Posts Tagged ‘Maresalul Antonescu’

Transilvania noastra e vrajita

“…Toate conferinţele (lui Hitler) cu ungurii şi românii au atins şi problema Transilvaniei (…). În special Mareşalul Antonescu nu obosea niciodată, afirmînd că românii erau de origine romană, că România era o ţară europeană, o insulă europeană în marea slavă şi că Transilvania era stînca cea mai mare a insulei”.

Titlul articolului nostru, realizat în temeiul unor cercetări de durată şi de predilecţie în bibliotecile şi arhivele româneşti sau străine (Rusia, SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania), reflectă o realitate despre care, evident, s-a tot vorbit şi se va mai discuta.

Dar care, în contextul evenimentelor tragice pentru români din 1940, toate decurgînd asemenea unei reacţii în lanţ din Pactul Hitler-Stalin de la 23 august 1939, a fost decodificată de un remarcabil om de ştiinţă, economistul de faimă mondială Mihail Manoilescu (1891-1950).

Care, însă, ca politician sau diplomat, a eşuat lamentabil, avînd în vedere că, în calitatea-i de prim-delegat, a semnat odiosul Diktat de la Viena, într-un moment în care – în anul crucial al pătimirii noastre – România a fost aşezată aidoma pe masa de operaţii a chirurgilor Marilor Imperii de ieri şi de azi şi, precum Polonia în alte timpuri, executată cu o grabă şi un nesaţ specifice numai sanguinarilor de profesie şi de vocaţie. Pe de altă parte, nu putem ignora că, exceptînd Nord-Vestul Transilvaniei, în alte cazuri (Basarabia, Nordul Bucovinei şi Cadrilaterul) deciziile grave şi total injuste din 1940 n-au fost lipsite de urmări. În primul rînd, ele se menţin în vigoare, fiind “reglementate” oarecum de sistemul de tratate de la Paris-New York impus după al II-lea război mondial. Pamfil Şeicaru, marele nostru jurnalist, probabil cel mai mare dintre toţi, a evidenţiat că ororile şi erorile anului 1940 (respectiv abandonarea provinciilor noastre istorice străbune fără luptă) s-au multiplicat ulterior, în primul rînd în 1944, cînd Războiul Naţional de Eliberare a fost pur şi simplu suspendat prin trădare şi prin prostie de grupul nenorocit de pucişti de la Bucureşti, iar, pe cale de consecinţă, “tot ce s-a abătut, după 23 august 1944, asupra nenorocitei noastre patrii era virtual cuprins în actul loviturii de Stat”. Intervenţia mea va demonstra, cu suficientă relevanţă, sper (?), că în prima ordine cea temeinică şi efectivă opoziţie în faţa Diktatului de la Viena o datorăm liderilor politici, diplomaţi şi militari care au reprezentat cu demnitate interesele permanente ale României în anii 1940-1944.

* * *

(more…)

Azi noapte la Prut… Se urca Basarabia pe Cruce si nu stim Invierea cand va fi. “Ostasi, va ordon, treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte!” VIDEO

de Ghita Bizonu / Cititor Roncea.ro

“Astfel am intrat si noi
In al doilea razboi
Haideti, dom’le Maresal
In Moldova si-n Ardeal”


“Si-n fata lor abia rostim Cuvantul
Si prin tacere suntem vinovati…”

Mama isi aducea aminte in fiecare an ca pe 22 iunie a inceput razboiul. Nu am intrebat niciodata ce sentimente a avut. Oricum puternice daca si dupa 50 de ani tinea minte ziua ca ieri…
Si am facut prostia de neiertat sa nu intreb cand mai aveam pe cine intreba …
Din putinul care il stiu. Familia mamei a fost trezita din somn, batea careva la usa. Unu care predase radioul da “uitase” galena acasa. A anuntat ca incepe razboiul. Nu cred ca au fost prea tristi, cu deportati in famile si mama scapata ca prin urechile acului… Ah, da. Stateau in Chisinau.

Tata- Emil – fusese mobilizat. Nu stiu pe unde era divizonu ( ai mei au fost artileristi. Si la artilerie batalionu se cheama divizion). Alarma in miezul noptii. Agitatia normala, atelarea cailor, incarcarea antetrenurilor si atentie ! Si colonelu (presupun lt colone) anunta: baieti mergem la razboi contra rusilor!! Se pare ca taica-miu a dat un ura de s-au speriat si cai … (era de langa Cernauti, parintii sai ramasesera dincolo) Si au strigat ura sa-si sparga plamanii cam toti basarabenii si bucovinenii. Au iesit din unitate si au plecat in trap intins. Incepea sa se intrevada lumina zilei, pasarile incepeau sa cante, numa tacanitul ritmic al copitelor, dimineata placuta de vara … si deodata un zgomot de furtuna!
In razmont, mai sa ia varfurile plopilor multe – poate peste 100 si mai bine – de avioane nemtesti indreptandu-se spre Nord!! Mergeau la Cernauti unde au distrus la sol cca 200 de avioane sovietice.
Idem unchii mei Mircea si Ioan si dl Guriteanu – tot artileristi – da fara avioane. Ce este ciudat toti isi amineau plecarea … la fel. Sfarsit de noapte, trapul intins, lumina ce se iveste, pasarile… o atmosfera, zau asa, idilica .
Unchiu Traian era infanterist. Sublocotenent. Avea in subordine si niste basarabeni. Unul dintre ei a inceput sa urle ca lupu tragand degetul mare pe gat… a murit din primul asalt dar lichidand cuibul de mitraliera .
Cara Ion era comandant de escadrila. Primisera ordin sa stea langa avioane… si nu erau chiar fericiti. Si vine ordin sa deschida plicul… si apoi debandada organizata a oricarei alarme “pe bune”. La 4 dimineata avioanele (PZL 24 ) fusesera verificate, alimentate si stateau gata de decolare cu pilotii la mansa . Ma rog nu a fost atunci nevoie de ei, caimacu l-a luat nus’ ce grup dotat cu Heinkel 112 ….

