal?” VeziAlina Mungiu Pippidi „şi cu dânsa-n trânsa şi cu sufletu’n rai”
Puerilla
Argumentele de gherilla suburbana ale Tatianei Mungiu contra Elenei Basescu sunt puerile. Ea sustine, cu tupeu, in acelasi interviu-baza de atac din “Catavencu” că “se subestimează impresia dezastruoasă internă şi externă a unei asemenea candidaturi, pentru că în Europa de Vest nu se face aşa ceva”. Trecand de exemplul notoriu de peste Ocean, al fiului lui Bush, care a mai ajuns si presedinte, aici, in Europa de Vest de care vorbeste doamna profesoara de la o scoala privata din Berlin, avem exemplul de data mai recenta al presedintelui Frantei: EVZ.ro — Fiul lui Sarkozy, succes în politică. O fi bine, o fi rau? Nu stiu. E treaba lor. Dar “argumentul” ei “forte” cade automat.
Profitorii tuturor regimurilor
Apoi, Alina Mungiu mai vorbeste si despre faptul ca Elena Basescu este “o profitoare” care “instaureaza nepotismul” in lumea politica. Dar se face ca nu observa cat a profitat de pe urma tuturor Guvernelor tarii Grupul pentru Dialog Social, sustinatorul ei ideologic principal, format din nepoti si copii de kominternisti si nomenclaturisti comunisti, un fel de nepotism la patrat al vechiului si noului PCR. Incepand cu FSN, care i-a dat, gratis, sediul din Calea Victorie, la ordinul lui Silviu Brucan si Ion Iliescu, si ulterior cu Guvernul Nastase, care i-a oferit ce nu are nici macar biata Asociatie a Fostilor Detinuti Politici, statutul de “utilitate publica” (Vezi Masoneria si GDS, “utilitati publice”?) si, mai departe, pana la Guvernul Tariceanu, care le-a inlesnit pe tava un Furt guvernamental pentru GDS. Frumoasa casa a lui Cuza a ajuns, ilegal, si prin semnatura finala a lui Basescu, in posesia acestui grup de interese anti-romanesti prin votul dat in Parlament de reprezentanti si ai PNL si ai PSD, partide aflate atunci intr-o alianta secreta la Guvernare si pe care, se presupunea, le critica de zor, formal. Dintr-odata, pentru GDS nu a mai contat culoarea politica, dovedindu-se inca o data caracterul transpartinic al mafiei. VeziOlteanu promite GDS că va sprijini păstrarea sediului din Calea … si Imobilul din Calea Victoriei nr. 120 rămâne sediul GDS – Mediafax.
Basescu si Basarabia
Basescu, ce coincidenta!, este originar din localitatea Basarabi. Unii spun ca e evreu, dupa tata, altii ca e mason. Unii ca e KGB-ist, altii ca e CIA-ist. Personal ma indoiesc de toate acestea, pana la proba contrara. Ceea ce stiu este ca e mai roman decat multi pretinsi romani si, absolut garantat, mai roman decat Tatiana Mungiu si familia ei. Si-atunci si gasca e ingrijorata. Pentru ca Basescu, asa cum e el, este, ca orice roman, fcare mai e si fost comandant de nava, un om inclinat natural spre dreapta. Acest lucru s-a vazut din primele lui zile de mandat, cand a explicat ca Basarabia este al doilea stat romanesc care nu poate ramane mult timp departe de tara-mama. Asta a deranjat. Mai ales cercurile neo-kominternului, ale Soros si GDS – grup care a introdus pentru prima oara in spatiul romanesc notiunea de “limba si natiune moldoveneasca”. Vezi Raporturile Romaniei cu Republica Moldova Gabriel ANDREESCU – Valentin STAN – Renate WEBER – 30 octombrie 1994, studiu citat copios de vice-premierul comunist al Republicii Moldova Victor Stepaniuc in Moldova-Suverana on-line si contrazis in Reteaua Soros din Moldova sub controlul lui Mark Tkaciuk « Compromat.
Umbrela ruseasca
Alina Mungiu si gasca aveau toate motivele sa fie ingrijorati. Mai ales cand “analista” vehicula cu zor un proiect rusesc de “rezolvare” a situatiei din Transnistria. Vezi aberatia de “studiu” SAR CUM PUTEM AJUTA MOLDOVA SĂ SE AJUTE PE SINE contrazis in analiza SAR merge pe mana Rusiei pentru Transnistria dar reluat cu osardie de slujbasii GDS si “22” in dezbaterea pro-ruseasca si “moldoveneasca” asa-zise Solutii pentru Transnistria. De altfel, incercand sa-l “corijeze” Mungiu isi si marturiseste public of-ul anti-Basescu, de atunci ca si de azi, intr-un editorial din “Rl”: “Basescu m-a dezamagit si pe mine in doua domenii. Primul priveste conceptia lui referitor la cum functioneaza politica si institutiile. Vad cu ingrijorare o anumita conceptie pre-moderna, care ar merge mai bine la un primar din Sicilia decat la un sef de stat in Noua Europa, de a investi atributii mai ales in familie si apropiati, atitudine care impiedica dezvoltarea unor institutii performante, fie administratie, fie partid, in jurul lui. Al doilea motiv este prestatia lui externa, unde adesea mi se pare cam ne-occidental si periculos de apropiat de filosofia cu totul paguboasa a politicii noastre externe de la Ceausescu incoace, o politica de afirmare a identitatii (sa stam la masa cu cei mari!), in fond nationalista, si nu de atingere a unor obiective, care devin prea adesea contradictorii intr-o strategie nu tocmai coerenta. Circula, e adevarat, zvonuri ca Basescu ar fi pe aproape de punctul in care liderii incep sa se creada providentiali si o binecuvantare de la Dumnezeu pentru poporul lor.” Doamne, ajuta!, spun eu.
Operatiunea Capcanarea
Atunci, la inceputul lui 2005, dupa dezbateri aprinse la GDS-Bucuresti si Soros-Budapesta, solutia a fost decisa pe loc: capcanarea Presedintiei Romaniei. Intermediari: singurii oameni apropiati de Basescu – banalii membri ai familiei Saftoiu si “consiliera” lor electorala Alina Mungiu. Zis si facut. Vezi si CONSILIERII RUSINII. Au intrat, pe rand, in viata presedintelui si a Romaniei, distrugandu-i viitorul, urmatorii membri ai gastii GDS-Soros-Noua Europa, aflati intr-un fel sau altul la sau pe langa Administratia Prezidentiala a Romaniei: Andrei Plesu, Horia-Roman Patapievici, Renate Weber, Monica Macovei, Rodica Culcer, Doina Cornea, Teodor Baconsky, Cristian Preda, Bogdan Tataru Cazaban, Gabriel Liiceanu, Adrian Cioroianu, Ioan Stanomir, Catalin Avramescu, Sever Voinescu, Sorin Alexandrescu, Mihnea Berindei, Radu Filipescu, Marius Oprea, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Armand Gosu, Sorin Iliesiu, etc, etc si, cu voia dvs, ultimul pe lista, Vladimir Tismaneanu. Unii si-a dat arama pe fata mai repede – Plesu, Weber, Cioroianu, altii mai tarziu – Cornea, Gosu, Mungiu, iar altii inca se codesc dar se pregatesc… (Pentru curiosi, comparati diversele departamente si comisii de la Cotroceni – https://www.presidency.ro/ – cu aceasta lista a membrilor GDS – https://www.gds.ong.ro/membriigds.htm)
Cazul Tismaneanu
Nimic nu il recomanda pe Vladimir Tismaneanu sa conduca o Comisie stiintifica. Mai ales una de condamnare a comunismului. Dimpotriva. Ca si cu Cartarescu, Basescu habar nu avea cine este acest Tismaneanu. Suntem in iulie 2005. Basescu era el, Basescu, necontaminat. Probabil nu avusese inca vreo intalnire cu Soros. Iara gasca GDS il ataca constant. Un interviu revelator din iulie 2005 ne arata momentul in care, prin presiuni ulterioare, Basescu a fost infiltrat subversiv si capcanat. Cititi si va cruciti interviul din Revista 22 a GDS cu data de 12-18 iulie 2005 Interviu acordat de preşedintele României, Traian Băsescu … “Noi descoperim ca sunteti un presedinte autoritar, ca vreti sa-i comandati pe toti. Sunt foarte multe voci, nu ale celor cu care va duelati dvs. de obicei, care spun ca amintiti de modelul Lukasenko, in cel mai bun caz, Putin”, incepe deranjata Rodica Palade, dupa modelul preluat si de Alina Mungiu si citat mai sus. Interviul trebuie, repet, citit integral pentru a intelege fenomenul capcanarii presedintelui. Dar, ca sa o lamurim cu acest Tismaneanu, redau o parte din dialogul de atunci: “Intrebare: Si asta exista si este o proba (nota red.: Stalinism pentru eternitate, de Vladimir Tismaneanu). Traian Basescu: Nu este, doamna, o proba. Este punctul de vedere al unui autor. Intrebare: Deci punctul de vedere al lui Vladimir Tismaneanu despre stalinism nu va poate determina sa mergeti in Parlament, asa cum v-a cerut societatea civila, si sa prezentati o rezolutie de condamnare a comunismului? Traian Basescu: Nu doamna. Eu pot sa o fac, dar o fac superficial si va fi contestata oricand.(…) Intrebare: Aceste carti sunt facute de istorici si inseamna un punct de vedere stiintific. Dvs. cu adevarat vreti sa birocratizati. Dvs., de exemplu, nu cunoasteti Memorialul victimelor comunismului, de la Sighet, aflat sub egida Consiliului Europei, unde cei mai de seama istorici si tehnicieni pe aceasta chestiune s-au pronuntat. Ei si-au dat girul si acest muzeu reprezinta o institutie, care a publicat nenumarate lucrari din care reiese cat se poate de clar ce e cu comunismul. Ce comisie doriti si de ce nu ii dati curs, daca doriti o comisie? Traian Basescu: Eu cred ca initiatorii, d-l Ticu Dumitrescu… Intrebare: Nu-l invocati tot timpul. Traian Basescu: Este singurul cu care am discutat subiectul, de-asta il invoc. Daca l-as fi discutat cu dvs., spuneam. Intrebare: Noi v-am trimis o scrisoare, publicata pe prima pagina din 22, si Presedintia nu stia de aceasta scrisoare (nota red.: Apel pentru Romania – iunie 2005, Revista 22 nr. 797), prin care va invitam sa dati curs unor cereri ale noastre exact in aceasta idee. Dar n-ati raspuns. Traian Basescu: Nici n-am cum sa raspund in mod serios la modul acesta de a se lucra cu Presedintia. Va asigur ca nu se va face nici o condamnare publica de la nivelul Presedintiei pana cand nu exista un document al unei comisii care sa-si asume cele prezentate si care sa aiba drept concluzie ca trebuie condamnat comunismul. (…) Poate fi o comisie pe langa Academia Romana, pe langa Universitatea Bucuresti… Intrebare: Dar asta e Academia Civica care face asa ceva, o institutie care a scos nenumarate lucrari. Traian Basescu: Ma puneti sa citesc, dupa care sa condamn. Renuntati. Mai bine mi-ati aduce un raport semnat de oameni recunoscuti si va asigur ca ati avea succes.” Aceasta a fost fraza fatala. Urmata de presiunile de alt gen. Altfel, poate aveam norocul si Comisia ar fi fost, asa cum s-ar fi cuvenit, sub egida Academiei Romane… Tismaneanu a fost impus si din necunoasterea nocivitatii sale. Bine-bine, si Patapievici? Dupa toata cacanariile pe care le-a facut? E, aici e o alta poveste, pe care, insa, nu o sa o lasam asa… Pana la deznodamant, va recomand doua texte, spre adancirea dilemei: Lamurirea unei confuzii: “Patapievici, omul lui Basescu” si Domnule Presedinte!
