Posts Tagged ‘goma’

Andrei Plesu a colaborat cu Securitatea. Plesu si Liiceanu si-au facut disidenta pe banii comunistilor. Trecutul nu se prescrie. Pe langa SIE si SRI si CNSAS o stie. INTERVIU / DOCS. Scrisorile lui Plesu si Goma catre Ceausescu

O discutie incitanta, din 2006, cu scriitorul Mihai Pelin despre fosta Securitate si „zestrea” pe care ne-a lasat-o aceasta structura. Un subiect care, in ultima vreme, a umplut importante spatii de emisie si pagini intregi de ziare. Cu Mihai Pelin despre disidenti. Despre Andrei Plesu ori Paul Goma, cu detasarea de care toti ar trebui sa dam dovada :). Putem sa vorbim oricat despre disidenti, colaboratorii fostei Securitati, ofiteri, ofiteri acoperiti – mai ales ca subiectul este mai mult decat generos si reprezinta, fara nici un dubiu, un important moment al istoriei noastre contemporane -, dar sa o facem desprinzandu-ne de ticurile comuniste. Deconspirarea informatorilor si a ofiterilor de Securitate sa nu aduca aminte de infierarile proletaro-staliniste de trista amintire, pentru ca atunci nu suntem cu nimic mai buni decat cei care pana in 1989 au dat ordine politiei politice. Mai ales cand santajistii sunt fosti si actuali agenti ai unor puteri straine 🙂

La ce mai lucrati, domnule Pelin?

Acum, lucrez la o comanda ce mi-a fost facuta de o institutie guvernamentala italiana, referitoare la o perioada istorica determinata, si sper ca in martie, anul viitor, sa fie gata (lucrare pentru care a si fost decorat cu Ordinul de Cavaler al Republicii Italia – foto de la ceremonie).

Cu toate astea, ati avut timp sa puneti „tunurile” pe Andrei Plesu. De ce?

Domnule, el este un fel de sef al unor asa-zisi intelectuali de elita care mi-au adus nenumarate afronturi, mai ales dupa momentul in care am intrat in arhivele SRI. Stiau foarte bine ca eu voi da acolo de niste informatii care s-ar putea sa-i lezeze. Mi s-au intamplat niste chestiuni care doar atunci cand le pun pe hartie pot avea credibilitate. Am fost supus unor nenumarate intepaturi, ca sa ma exprim elegant, din partea unor domni si a unor cucoane. In ciuda faptului ca n-am avut in viata mea nici un fel de diferende cu ei si nici macar nu-i cunosc.

Dar ce legatura are Plesu cu acesti oameni?

Pai, de la el pleaca totul. Cand am publicat eu cartea in care se arata cum i-a urmarit Securitatea pe scriitori (Cartea Alba a Securitatii – Istorii literare si artistice 1969-1989, Editura Presa Romaneasca, 1996 – n.n.), Plesu a scris un editorial in „Dilema” in care a spus ca ar fi foarte curios sa vada dosarul meu de Securitate. A stat sase ani in Colegiul CNSAS si nu a reusit sa gaseasca dosarul meu. Ce mai vrea? Insa remarca lui a reprezentat un semnal. In afara de asta, ei au liste cu oameni care trebuie laudati si cu oameni care trebuie atacati.

Este stiut faptul ca ati stat cativa ani buni in arhivele Securitatii si ca, evident, ati studiat foarte multe dosare. Ce-a fost Andrei Plesu: un disident sau un om care a colaborat cu Securitatea? Despre el se vorbeste elogios, dar sunt voci, si nu putine, care-l acuza de oarece colaborare cu Securitatea. Un exemplu in acest sens este Gabriel Andreescu, o voce bine conturata a societatii civile romanesti.

Domnule, nu pot sa spun ca a fost informator al Securitatii, pentru ca, impotriva tuturor normelor morale, el, Dinescu si ceilalti din CNSAS nu vor sa deconspire propriile lor dosare. Cu asta trebuia inceput. Insa din ce se cunoaste, Plesu a fost un disident autodeclarat, iar disidenta lui a fost facuta pe banii comunistilor. Plesu a fost angajat la Institutul de Istorie a Artei si Institutul de Arte Platice mai mult de 15 ani, iar Liiceanu 15 ani in cap la Institutul de Istorie a Artei, ca de lucrat n-au lucrat nimic. Nu au miscat nici un pai din loc. Si totusi leafa le mergea. Nu le cerea nimeni nimic. Nu le cerea nimeni sa-l laude pe Ceausescu.

Ce legatura a existat intre Plesu si ofiterul de Securitate Vasile Malureanu?