In Bucuresti ( si alte localitati ) la prima ora s-a anuntat la radio. Si s-a citit si Ordon treceti Prutul! Apoi au fost pus la radio o inregistrare cu clopotul soborului din Chisnau si multi, inclusiv vitoarea doamna Cara, au crezut ca trupele deja eliberasera Chisinaul (a fost mai tarziu).

Ma rog, armata a trecut Prutul ceva mai tarziu, dupa 2 saptamani. Si nu mai stiu ce regiment a trecut Prutul ca la balamuc – in picioare in barci! si cantand Noi suntem romani!! iar ofiterii urlau degeaba adapostiti! da erau mandri de regimentu lor.

La Chisinau armata sovietica se retragea pe bdul Alexandru cel Bun (sub stapanire romaneasca, Victoriosul sub cea ruseasca, simplu si echivoc Alexandru sub sovietici in 89) – si a fost atacata de Stuka. Mama era chiar in catedrala si slujba s-a tinut acompaniata de urletele Stiucilor in picaj, exploziile bombelor care zguduiau catedrala si din cand in cand se auzeau si nechezatul cailor muribiunzi si urletele ranitilor – cestie care intarea ardoarea rugaciunii… Cand a iesit – a fost un moment de acalmie a atacului aerian – si a ajuns acasa prin carnagiu …. .

Cum s-a terminat stim.
Insa dna Mariusea mi-a spus – daca razboiul incepea cu 2 saptamani inainte fetita mea mai traia …..

Vezi si: https://romania-rusia.info/

MARESALUL Averescu si Basarabia. Maresalul Antonescu si Transnistria. Harta explicativa pentru toti cei ce-si permit sa vorbeasca sfidand adevarul

“El nu era un pregatitor de istorie, ci insasi garantia ei”

Nicolae Iorga
150 de ani de la nasterea maresalului Alexandru 150 de ani de la nasterea maresalului Alexandru AverescuLa 9 martie, se implinesc 150 de ani de la nasterea maresalului Alexandru Averescu, cel care si-a legat numele de victoria de la Marasesti. Cu acest prilej, sunt organizate, luni 9 martie, de catre Fundatia Maresal Alexandru Averescu, o suita de manifestari aniversative. Se vor desfasura simpozionul si se va vernisa expozitia cu titlul ‘Alexandru Averescu – un om pentru istorie’. La bustul maresalului din curtea Comandamentului Operational Intrunit vor avea loc ceremonialuri militare si religioase. Sa speram ca vom reusi si noi sa-i ridicam un bust intr-un spatiu public.

***
Nascut in localitatea Babele, langa Ismail (in prezent Ucraina, unde s-a refuzat ridicarea unui bust), la 9 martie 1859, Alexandru Averescu a urmat cursurile §colii de Arte si Meserii din Bucuresti (1876), absolvind apoi §coala Divizionara Militara de la Manastirea Dealu (1881), iar in 1886, Scoala Superioara de Razboi de la Torino (Italia).Ofiter de cariera, a urcat toate treptele ierarhiei militare: sublocotenent (1881), capitan (1889), general de brigada (1906), maresal (1930). Devenit sef al Marelui Stat Major al armatei in 1911, la inceputul primei mari conflagratii mondiale a primit comanda Corpului 1 armata (1914) iar, in momentul intrarii Romaniei in razboi, era comandantul Armatei 2 (1916-1918) si al Grupului de armate de sud (1916).Este de remarcat ca maresalul Averescu a participat la marile campanii militare purtate de Romania in perioada moderna: in timpul Razboiului de independenta (1877-1878) s-a inrolat ca sergent-voluntar, dobandind brevetul de ofiter; in perioada celui de-al doilea Razboi balcanic (1913) a comandat operatiunile armatei romane din Bulgaria, iar in Razboiul pentru ntregirea Romaniei (1916-1919), a detinut o pozitie de prim rang. Pentru a salva situatia care se crease, in toamna lui 1916, a elaborat un plan militar ce viza apararea Capitalei: Operatiunea Flamanda. n vara lui 1917, a pregatit si condus batalia ofensiva de la Marasti (11/24 iul- 19 iul./1 aug.). A fost unul dintre cei mai de seama comandanti ai armatei romane moderne, fiind ridicat, in 1930, la rangul de maresal al Romaniei.
In plan politic, dupa ce si-a dat demisia din armata (militarii nu puteau desfasura activitate politica), la 2 aprilie 1918 a lansat un apel ‘Catre toti romanii’, anuntandu-si hotararea de a crea Liga (Partidul) Poporului, ‘a carei singura menire ar fi indreptarea dorita si ceruta de toti’. Cu maxima sinceritate si dand dovada ca a descifrat sensul profund al nemultumirilor societatii romanesti din acea perioada, Alexandru Averescu marturisea mai tarziu: ‘Am intrat in viata politica impins de imprejurari: nici nu-mi trecea prin minte ca intr-o zi voi juca in tara mea un rol politic, pe care evenimentele din urma razboiului mi l-au rezervat’. Si tot el venea sa precizeze: ‘ n mijlocul framantarilor de razboi, constiinta generala si-a dat seama ca raspunderea nenorocirilor prin care trecea se datoreaza mentalitatilor oamenilor care au avut destinele tarii in maini, adica partidelor politice care au carmuit tara pana la razboi. S-a nascut atunci dorinta neinfranata de a se rupe cu trecutul si a se porni pe o cale noua in viata politica. Aceasta dorinta a fost generala. Privirile tuturor acelora care au fost luati de noul curent s-au indreptat asupra mea. Am crezut ca m-as fi facut vinovat de adevarata lipsa de iubire de tara si de neam a nu primi steagul ce mi sepunea din senin in mana’. Astfel incat, impreuna cu un grup de oameni politici desprins din Partidul Conservator, in aprilie 1918 a fost infiintata Liga Poporului, formatiune politica ce avea sa aiba, pentru prima data, reprezentare nationala dupa razboi. In 1920, Liga s-a transformat in Partidul Poporului. Ministru de razboi in guvernul I.I.C. Bratianu, a coordonat actiunile militare pentru inabusirea rascoalei taranesti din 1907, Averescu a devenit prim-ministru si ministru ad-interim la Externe, in perioada 29 ian./11 febr.-5/18 mart. 1918. In fruntea noii formatiuni, Partidul Poporului, a exercitat, pentru a doua oara, functia de presedinte al Consiliului de Ministri in perioada 13 martie 1920-17 decembrie 1921 (perioada in care, printre altele se decreteaza reforma agrara si este reprimata greva generala din octombrie 1920 a muncitorilor din Romania) si apoi intre 30 martie 1926-3 iunie 1927. A functionat si ca ministru secretar de stat si consilier al Coroanei (1938). In afara activitatii politice si militare, a desfasurat si o activitate publicistica, in special ca director al revistei ‘Romania Militara’. A lasat cateva lucrari de specialitate: ‘Tactica’ (3 volume, 1887-1889), ‘Jocul de razboi’ (1903), ‘Calauza ofiterului’ (1904), ‘Operatiunile de la Flamanda’ (1924), dar si de memorialistica (‘Raspunderile’, 1918, ‘Notite zilnice de razboi 1916-1918, 2 vol., 1937). A fost distins cu ordinele ‘Steaua Romaniei’ si Coroana Romaniei’ si cu medaliile ‘Bene Merenti’ si ‘Crucea Trecerii Dunarii’. La 7 iunie 1923, a devenit membru de onoare al Academiei Romane, in semn de recunoastere si pretuire a meritelor sale in plan politic si militar. AGERPRES /(Anca Pandea, Vasilica Popa)