Javrele “sabatice”
Pana una alta vedem cum membrii aceleiasi gasti pe de-o parte sunt lingaii penibili ai lui Basescu, pe de alta parte javrele rapciugoase care latra dar n-au cum sa ajunga sa muste. Fondurile si le iau, fara jena, de la toti mogulii momentului. De muscat vor reusi insa atunci cand se vor strange in haita. In apropierea alegerilor. Atunci sa te tii. Momentan hamaie, cum face Alina Mungiu. Iata semnalele. Citez din “Catavencu”: “Rep.: De unde tupeul ăsta contra lui Zeus? A.M.-P.: Depinde în ce piesă jucăm şi cine a scris-o. Dacă sîntem într-un desen animat cu zei şi muritori, da, tocmai am descoperit focul şi urmează trăsnetele şi fulgerele. Dar un asemenea desen animat cu scenariu de Adrian Severin eu nu cred că reflectă realitatea, sau Adrian Severin a avut dreptate tot timpul cu cezarismul lui şi noi eram nişte caraghioşi şi în următorul desen animat vine actul patru cu deşteptarea şi insurecţia. (…) Nu e în joc Parlamentul European, ci al doilea mandat al lui Băsescu. (…) Geoană stă mult mai rău cu presa decît cu publicul larg, nu e lipsit de potenţial, iar în străinătate continuă să fie cel mai cunoscut lider român. (…) Visez să ajung la anul meu sabatic, care e peste un an (…).” Toate acestea, doar o mica parte din ce stiu, le-am scris ca sa intelegeti mai bine ca discutia de azi nu o priveste pe Elena Basescu sau Alina Mungiu. Si nici pe subsemnatul. Traim intr-un stat ocupat, suntem intr-un razboi, fronturile s-au intrepatruns. Pacatosi suntem cu totii. Sa incercam sa-i ajutam pe cei care pot face mai mult bine decat rau si sa ne folosim armele, cuvintele, impuscandu-i cu articole pe cei care stim ca au facut, fac si nu pot face decat rau Romaniei.
Dupa ce a devenit din ce in ce mai clar ca “cele trei gratii”, madamele lui Soros in Romania, Renate Weber, Monica Macovei si Alina Mungiu au deja un razboi personal impotriva Elenei Basescu, rezultatele au inceput sa se vada in presa sectei anti-romanesti de pe la noi dar si in presa europeana si americana, unde milionarul ungur isi are intinse tentaculele. N-am auzit astfel de comentarii cand fiul lui Bush Sr a candidat pentru presedintia SUA. Si a si castigat. In Romania libera, trompeta GDS Sabina Fati tranteste un asa-zis editorial veninos intitulat Elenele (ne)faste ale Romaniei.
Interesele sunt multiple: gasca GDS-Soros isi doreste blocarea unei candidate pentru Parlamentul European, tanara si fara bube, preocupata de cauze romanesti si, totodata, greu de infrant in viitor, tinand cont atat de numele ei cat si de viitoarea sa cariera de prestigiu.
In acelasi registru, de executie publica, se inscrie si penibilul editorial al “senatorului” Ringier, fizicianul fara opera al Grupului pentru Monolog Social, HR Patapievici Călare pe caii cei mari ai ignoranţei, care-si permite practic sa ceara eliminarea jurnalistului profesionist Razvan Dumitrescu de la Realitatea TV.
Nu este o pozitie singulara. Patapievici a facut acelasi lucru si la ZIUA, printr-un proces – pierdut cu brio, in ciuda apararii “maestrului” Valeriu Stoica – in care cerea admonestarea presei libere si despagubiri de sute de mii de euro pentru ca un ziarist reprodusese o luare de pozitie din Senat privind impostura sa si fraudele de la ICR. Vezi Feuda lui Patapievici si ZIUA a castigat procesul cu Patapievici si l-a suspendat pe cel cu Berindei. La fel, adevarul in ce priveste reactia sa viscerala si totalitarista legata de Razvan Dumitrescu sta mai degraba intr-o dezvaluire fulminanta despre “secta intelectualilor” si patronul ei, Andrei Plesu, facuta de Tudor Octavian, intr-o emisiune a a lui Razvan Dumitrescu pe care calaii de serviciu ai libertatii presei nu o pot uita: Conjuratii de la Tescani! Las ca le vine si lor randul…
Sectia pentru procurori a CSM a fost sesizata pe 24 octombrie 2008 de Comisia de disciplina pentru procurori in cazul lui Dan Voinea, adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, pentru abateri disciplinare in execitarea functiei. Cererea de revocare a lui Voinea a fost inaintata de catre Ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti la sesizarea Procurorului General, avizul Sectiei pentru procurori a CSM fiind unul consultativ. Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, i-a trimis, pe 27 octombrie 2008, ministrului justitiei, Catalin Predoiu, cererea de revocare a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, cel care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si Mineriadei. Kovesi a explicat ca, desi au fost multe delegari ale unor procurori din teritoriu la structura centrala, Sectia Parchetelor Militare a rezolvat anul trecut doar trei rechizitorii. Dosarele au fost lucrate de peste 10 procurori. Potrivit lui Kovesi, inspectia judiciara nu a consemnat mai multe aspecte sesizate si anume tergiversarea dosarelor Revolutiei si Mineriadelor, precum si o rezolutie de incepere a urmaririi penale care nu a fost trecuta in registru. Procurorul general a mai spus ca dosarul Mineriadei, in care a fost cercetat Ion Iliescu pentru moartea si ranirea unor persoane in 13-15 iunie, ar fi stat 7 luni in nelucrare, inainte de a fi declinat procurorilor civili. In opinia procurorului general, vinovate pentru aceste nereguli ar fi fost conducerile care s-au succedat la sefia Sectiei Parchetelor Militare. Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit, pe 23 octombrie 2008, cu majoritate de voturi, raportul de control la Sectia Parchetelor Militare, verificarile fiind cerute de procurorul general, dupa ce a dispus infirmarea rezolutiei de incepere a urmaririi penale pentru Ion Iliescu. Kovesi a sustinut ca procurorul militar Dan Voinea i-a prezentat lui Ion Iliescu o alta invinuire decat cea pentru care a inceput urmarirea penala. Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezolutia din 19 iunie 2007, sub acuzatia ca la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane. Intre timp, in cazul sau procurorii civili au dat neinceperea urmaririi penale. Dan Voinea a detinut, intre anii 1997 si 2000, sefia Sectiei Parchetelor Militare. Voinea este cel care s-a ocupat de dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 si de cel al Revolutiei din decembrie 1989. In aprilie 2006, Dan Voinea a fost numit in functia de procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare. Mandatul lui Dan Voinea in functia de procuror-sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare expira in luna aprilie a acestui an. Sursa: Ziare.com
Civic Media: VICTIMELE mineriadelor cer revocarea si anchetarea generalul-infractor Dan Voinea
Victimele mineriadelor scot adevarul la lumina despre generalul-infractor Dan Voinea: MILITANTII ANTI-COMUNISTI CER REVOCAREA DIN FUNCTIE A GENERALULUI-PENAL DAN VOINEA SI ELIMINAREA PRIN LEGE A PRIVILEGIILOR “REVOLUTIONARILOR” In conferinta extraordinara de presa de vineri, 15 februarie a.c., reprezentantii organizatorilor Fenomenului Piata Universitatii 1989-1990 si ai victimelor mineriadelor au facut apel la presedintele Traian Basescu pentru revocarea din functie a generalului penal Dan Voinea si trecerea pe rol a Dosarelor Revolutiei si Mineriadelor pentru pedepsirea vinovatilor, fie si dupa 18 ani. Voinea protectorul lui Iliescu – sub ancheta CSM Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a cerut, iar Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat efectuarea controlului de fond al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Kovesi a reactionat astfel pozitiv fata de solicitarea victimelor mineriadelor, care l-au reclamat pe procurorul militar Dan Voinea pentru tergiversarea unuia dintre cele mai fierbinti dosare penale din Romania, deoarece il implica direct pe Ion Iliescu. La Sectia Parchetelor Militare – condusa multi ani de generalul magistrat Dan Voinea – sunt cele mai vechi dosare nesolutionate înregistrate la Ministerul Public. Controlul de la Sectia Parchetelor Militare a fost determinat si de plangerea Organizatiei Victimelor Mineriadelor, condusa de Viorel Ene, care s-a intalnit la sfarsitul lunii trecute, la CSM, cu inspectoarea Tamara Manea, de la sectia pentru procurori a CSM. Asociatia Victimelor Mineriadelor protesteaza fata de taraganarea la nesfarsit a dosarului penal Mineriada ’90 si a cerut respectarea legii si inmanarea dosarului, aflat la Dan Voinea inca in faza de cercetare, la Sectia Penala a Parchetului General. Victimele mineriadelor se indoiesc de buna credinta a procurorului militar Dan Voinea, uns cu toate alifiile si legat de Iliescu prin participarea sa la lichidarea lui Nicolae Ceausescu. Voinea a dat