Din propriile declaratii ale lui Plesu rezulta ca a furnizat acestuia date despre ce s-a intamplat in anii ’80, la Meditatia Transcendentala. Acum, trebuie vazute rapoartele lui Malureanu, care precis se afla in dosarul lui Plesu, pentru ca, dupa fiecare intalnire, ofiterul facea un raport. Ramane de vazut daca spusele lui Plesu privitoare la Meditatia Transcendentala erau impotriva celor care au aderat la aceasta miscare sau in favoarea acestora. Totusi, in ’81, daca nu ma insel, Plesu a fost dat afara din Partidul Comunist pentru ca a participat la sedinte de meditatie transcendentala. Nu era o sanctiune usoara in epoca. Din contra. Intr-adevar, nu era o sanctiune usoara. Acesta a fost motivul pentru care a ajuns sa-i scrie lui Ceausescu si sa-i ceara, cu palaria in mana si cu lacrimile in ochi, sa-l ierte. Sa nu-l dea afara din partidul in care intrase la 19 anisori, ca-i distruge viitorul. Ce este important de retinut: Meditatia Transcendentala functiona legal. Avea aprobarile Ministerului Invatamantului si ale altor institutii. Insa, la un moment dat, cineva s-a dus la Elena Ceausescu si i-a spus ca acolo se intampla lucruri necurate. Ceauseasca a dat ordin sa nu se mai ocupe de aceasta afacere Securitatea, care, in opinia ei, dormea in cizme – de fapt, o monitoriza molcom -, ci partidul. Totodata, a ordonat ca adeptii Miscarii sa fie dati afara din Partidul Comunist. Chiar daca Plesu se afla in relatie cu Vasile Malureanu, Securitatea n-a putut sa-l salveze, pentru ca ordinul era ordin.

Cum ati ajuns la aceasta concluzie, ati vazut documente in acest sens?

(more…)

OROARE. Un fotbalist strain primeste cetatenia romana intr-o luna. Un roman din Basarabia sau Bucovina in cinci sau zece ani. JUSTITIE ROMANA?

Directorul Directiei Cetatenie din Ministerul Justitiei, Daniel Ion Sfarna, a acceptat sa acorde un interviu ziarului „Gardianul“, dar a refuzat sa fie fotografiat. “Nu vreau sa imi apara poza in ziar, nu vreau sa ma recunoasca cineva pe strada…”, isi motiveaza dl Sfarna decizia. Poate ca domnul Sfarna, sosit in acest important post din Ministerul Justitiei in timpul mandatului de ministru al liberalului Tudor Chiuariu, nu este obisnuit cu Bucurestiul si se uita prea mult la stirile de la ora 5. Poate are impresia ca va fi urmarit de cete de basarabeni care nu si-au primit cetatenia romåna nici dupa 5 ani de asteptare. V-ati asumat o functie cu toate riscurile ei, domnule director…
Directorul Daniel Ion Sfårna, de loc din Craiova, tine atåt de mult la imaginea sa, incåt pe internet nu exista o fotografia a sa. Nici despre averea sa nu se stiu prea multe, prin functia pe care o ocupa ar fi trebuit sa fie mai transparent. Pe site-ul ministerului exista declaratia sa de avere semnata la 1 februarie 2008 (!!!), cånd era consilier al ministrului justitiei cu un salariu anual de 41.522 RON.

Reporter: Domnule director, in mod oficial acordati cetatenia romana persoanelor care o solicita intr-o perioada de la o luna la 12 luni. Cum ramane cu persoanele care asteapta mai bine de cinci sa devina cetateni romani?
D.I.S.: Situatia e foarte simpla, motivul pentru care in prezent pentru dosarele depuse din 2007 incoace procedura de acordare a cetateniei dureaza intre o luna si 12 luni este modificarea legii prin Ordonanta 87 pe 2007. In ceea ce priveste persoanele care au depus in urma cu cinci ani, sase ani, cererile de dobandire a cetateniei romane, si dumnealor sunt beneficiarii modificarii legii din septembrie 2007. Numai ca modificarile de procedura au fost destul de substantiale si ar trebui sa fie corelata procedura si dosarele sa fie completate cu ceea ce prevede noua procedura.

R: Angajatii care preiau dosarele de dobandire a cetateniei romane depuse la ambasadele si consulatele Romaniei sunt la curent cu faptul ca s-a modificat legea?
D.I.S.: Mmmm… Cred ca va aflati intr-o mica eroare. Ambasadele reprezentantele diplomatice ale Romaniei cunosc modificarile aduse legii cetateniei.