Vezi si
Jurnalul National Special Reporter în Basarabia de Sud: Eroul …
8 Mar 2009 … De ce le este teamă oficialităţilor ucrainene de Averescu?
Jurnalul National Special Reporter în Basarabia de Sud …
Şi uite aşa, mareşalul Averescu nu are dreptul de a “intra” în şcoala înfiinţată de tatal sau

Ultima emisiune Sfertul academic. Paul Grigoriu cu Traian Basescu despre Basarabia, Maresalul Antonescu, Radioul tarii, Marea Neagra, SUA, Taubman, şa

Nota mea, peste ani (2015): Nu stiu daca Basescu a jucat teatru in emisiune dar pe-atunci chiar parea sincer…

Dumnezeu să-l odihnească pe marele om de radio Paul Grigoriu! Radioul Naţional ar trebui să înfiinţeze un Premiu cu numele lui….

Basescu, ultimul invitat al lui Paul Grigoriu (pe care il astept inapoi la Radio Romania!)
Presedintele Romaniei a fost ultimul invitat al lui Paul Grigoriu, moderator al emisiunii “Sfertul academic”, a postului public de radio. “Cea mai buna voce de radio din Romania”, cum l-a apreciat presedintele, a iesit la pensie, cu discretie, chiar pe 31 octombrie.
In timpul emisiunii Traian Basescu si-a pierdut glasul in timp ce amintea de ordinul dat de generalul Ion Antonescu Armatei in mai 1941, in razboiul impotriva URSS.”Pe vremea cand ne era greu asteptam cu speranta informatii si vesti de la Radio Romania”, a inceput seful statului. “La Radio Romania s-a auzit… (pauza lunga – n.r.)… «Soldati romani, va ordon: treceti Prutul»… (pauza, lacrimi – n.r.)”, a continuat Traian Basescu, emotionat, dupa cum noteaza Evenimentul Zilei si Ziare.com. “Aici s-au auzit… primele voci ale Revolutiei… Pentru Radio Romania nu poti avea decat recunostinta. si atat”, a incheiat Basescu, abia stapanindu-si emotiile tremurand.
Lacrimile lui Basescu pentru Basarabia si istoria neamului au fost ridiculizate si apostrofate astazi in “Romania libera” de un asa-zis analist politic, pe numele sau Cristian Pirvulescu, de fapt un slujbas marunt al gastii Soros, un personaj care s-a remarcat in “societatea civila” prin incalcarile repetate ale oricaror norme deontologice sau de bun simt. Scrie politrucul in articolul intitulat Fictiunea istorica: razboiul sfant din Romania libera: Editia online : “(…) demonii trecutului par mai reali decat oricand. Or, daca presedintele tarii, gatuit de emotie, si-a amintit, invitat fiind la Radio Romania, in emisiunea “Sfertul Academic” a lui Paul Grigoriu, ca la acest post de radio s-a auzit ordinul “Romani, va ordon treceti Prutul!”, a neglijat cu siguranta faptul ca atinge un subiect fierbinte. Furat de sentimentalism, a neglijat contextul national si international zbuciumat in care face o astfel de afirmatie. Altfel, e greu de crezut ca presedintele Traian Basescu nu a stiut ca maresalul Antonescu, autorul celebrei fraze, e (cel putin oficial) criminal de razboi si ca tema prezentei armatei romane in Basarabia, dar mai ales in Transnistria, in timpul celui de-al doilea razboi mondial e una cel putin controversata.” Incredibil: “prezenta armatei romane in Basarabia e una cel putin controversata“! Pai exact asta au sustinut bolsevicii Kominternul si o fac si azi comunistii de la Chisinau. Asa mai vii de acasa, tovarase Pirvulescu! Nu vrei, totusi, sa si pleci acasa la tine, la Moscova, Kiev sau… Astana?!