NUP dosarului Mineriadei In plus, presedintele asociatiei, Viorel Ene, a prezentat un document care probeaza ca cel care a cerut inchiderea dosarului prin NUP, in 1998, este chiar procurorul Voinea. Victimele mineriadelor s-au intalnit cu doua zile in urma si cu procurorul Marius Iacob, procuror-sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casa- tie si Justitie, cel care a preluat unul dintre dosarele de cercetare penala in care este implicat Ion Iliescu. Victimele mineriadei din 1990 saluta decizia chemarii lui Ion Iliescu la Parchet, in cursul serii trecute, precum si faptul ca, pentru prima oara in 17 ani, Ion Iliescu da cu subsemnatul, o declaratie scrisa in fata unui organ de cercetare penala. Organizatia victimelor a anuntat ca a depus plangere la Curtea de Apel impotriva procurorului militar Dan Voinea, acuzat de tergiversarea si musamalizarea dosarelor mineriadei, pentru a-l face scapat pe Ion Iliescu. Nume de varf implicate in represiune Dosarul 75/P/1998, care include principalii vinovati – Ion Iliescu, instigator al uciderii unor manifestanti ai Pietei Universitatii si al barbariilor savarsite impotriva cetatenilor Capitalei de bandele minerilor conduse de Miron Cozma, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Magureanu, Doru Viorel Ursu, Cazimir Ionescu, Bogdan Niculescu Duvaz, Razvan Teodorescu, Adrian Sarbu, procurorul Tuculeanu Alexandru, Nicolae Camarasescu -, se afla inca la Dan Voinea, care refuza sa trimita dosarul la Sectia civila, in pofida deciziei Curtii Constitut ionale, a dispozitiei procurorului general, Laura Codru- ta Kovesi, si a deciziei CSM. VIZIONATI MAI JOS Extrase din conferinta de presa in care au fost dezvaluite legaturile lui Dan Voinea cu Iliescu-KGB Demersul victimelor mineriadei este sustinut de organizat iile fondatoare ale Pietei Universitatii – Grupul Independent pentru Democratie, Seniorii Ligii Studentilor, membrii forumului Civic Net si Civic Media -, grupari implicate in dezvaluirea crimelor si atrocitatilor regimului comunist si ale urmasilor regimului comunist dintre care se distinge, la varf, Ion Iliescu. Dan Voinea, 18 ani de minciuna
Dan Voinea, musamalizatorul
Dan Voinea, generalul-infractor
SECRETELE LUI VOINEA
Prin statut, procurorii „nu pot ancheta persoane care, fiind învinuite de o anumita infractiune, fac parte din familia magistratului, ori din cercul de prieteni al acestuia”. Reporterii ZIARUL au descoperit ca generalul Dan Voinea, procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare de pe lânga ÎCCJ, a încalcat cu buna stiinta legea. Voinea a tinut secret faptul ca, înca din anul 1984, este un apropiat al lui Ion Iliescu, „anchetat” în dosarele Mineriadei si Revolutiei, sursele Ziarul dezvaluind ca Liliana Voinea, sotia anchetatorului, este „cheia conexiunii dintre procuror si inculpat”. Membrii Asociatiei Victimelor Mineriadei din 1990 au cerut demiterea de indata a procurorului militar Dan Voinea, considerat autorul tergiversarii dosarului represiunii din iunie 1990. Cu o zi in urma, organizatia a avut un prim termen al procesului intentat magistratului militar. Încetineala cu care procurorul general Dan Voinea îl „cerceteaza” pe Ion Iliescu în dosarele Revolutiei si Mineriadei trebuie cautata în imediata apropiere a sotiei magistratului, ea fiind aceea care se pare ca detine cheia conexiunii secrete dintre fostul presedinte si „anchetatorul“ sau. Sotia sa, Liliana, este intr-o stransa relatie cu Daniela Stana, fata celui mai vechi si bun prieten al lui Iliescu, Traian Cretu. Dana Stana este sora fostului consilier prezidential Corina Cretu, una dintre cele mai apropiate personaje din preajma lui Ion Iliescu. Surse atât din apropierea familiei Voinea, cât si din Spitalul Universitar de Urgenta si de la Catedra de Oftalmologie a UMF Bucuresti ne-au dezvaluit ca „între conferentiarul Liliana Voinea si asistenta sa, dr. Daniela Stana, exista ceva mai mult decât o simpla relatie profesionala”. Liliana Voinea a propulsat-o pe Dana Stana atât în Societatea Româna de Oftalmologie, cât si în Comisia Superioara de Verificare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Comisiei Superioare Nationale a Ministerului Sanatatii (care se ocupa în special de verificarea medicala a celor care solicita… certificate de raniti în revolutia din decembrie 1989). Veriga lipsa Tatal Danei Stana si al Corinei Cretu a fost un apropiat atât al sotiei generalului Dan Voinea, cât si al lui Ion Iliescu, prietenia dintre cei trei cimentându-se înca din anul 1984 (anul în care Iliescu fusese numit director al Editurii Tehnice, editura la care Traian Cretu si-a publicat, pâna în aprilie 1989, toate Tratatele de Fizica). In anul 2004, Corina Cretu a inaugurat în judetul Salaj, la Napradea, o scoala generala care poarta numele tatalui sau, iar la dezvelirea bustului lui Traian Cretu au fost prezenti Ion si Nina Iliescu, si, nu în ultimul rând, Liliana si Dan Voinea. La inaugurare, Cretu le-a multumit atât lui Iliescu, cât si lui Voinea „pentru gestul extrem de frumos facut de domnii Ion Iliescu si Dan Voinea pentru prietenul lor, tatal meu, de care i-a legat o lunga si frumoasa prietenie, realizarea acestui bust fiind un proiect comun al celor doi!”. De ce a ascuns generalul Dan Voinea strânsa sa legatura cu cel pe care l-a „anchetat” nu mai este acum o enigma. Cheia tergiversarii dosarelor fierbinti de astazi se gaseste in trecutul inca plin de mistere al „edecarului” Ion Iliescu. (Ziarul) Remember: Conferinta de Presa Extraordinara a Asociatiei Victimelor Mineriadelor Vineri ora 12 – la sediul organizatiei din strada Batistei nr 11 et 1, langa Ambasada SUA Contact – Viorel Ene. Tel fix: 310 73 32, mobil: 0766 482 999 Puncte principale abordate: · Prezentarea rezultatelor discutiilor purtate cu procurorii sefi ai Sectiei Militare si ai Sectiei Civile a Parchetului ca urmare a initierii dialogului AVMR cu Procurorul General Laura Codruta Kovesi. · Generalul Dan Voinea, deferit Justitiei Vor fi prezentate dezvaluiri cu privire la personajele implicate in planul exonerarii lui Ion Iliescu, principalul vinovat al crimelor si represiunilor din perioada 1989-1990. · Doru Maries – impostura unui fals “lider al revolutionarilor” Initierea unui proiect de respingere a privilegiilor asa zisilor „revolutionari” Procurorul militar sef adjunct al sectiei parchetelor militare este un diversionist insarcinat cu manipularea si tergiversarea dosarelor cheie – Mineriada 1990 si Revolutia 1989 – in care este implicat direct Ion Iliescu si gruparea FSN-ului creata de el, cu sprijinul direct al Rusiei sovietice. In realitate Dan Voinea a fost si este acolitul de taina al lui Ion Iliescu – servul predilect al Aparatului de Partid si de Stat instaurat printr-un complot din care a facut si el parte si in care a avut un rol major, in calitate de maior, ofiter acuzator al lui Ceausescu. Dosarul Mineriadei 1990 pleaca de la plangerea penala (constituita in dosarul penal 160/P/1997) initiata cu mai bine zece ani in urma de de Ene Viorel, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor si de Nica Leon. Procurorul militar Dan Voinea a dat NUP acestui dosar, inca din 1998. De atunci incoace intreaga activitate a generalului Voinea a fost dedicata tergiversarii Dosarului prin toate mijloacele si tacticile de musamalizare posibile, in vederea prescrierii faptelor. Dan Voinea a avut un aport important la instalarea lui Doru Maries la sefia Asociatiei 21 Decembrie iar acesta din urma joaca rolul sustinatorului „civil” al procurorului militar. Doru Maries, in 1990, facea parte dintr-o fantomatica Alianta a Poporului, care fost suspectata de la bun inceput de organizatorii Pietei Universitatii ca are misiuni diversioniste. Organizatia pe care o coordona a fost controlata de fostul sef al UM 0215, colonelul Florin Calapod. Misiunea securistilor lui Voican si Roman a fost compromiterea mesajului Pietei Universitatii – nonviolent si pasnic, prin instaurarea unui spirit autarhic si initierea unor actiuni provocatoare. Maries a fost instrumentul principal al acestui proiect malefic, care avea ca scop justificarea interventiei in forta impotriva manifestantilor Pietei Universitatii. Cu trei ore inainte de reprimarea cu mana armata a studentilor de la Universitate si Arhitectura, in 13 iunie 1990, organizatia lui Doru Maries si-a strans pe sest catrafusele si s-a pus la adapost. Organizatia noastra, sustinuta de fondatorii Pietei Universitatii – Seniorii Ligii Studentilor, Grupul Independent pentru Democratie, la care se adauga Civic Media, UMRL dar si alte organizatii ale societatii civile, initiaza astazi un proiect de larga respiratie civica si de interes public prin care se urmareste respingerea sistemului de privilegii a clasei asa numitilor „revolutionari”. Vom cere revizuirea si schimbarea de fond a legilor prin care se acorda beneficii zecilor de mii de pseudo-luptatori. Adevaratii luptatori sunt cei care au facut rezistenta armata impotriva sovieticilor bolsevici, sunt detinutii politici care au executat ani grei de Canal, de puscarie si carcera, sunt martirii care s-au jertfit rezistand cu eroism in fata comunismului de esenta moscovita. Toti ceilalti sunt o pletora de profitori nedemni ai noii clase de privilegiati instituite de Ion Iliescu, „revolutionarii” de Opereta. Miza complotistilor dirijati de Moscova, a serviciilor sovietice care l-au propulsat pe Ion Ilici Iliescu, a fost acoperirea loviturii de stat care a furat insurectia miilor de romani iesiti in strada impotriva ideologiei comuniste si Aparatului de Partid in Decembrie 1989. Ion Iliescu a reinstituit astfel sistemul favoritismelor si privilegiilor „ilegalistilor” – revolutionarii bolsevici din vremea sa. In opinia noastra, numai urmasii victimelor si cei raniti in urma episodului dramatic al evenimentelor din Decembrie 1989 ar avea dreptul la compensatii financiare din partea Statului. Dan Voinea, membru al conspiratiei din decembrie 1989 AFLAT IN COMPLETUL DE “JUDECATA” AL SOTILOR CEA– USESCU Romania libera: Iliescu, salvat de Voinea https://www.romanialibera.ro/a113158/iliescu-salvat-de-voinea.html
Tema Mungiu – candidată la europarlamentare – readusă în actualitate de un cârlan (mânz înţărcat, care nu mai suge ci doar linge – cf. DEX) al politicii de la Moldova, ilustrează, încă odată, precaritatea şi futilitatea ofertei politice actuale. Nu se mai găseşte altceva pe piaţă, în 2009, decât tot o fostă activistă a organelor de partid, cam asta ar fi fondul disputei generate de propunerea înaintată de dubiosul traseist de la Iaşi, Dan Cârlan. Înainte de primele ei apariţii la 22/GDS şi înainte de a-şi fi pippidizat numele, Tatiana Alina Mungiu nu era nimic altceva decât încă o ieşeancă sosită pe meleaguri dâmboviţene în căutarea confirmării politico-literare. A obţinut repede notorietatea, nu confirmarea, lansându-se pe piaţă cu o lucrare porno-politică, realizată iniţial pentru degustarea simţurilor activiştilor comunişti de dinainte de 1989.
Familie de cadrişti comunişti sosiţi din Basarabia sovietizată
Tatiana Alina Mungiu provine dintr-o familie sosită din Basarabia, familie comunistă cu mari împliniri dacă avem în vedere că Mungiu-tatăl, Ostin Mungiu, era preşedintele Biroului de partid din UMF şi vicepreşedinte pe centrul universitar Iaşi, mama era directoare de liceu şi şefă a Biroului de partid. UMF Iaşi era plin de studenţi străini, iar şeful cadrelor didactice care avea misiunea de a-i „supraveghea“ nu era altul decât… tatăl Tatianei. Domnişoara Tatiana Alina Mungiu a călcat pe urmele bătucite de familie devenind şefă ASC pe UMF Iaşi şi redactor-şef la „Opinia Studenţească“, ziarul ASCR-ului, patronat de CC al UTC. Din această poziţie, la 24 de ani, a simţit nevoia să încununeze linia comunistă a familiei printr-o operă trainică, menită să o aşeze în panteonul viitorilor politruci de stat şi de partid. Refulările Alinei au produs „Evangheliştii“, o „operă“ utecistă, de nivelul unei însăilări de nivel de liceu industrial, care a fost băgată în seamă exclusiv datorită intenţiei provocatoare grosiere unde blasfemia „compensează“ sărăcia imagistică. Vulgaritatea erotică ostentativ afişată trădează cu siguranţă frustrările tinerei activiste UTC, dar şi libidinoşenia mediului de activişti care încurajau astfel de „opere“ ce se rezumă la batjocorirea fără limite a tot ce este sacru pentru credincioşii creştini, folosind parodierea, insinuarea perfidă şi blasfemia. Astfel a ajuns Mungiu, în 1992, când compunerea sa a primit un premiu ilustrativ pentru nivelul intelectualoid al epocii, să fie băgată în seamă la Bucureşti, de către activişti ca şi ea, concentraţi acum la „centrala Soros“. Cu „Evangheliştii“, Mungiu a reuşit să parvină în rândul „lumii bune“ pentru care copro-cultura a devenit o alternativă de gust a culturii flatulente. În anii care au urmat, fosta activistă a U.T.C. şi U.A.S.C.R. îşi îndeplineşte vocaţia de cerber ideologic, lansată pe orbita politicii de grupuri ieşite din cavernele ideologice scobite de un Silviu Brucan, fondatorul GDS, tocmai pe Calea Victoriei.
Acuzată de blasfemie
În 2006, probabil pentru relansarea sa, opera ei de bază, „Evangheliştii“, este scoasă de la naftalină în scenă la Iaşi, la Ateneul Tătăraşi, sub privirea aprobatoare a Mitropolitului Daniel Ciobotea. Totuşi BOR, ca instituţie, alături de Arhiepiscopia Romano-Catolică, a taxat piesa drept „blasfemie“, amendând mizeria de la Iaşi, piesă în care Fecioara Maria apare goală pe scenă, în chip de târfă, iar evanghelistul Ioan, prezentat ca un homosexual, îşi expune fesele dezgolite publicului servit şi cu sugerarea unei felaţiuni (interesant că Mungiu caligrafiază numele lui Iisus evreieşte – Isus – ceea ce înseamnă măgar în ebraică), urmată de comentarii de genul: „- Ai simţit natura divină din mădularul lui dumnezeiesc?“ sau „- Dimpotrivă… e un amant cu totul incapabil…“. Cina cea de Taină este prezentată drept o beţie ordinară, pe fond muzical de acordeon, iar Iisus este înlocuit de Mungiu cu Baraba, crucificat în locul Său, în timp ce El, avertizat de Iuda, ia cei treizeci de arginţi şi fuge ca un laş pentru a scăpa de răstignire. Apostolii mor otrăviţi de Pavel care îl înjunghie pe Iisus, un fals Hristos care de fapt nici n-ar fi existat, propovăduieşte Mungiu, ca din cărţulia roşie a ateistului bolşevic. Un comentator avizat, Radu Negrescu-Şuţu, care a avut răbdarea să urmărească piesa, mi-a oferit ocazia de a prezenta esenţa purulentă a „operei“ lui Mungiu. Asta este viziunea despre lume şi taine a obsedatei activiste de partid. Culmea – din declaraţiile ei reiese că piesa a fost reprezentată tocmai pentru a ilustra principiul „libertăţii de expresie“, aşadar mesajul „operei“ este şi un fanion politic semnificativ. Familia Mungiu, originară din Bălţi, de unde a venit bunica, Tatiana, intră astfel în cartea recordurilor proaste ca fiind prima familie din lume excomunicată cultural atât de Biserica Catolică, cât şi de cea Ortodoxă pentru afronturile la adresa vieţii din „432“, produs subcultural mediocru al fratelui activistei UTC, Cristian, şi a creştinătăţii, din piesa „Evangheliştii“. Considerat „un film sordid şi plin de vorbărie“, „432“ a fost desfiinţat de cotidianul oficial al Vaticanului „Osservatore Romano“. La Alina Mungiu nu mai ai ce să desfiinţezi, e suficient să o priveşti cum arată şi înţelegi că a fost desfiinţată deja de Dumnezeu.
Lider de porno-partidă
Recent, împinsă de doruri irepresibile, Mungiu a anunţat că este gata de un nou partid, unul plin de sevă democrată, care va aduna coptura fetidă a grupărilor cu care a colaborat dumneaei până acuşica. Nu este greu de aproximat din ce fel de personaje se va încropi Partidul Alinei Mungiu Pippidi (PAMP) – e suficient să ne amintim care au fost organizaţiile care au susţinut piesa-fanion a aşa-zisei mişcări a libertăţii de conştiinţă, în fapt o adunare de neo-bolşevici hrăniţi din resturile putregăite aruncate sub masă de Soros: Cristian Pîrvulescu – Asociaţia Pro Democraţia, Emil Moise – pionul lui Gabriel Andreescu în încercarea nereuşită de scoatere a icoanelor din şcoli, Gabriel Andreescu însuşi, Remus Cernea, limbricul lui Andreescu, Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent, Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice, Mircea Toma – de la organizaţia SOV, Romaniţa Iordache – de la Accept, organizaţii de pripas. Toţi aceştia au semnat public, în octombrie 2006, un protest, cică de susţinere – împotriva cui, a bunului-simţ? – a gonoreii interpretative a Alinei Mungiu. Scandalul din aceste zile din jurul aşa-zisei propuneri pentru europarlamentare din partea PD-L Iaşi a Tatianei Mungiu nu este decât debutul unei relansări în atenţia publică a piticaniei guşate uteciste, obsedată de pomenirea numelui său în cât mai variate circumstanţe, fie şi scrijelit pe marginea unui pisoar. Onoare de care n-are parte, deoarece nu ar putea inspira pornografic nici măcar un cârlan dezabuzat de absenţa sugiucului. https://www.curentul.ro/2009/index.php/Actualitate/Alina-Mungiu-vedeta-porno-politica-de-Iasi.html
Gherghescu. Tovarasa Gherghesu. Alias Monica Macovei, membra a PCR din 1982, membra a GDS dintotdeaua.