R.: Am unele exemple din care reiese ca functionarii nu prea cunosc procedurile…
D.I.S.: Asta nu e o problema a Directiei Cetatenie si a Ministerului Justitiei. Noi ne indeplinim obligatia de a comunica Ministerului de Externe, suntem intr-un contact permanent, si avem o relatie de colaborare stransa cu Ministerul de Externe. Ce se intampla in domeniul lor de activitate nu este problema noastra sau problema mea.

R.: M-ar interesa in mod special cazul Paul Goma. I s-a retras in mod abuziv cetatenia romana in 1977, cand inca era in inchisoare in Romania, si dupa 1990 nu i s-a redat acest drept?
D.I.S.: La vremea respectiva, nu eram eu la conducerea Directiei. Ce va pot spune e urmatorul lucru – ca din 1990 incoace, respectiv din 1991, de cand a intrat in vigoare Legea 91, Legea cetateniei, domnul Paul Goma nu a depus nici o cerere de redobandire a cetateniei. Ori, cata vreme exista o procedura prevazuta de lege, apreciez ca atat eu, cat si dumneavoastra, cat si oricine altcineva trebuie sa respectam procedura. Atata vreme cat nu a depus o cerere de redobandire a cetateniei romane…

R.: Dumneavoastra, daca vi se fura actele si le gaseste cineva, depuneti cerere la Politie sa vi se restituie actele?
D.I.S.: Fac plangere pentru furt. E elementar.

R.: Dar cazul Goma vi se pare normal? Un cetatean nascut in Romania sa nu primeasca inapoi dreptul sau luat abuziv de Ceausescu?
D.I.S.: Nu discut despre domnul Paul Goma. Eu discut despre ceea ce prevede Legea cetateniei, despre procedura, si eu cred ca atata vreme cat exista niste proceduri trebuie sa le respectam.

R.: Atunci, un fotbalist in cat timp poate sa primeasca legal cetatenia romana? Ma refer la cazul Maximilian Nicu. Au fost speculatii ca ar putea primi cetatenia intr-o luna. Pe criterii?
D.I.S.: Aceasta chestiune nu am afirmat-o nici o secunda…

R.: Nu am spus ca dumneavoastra, ci oficiali din Federatia de Fotbal… Pe ce criterii se acorda cetatenia fotbalistilor, scriitorilor…
D.I.S.: Criteriile legale.

R.: Si care sunt acestea? Un fotbalist care nu stie limba romana, locuieste in strainatate, poate primi cetatenia intr-o luna?
D.I.S.: Lucrurile sunt cat se poate de clar exprimate in lege. Legea cetateniei distinge intre persoanele care nu au avut niciodata cetatenia romana, apoi in cazul persoanelor care au pierdut cetatenia romana. Prin pierderea cetateniei romane se intelege atat renuntarea la cetatenia romana, cat si retragerea cetateniei romane. Pot solicita redobandirea cetateniei romane (art. 10, aliniatul 1), iar descendentii pana la gradul doi al acestor persoane pot solicita dobandirea cetateniei persoanelor care au pierdut cetatenia, descendentii lor, pana la gradul doi inclusiv, pot solicita dobandirea cetateniei romane. A treia categorie de cereri de acordare, de redobandire, e prevazuta in articolul 10 pentru cetatenii care au pierdut din motive neimputabile lor cetatenia romana inainte de 1989 si descendentii acestora. Cu alte cuvinte, cand vorbim despre acordare de cetatenie si despre procedura, trebuie sa avem in vedere cele trei categorii de cereri. Stiu ca, poate din punctul dumneavoastra de vedere, poate aceasta discutie e tehnica…

R.: Tehnica, dar daca s-ar aplica tehnica, nu ne-am trezi cu cetateni romani care nu vorbesc limba romana – arabi, chinezi, rusi… Pe ei nu-i verifica nimeni, nu exista un examen de verificare a cunostintelor?
D.I.S.: De vreme ce au devenit cetateni romani inseamna ca dumnealor au parcurs aceasta procedura prevazuta de lege. Acum depinde despre ce persoane vorbim, de persoane care nu au avut niciodata cetatenia romana? Au fost prezente in fata unor comisii care verifica indeplinirea tuturor conditiilor. Daca comisia a apreciat acest lucru, a facut o propunere ministrului justitiei si pana la urma procedura este cat se poate de clara.

R.: Stiti cat costa cetatenia romana?
D.I.S.: As fi interesat sa aflu de la dumneavoastra. Eu personal nu stiu.

R.: 3.000-4000 de euro. Sunt foarte multi rusi care au obtinut cetatenia romana pentru 3.000-4000 de euro pentru a putea circula liber in Uniunea Europeana. Cum explicati acest fapt?
D.I.S.: Eu n-am… nu stiu nimic despre aceste cazuri!

