Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Se vede treaba ca Patriciu e un om al extremelor. Cand nu actioneaza sub imperiul orgoliului si la ordinele rusilor, si sta si pritoceste cate-un text asa, vreo saptamana, chiar poate fi simpatic. Mai ales cand vorbeste despre piticii lui de gradina, din menajeria “Adeverului”. Adevarul e ca nu stiu ce-l mananca pe Plesu dar este evident ca in ultima perioada se afla intr-o cautare disperata de publicitate, pe toate canalele. Sa pregateasca ceva? Daca da, atunci cred ca Patriciu i-a aratat putin batul, urinandu-se de sus pe Liiceanu, dupa ce l-a gadilat cu morcovul pe Plesu, pana acum. Nu stiu ce parere o avea despre oligarh angajatul lui, “esteticianul si filosoful religiilor” (?!) Andrei Plesu, mai ales cand deja a sters pe jos si cu cel al doilea intim al sau, dupa Patapievici – “pitigoiul psihopat“, mai celebrul Liiceanu alias Liicheanu sau Liigheanu, conform disidentului Dan Petrescu. Sau “micul mensevic”, dupa cum a afirmat Adam Michnik pe scena Ateneului. Oricum, cei doi sunt “neinfricati” si vor ramane impreuna, pentru totdeauna… macar la TVR, pe banii nostri. Eu unul sunt convins ca “rezistentul prin mancare” o sa faca la fel ca si la Basescu: jignit in amorul propriu o sa-si dea demisia chiar azi din Trustul magnatului tupeist. Pai cititi si dvs aici ce a putut sa scrie odiosul lui patron despre tovarasul sau de viata:

Turma si iertarea

de Dinu Patriciu

Din păcate, mulţi intelectuali sunt şi oportunişti şi poartă ca pe un cancer ascuns mentalitatea şi conceptele comuniste.

Există oameni care fac istorie şi oameni peste care trece istoria. Adam Michnik face parte dintre cei dintâi. De aceea poate să ierte, deşi a trecut prin atâţia ani de închisoare politică. În sala arhiplină a Ateneului Român l-am ascultat la începutul săptămânii într-o sclipitoare discuţie cu Andrei Pleşu. Din sală, cineva, un intelectual care se considera de elită, sub pretextul unei întrebări, a încercat să se arate pe sine. Se declara uimit că Herta Müller îl credea trădător pentru că prin scrisul său nu se luptase cu sistemul ca anticomunist ce se presupunea a fi, iar acum se simţea acuzat că ar fi procuror, pentru că în 1990 le ceruse celor care se făceau vinovaţi de colaboraţionism să stea o vreme deoparte.

Adam Michnik i-a demonstrat cu adânc bun-simţ că nu există vini colective. Fiecare plăteşte pentru greşelile lui. Regimurile extremiste au pedepsit în grup pentru simpla apartenenţă. Din respect pentru scrierile preopinentului, Michnik a admis că nu e chiar bolşevic. „E doar menşevic”. Deşi se sculase ca şi coada vacii, verticală uneori, filosofeanul s-a scurs moale şi s-a împrăştiat pe scaunul lui. Dacă tăcea, filosof rămânea în ochii celor de faţă. E o ruşine să fii deştept şi totuşi oportunist. Acum 2.000 de ani l-ar fi lăudat pe băiatul cu focul sau pe cel care şi-a făcut calul senator. Astăzi laudă scroafa cu aptitudini de a se căţăra în copac.

E o ruşine în zilele noastre să judeci oamenii ca turmă. Din păcate, aceasta e una dintre racilele noastre. Din păcate, mulţi intelectuali sunt şi oportunişti şi poartă ca pe un cancer ascuns mentalitatea şi conceptele comuniste. Aşa apare totalitarismul, aşa apare pericolul dictaturii. Ăia sunt hoţi, ăilalţi sunt proşti, ai noştri sunt adevăraţi. Orice grupare are, evident, uscăturile ei. Importante sunt filosofia şi codul etic, conform cărora oamenii se aleg între ei. Democraţia este instrumentul pentru a asigura libertatea individuală. Dacă sunt unii care se adună împotriva oricărei atingeri a libertăţii individuale, aceia sunt cei buni. Nimeni nu-i perfect, dar eu sunt liber să aleg răul cel mai mic. Desigur, pentru asta trebuie discernământ. Trebuie să-l deosebeşti pe hoţul care strigă „hoţii” de unul care mai îmbracă şi tricouri cu Che Guevara, furat de miturile stângii. Ele au transformat un bandit într-un erou romantic…. (restul nu mai e important – nota mea)

Practic, Liiceanu si-a luat-o singur, a doua oara, tot pe scena Ateneului, si tot vrand sa se dea “disident”. De senzatie! Vezi si Cum l-a umilit Herta Muller pe Liiceanu la scena deschisa in conferinta de la Ateneu ridiculizand si criticand falsa disidenta a intelectualilor tip Patapievici, Plesu sau Brucan. VIDEO

Ce mai e haios? Ca Plesu ii pregatea venirea lui Adam Michnik si i(s)i facea oleaca de promo fara P in Adevarul gresindu-i maxima cu “Nu exista socialism cu fata umana ci doar totalitarism cu dintii sparti” in…. “anticomunism cu fata umana” (adica isi facea un mini-autoportret). De coma! Vezi citatul real pus pe Arhitectura in timpul Fenomenului Piata Universitatii si raderea lui Plesu pentru ultra-ingamfare si ticalosie in Mortul frumos, Cristian Paturca, si viul urat, Andrei Plesu. “Mai bine mort decat comunist!” versus dubitativul “Cum trebuie sa arate anticomunismul?”

Despre ce e vorba, de data asta? Cititi si ingretosati-va singuri:

Dialog Pleşu-Michnik: Cum să îi ierţi pe comunişti

de Gabriela Lupu

Liiceanu: „ După întâlnirea cu Adam Michnik, rămân cu gustul amar că sunt un procuror”

Dialogul celor doi intelectuali a fost pigmentat cu aplauze şi s-ar fi întins până mult în noapte, dacă ar fi fost după public. La final, fiolosoful Gabriel Liiceanu i-a adresat şi el o întrebare lui Adam Michnik: „După întâlnirea cu Herta Muller, am rămas cu gustul amar că sunt un laş. După întâlnirea cu Adam Michnik, rămân cu gustul amar că sunt un procuror. Dar eu, în 1990, le-am cerut comuniştilor care ne terorizaseră vreme de 40 de ani să se dea puţin deoparte ca să nu ne mai «fericească» în continuare. Am greşit cerându-le asta?” „Da’, bineînţeles”, a replicat Michnik, spre hazul publicului, argumentând că „logica acuzelor nu are sfârşit”. Andrei Pleşu s-a simţit obligat să sară în apărarea prietenului său, „pentru că noi doi suntem ca Stan şi Bran”, iar seara s-a încheiat amical cu o promisiune ca Pleşu şi Michnik să se reîntâlnească pentru un dialog fluviu, „dacă nu pe lumea asta, ne dăm de pe acum întâlnire în Paradis”, a spus Pleşu. La remarca modestă a lui Michnik cum că nu ştie dacă el va ajunge în Rai, Pleşu a replicat cu umor: „Îţi pun eu o pilă. Am scris o carte despre îngeri. Se rezolvă.”

„Acum 20 de ani, Gabriel Liiceanu era un acuzator al altora. Atunci el îi certa pe cei care nu fuseseră destul de anticomunişti. Filosoful trebuie să fie foarte precaut când îmbracă hainele procurorului”.
Adam Michnik

„O vreme m-am opus ideii de rezistenţă prin cultură pentru că noi nu ne-am făcut decât meseria. Dacă un tâmplar îşi făcea treaba bine înseamnă că a rezistat sau dacă un medic îşi opera pacienţii profesionist, înseamnă că a făcut rezistenţă? Nu”.
Andrei Pleşu

Surse: Adevarul

Romania libera

Vezi si Cine-i iarta pacatele lui TULCEANU? Sabina Fati. Nume de cod “Maimuta”

Dorin Tudoran da din culise: Liiceanu a vrut s-o plesneasca pe Herta Muller pe scena Ateneului. Scriitorul reafirma ca Cartarescu “nici Europa Liberă nu asculta”, de frica

Imbecilul Cartarescu. Intr-un atac la adresa Hertei Muller il plaseaza pe Vaclav Havel in inchisorile… Poloniei. Cum a luptat Cartarescu cu regimul comunist in… “Flacara”: “Fluierând Lennon, sucindu-mi gâtul după femeiuşti rasate”

• Share
• Tweet
• Pin
• Email