Fisa de apreciere a Procuraturii Sectorului 1 al Capitalei RSR, din anul 1988: “Un rol important l-a avut (Macovei, n.r.) in actiunile privind persoanele a caror activitate nociva a fost pusa in discutie de organele de Militie. Cele 114 deplasari la sediul organelor de Militie si cele 18 verificari ale arestului”.
Smaranda Enache. Tovarasa Smaranda Enache. Vicepresedinte al PNL. “Co-Presedinte” Liga Pro Europa. Membra a Grupului pentru Dialog Social (GDS), fondat cu sprijinul lui Silviu Brucan dupa preluarea puterii de catre Frontul Salvarii Nationale (FSN). Venim in intampinarea cercetatorilor CNSAS si mai punem la dispozitie cateva acte care Smaranda Enache, ca si multi alti formatori de opinie mincinosi, spera ca nu mai exista. Ei bine, se inseala. Oferim opiniei publice, spre lamurire, una dintre caracterizarile tovarasei Smaranda Enache facute de Comitetul Judetean Mures al Partidului Comunist Roman, o nota informativa semnata de Smaranda Enache si o proba din publicistica ei dinainte de 1989, din “Steaua Rosie“, calauzitoare.
Materialul de mai jos, una dintre “Notele” semnate S. Enache, a fost transmis Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii in cadrul campaniei Civic Media “Voci curate”, spre verificare.
A, v-am zis ca Tatiana Alina Mungiu era sefa a Asociatiei Studentilor Comunisti (ASC) la UMF Iasi si si-a inceput cariera la organul UASCR controlat de Securitate “Opinia Studenteasca”, in timp ce tatal ei, Ostin Mungiu, se ocupa de studentii straini in calitatea sa de preşedinte al biroului de partid din Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi?! (In foto alaturi de alt propagandist comunist notoriu din GDS: Sorin Iliesiu. Vezi CV-ul oficial plin de ode ceausiste, ajuns pe site-ul Preşedintele României, dupa ce s-a infiltrat prin intermediul lui Tismaneanu)
Revista Cultura ne ofera un text stralucit, umoristico-spiritual al lui Dan Ungureanu, care radiografiaza clonele “neo-conservatorilor” de peste Ocean, galitienii pripasiti pe la noi. Un coleg de la ZIUA critica articolul din Cultura dintr-o perspectiva “anti-voiculesciana”. Replica din Cultura ataca si prefectura: sunt luat si eu la tinta, drept “un camarad al BOR”, in stilul in care am fost atacat chiar de “clientii” Cultura: Patapievici, Tismaneanu & Comp. Sau nu stiti de ce si cum s-au auto-flagelat si victimizat la Inter, in grup, “intelectualii”, dle Mihai Iovanel?! De ce nu-l intrebati pe Dan Ungureanu, caci, evident, el stie mai bine? In tot cazul, ceea ce este cel mai important ramane: in urma dezbaterii se devoaleaza o noua increngatura a intelectualilor de “stramba-dreapta”, “neo-conservatori”, pusi pe pervertit minti si suflete sub diverse masti: GDS, CADI, ICR, Institutul von Mises, etc, etc… Sa fim cu ochii pe ei!
Invatatura parintilor Sfintei Biserici Pravoslavnice a Rasaritului despre diverse
de DAN UNGUREANU
N-am mai trecut de mult pe la situl Institutului von Mises din Romania. Iacata, am trecut de curand. Nu stiam de ce-mi lipsise. Situl are o paginuta de auto-prezentare cu urmatorul text: “Finantat exclusiv din surse private, Institutul Ludwig von Mises–Romania exceleaza prin Seminarul privat Ludwig von Mises, dedicat dezbaterii in profunzime a temelor fundamentale ale economiei, dreptului si filosofiei politice, corelate cu ideile realiste, sanatoase, consecvent personaliste ale Scolii Austriece de Drept si Economie si ale Sfintilor Parinti ai Bisericii Ortodoxe.” Cine sunt membrii institutului ? Cel mai cunoscut dintre ei este Horia-Roman Patapievici, unul din participantii la “dezbaterea organizata de Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala (CADI) cu tema Campania impotriva intelectualilor in viata publica romaneasca.” Sunt mort de curios cine sunt oamenii de paie din spatele CADI (numele e foarte posh, suna a fonduri de la National Endowment for Democracy, bani multi si a simpozioane cu fursecuri, sampanie, ziaristi acreditati, mass-media etc.) Horia-Roman Patapievici e unul din sustinatorii cei mai activi ai doctrinei economice si mai ales politice a lui von Mises, si a altor economisti din scoala austriaca, Menger si Jevons; ambii sunt pomeniti extrem de laudativ in Omul recent, dar fara ca autorul sa intre in detaliu privitor la ideile lor, despre care spune, in ansamblu, ca sunt “sanatoase”. HRP n-are formatie economica, nici cultura economica, si atunci nu se aventureaza mai departe in apararea ideologilor sai preferati. Pentru asta exista Institutul von Mises. Sursele “private” cum pudic se exprima situl, sunt banii miliardarului american David Koch, sustinator generos al mai tuturor cauzelor neo-conservatoare din Statele Unite. Daca in cei opt ani ai epocii Bush neo-conservatorii americani au avut o prezenta stridenta in mass-media americane, asta s-a datorat banilor lui Koch. Ei sunt Irving Kristol, Norman Podhoretz, Paul Wolfowitz, Elliot Abrams, Allan Blum, Robert Kaplan si altii, cunoscuti generic sub numele de “clubul galitienilor”. Neo-conservatorii americani au in comun ideea ca o elita mica si constienta trebuie sa ia franele puterii si sa conduca masele ignorante. Neo-conservatorismul american este elitist, asa cum elitisti sunt si suporterii lor de jucarie de pe Dambovita, Tismaneanu, Liiceanu si Patapievici. Doctrina politica sustinuta de Institutul von Mises e libertarianismul – restrangerea maxima a atributiilor statului si privatizarea a cat mai multe din institutiile statului; conform libertarienilor, mecanismele pietei trebuie sa inlocuiasca birocratia de stat. Reiau autoprezentarea Institutului: “Finantat exclusiv din surse private, Institutul Ludwig von Mises–Romania exceleaza prin «Seminarul privat Ludwig von Mises», dedicat dezbaterii in profunzime a temelor fundamentale ale economiei, dreptului si filosofiei politice, corelate cu ideile realiste, sanatoase, consecvent personaliste ale Scolii Austriece de Drept si Economie si ale Sfintilor Parinti ai Bisericii Ortodoxe. ” Institutul nu e dedicat nici unei dezbateri de nici un fel, ci prezentarii, explicarii, talcuirii, repovestirii ideilor scolii economice marginaliste si a politicii neoconservatoare: statul inseamna birocratie, trebuie inlocuit de mecanismele pietei, sanatatea trebuie privatizata, invatamantul asijderi, si asa mai departe. E singurul sit, din babilonia Internetului, care se lauda singur ca are idei sanatoase, si-n plus, in conformitate cu ideile sfintilor parinti ai Bisericii dreptmaritoare, ale sfintelor sinoade si asa mai departe. Care-s aceste idei ?
Articolul In apararea indezirabililor de Walter Block, https://misesromania.org/175/, condenseaza deplin ideile Institutului Von Mises, ale lui Horia Roman Patapievici si ale sfintilor parinti: – prostitutia e o activitate economica anodina, ca oricare alta, si ar trebui legalizata, – proxenetismul e o activitate economica banala, si ar trebui legalizat, – hartuirea sexuala n-ar trebui sa fie pedepsita de legi, – camataria, specula sunt inocente, – legea n-ar trebui sa pedepseasca angajarea minorilor la munca, – politistul care ia spaga e inocent, – sindicatele n-ar trebui sa existe. Patronii si spargatorii de greva sunt niste oameni cumsecade. – Falsificarea banilor n-ar trebui pedepsita. Da’ ce, o fi mai breaz statul, care tipareste bani cand vrea el, de apare inflatia ? – camataria e un lucru bun, – asistenta sociala – ajutorul de somaj, pensiile, trebuiesc suprimate.
Acestea sunt, cica, “ ideile realiste, sanatoase, consecvent personaliste ale Scolii Austriece de Drept si Economie si ale Sfintilor Parinti ai Bisericii Ortodoxe”!!!
Antrenamentul meu pe operele sfintilor parinti e minim (mi-am dat diploma de studii aprofundate la École Pratique des Hautes Études cu o lucrare despre Dionisie Areopagitul, am tradus din greaca opere patristice si am predat patristica la Universitate) – dar avansez la plezneala conjectura ca nici prostitutia, proxenetismul, camataria si specula, nici falsificarea banilor n-au fost incuviintate ori ingaduite de respectivii; emit, in plus, supozitia ca aceiasi cuviosi parinti si aceleasi sfinte sinoade au permis, incurajat si blagoslovit milostenia, in cele mai diverse forme, inclusiv asistenta sociala. Pe drept spunea Oscar Wilde: “cinic este acela care cunoaste pretul tuturor lucrurilor si valoarea nici unuia”.