Prezint aici transcrierea integrala a emisiunii maestrului Paul Grigoriu cu presedintele Traian Basescu

“Sfertul academic” – Invitat: presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu
RADIO ROMANIA ACTUALITATI (31 octombrie, ora 14:00)
Realizator: Paul Grigoriu – Ne onoreaza astazi cu prezenta sa in aceasta editie speciala de o ora domnul Traian Basescu, presedintele Romaniei. Buna ziua, bine ati venit!
Traian Basescu: Buna ziua, bine v-am regasit, pe dvs si pe ascultatorii dvs.
Realizator: Domnule presedinte, Radiodifuziunea Romana, la al carei microfon va aflati acum si care v-a decernat o diploma si o medalie, implineste maine 80 de ani. Poate ne-ati ascultat, poate ca nu ne ascultati si acum, ci primiti numai rapoarte de ascultare de la consilierii dvs. Ce ganditi despre noi si cat de sincer ne veti ura “La multi ani”?
Traian Basescu: Este foarte greu sa gandesti si sa exprimi in putine cuvinte ce crezi despre RADIO ROMANIA; dar cred ca lucrurile pot fi concentrate intr-un singur cuvant: recunostinta. Noi toti romanii trebuie sa fim recunoscatori postului RADIO ROMANIA pentru cei 80 de ani in care a fost in slujba noastra. Pe vremea cand nu erau ziare aflam adevarurile de la RADIO ROMANIA, pe vremea cand nu erau carti in scoli ne educam prin RADIO ROMANIA, pe vremea cand ne-a fost greu asteptam cu speranta informatii si vesti de la RADIO ROMANIA… As privi si la realitatile mai recente – spre exemplu, cuvinte sau actiuni extraordinare ale realitatilor noastre istorice. La RADIO ROMANIA s-a auzit… “Soldati romani, va ordon, treceti Prutul!“…
Realizator: E un lucru important, nu?
Traian Basescu: La RADIO ROMANIA…. s-au auzit primele voci ale Revolutiei…. Deci, pentru RADIO ROMANIA nu poti avea decat recunostinta; si atat.
Realizator: În cu totul alta ordine de idei, dupa ce ati promulgat Legea cu privire la majorarea salariilor profesorilor, ati deschis – asa sustine cel putin presa – frontul “sanatate”. Guvernul vorbeste despre electoralism si destabilizare economica in demersul dvs. Care este analiza pe care o faceti?
Traian Basescu: Una simpla. Ceea ce vorbesc inalti demnitari ai guvernului s-a regasit in analiza “Standard&Poor’s”. Practic, noi ne-am declasificat, ne-am coborat ratingul de tara prin declaratii la cel mai inalt nivel cu privire la nenorocire, la apocalipsa, ceea ce este o mare minciuna. Si va pot spune ca au fost agentii de rating – sigur, nu vizau ratingul suveran -, cum ar fi “Moody’s”, care a spus: cresterea salariilor la profesori nu este element care sa agraveze situatia Romaniei. Si asa este, pentru ca aici discutam despre niste chestiuni de optiuni. Bugetul nu se face pe “hai sa dam la toata clientela, sa aiba, sa-i fie bine”; bugetul se face pe prioritati nationale. Vedem toti deprecierea sistemului de educatie in ultimii 20 de ani, vedem toti deprecierea asistentei medicale in Romania. Si, daca observati, in ultimii cinci ani deprecierea nu mai este generata de subfinantare, ci este generata de plecarea specialistilor din sistem, fie ca e vorba de educatie, fie cae vorba de sanatate. Chiar astazi vedeam un spital de copii care a ramas fara asistente medicale pentru ca au plecat in Europa. Lucreaza, sunt mai bine platite. A venit momentul in care sa actionam extrem de ferm pe zona atractivitatii meseriei – de profesor, de educator, de institutor, de asistent medical, de medic. Altfel, vom ajunge la o situatie inadmisibila pentru populatie. Daca nu stimulam oameni de calitate in sistemul de educatie, va creste numarul de suplinitori, si copiii Romaniei sunt viitoarea forta de munca slab si mediu calificata in toata Europa, inclusiv in Romania. Daca nu privim cu atentie la salarizarea medicilor si a asistentelor medicale, de asemenea vom ajunge sa avem un medic la 500.000 de oameni – pentru ca au plecat numai anul acesta cateva mii de medici si asistente in Europa. Deci, ce inseamna asta? Este afectata fibra natiunii: educatia si sanatatea sunt cele care fac dintr-o natiune, alaturi de natalitate, o natiune puternica sau o natiune mediocra. În momentul de fata, daca noi nu luam masuri urgente, vom continua procesul de depreciere a calitatii acestei natiuni. În loc sa fie o natiune educata, este o natiune mediu educata sau needucata; in loc sa fie o natiune sanatoasa, va fi o natiune bolnava. ªi va dau o cifra care este prinsa si in raportul Comisiei prezidentiale pe sanatate: anual, mor nejustificat de standardele medicale medii 60.000 de romani. Deci, un orasel, un oras ca Giurgiu, il pierdem anual datorita lipsei de performanta a sistemului de sanatate. Nu mai vorbim de comparatia cu educatia. Deci, avem trei paliere: educatie, sanatate, natalitate, care lovesc direct in fibra natiunii, daca nu se iau masuri. Sigur, a da bani profesorilor, a da bani medicilor sau asistentelor medicale, sa ramana aici si sa-si continue munca in Romania, nu este ca un kilometru de strada. Ai asfaltat un kilometru de strada, iei voturi. Dai bani profesorilor si sanatatii, sau medicilor si asistentelor medicale, se va vedea peste zece ani intorsatura pe care o ia calitatea educatiei si calitatea sanatatii. Dar daca n-o facem, suntem iresponsabili. Si ce va pot spune cu toata convingerea: a clama criza ca sa nu finantezi salarii pentru profesori, pentru medici, pentru asistente medicale, pentru invatatori si pentru programe de crestere a natalitatii este o mare minciuna. Romania nu scapa de problema educatiei, a sanatatii si a natalitatii daca suntem in criza. Numai ca totul este sa decizi ca acestea sunt prioritati. ªi daca am decis ca sunt prioritati pentru ca afecteaza perspectivele acestei natiuni, atunci trebuie sa le finantam. Sigur, o sa-mi spuneti: “Dar celelalte activitati?”
Realizator: Asta ma pregateam sa va intreb…
Traian Basescu: Ca avem armata, avem interne, avem… Nu spune nimeni ca nu dam bani si aici. Dar concentram resursa si facem economie. Adica, avem 40 de agentii. Cate le avem prin obligatii asumate in raport cu UE? Cinci. Pai ramanem cu acele cinci agentii. Stiu foarte multe agentii care nu ne sunt necesare. De ce trebuie sa le facem? Avem un aparat birocratic care a ajuns sa depaseasca cu 30% numarul de personal anul acesta fata de anul 2002. Am tot umflat birocratia, care e si toxica pentru viata de zi cu zi, prin excesele ei. De ce nu reducem birocratia in Romania si tot continuam sa crestem birocratia? Pai uitati-va la aceasta realitate: avem un echilibru intre cei care muncesc si pensionari – 4,5 milioane la 4,5 milioane, sau undeva in aceasta zona. Pai, din cele 4,5 milioane care sunt trecute la persoane active, 1,5 milioane sunt functionari. Deci, altfel spus, 2-3 milioane de oameni care produc tin cu veniturile lor 4,5 milioane de pensionari, plus 1,5 milioanede functionari publici. Pai cat sa mai traga si cei 2-3 milioane care produc in tara asta?! Or, e nevoie in productie de oameni calificati. Refacerea sistemului administrativ al Romaniei, administratie locala si centrala, este un alt imperativ, o zona careia poti sai reduci finantarea, marind salariile celor care raman – atentie: marind salariile celor care raman! – si avand bani sa finantezi in continuare prioritatile.V-as mai spune un lucru… Îl spun la dvs… Este un lucru care va fi speculat, dar nu ma pot abtine sa nu-l spun, pentru ca merita spus.
Realizator: Va rog sa nu va abtineti.
Traian Basescu: În zona birocratiei, suntem pe organizarea administrativa lasata de Ceausescu, din ’68, cand a casetat tara in judete multe si avem 42 de unitati administrative de acest tip – cu tot cu Bucurestiul, Ilfovul… -, care au generat o birocratie locala incredibila. La ce Dumnezeu mai avem nevoie de aceasta impartire administrativa si nu facem 4, 5, 9, maxim 12 unitati administrative…?! Cu atat mai mult cu cat nici nu avem nevoie de modificari constitutionale pentru asta. Pastram numele, judet si organizam tara pe sapte judete mari. Ia uitati-va cata birocratie dispare…
Realizator: Cine se opune la aceasta reimpartire, reorganizare, regandire?
Traian Basescu: În general, partidele. Partidele se opun din interese politice, si a fost o rezistenta si la acest guvern, pentru ca eu am avut ca obiectiv reimpartirea administrativa a tarii, dar a fost abandonat – descentralizare si reimpartire administrativa. Sau, ca sa nu ne ferim de cuvant – pentru ca nu trebuie sa schimbam sensul cuvintelor -, ca sa nu spunem “autonomie” mai mare la administratiile locale, de teama ca folosim acelasi cuvant cu UDMR, ii spunem “descentralizare”. În realitate, vorbim de cresterea nivelului de autonomie locala, si viziunea mea, fara nici un fel de echivoc, a fost: egala autonomie si in judetele cu populatie majoritar maghiara, si in judetele cu populatie majoritar romana. Cata autonomie la Odorheiu Secuiesc, tot atata si la Caracal; sau la Constanta, sau la Oradea. Sau unde vrem noi. Dar avem nevoie de acest proces, care reduce si birocratia. Deci, in concluzie: aici sunt surse. Altii or sa spuna: “Dar cu ce facem autostrazi?” Pai, cei care au aceasta nedumerire sa priveasca la faptul ca, din cele 32 de miliarde de euro pe care ii avem gratuit, nerambursabili, de la Uniunea Europeana nu am tras nici un leu pentru autostrazi; nici un cent! Deci, avem bani pentru toate – si pentru mediu, si pentru autostrazi, si pentru cai ferate, si pentru agricultura, pentru dezvoltarea rurala, care e fundamentala… Sunt bani. Problema este daca ne stabilim cinstit prioritatile. Cand eu spun sa ne stabilim cinstit prioritatile ma refer la ce este in interesul celor 22 de milioane de romani. Asta inseamna o prioritate stabilita cinstit, onest. Ce este in interesul clientelei politice? Sigur ca imediat apar contractiile: trebuie sa dau bani la Loganuri de 70 de milioane (70.000 de euro – n.r.), trebuie cu trei luni inainte de sfarsitul anului sa arunc la clientela politica doua miliarde de ron, deci 600 de milioane de euro date la administratiile locale, ca sa se intoarca o buna parte in bani de campanie… Si va spun ca aici este un element de revolta totala: sa spui, ca guvern, “nu am bani pentru profesori”, dar sa dai 600 de milioane de euro la administratiile locale este una dintre marile iresponsabilitati – nu folosesc un cuvant mai dur. Pentru ca asigurarea banilor profesorilor pentru urmatoarele trei luni reprezinta o treime din acesti bani. Macar, daca era mai putin lacoma clientela politica, se puteau asigura banii fara probleme pentru profesori pana la sfarsitul anului. Deci, cam aici suntem: bani sunt, pentru prioritati. Am vazut tot soiul de ziaristi – scuzati-ma ca iar vine vorba de ei – sau de…
Realizator: Sa nu ne atacati breasla, domnule presedinte…
Traian Basescu: Nu, ca nu toti.
Realizator: “O anumita parte a presei”, cum se spunea pe vremuri…
Realizator: Dar am vazut o serie de ziaristi, oameni politici mintind cu nerusinare ca inflatia este data de cresterea salariilor profesorilor. Pai deocamdata 1 – nu s-a dat nici un leu si 2 – vulnerabilitatea noastra pe inflatie nu este generata de cresterea salariilor profesorilor, ci de dezechilibrele macroeconomice. Avem un deficit de cont curent mare, a carui crestere s-a stopat, se pare, dar este mare, si de aici ne vin presiunile extraordinare pe curs. În plus, mai avem necorelarea, uneori, a politicilor intre Banca Nationala si politica fiscala pe care o face guvernul. Acestea sunt motivele de inflatie. Inflatie s-ar face daca peste cheltuielile adresate in principal clientelei s-ar mai adauga si salariile profesorilor. Dar eu spun foarte clar: taiem cheltuielile pentru clientela, deci ne mentinem in acelasi nivel de cheltuieli, marim salariile profesorilor, marim salariile in sectorul sanitar – dar si aici cu o foarte puternica observatie: bani contra reforma. Adica domnii din educatie nu pot spera sa primeasca o crestere de salarii de 37% dar sa nu li se ceara reforma. ªi acest lucru l-au inteles. Sindicatele toate au semnat strategia de reformare a sistemului de educatie, in care profesorii sunt evaluati anual, li se dau salarii functie de calitatea lor ca profesori, in care elevii sunt evaluati anual si contribuie cu punctaj la cresterea sau scaderea salariului profesorului, in care in scoli nu mai e consiliul de administratie asa cum e acum, ci o treime profesori din scoala, o treime parinti, o treime administratie locala – pentru ca scoala sa lucreze in folosul administratiei locale. Deci, discutam de reforme – lucru valabil si in sanatate. Nu mai facem spitalele loc de dormit pentru foarte multi, sa stea cate zece zile pana le vine randul sa-si faca analizele; trecem pe proceduri de asistare medicala in ambulatoriu si optimizam sistemele. Deci, bani contra reforma – si in educatie, si in sanatate.
Realizator: Se anunta un noiembrie foarte agitat din punct de vedere sindical – tocmai ati pomenit de sindicate. V-ati oferit sa mediati. Credeti ca veti reusi?
Traian Basescu: Nu stiu daca voi reusi. Si asta pentru ca, probabil, exista niste decizii deja luate. Deci, nu spun public “voi reusi”. Voi incerca – cu certitudine acest lucru. Dar problema pe care eu o vad este ca sindicatele risca sa fie antrenate in campanie. Pentru ca este perioada de campanie, si eu cred ca se vor gasi oameni politici care sa-i acuze ba pe unii, ba pe altii ca-s manipulati de partide. Sigur ca disputele intre reprezentantii diverselor partide in campanie iarasi vor fi axate pe acuzatii: “Ba tu i-ai scos in strada!”, “ba tu i-ai scos in strada!”. De aceea, apelul meu de ieri, pe care il intaresc si acum, este sa se astepte pana trece campania electorala; pentru ca pentru profesori nu exista nicio problema. Sigur, exista problema sfidarii unei legi. OK, este o realitate, n-au decat s-o sanctioneze la vot; dar profesorii au legea. Or, dupa instalarea noului guvern, ordonanta emisa de guvernul Tariceanu va fi anulata. Am convingerea ca in parlament va fi dificil sa fie anulata. Daca se reuseste… Deci mai au o supapa pana inainte de instalarea noului guvern – este supapa parlamentului, care a votat in unanimitate aceasta lege, deci cu certitudine, daca se ia in regim de urgenta ordonanta guvernului, va fi invalidata in parlament. Si atunci, unde…? Deci certitudinea exista, legea este, este promulgata, este in “Monitorul Oficial”, si este doar o chestiune de saptamani pentru ca ea sa intre in vigoare. Pacat ca n-a intrat acum. Eu mi-as fi dorit ca profesorii sa-si vada acest vis: sa treaca debutantii de la 700 de lei la 1.000 si ceva de lei; profesorii cu vechime mare si grad, de gradul I, care au – eu vorbesc de salarii nete, ca sa nu fie confuzii – in mana 1.500 de lei, ar fi trecut la 2.200 de lei, deci ar fi fost o imbunatatire pentru ei, pe care o meritau. Unii dintre ei o meritau foarte bine, iar pentru altii, care stau in afara sistemului de educatie datorita salariilor proaste, ar fi fost o motivatie sa vina catre educatie. Pentru ca fara profesori bine pregatiti nu vom face mare lucru. De aceea revin la intrebarea dvs: cred ca este o eroare a sindicatelor angajarea lor in lupta sindicala in aceasta perioada de campanie electorala oficiala; este o eroare pentru ca vor fi discreditati prin utilizarea lor de catre oamenii politici. De aceea, raman cu recomandarea, cu solicitarea, cu rugamintea sa se gandeasca foarte bine, pentru ca, de fapt, bat la porti deschise; legea va intra in vigoare imediat ce se instaleaza noul guvern. Daca ar renunta la miscarile sindicale, s-ar preveni intrarea lor in jocul politic al campaniei. De aceea a fost rugamintea, pe care o reiterez acum, sa renunte la miscari sindicale.
Realizator: Domnule presedinte, cu cateva zile inainte de plecarea sa din Romania, ambasadorul Statelor Unite spunea ca ramanem o tara de corupti. Împartasiti aceasta parere?
Traian Basescu: Cred ca expresia ambasadorului este si nemeritata, si prea dura, si eu n-o voi comenta mai mult decat rugandu-l sa priveasca in tara dansului la sistemul bancar. Romania a trecut prin aceasta perioada in anii ’90 si ne-a costat peste doua miliarde de dolari, la vremea aceea, Bancorex-ul, Banca Agricola, Bankcoop-ul… Dar in tara dansului este un dezastru in sistemul bancar, in care trezoreria Statelor Unite oficial pompeaza 700 de miliarde ca sa acopere pana la urma lipsa de corectitudine a sistemului bancar. Pentru ca daca ar fi fost corect nu ajungea in situatia in care mari banci sa fie tinute cu injectii din bani publici. Deci… si este o invitatie pe care eu o fac oricarui politician strain care se gandeste la coruptia din Romania – pe care nu o neg, atentie! Dar lectii nu prea ar trebui sa mai primim, pentru ca uitati-va la cei care ne dau lectii ce se intampla in tarile lor exact in zona in care cinstea trebuie sa fie totala, zona in care se lucreaza cu banii. La noi nu-s atat de rafinati, la noi se vede mai repede – cand cumperi un Logan cu 78.000 de euro, cand dai la primarii banii, cand maresti lui Gingirica, sau Ginica, ala de la Autoritatea Euronautica…
Realizator: A demisionat.
Traian Basescu: Da; daca nu-l striga presa ramanea si acum un belfer al actualei guvernari.
Realizator: Apropo de presa. Ce aveti cu presa, domnule presedinte?
Traian Basescu: N-am nimic, mie mi-e simpatica.
Realizator: Ne ironizati tot timpul. Ne certati, ne…
Traian Basescu: Hai, domnul Grigoriu, dar eu nu-s clientul dvs? Atunci cum ar fi, eu sa tac tot timpul?
Realizator: Eu nu reprezint toata presa, eu sunt “o anumita parte”…
Traian Basescu: Nu, al dvs, al presei… Eu nu sunt subiectul favorit…?
Realizator: Ba da, sunteti.
Traian Basescu: …subiectul dvs favorit, de multe ori, de ironizare, de… Pai trebuie sa fie un parteneriat si aici.
Realizator: Nici nu va face rau faptul ca va ironizam, nu?
Traian Basescu: Nu, dar nici dvs nu va face rau ca mai spun si eu din cand in cand cate ceva.
Realizator: Sa revenim la lucruri mai serioase. Domnule presedinte, aseara a inceput campania electorala. Toate partidele si-au numit prim-misteriabilii, nimeni nu s-a gandit – nimeni pana acum, sau cel putin eu nu stiu – la scadenta 2009. Nu aveti adversari. Ce se intampla?
Traian Basescu: Domnule Grigoriu, uneori eu reusesc sa fiu un adversar redutabil al lui Traian Basescu. Are adversar Traian Basescu, n-aveti grija! Problema este legata de autodesemnarile ca prim-ministri. Chiar vad cate unul dintre candidati – nu o sa dau nume…
Realizator: Sigur ca da.
Traian Basescu: …vorbind chiar cu aroganta de aceasta calitate, si eu vreau sa-i informez pe romani preventiv: nici cand un partid obtine 51% persoana nu poate fi impusa presedintelui, ci doar partidul. Deci, daca un partid obtine 51%, acel partid este indreptatit, conform Constitutiei, sa dea… deci are dreptul garantat sa dea primul-ministru al guvernului. Dar cand vine vorba de persoana, este o discutie care trebuie facuta cu presedintele si acceptul presedintelui, pentru ca asa-i cladita Constitutia, asa-i scrisa. Cand insa discutam de situatii ca cea din Romania, in care eu estimez ca niciun partid nu va obtine 51%, libertatea presedintelui este mult mai mare. Se consulta cu partidele si, in urma consultarii, decide, nominalizeaza primul-ministru; ceea ce nu inseamna ca parlamentul trebuie sa-l valideze. Dar ori de cate ori s-ar repeta aceasta figura, litera si spiritul Constitutiei trebuie mentinute. Am inteles ca exista o constructie in care unele partide gandesc cam asa: “N-are nimic, chiar daca nu avem 51%, ne strangem noi dupa alegeri si zicem: 31 si cu 20 de la altul fac 51. Domnule presedinte, de aici trebuie sa puneti primul-ministru. Ba, mai mult: vi-l spunem noi”. Complet gresit. Cand nu exista niciun partid care obtine un vot direct de la alegatori, 51%, presedintele decide nominalizarea dupa ce consulta partidele. În aceste conditii, optiunile sunt deschise. Este posibil sa nominalizez unul dintre cei trei, cum este foarte posibil sa nu nominalizez pe niciunul dintre cei trei care s-au anuntat a fi viitori prim-ministri ai Guvernului Romaniei. Pentru ca este o chestiune de responsabilitate pe care o voi analiza. Deja am analizele mele; analizele vor merge continuu in perioada campaniei si voi anunta decizia la momentul legal de a o anunta si dupa ce parcurg toate procesele. Dar unii dintre cei care se vad prim-ministri trebuie sa stie ca sunt lucruri publice si lucruri nepublice. Spre exemplu, niciodata nu va putea spera vreun om sa devina prim-ministru, cat timp eu sunt presedinte, daca stie ca a participat la vreo discutie cu oameni de afaceri in care s-a stabilit, in afara cadrului institutional al acestei tari, sa se formeze marea companie energetica. Deci, daca este vreunul dintre cei trei candidati care stie ca a participat la astfel de discutii, impreuna cu importanti magnati, moguli – cum vrem sa le spunem -, sa-si ia gandul de la posibilitatea de a deveni prim-ministru al Romaniei. Asa cum trebuie sa fim convinsi ca nu voi accepta niciodata ca marile decizii, in tara, sa se ia in afara cadrului institutional. Va pot spune ca, dincolo de acest exemplu cu compania nationala energetica, aceasta companie a avut aviz negativ in CSAT. Guvernul a venit sa propuna formarea acestei companii in cadrul strategiei energetice, si in CSAT nu a fost avizata formarea. Energia electrica este o chestiune de siguranta nationala – capacitatea de a produce energie. Or, cand tu muti importanta deciziei din institutiile legale ale statului intr-o lume care eu nu spun ca nu trebuie sa fie apropiata puterii, intr-o lume a marilor oameni de afaceri din Romania… Sigur ca ei trebuie sprijiniti, trebuie ajutati, dar nu acolo se iau deciziile pe data de 6, iar pe 8 vine guvernul si emite ordonanta de urgenta. Nu priviti la un partid care era foarte vehement impotriva acestei companii si, dintr-odata, s-a lasat o liniste? Era un domn, Iancu, care tipa foarte tare impotriva ei, era un presedinte de partid care tipa foarte tare si ameninta cu motiuni de cenzura si, dintr-odata, este linistit. Pai oamenii astia trebuie sa stie ca in lumea asta nu-s numai ei.
Realizator: Toata lumea se intreaba, domnule presedinte: ce-o sa ne-aduca de fapt votul uninominal? Sunt foarte multi sceptici, stiti foarte bine! Dumneavoastra cum sunteti?
Traian Basescu: Sunt mai increzator decat in varianta cu listele, desi aceasta solutie, adoptata prin asumarea raspunderii guvernului, este departe de a fi cea care ar fi contribuit la o curatare radicala a clasei politice. Eu am propus si am organizat si referendum pentru votul uninominal in doua tururi. Or, din pacate, romanii n-au venit la vot, in asa fel incat sa fie validat referendumul. ªi atunci, a ramas valabila varianta care ocoleste curatarea consistenta a clasei politice. Este, totusi, un pas inainte fata de votul pe liste. Am convingerea ca persoana propusa de partide in colegii va avea un impact foarte mare, echilibrat in raport cu impactul ca vine dintr-un partid sau altul, pe care electoratul il simpatizeaza sau nu. Deci, cred ca va fi cam 50% influenta partidului in votul pentru o persoana si 50% calitatea persoanei. Iar din acest punct de vedere, am convingerea ca romanii, decat sa voteze un politician asupra caruia au dubii, un politician controversat, vor da votul unui om tanar – si iata un castig.
Realizator: V-am mai intrebat o data acest lucru. Trebuie sa revin, pentru ca suntem foarte aproape de scadenta. La 4 noiembrie, americanii isi vor alege un nou presedinte. Cat de important va fi pentru Romania daca va castiga McCain sau Obama?
Traian Basescu: Nu va fi nicio diferenta din acest punct de vedere, pentru ca politica globala a Statelor Unite nu se modifica odata cu schimbarea presedintilor. Nu-i chiar ca la noi! Un presedinte care se instaleaza la Casa Alba vine pe un aparat care nu pleaca. Iar liniile de argumentatie pentru o politica sau alta nu se schimba functie de presedinti; ele raman valabile si interesele strategice ale Statelor Unite – spre exemplu, daca ne referim la noi, pentru ca e in legatura cu noi, interesele strategice ale Statelor Unite in regiunea Marii Negre si in Asia Centrala nu se modifica. Nemodificandu-se, iata ca Romania ramane acoperita de regiunea Marii Negre, cu prelungirea ei catre Asia Centrala – zona Caucaz si Asia Centrala. Deci, nu se modifica consistent politica Statelor Unite odata cu schimbarea presedintilor.
Realizator: Apropo de Marea Neagra, astazi este Ziua Internationala a Marii Negre. De ce tineti atat de mult la acest concept? Ca nu e o mare, e un concept.
Traian Basescu: Da, este! A devenit un concept. La inceput, daca va aduceti aminte, ma ironizau foarte multi cand vorbeam de Marea Neagra. Si la fel de bine mi-aduc aminte, in 2005, cand am spus diplomatilor romani, la intalnirea anuala cu ambasadorii: “Oameni buni, luati avioanele si spre Est, nu numai spre Bruxelles, pentru ca interesele pe termen mediu si lung ale UE si NATO acolo se fixeaza. Este noua regiune”. Iata ca acum Marea Neagra are un concept energetic, Marea Neagra are o sinergie a Marii Negre, care doreste sa stimuleze dezvoltarile democratice, dar si cele economice in regiunea Marii Negre si chiar dincolo de ea, Marea Neagra a devenit subiect tratat in ultimul summit NATO, Marea Neagra a devenit subiect tratat de Consiliul European si de Comisia Europeana. Deci lucrurile evolueaza, si eu am convingerea, pe de-o parte, ca regiunea Marii Negre este plexul slab al Uniunii Europene; insecuritatea vine din aceasta regiune, pentru europeni, fie ca termenul de “insecuritate” il adresam evenimentelor de tip Georgia sau amenintarilor asimetrice, de gen traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de armament; din aceasta regiune vin. Or, nepunerea ei sub control amplifica riscurile pentru statele membre ale UE si pentru fiecare cetatean european. O sa va dau un exemplu: Afganistanul. Daca privim pe harta, vedem cat de dreapta este linia din Afganistan, peste Marea Neagra, direct in Europa. Pai productia de droguri a Afganistanului, de la inceperea interventiei trupelor NATO in Afganistan si pana acum, a crescut de opt ori. Unde credeti ca se duc drogurile acestea? Pe pietele sarace din India? În Africa? Nu! Vin pe pietele bogate din Uniunea Europeana – din Statele Unite mai greu… Deci, tinta este piata Uniunii Europene. V-am dat doar un exemplu.
Realizator: Si Marea Neagra, daca ar fi ceea ce doriti dumneavoastra, ar fi o bariera.
Traian Basescu: Bine, securitatea… Ar fi o bariera. Deci, democratizata, securizata. