Sambata, 28 mai 2011, orele 14.00, Targul de Carte Bookfest, standul Editurii Rao. Larry Watts, George Maior, Mihai Retegan, Ioan Talpes, Vasile Dancu si alti multi soldati si generali in civil printre participanti. 🙂
Seful Serviciului Roman de Informatii (SRI), ambasador George Maior, a participat sambata, 28 mai, orele 14.00, la Targul de Carte Bookfest, la lansarea cartii istoricului american Larry Lee Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania”, alaturi de prietenul sau Vasile Dancu, de fostul sef al SIE, general Ioan Talpes si de istoricul profesor universitar dr Mihai Retegan. Spre finalul elogiului pe care l-a adus cartii si autorului ei, seful SRI a tinut sa mentioneze si unul dintre personajele lucrarii stiintifice a lui Larry Watts si, inevitabil, ale istoriei secrete a Romaniei, spionul sovietic “defectat” la americani Ion Mihai Pacepa. Referindu-se la celebra carte a acestuia “Orizonturi rosii” – republicata cu tam-tam de Gabriel Liiceanu la Editura Humanitas si insotita de osanalele unui intreg cor de “civili” dirijat de Vladimir Tismaneanu -, ambasadorul George Maior a tinut sa precizeze ca este vorba de o scriere nociva care contine “mult neadevar, minciuna si propaganda”.
Parca stiind ce ar putea spune la lansare George Maior, ca sef al principalului serviciu de intelligence al Romaniei, aparatorul de serviciu al lui Ion Mihai Pacepa alaturi de… Sorin Rosca Stanescu, Vladimir Tismaneanu, a trantit in aceeasi zi un text vitriolic pe platforma electronica de “colaboratori/contributors” ai lui Soros, Hotnews, care face referire atat la istoricul american Larry Watts, cat si la afirmatii de genul celor facute de seful SRI, George Maior. Mai exact, dupa ce recunoaste ca, desi nu a citit cartea lui Watts, se indoieste de caracterul ei stiintific, Tismaneanu afirma: “Dupa ramanerea sa in Occident, Ion Mihai Pacepa a contribuit, cu imense riscuri, la demascarea sistemului pe care il cunostea ca nimeni altul precum si la deconspirarea actiunilor anti-occidentale ale serviciilor secrete ale dictaturii. A nega acest lucru se numeste negationism”.
Si totusi, ma framanta o intrebare: daca vroia sa scape Romania de clanul Ceausescu, de ce nu le-a tras un glont in frunte, lui nea Nicu si coanei Leana, cand isi lua cafeaua cu ei in fiecare dimineata? 🙂 🙂 🙂
No (more) comment!
PS: Inecat in propria-i… ma rog, propriu-i ocean de otrava si ura, bietul Volodea scrijeleste, in deradere, pe peretele Hotnews, enumerandu-i pe cei care au comentat pozitiv Istoria secreta revelata de Larry Watts: “Asadar: Roncea, Buzatu, Karnoouh, Talpes. Numai lume buna…”
Sa-i mai adaugam si pe altii, de aceeasi “teapa” cu cei de mai sus (onoarea e nemeritata in ce ma priveste), care s-au pronuntat deja sau au fost prezenti la lansarile cartii lui Larry Watts: vicepresedintele Academiei Romane Dan Berindei, academicienii Florin Constantiniu, Ioan Scurtu si Dinu C Giurescu (ce bun era cand prezenta cartea de referinta planetara a co-autorilor Tismaneanu si Iliescu!), istoricii Ioan Chiper, Mihai Retegan, Alex Mihai Stoenescu, seful SRI George Maior si Vasile Dancu, si: Michael Herman, Founder Oxford Intelligence Group, Oxford University, Former British intelligence officer, Former Chair Joint Intelligence Committee, David B. Kanin, Johns Hopkins University, Former CIA Senior Analyst, Kiki Skagen Harris, Former Senior US Diplomat, Ernest H. Latham, Jr., Professor, US Foreign Services Institute, Former US Diplomat, Jim Dorschner, Special Correspondent IHS Jane’s Information Group, Prof. Ingmar Söhrman, Göteborgs Universitet, Sweden, Prof. Henry L. Carey, Atlanta State University, Georgia, Neil Barnett, Special Correspondent (sursa AICI), si alti… cioflingari, pe langa statura profesorasului tinut la Maryland pe spatele romanilor, prin stipendiile ICR si interventiile mafiei intelectuale din Romania.
1. Ati afirmat: “Ceea ce stiu eu este ca, dupa ramanerea sa in Occident, Ion Mihai Pacepa a contribuit, cu imense riscuri, la demascarea sistemului pe care il cunostea ca nimeni altul. A nega acest lucru se numeste negationism.”
Ma intreb ca anume a “demascat” Pacepa si nu era cunoscut in SUA ?! Oare nu se stia ca Ceausescu este comunist ? Oare nu se stia ca practica un gretos cult al persoanlitatii ? Oare nu se stia ca oamenii sufereau de toate lipsurile posibile ? CE anume a putut spune Pacepa ca sa “demaste” sistemul ?!
Pe de alta parte, recursul la “negationism” este probabil ultimul argument pe care il poate folosi cineva care ramane fara discurs. In acest fel ii etichetati pe toti cei care nu sunt de acord cu Dumneavoastra fie ca “negationisti”, fie ca “antisemiti”, fie ca “anti-anticomunisti” … trist. V-ati gandit oare ca exista si posibilitatea de a nu avea dreptate ? Pacepa a vandut secrete militare si de siguranta statului. Pacepa a vandut reteaua de spionaj si contra-spionaj a Romaniei. Pacepa a primit foarte multi bani si o viata linistita in schimbul unor secrete, care nu au avut absolut nici o legatura cu “demascarea sistemului”. Daca ati fi cu adevarat un anti-comunist si anti-securist, atunci nu ar trebui sa aveti prieteneasca intelegere pentru cel care in multi ani de slujire a sistemului a juns pana in varful acestuia.
2. Mi-ati atras atentia intr-o zi (si pe buna dreptate) ca daca am ceva de comentat sa o fac pe text, nu pe autorul acestuia. Astazi ne vorbiti despre o carte, pe care marturisiti ca nu ati citit-o; in schimb va concentrati pe etichetarea autorul acesteia si inca prin asociere. Astfel, aflam ca scrierile sale suna “precum cele ale politrucilor national-stalinisti”. In continuare, analizati cartea tot prin autorul acestiea, mai precis prin faptul ca este in relatii cu persoane indezirabile: “Roncea, Buzatu, Karnoouh, Talpes. Numai lume buna”, dupa cum ne spuneti.
Iată o carte care deconstruieşte cu acribie o istorie solidă a mentalităţilor şi a strategiilor ostile României devenite tradiţionale la Moscova; o carte care demonstrează actualitatea politicilor antiromâneşti ale prietenului malefic de la Răsărit şi care apare pe piaţa românească exact în clipa când România este ameninţată din nou la scenă deschisă de Preşedintele Medvedev, aflat în cursa sa pentru un nou mandat; cartea care nu ar trebui să lipsească din casa niciunui român, a fost editată recent de Editura Rao (Grupul editorial Rao, 2011) şi scoasă recent pe piaţă în librăriile importante şi furnizorii internetici de carte : Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!, sau Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, de Larry L. Watts, traducere în limba română de Camelia Diaconescu (apărută prima dată sub titlul With Friends like These, în 2010).
Înglobând mai multe informaţii decât o duzină de cărţi (Kiki Skagen Harris, fost senior diplomat al SUA în România 1983-1987, 2000-2002), reflectând cunoştinţe profunde şi extinse specifice ţărilor şi regiunilor, devenind un studiu uluitor asupra războiului clandestin din interiorul Blocului Sovietic, bazat pe o cercetare prodigioasă (prof. Henry L. Carey), având un magnific caracter erudit şi urmărind istoria relaţiilor ruso-române de la războiul din 1877-1878 până în 1978 (prof. Ernest H. Latham, Jr., US Foreign Services Institute), dezvăluind proiecte, planuri şi fapte concepute în umbră, prin cuvintele celor care le-au conceput (Ioan Talpeş, fost director SIE), cartea lui Watts descâlceşte 100 de ani de relaţii cu Rusia, respectiv URSS, vecină, care nu a contenit niciodată să vadă în România un inamic şi o ţintă. De asemenea, studiul examinează geneza transformării României din aliat în inamic al Blocului Sovietic, a eforturilor sale de a ieşi de sub dominaţia sovietică şi contramăsurile sovietice şi ale Pactului de la Varşovia pentru discreditarea regimului şi a politicilor sale independente din perioada Războiului Rece. La baza elaborării acestui tratat au stat lucrări de istorie, politologie şi filozofie politică de ultimă generaţie, precum şi rapoarte ale serviciilor de informaţii şi documentelor naţionale ale partidelor care au devenit disponibile după colapsul Uniunii Sovietice. În acest fel este scos în evidenţă impactul dezinformării coordonate de sovietici şi al măsurilor active asupra percepţiilor occidentale, mai ales a celor americane, prin corelarea evenimentelor, dezbaterilor şi conflictelor din cadrul Pactului de la Varşovia, aşa cum au fost consemnate în cadrul consiliilor interne, cu aprecierile generate de comunicaţiile academice şi de informaţii ale Statelor Unite.
800 de pagini de surse şi documente, hărţi şi interpretări, analize, referinţe şi citate din autori competenţi…privind strategiile prin care Marele „Prieten” de la Răsărit a creat României situaţii dezavantajoase pentru a o abate de pe calea democratizării, a perseverat în politica sa de dezbinare a Chişinăului şi Bucureştiului, a avansat cu strategiile de dezbinare naţională românească. Nu lipsite de interes sunt capitolele care devin un adevărat ghid al operaţiunilor KGB asupra României, oferite de foşti ofiţeri de informaţii sovietici, ulterior confirmate de rapoartele puternic cenzurate din arhivele serviciilor Pactului de la Varşovia (v. surse, dintre care Oleg Gordievski, KGB: The Inside Story of its Foreign Operations from Lenin to Gorbachev, New York, HarperCollins, 1990, sau colecţia de ţară din arhiva virtuală a Proiectului pentru Istoria Internaţională a Războiului Rece – The Cold War International History Project CWIHP, www.CWIHP.org).
Capitolele cărţii sunt structurate impecabil, îmbinând scopul didactic cu cel de analiză transdisciplinară, totul dublat de un stil îngrijit, persuasiv, precum şi de un talent special al autorului de a transforma informaţia nu în spectacol (cum e la modă prin infotainment), ci în terapie (căci, oare nu de vindecarea de iluzii printr-o corectă informare are nevoie un popor român atât de abrutizat de strategiile de manipulare sistematice ale intelligence-ului sovietic şi rus din ultimii 70 de ani?). Organizarea concluziilor acestor cercetări a dus la un corpus impresionant: I. Forţarea definiţiei de „prieten”; II. Ambiţii imperiale, conflicte comuniste; III. Stalin se foloseşte de problema transilvăneană; IV. Ieşirea de sub tutela Moscovei în perioada Hruşciov; V. De la Primăvara de la Bucureşti, la Primăvara de la Praga; VI. 1968: „Turişti”, prieteni şi dezamăgiri; VII. După invazie – Tirul pe România; VIII: Angajarea în războiul clandestin; IX. Duşmanul din „Casa Comună”; X. Bibliografie. XI. Cărţi şi articole. XII. Indice.
De-a lungul drumului României prin istoria recentă, cu suişuri şi coborâşuri inerente, Larry L. Watts pune reflectorul pe actorul malefic din umbră, cu comandă de la Kremlin, care a lucrat în permanenţă la alterarea statutului şi percepţiei internaţionale a statului român. „Cel puţin de la sfârşitul anilor 1960, România fusese de departe cel mai constructiv actor internaţional din Blocul Sovietic şi a devenit cunoscută pentru capacităţile de mediere şi realizările în comunitatea internaţională. Nu numai că guvernul participase la rezolvarea paşnică a conflictelor internaţionale şi blocase expansiunea influenţei disruptive sovietice, dar refuzase şi să participe la traficul de droguri, la sprijinirea terorismului şi a operaţiunilor antioccidentale în care serviciile şi conducerile partidelor loiale Moscovei se angajaseră, la comanda Kremlinului. Dar, în numai câţiva ani, „partenerii apropiaţi” sovietici aveau să transforme imaginea României şi a guvernului său din cea a unui partener apreciat în Occident, într-una de paria internaţional, „nu numai în faţa comunităţii internaţionale, dar şi a propriului popor” (v. Barnes, Harry, Post-Revolutionary Romania: An Assessment IREX TASK FORCE ON ROMANIA, 10-18 MAI 1990 p.4). Cu astfel de prieteni, România nu avea nevoie să-şi caute duşmani mai înverşunaţi înafara alianţei Pactului de la Varşovia”.
Cartea este nu numai o lectură utilă ci aproape obligatorie, cu atât mai mult cu cât în ultimele zile preşedintele Rusiei înţelege să-şi construiască imagine în timpul campaniei sale electorale prin ameninţarea României şi aliaţilor săi cu un nou război, fie el şi rece, mizând desigur pe popularitatea pe care o au politicile antiromâneşti în electoratul său, situaţie care nu face decât să reconfirme validitatea ideilor istoricului Larry L. Watts. Dacă un nou Război Rece cu România, adăugat la cel deja foarte fierbinte declanşat de aceiaşi „prieteni” în Orientul Mijlociu, va schimba faţa lumii, rămâne de văzut. Cert e, însă, faptul că în acest război românii trebuie să mizeze pe informaţie mai mult decât niciodată în istoria lor. De aici, îndemnul adresat publicului românesc de a citi şi cartea lui Larry L. Watts, ba chiar cu creionul în mână, dacă s-ar putea.
Un dialog fascinant de aproape doua ore cu istoricului american Larry Watts despre cea mai recenta carte a sa, “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului sovietic cu România“, care se lanseaza sambata, 28 mai, ora 14.00, la standul Editurii Rao de la Bookfest. Dezvaluiri despre secretele agentilor KGB, GRU si ai Kominternului din Romania dar si din SUA, dusmanii traditionali ai romanilor, maghiarii si rusii, spionul sovietic Ion Mihai Pacepa, disidentii “made in USSR” si alte istorii cinice si chiar macabre de spionaj, inclusiv despre cum planuiau rusii sa-si ucida agentele aflate in misiune de sotii de demnitari in Romania socialista pentru a putea justifica invadarea tarii noastre in 1968…
„Nu mai este adecvată o centrală internaţională. (…) Nici unui partid nu-i este permis să treacă peste capetele conducătorilor dintr-o ţară sau alta şi, cu atât mai puţin, să lanseze apeluri pentru înlăturarea sau schimbarea conducerii partidului”. (Scînteia – 23 aprilie 1964 – Declaraţia de Independenţă a PCR)
„Armatele ţărilor socialiste din Europa sunt subordonate (Moscovei) în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi a comandamentului unificat. Intenţionăm să schimbăm această stare de lucruri”. (stenograma convorbirii dintre Nicolae Ceauşescu şi Deng Xiaoping – iulie 1965)
„Ceauşescu a rostit numeroase discursuri în care declara că România, alături de celelalte ţări din blocul socialist, va continua să lupte împotriva agresiunii imperialiste. Aceasta este, cu siguranţă, doar o faţadă. Totul pare să indice că românii intenţionează să rupă orice legătură cu ţările din cadrul blocului. Nu putem exclude posibilitatea (…) ieşirii lor din Tratatul de la Varşovia”. (Leonid Brejnev, iulie 1967)
„Care este linia urmată de conducerea României? Contrarevoluţionară, antisovietică? În favoarea cui este o asemenea linie politică, cine le permite conducătorilor României să se joace cu soarta clasei muncitoare din România, cu interesele statului nostru socialist, pentru care s-a luptat atâţia ani? Cine le-a permis asta, cine le-a dat un asemenea drept?”. (Teodor Jivkov, martie 1968)
„Suntem obligaţi să luăm măsuri pentru a introduce ordinea în Cehoslovacia, precum şi în România. După aceea vom face ordine şi în Iugoslavia”. (Teodor Jivkov, martie 1968)
„Nu putem exclude posibilitatea ca ruşii să facă pregătiri pentru acţiuni militare rapide împotriva României. (…) Credem că este corect ca românii să fie informaţi despre aprecierile noastre. Acest lucru ar trebui făcut la cel mai înalt nivel şi în strictă confidenţialitate”. (Ministerul de Externe Britanic, noiembrie 1968)
„De la oficialităţile române se scurg informaţii către vest”. (Mareşalul Victor Kulikov, 1978)
Îndelung aşteptată, aprins dezbătută înaintea traducerii şi publicării la Editura RAO, cartea istoricului american Larry L. Watts, “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului sovietic cu România” – urmăreşte derularea relaţiilor ruso-române, de la Războiul din 1877-1878 până în 1978, cu precădere acţiunile serviciilor de informaţii de pe ambele laturi ale Cortinei de fier. Larry Watts aduce la lumină documente inedite, fiindcă ştie unde sunt îngropate secretele, dar explică şi cine le-a îngropat şi de ce.
Larry Watts: “Pe fiecare plan a minţit Pacepa (foto sus cu ochelari, la o “agapa” tovaraseasca). Dar noi am controlat pe linie de servicii. Documentele publicate din arhivele Securităţii arată clar că Pacepa era considerat un agent sovietic, la fel ca şi Caraman.”
Paharul umplut poate însemna faptul că „clonele” născute din „problema” Pacepa, unele cu ştiinţă, altele fără ştiinţă, unele de bună-credinţă şi naive, altele preocupate de conjugarea verbului „a avea” şi care evoluează în România de astăzi au căpătat un prea mare tupeu şi o prea puternică putere. Totodată, poate însemna că aureola pro-americană pe care şi-o arogă aceştia este una la fel de vopsită ca a maestrului Pacepa însuşi, iar în subterane altele sunt interesele. Larry Watts mai face cunoscut faptul că CIA obişnuieşte să verifice cu multă atenţie orice informaţie şi implicaţiile ei, chiar la interval de decenii. Aviz amatorilor.