Neo-conservatorii americani si silitorii lor elevi balcanici
Galitienii si discipolii lor de la sud de Ceremus au destul de multe trasaturi in comun. Leo Strauss a fost profesorul neo-conservatorilor mai sus amintiti; in Romania, acest rol a fost jucat de Constantin Noica. Neo-conservatorii au inceput ca trotkisti in anii 1930, sub conducerea lui Max Schachtman. Au fost de stanga soft in favoarea razboiului din Vietnam in anii 1960-1970, dupa care au devenit conservatori interventionisti. Au luat puterea odata cu Ronald Reagan, si in anii 1980 au participat la toate gherilele contra-revolutionare din America Latina; au participat la asasinatele din Guatemala, Nicaragua si Salvador, au sustinut dictatura lui Pinochet si cea a generalului Marcos in Filipine, si au vandut arme Iranului. Scandalul Iran-Contra i-a eclipsat. George Bush tatal i-a ignorat distant; sub Bill Clinton au trebuit sa rabde. Cei doisprezece ani de pauza s-au terminat odata cu venirea lui George Bush fiul, cand, timp de opt ani, au taiat si au spanzurat. Ei sunt responsabili pentru catastrofa din Iraq, inglodarea din Afghanistan, Abu Ghraib, Guantanamo, si criza economica din Statele Unite, care incepe sa iradieze in toata lumea: si Alan Grünspan, ca presedinte al Rezervei Federale a SUA, si Paul Wolfowitz, ca presedinte al FMI, poarta raspunderea pentru eliminarea ultimelor mecanisme de control al statului asupra bursei si creditului in SUA. Mai au in comun neo-conservatorii americani si cei de Ilfov in comun formatia clasicista: si Leo Strauss, si Alan Blum erau specialisti in Antichitate; Noica, Liiceanu, cercul de la Paltinis a fost un cerc de studii platonice: limba greaca si filozofia antica sunt cei doi stalpi ai elitismului politic. Care e diferenta dintre neo-conservatori, si conservatorii de tip vechi? Conservatorii de tip vechi accepta democratia, dialogul, dezbaterea si alternanta politica. Neo-conservatorii sunt elitisti: ei vor puterea cu orice pret. Pentru a o lua, se prevaleaza de pericolul iminent, oricare ar fi: in anii 1970, comunismul, Uniunea Sovietica, dupa 1990, fundamentalismul islamic. In timp de pace, jocul alegerilor poate aduce la putere orice partid; neoconservatorii au nevoie de un dusman iminent pentru a suprima democratia, a suprima informatia, si a incepe razboiul. In Statele Unite, razboiul din Iraq a fost dus pentru motive inventate iar cetatenii americani si-au pierdut dreptul la viata privata. Tortura de la Abu Ghraib si Guantanamo n-a devenit cunoscuta decat din cauza faptului ca tortionarii erau atat de siguri de impunitatea lor, incat s-au fotografiat in timp ce schingiuiau si ucideau. In Valahia, auto-intitulatii intelectuali democrati (in fapt, elitisti) au justificat suprimarea completa a dialogului cu ceilalti intelectuali pe motivul ca aceia ar fi fost de stanga, iar stanga inseamna bolsevism, totalitarism, stalinism. Si neo-conservatorii americani, si o mare parte din neo-conservatorii de Dambovita sunt, ironia sortii, trotkisti reciclati sau trotkisti de generatia a doua: Vladimir Tismaneanu e fiu de activisti stalinisti, si el insusi si-a dat doctoratul in marxism. Horia-Roman Patapievici e fiul unui director din Ministerul de Finante din epoca de trista amintire. Si asa mai departe.
Violul politic
Doua sunt metodele de viol politic ale neo-conservatorilor. Prima metoda e dezumanizarea preopinentului. El devine un dusman, un dusman irational: “fundamentalismul islamic”, “nazismul” “stalinismul”, “bolsevismul”, “totalitarismul” sunt cateva slogane preferate. Cu dusmanul nu se poate discuta, fiindca el e irational, e inuman. Lupta cu el e o lupta pe viata si pe moarte. Daca nu-l distrugem, ne distruge. A doua e inventarea unei stari de urgenta care impune suprimarea democratiei, suprimarea libertatii mass-media, suprimarea dezbaterii si a dialogului, instituirea legii martiale. Doi pusti ziaristi nu sunt de acord ca Patapievici trebuie intampinat cu “De la stea au cunoscut sa se-nchine tie, soarelui dreptatii”? Vor fi imediat taxati de apologeti ai stalinismului. Cand dusmanul e irational, cand pericolul e iminent, masurile ce trebuiesc luate sunt clare: dusmanul trebuie distrus, amenintarea trebuie suprimata. Cel mai simptomatic text este clasicul Apel catre lichele. Nu trebuie sa stii prea multa stiinta a argumentarii ca sa pricepi ca apelul si insulta sunt reciproc ireconciliabile. (Imi vin in minte doua brosuri ale Institutului Biblic si de Misiune al BOR: Chemarea frateasca catre bulangii si curve si Povata parinteasca catre ratacitii sectari si ereticii jidani. E, ca sa zic asa, o adevarata incitare la dialog.
Obsesia adevarului
Patapievici prefera sa ignore ca pe arena politica se negociaza interese individuale sau de grup, nu se discuta adevaruri. Pentru el, acolo se voteaza adevarul. “Minoritarul nu poate avea dreptate pentru ca este minoritar, ci numai daca nu se insala. Asa cum adevarul sta martor si minciunii, iar lumina da marturie si pentru intuneric, la fel si raporturile numerice intamplatoare de tip minoritar/majoritar stau sub ascultarea stricta a adevarului”. (Omul recent, p. 343). Si apoi, iar: “Intr-o societate de masa, ca a noastra, mai buna este democratia. Dar unde este adevarul? /./ Votam in ce scop? Nu trebuie sa-mi pun problema adevarului, adica sa ii aleg pe cei mai buni?” (Omul recent, p. 382). Politica, adevarul, si «cei mai buni» n-au nici o legatura. Exista trei domenii diferite: stiinta, in care adevarul il cunosc si-l demonstreaza specialistii; esteticul, in care gustul individual primeaza; politicul si eticul, in care prevaleaza consensul majoritatii. Stiintei ii corespunde adevarul, esteticii frumosul – iar politicului si eticului, binele. Nu adevarul. Pentru neo-conservatori, domeniul politic si etic nu mai are autonomie, ci e supus unui „adevar” determinat fie de elite constiente, fie religios „lumina da marturie si pentru intuneric”. Cineva-mi spune din off ca originalul manuscris al Apelului catre lichele se intitula Apel catre jeguri.
Un articolas din Ziua pretinde ca remarca în Cultura un „atac antisemit”, lansat chipurile printr-un eseu al lui Dan Ungureanu. Indemnandu-va calduros sa cumparati cat mai multe exemplare din revista ca sa vedeti care-i daravela, si fara sa pretind ca ofer aici un raspuns (n-am nici pe departe umorul lui Dan Ungureanu, si de altfel n-as vrea sa-i rapesc placerea unui raspuns pe teren virgin), fac totusi cateva precizari: (i) Notita din Ziua apare în plina campanie anti-Voiculescu a ziarului lui Rosca. Notita poarta titlul simptomatic Atac antisemit in revista lui Felix („revista lui Felix” fiind, ati ghicit, Cultura, care tine de trustul Intact). Titlul notitei arata cum nu se poate mai bine ca subiectul ziaristului de la Ziua e de fapt nu asa-zisul „atac antisemit”, ci Voiculescu. Conditiile de obiectivitate jurnalistica sunt din capul locului îndeplinite… (ii) Autorul notitei (George Scarlat e numele lui) este mult mai preocupat de lezarea lui Horia Patapievici de catre Dan Ungureanu decat de presupusul „atac”: ceea ce dovedeste fie ca nu crede nici el în ce spune, fie ca desconsidera cu totul ceea ce ar putea reprezenta un atac antisemit real. (iii) Autorului notitei, George Scarlat, îi lipseste ABC-ul jurnalistic. D-sa ar trebui sa stie ca atunci cand lansezi o ipoteza pe baza unui text trebuie sa aduci argumente textuale pentru a-ti sustine ipoteza: or, George Scarlat, satisfacut suficient de a fi gasit un subiect anti-Voiculescu, nu avanseaza decat „argumentul” unui nume grafiat neuzual. Daca George Scarlat crede ca a pune pe hartie un nume evreiesc e semn de antisemitism, atunci George Scarlat crede ca un nume evreiesc e un lucru de rusine si trebuie ascuns: pe cale de consecinta, George Scarlat pare sa aiba o mare problema cu evreii si, in loc sa o rezolve, o difuzeaza. Profit de prilej sa atrag ziarului Ziua atentia ca Dan Ungureanu zice, în acelasi articol, si de BOR. Ca atare, astept cu nerabdare denuntul Un articol doBORator în revista lui Felix, eventual sub semnatura camaradului Victor Roncea.
P.S.: Cautand pentru amuzamentul personal si alte articole ale lui George Scarlat, pe care nu avusesem pana în prezent bucuria de a-l citi, i-am gasit pamfletul Papagalii anti-anti-comunisti, avand ca obiect volumul Iluzia anticomunismului. Cu acest prilej am aflat ca pentru George Scarlat Anti-Duhring e o carte de Lenin.
Comentarii În loc să se discute serios despre ce presupun microchipurile astea, la TV numai mascaradă cu 666 şi alte aberaţii sata… ăăă fundamentaliste. Dacă eu aş fi conspiraţionist aş spune că istericii sunt agenţi ai celor ce vor să instituie o Nouă Ordine Mondială, iar Iustin Pârvu lucrează din greu pentru instituirea unui Guvern Planetar. De ce aş spune asta şi mai ales, de ce aş avea dreptate? Pentru că acţiunile lor au compromis orice şansă de a critica raţional măsura implementării buletinelor cu microchip. Nimeni nu va mai băga în seamă acum dacă spui ceva împotriva buletinelor. Din punct de vedere strategic, istericii au jucat cartea Noii Ordini Mondiale.Asta dacă aş fi conspiraţionist.
În noiembrie 1917, după lovitura de stat cunoscută sub numele de “revoluţia din octombrie”, regimul bolşevic instaurat la conducerea Rusiei declanşa o prigoană teribilă împotriva Bisericilor creştine din acea ţară, lăsând posterităţii imaginea unui regim fără Dumnezeu şi fără suflet. Nimic nu este mai reprezentativ pentru Rusia bolşevică decât imaginile din documentarele din epocă ce prezentau distrugerea bisericilor. În noiembrie 2006, cu o lună de zile înaintea integrării României într-o Uniune Europeană dominată de o democraţie laxă, de un stângism teribil, controlată însă viguros de o complexă ideologie a drepturilor omului, primatelor şi fructelor de pădure, un grup de adepţi devotaţi ai “principiilor europene” au declanşat o prigoană “corectă politic” împotriva religiei. Faptul că bolşevicii au duşmănit religia este relativ uşor de explicat. Comunismul s-a dorit a fi soluţia politică a problemelor pe care, pe cale spirituală şi într-o manieră transcendentală, Biserica (şi religiile) dorea să le rezolve. Dar de ce sperie religia azi? Răspunsul este destul de simplu: într-o lume occidentală ce îşi doreşte de la viaţă doar bunăstarea unui sfârşit seren de istorie (motiv pentru care construieşte complicate aziluri internaţionale de bătrâni, în genul Uniunii Europene), religiile, cu dinamismul lor, cu vocaţia lor continuă de a cere oamenilor să se schimbe, să meargă mai departe, să nu se teamă şi să înainteze în larg (Ioan Paul al II-lea) nu pot decât să deranjeze. Ideologiile omului recent nu duşmănesc religia cu aceiaşi vigoare cu care duşmăneau bolşevicii religiosul. Aceasta pentru că nu văd în religie un opozant ideologic. Structura relativistă a postmodernismelor, dar şi toleranţa ce caracterizează timpurile recente fac imposibilă prezenţa oricărei energii revoluţionare în aceste ideologii. Unicele “arme” ale acestor ideologii sunt defensive, menite să apere “azilul de bătrâni” de orice ar putea tulbura liniştea. Legaţi la mâini de principiile noii toleranţe, câinii de pază ai azilului sunt neputincioşi în faţa oricărei agresiuni externe minoritare. Islamul, sectele religioase (gen MISA) precum şi orice comunitate religioasă mai exotică în ochii acestor activişti ai democraţiei „slabe” ( G. Vattimo) europene, sunt subiecte ale protecţiei, deoarece, în logica simplistă a timpurilor din urmă, a fi minoritar este un lucru bun, iar istoria nu prea tolerantă a Occidentului de până acum trebuie răscumpărată prin grija faţă de minoritari. În schimb aceiaşi câini de pază îşi arată dinţii de fiecare dată când cineva dintre pacienţii azilului dă de înţeles că îşi doreşte să şi trăiască, nu doar să consume. România se antrenează de ani buni pentru integrarea în azil. Însă poporul român este suficient de “înapoiat” ca să fie şi conservator, ataşat de valori “perimate” şi destul de reactiv la orice formă de totalitarism (chiar dacă acesta însoţeşte o civilizaţie a realei bunăstări materiale). Ca urmare, rostul comisarilor corectitudinii politice este acela de a-i învăţa pe români cum e cu democraţia lor. Lecţiile sunt destul de simple: nu avem valori autentice şi trebuie să le preluăm de la occidentali (Cristian Pârvulescu), majoritarul este prin definiţie asupritor (Gabriel Andreescu, Smaranda Enache), femeile chiar şi când spun prostii au mai multă dreptate decât bărbaţii (Mihaela Miroiu), corectitudinea politică în cultură, departe de a fi o nouă formă de cenzură, este creatoare (Ioan Bogdan Lefter), ateismul este de preferat oricărei religii (Remus Cernea), a fi homosexual este european (cei de la Accept) şi, a fi nonconformist presupune de fapt a fi un conformist îmbrăcat mai cool (Mircea Toma şi băieţii haioşi de la Caţavencu). În campania contra icoanelor se găsesc şi “tovarăşi de drum” care, din lipsă de ocupaţie, din dorinţa de a fi “la modă” sau din cine ştie ce alte motive obscure, se alătură oricărei “cruciade” (în cazul nostru termenul corect ar fi de fapt cel de “anticruciadă”). Mă gândesc aici la combatanţi precum Ghenadie Brega, curajosul român basarabean ce, în loc să combată mai cu foc comunismul autentic de la el de acasă, propagă de zor neobolşevismul “democratic” din România. Un caz aparte este cel al Dorinei Năstase, creştină catolică practicantă, neobosită militantă pentru drepturile Bisericii Greco Catolice din România, care se alătură corului ateilor liberi de conştiinţă din credinţa că de fapt ea participă la o bătălie împotriva rivalului principal al Bisericii ei, Biserica Ortodoxă română. Numai că în loc să nimerească în BOR, Dorina a lovit în obrazul lui Hristos! În perspectiva integrării în azilul UE, anticruciada corecţilor politic era un fenomen de aşteptat. Sincer să fiu, mi-aş fi dorit ca inevitabilul să se producă prin rezoluţii ale forurilor politice europene şi nu prin acţiunea agresivă a unor români, atât de puţin reprezentativi pentru propriul lor popor. Dar astfel poate va înţelege “tăt românul” cum se face democraţia în ziua de astăzi. Dacă am fi avut parte de o hotărâre a Parlamentului european am fi putut spune: ” Da! Majoritatea europenilor doreşte ca noi să nu ne exprimăm public credinţa”. În condiţiile actuale însă vedem cum, pe baza ameninţării cu Europa, o minoritate insignifiantă (semnatarii impresionează prin gălăgie şi nu prin număr) dictează majorităţii. Aceasta este noua democraţie. Eşti majoritar? Atunci nu ai drepturi! Nimeni nu ţine cont de părerea copiilor, părinţilor şi profesorilor în această istorie. Tot ce contează pentru anticruciaţi este să fie conformi cu ideologiile lor fără Dumnezeu, iar tot ceea ce contează pentru autorităţi este să imite cât mai bine modelul european. Mai mult ca sigur excluderea icoanelor din şcoli este doar un început timid, urmând pe listă clopotele (ce ar putea deranja somnul liber-cugetătorului valah), hainele preoţilor (ce ar tulbura luminozitatea ochilor pensionarilor azilului european) şi bineînţeles, periculoasa cruciuliţă de la gât, simbol al faptului că viaţa este formată din sacrificii şi din dragoste şi nu doar din bunăstare şi din sex. Este foarte probabil ca toate acestea să se întâmple fără să se ţină cont de părerea poporului, prea majoritar pentru a avea dreptul la opinie. Ce nu se va întâmpla însă? Manualele de biologie îi vor învăţa pe copii o singură teorie cu privire la apariţia vieţii pe pământ (deşi ceea ce cred religiile lumii cu privire la cosmogonie nu este chiar atât de străin de ştiinţă, pe cât vor unii să dea de înţeles). Aceasta chiar dacă prin aceasta se jigneşte credinţa tuturor celor ce îmbrăţişează o religie. De asemenea clericii, asemeni unor pastori americani sau canadieni din zilele noastre, vor putea cunoaşte rigorile legii dacă vor îndrăzni să transmită mesajul credinţei lor. A spune ceea ce zice şi Biblia, că opţiunea sexuală poate să te ducă în Iad, devine o infracţiune contra valorilor noii toleranţe. Deşi sunt greco-catolic nu pot să nu găsesc alinare în mesajul Patriarhului ortodox Teoctist transmis cu această ocazie, de început de anticruciadă: “Orice s-ar întâmpla în lume, nimic nu este mai trainic decât învăţătura Mântuitorului Iisus Hristos. Încurajându-ne, de mai bine de doua mii de ani, ne încredinţează mereu, învăţându-ne: “Îndrăzniţi…, nu va temeţi! Eu am biruit lumea!”(Matei 14, 27; Ioan 16, 33). Învăţătura noastră de credinţă, rugăciunea noastră, ne transformă din persoane indiferente, dezorientate – mai ales în aceste vremuri cumplite pe care le străbatem – în creştini adevăraţi, în fii ai luminii, trăitori în Hristos.” https://www.revistacultura.ro/
Cum continua pe banda atacurile anti-ortodoxe din “societatea civila”. In atentia fratilor mai putin informati:
Liga Pro Europa – partenera Pro Democratia – cere Ministerului Culturii schimbarea secretarului de stat Adrian Lemeni
TARGU MURES (MEDIAFAX) – Presedintele Ligii Pro Europa, Smaranda Enache, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca LPE a primit “cu dezamagire” numirea in functia de secretar de stat pentru Culte a lui Adrian Lemeni si ca solicita conducerii Ministerului Culturii “sa-i retraga increderea acordata”. “Adrian Lemeni a demisionat din aceasta functie in ciclul guvernamental anterior, ca urmare a publicarii raportului Ligii Pro Europa privind educatia religioasa in scolile publice, care dezvaluia faptul ca domnul Lemeni a coordonat manuale scolare de religie al caror continut aducea grave ofense altor culte religioase din Romania. Domnul Adrian Lemeni nu a prezentat niciodata scuze publice pentru a fi patronat aparitia unor manuale de religie cu continut intolerant”, a spus Enache, citata de corespondentul MEDIAFAX. Smaranda Enache a adaugat ca protectia cultelor minoritare din Romania “primeste o grea lovitura” prin numirea lui Lemeni, inca o data, in fruntea Secretariatului de Stat pentru Culte. Ca urmare, Liga Pro Europa solicita conducerii Ministerului Culturii sa ii retraga lui Lemeni increderea acordata si sa numeasca in fruntea acestui departament “o persoana care sa prezinte garantii morale de integritate si corectitudine, care sa nu fie banuita de partizanat religios”, a spus Enache. Ea a argumentat ca s-a dovedit, in anii precedenti, ca “modelul uman” numit la nivel ministerial se “reproduce” in intregul sistem subordonat. “Numirea domnului Lemeni apare ca un fel de recompensa pentru niste atitudini nelalocul lor. Domnul Lemeni are a lucra cu toate cultele din Romania. Or, atitudinea pe care dumnealui personal a avut-o fata de culte ii subrezeste pozitia”, a conchis Enache. Octavian Stireanu, Adrian Nicolae Lemeni, fost consilier la Guvern al lui Tariceanu, si Vasile Timis au fost numiti, la inceputul lunii februarie, secretari de stat la Ministerul Culturii, prin decizie a premierului Emil Boc. Octavian Stireanu a fost numit secretar de stat pe Creatie contemporana, diversitate culturala, functie ocupata anterior de Demeter Andras. Adrian Nicolae Lemeni a fost numit secretar de stat pe Culte, iar Vasile Timis va conduce secretariatul de stat pentru Patrimoniu. Adrian Lemeni s-a nascut in 27 septembrie 1971, in orasul Cugir, judetul Alba. Este doctor in teologie si lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii din Bucuresti. Adrian Lemeni a fost secretar de stat in Ministerul Culturii si in perioada guvernarii precedente. El a condus Secretariatului de Stat pentru Culte, din cadrul Ministerului Culturii, inca din ianuarie 2005, din vremea cand MCC era condus de Mona Musca, fiind propus in aceasta functie de PC. Desi nu este membru al PC, Lemeni si-a mentinut sprijinul politic pe perioada mandatului din partea partidului condus de Dan Voiculescu. Lemeni a fost secretar de stat in Ministerul Culturii pana in iunie 2007, cand a fost inlocuit de Gigel Sorinel stirbu. Ulterior, Lemeni a devenit consilier personal al fostului prim-ministru Calin Popescu Tariceanu.
SMARANDA ENACHE si “minoritatile nationale”
AGERPRES Mures: LPE reclama vulnerabilitatea sistemului de protectie a minoritatilor Targu Mures, 11 feb /Agerpres/ – Noua Constitutie a Romaniei va trebui sa prevada masuri de protectie a minoritatilor nationale, pentru a nu se mai ajunge la proteste de genul celor din Harghita si Covasna a declarat, miercuri, co-presedinta Ligii Pro Europa (LPE) din Targu Mures, Smaranda Enache. ‘Situatia actuala, in care reprezentarea politica si cea etnica nu sunt complementare, iar simpla iesire a unui partid etnic de la guvernare, slabeste participarea minoritatii la luarea deciziei la nivel local si regional, este un avertisment privind necesitatea cuprinderii in procesul de modificare a Constitutiei, a unor mecanisme noi, capabile sa ofere o protectie reala a minoritatilor, inclusiv prin acordarea unor statute speciale’, a aratat Smaranda Enache. Aceasta a sustinut ca LPE constata ca odata cu iesirea UDMR de la guvernare, au devenit evidente vulnerabilitatile sistemului de protectie a minoritatilor, in special ale minoritatii maghiare si exista pericolul real al scaderii standardelor in vigoare in ultimul deceniu, ceea ce poate conduce la aparitia de noi tensiuni. Smaranda Enache a evidentiat faptul ca LPE, alaturi de alte organizatii ale societatii civile si experti independenti, a atras atentia in repetate randuri asupra incoerentei sistemului de protectie a minoritatilor, aratand ca vechiul cadru legislativ, care a avut o contributie importanta la stabilizarea relatiilor interetnice in perioada tranzitiei, trebuie reformat si adaptat noii situatii a Romaniei, de membra a UE si NATO. ‘Este evident ca cele 20 de minoritati nationale, oficial recunoscute in Romania, difera din punctul de vedere al traditiilor, aspiratiilor, capacitatii de autoorganizare, dispersiei teritoriale. In aceste conditii, dreptul uniunilor minoritare de a asuma inclusiv reprezentarea politica, prezenta minoritatilor in Parlament in baza principiului masurilor afirmative si drepturilor colective, precum si legislatia privind utilizarea limbii materne in administratie, educatie si justitie, ar trebui inglobate intr-un nou cadru de protectie a minoritatilor, diferentiat si capabil sa asigure o protectie reala si eficienta, inclusiv prin adoptarea de statute speciale, asa cum acestea exista in state membre ale UE’, a spus Enache. Liderul LPE a criticat modul de impartire a functiilor de conducere a institutiilor deconcentrate ale ministerelor dupa algoritmul politic si a acuzat UDMR ca nu a criticat acest sistem atunci cand a beneficiat de pe urma acestuia. Ea a spus ca, din acest punct de vedere, plangerea UDMR cu privire la pierderea functiilor este nejustificata, insa aceasta este justificata doar din punctul de vedere al comunitatii maghiare. ‘UDMR nu a criticat acest sistem de algoritm politic cat a fost beneficiarul lui, iar acum constanta ca maghiarii risca sa nu mai aiba reprezentare. UDMR poate sa nu mai intre in Parlament si atunci inseamna ca nu mai avem protectie pentru minoritati? Totusi, nu UDMR trebuie sa asigure protectia minoritatilor, ci statul (…) Chiar daca sefii (maghiari – n.r.) ai deconcentratelor nu vor fi schimbati, problema nu este rezolvata’, a conchis Smaranda Enache. AGERPRES
In sustinerea SOROS, LPE vrea desecretizarea documentelor in cazul Rosia Montana
Targu Mures, 11 feb /Agerpres/ – Liga Pro Europa (LPE) a anuntat, miercuri, ca se raliaza scrisorii deschise a Fundatiei Soros Romania, prin care se solicita primului-ministru si noului presedinte al Agentiei Nationale a Resurselor Minerale (ANRM) desecretizarea licentei de concesiune miniera si a documentelor suplimentare pentru proiectul Rosia Montana. Co-presedintele Ligii Pro Europa din Targu Mures, Smaranda Enache, a declarat ca in calitate de membra a Coalitiei Salvati Rosia Montana, solicita Guvernului si ANRM si desecretizarea contractului incheiat intre statul roman, prin SC Minvest Deva SA si compania canadiana Gabriel Resources, in vederea infiintarii companiei SC Rosia Montana Gold Corporation pentru exploatarea minereurilor de aur si argint. ‘Liga Pro Europa isi exprima speranta ca precedentul creat prin desecretizarea contractului cu firma Sterling Resources nu va ramane un caz singular’, a conchis Smaranda Enache. AGERPRES/(Dorina Matis)
Pro Europa se raliaza protestului Bisericii greco-catolice
Targu Mures, 11 feb /Agerpres/ – Co-presedinta Ligii Pro Europa (LPE) din Targu Mures, Smaranda Enache, s-a raliat protestului initiat, miercuri, de Biserica greco-catolica fata de propunerea legislativa nr. 368/2007, referitoare la regimul juridic al bunurilor imobiliare apartinand cultelor religioase ortodox si greco-catolic din Romania. ‘Acest proiect de lege, daca ar fi adoptat, ar aduce grave prejudicii respectarii dreptului la proprietate si ar introduce un precedent periculos in intreaga jurisdictie a proprietatii din Romania, plasand tara noastra in afara sensului si filosofiei dreptului european. n repetate randuri, Romania a fost criticata de Comisia Europeana, Departamentul de Stat al SUA, organizatii internationale si ONG-uri din tara pentru incalcarea drepturilor cultelor minoritare, in primul rand a drepturilor Bisericii romane unite cu Roma, greco-catolica. Liga Pro Europa considera ca singura solutie acceptabila este primordialitatea dreptului la proprietate’, a spus Enache. Reprezentanta LPE a aratat ca, dupa restabilirea dreptului la proprietate in favoarea Bisericii, negocierea fiecarei situatii locale trebuie transferata comunitatilor religioase locale, deoarece numai in acest fel este respectata autonomia cultelor, prevazuta de Constitutie si de Legea 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. Smaranda Enache a facut referire la proiectul de lege initiat de trei deputati PD-L, Daniel Buda, Ioan Oltean si Augustin Zegrean (devenit apoi judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei), care, dupa ce a fost retrimis la comisii de Camera Deputatilor, a aparut pe lista de prioritati ale Legislativului. Proiectul de lege criticat prevede ca ‘in localitatile rurale unde exista comunitati parohiale de ambele confesiuni, precum si unitati manastiresti, constituite ca persoane juridice, bunurile sacre – lacasul de cult, casa parohiala, cimitirul si terenurile aferente – sunt proprietatea cultului majoritar’ si ca ‘terenurile agricole forestiere sau de orice alta natura, solicitate in baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000 sau a Legii nr. 247/2005 vor fi atribuite celor doua culte religioase, in baza principiului proportionalitatii membrilor lor, potrivit datelor ultimului recensamant al populatiei’. Miercuri, credinciosii greco-catolici din judetul Mures au raspuns apelului lansat de Lucian Muresan, arhiepiscopul si mitropolitul Bisericii romane unite cu Roma, greco-catolica, de a tine post si de a se ruga pentru salvarea Bisericii ‘impotriva persecutiei care i se pregateste’. AGERPRES/(Dorina Matis)
March 24th, 2009 
VR 
Alte ganduri de-ale lui Tapalagba
Posted in Uncategorized 
Tags: 
