DESPRE BIBLIA ANTIROMÂNEASCĂ A PRIETENULUI DE LA RĂSĂRIT

de Angela Furtună

Iată o carte care deconstruieşte cu acribie o istorie solidă a mentalităţilor şi a strategiilor ostile României devenite tradiţionale la Moscova; o carte care demonstrează actualitatea politicilor antiromâneşti ale prietenului malefic de la Răsărit şi care apare pe piaţa românească exact în clipa când România este ameninţată din nou la scenă deschisă de Preşedintele Medvedev, aflat în cursa sa pentru un nou mandat;  cartea care nu ar trebui să lipsească din casa niciunui român, a fost editată recent de Editura Rao (Grupul editorial Rao, 2011) şi scoasă recent pe piaţă în librăriile importante şi furnizorii internetici de carte : Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!, sau Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, de Larry L. Watts, traducere în limba română de Camelia Diaconescu (apărută prima dată sub titlul With Friends like These, în 2010).

Înglobând mai multe informaţii decât o duzină de cărţi (Kiki Skagen Harris, fost senior diplomat al SUA în România 1983-1987, 2000-2002), reflectând cunoştinţe profunde şi extinse specifice ţărilor şi regiunilor, devenind  un studiu uluitor asupra războiului clandestin din interiorul Blocului Sovietic, bazat pe o cercetare prodigioasă (prof. Henry L. Carey), având un magnific caracter erudit şi urmărind istoria relaţiilor ruso-române de la războiul din 1877-1878 până în 1978 (prof. Ernest H. Latham, Jr., US Foreign Services Institute), dezvăluind proiecte, planuri şi fapte concepute în umbră, prin cuvintele celor care le-au conceput (Ioan Talpeş, fost director SIE), cartea lui Watts descâlceşte 100 de ani de relaţii cu Rusia, respectiv URSS, vecină, care nu a contenit niciodată să vadă în România un inamic şi o ţintă. De asemenea, studiul examinează geneza transformării României din aliat în inamic al Blocului Sovietic, a eforturilor sale de a ieşi de sub dominaţia sovietică şi contramăsurile sovietice şi ale Pactului de la Varşovia pentru discreditarea regimului şi a politicilor sale independente din perioada Războiului Rece. La baza elaborării acestui tratat au stat lucrări de istorie, politologie şi filozofie politică de ultimă generaţie, precum şi rapoarte ale serviciilor de informaţii şi documentelor naţionale ale partidelor care au devenit disponibile după colapsul Uniunii Sovietice. În acest fel este scos în evidenţă impactul dezinformării coordonate de sovietici şi al măsurilor active asupra percepţiilor occidentale, mai ales a celor americane, prin corelarea evenimentelor, dezbaterilor şi conflictelor din cadrul Pactului de la Varşovia, aşa cum au fost consemnate în cadrul consiliilor interne, cu aprecierile generate de comunicaţiile academice şi de informaţii ale Statelor Unite.

800 de pagini de surse şi documente, hărţi şi interpretări, analize, referinţe şi citate din autori competenţi…privind strategiile prin care Marele „Prieten” de la Răsărit a creat României situaţii dezavantajoase pentru a o abate de pe calea democratizării, a perseverat în politica sa de dezbinare a Chişinăului şi Bucureştiului, a avansat cu strategiile de dezbinare naţională românească. Nu lipsite de interes sunt capitolele care devin un adevărat ghid al operaţiunilor KGB asupra României, oferite de foşti ofiţeri de informaţii sovietici, ulterior confirmate de rapoartele puternic cenzurate din arhivele serviciilor Pactului de la Varşovia (v. surse, dintre care Oleg Gordievski, KGB: The Inside Story of its Foreign Operations from Lenin to Gorbachev, New York, HarperCollins, 1990, sau colecţia de ţară din arhiva virtuală a Proiectului pentru Istoria Internaţională a Războiului Rece – The Cold War International History Project CWIHP, www.CWIHP.org).

Capitolele cărţii sunt structurate impecabil, îmbinând scopul didactic cu cel de analiză transdisciplinară, totul dublat de un stil îngrijit, persuasiv, precum şi de un talent special al autorului de a transforma  informaţia nu în spectacol (cum e la modă prin infotainment), ci în terapie (căci, oare nu de vindecarea de iluzii printr-o corectă informare are nevoie un popor român atât de abrutizat de strategiile de manipulare sistematice ale intelligence-ului sovietic şi rus din ultimii 70 de ani?). Organizarea concluziilor acestor cercetări a dus la un corpus impresionant: I. Forţarea definiţiei de „prieten”; II. Ambiţii imperiale, conflicte comuniste; III. Stalin se foloseşte de problema transilvăneană; IV. Ieşirea de sub tutela Moscovei în perioada Hruşciov; V. De la Primăvara de la Bucureşti, la Primăvara de la Praga; VI. 1968: „Turişti”, prieteni şi dezamăgiri; VII. După invazie – Tirul pe România; VIII: Angajarea în războiul clandestin; IX. Duşmanul din „Casa Comună”; X. Bibliografie. XI. Cărţi şi articole. XII. Indice.

De-a lungul drumului României prin istoria recentă, cu suişuri şi coborâşuri inerente, Larry L. Watts pune reflectorul pe actorul malefic din umbră, cu comandă de la Kremlin,  care a lucrat în permanenţă la alterarea statutului şi percepţiei internaţionale a statului român. „Cel puţin de la sfârşitul anilor 1960, România fusese de departe cel mai constructiv actor internaţional din Blocul Sovietic şi a devenit cunoscută pentru capacităţile de mediere şi realizările în comunitatea internaţională. Nu numai că guvernul participase la rezolvarea paşnică a conflictelor internaţionale şi blocase expansiunea influenţei disruptive sovietice, dar refuzase şi să participe la traficul de droguri, la sprijinirea terorismului şi a operaţiunilor antioccidentale în care serviciile şi conducerile partidelor loiale Moscovei se angajaseră, la comanda Kremlinului. Dar, în numai câţiva ani, „partenerii apropiaţi” sovietici aveau să transforme imaginea României şi a guvernului său din cea a unui partener apreciat în Occident, într-una de paria internaţional, „nu numai în faţa comunităţii internaţionale, dar şi a propriului popor” (v. Barnes, Harry, Post-Revolutionary Romania: An Assessment IREX TASK FORCE ON ROMANIA, 10-18 MAI 1990  p.4). Cu astfel de prieteni, România nu avea nevoie să-şi caute duşmani mai înverşunaţi înafara alianţei Pactului de la Varşovia”.

Cartea este nu numai o lectură utilă ci aproape obligatorie, cu atât mai mult cu cât în ultimele zile preşedintele Rusiei înţelege să-şi construiască imagine în timpul campaniei sale electorale prin ameninţarea României şi aliaţilor săi cu un nou război, fie el şi rece, mizând desigur pe popularitatea pe care o au politicile antiromâneşti în electoratul său, situaţie care nu face decât să reconfirme validitatea ideilor istoricului Larry L. Watts. Dacă un nou Război Rece cu România, adăugat la cel deja foarte fierbinte declanşat de aceiaşi „prieteni” în Orientul Mijlociu, va schimba faţa lumii, rămâne de văzut. Cert e, însă, faptul că în acest război românii trebuie să mizeze pe informaţie mai mult decât niciodată în istoria lor. De aici, îndemnul adresat publicului românesc de a citi şi cartea lui Larry L. Watts, ba chiar cu creionul în mână, dacă s-ar putea.

18-19 mai 2011

Sursa: Ziaristi Online

Foto: Cristina Nichitus Roncea