R.: Exista un ministru la Chisinau despre care se spune ca este cetatean roman si care a interzis carti romanesti in Republica Moldova. Stiti cazul?
D.I.S.: Despre ce ministru e vorba?

E.: Ministrul Educatiei
D.I.S.: Atata vreme cat o persoana formuleaza cerere de dobandire a cetateniei romane si indeplineste criteriile prevazute de lege as savarsi un abuz in serviciu daca in cazul in care criteriile sunt indeplinite as respinge cererea.

R.: Cam cate cetatenii acordati anual? Am vazut ca in anul 2000 erau doar vreo 200, iar acum sunt cateva mii…
D.I.S.: Si care ar fi problema? S-a modificat legea, avem o procedura mult simplificata care permite aaaa procesarea dosarelor intr-un ritm mai alert.

Emil Neacsu / Gardianul

www.neacsu.org/

OPINIE RONCEA. Cum ar putea Goma si Basescu sa schimbe fata Basarabiei

Un prim scandal public de spionaj – o premiera post-decembrista “made in SRI-SIE” – este un subiect gras. De cele mai multe ori, insa, miza reala a unui astfel de eveniment ramane ascunsa. La fel stam si cu “problema Paul Goma” legata de cetatenia sa, furata de comunisti si pe care Guvernul nostru, pretins roman, nu vrea sa i-o dea nici astazi, la aproape 20 de ani de la caderea regimului totalitar. Va propun sa aflati astazi de ce Paul Goma nu-si va obtine, probabil niciodata, inapoi, propria sa cetatenie, romana, un drept natural pe care-l primesti de la Dumnezeu, la nastere.

Cazul scriitorului Paul Goma, este edificator si mai actual ca niciodata, scria zilele trecute colegul meu de la Gardianul, Emil Neacsu. Pentru cei care nu stiu, lui Paul Goma i s-a retras cetatenia romana in 1977, cand era inca in tara, iar dupa 1990 nu i s-a redat acest drept pentru ca… nu a depus cerere. Paul Goma a refuzat sa faca o cerere pentru redobandirea unui drept, cel de cetatean roman, capatat prin nastere, mai ales ca decizia a fost luata abuziv de catre securistii lui Ceausescu. Paul Goma a renuntat sa mai solicite cetatenia romana intr-o scrisoare adresata in 2006 presedintelui portocaliu Traian Basescu. “Nu voi cere niciodata sa primesc cetatenia pe care doar Dumnezeu mi-o poate lua (iertare, a mai fost unul: Ceausescu – veti fi auzit ce-a patit…), eu, ca si membrii familiei mele, fiind romani prin nastere. Tot eu sa fac cerere? Atunci cand guvernantii comunisti mi-au luat cetatenia a fost cumva… la cererea mea? O cerere tapana, >, corect timbrata? Nu am cersit un favor (pentru care sa fac cerere), ci am anuntat ca este timpul – 17 ani! – sa mi se restituie drepturile civile, morale, materiale pe care statul roman mi le-a furat in 1977-78.”, reda Gardianul din scrisoarea lui Paul Goma.
“Prioritatea numarul 1 a Romaniei o va constitui recunoasterea cetateniilor romanilor deposedati abuziv de acest drept natural de catre regimul sovietic bolsevic” – a fost un slogan la moda si la Bucuresti si la Chisinau, in perioada alegerilor. Acestea au trecut si romanii basarabeni si bucovineni au ramas la fel ca si inainte. Senatori si deputati, unii mai grasi ca altii, s-au indesat bine mersi in fotoliile de plus de la Parlament, pe spezele bietilor romani din jurul granitelor, multi asupriti salbatic si azi, cum sunt cei din Ucraina. Deconturile au inceput sa curga, afacerile la fel. Numai subiectul cetateniilor romane a disparut cu desavarsire. Ca de obicei, organele au hotarat: “acum nu e momentul”. Iar tutarii de serviciu s-au conformat cu un scurt “sa traiti!”. Daca mafiotilor de stat nu le e rusine, ce zice Presedintele Romaniei si ce explicatii vor da fripturistii care si-au obtinut locurile caldute din Senat si Camera Deputatilor pe lacrimile si suferinta de zeci de ani a romanilor abandonati in fosta URSS?!
Este foarte clar: de la parlamentarii ajunsi prin “redistribuirea” sau “rearanjarea” a voturilor sa reprezinte drepturile romanilor din afara tarii – estimati la circa 10 milioane – nu ne putem astepta la nimic.

Continuarea la
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova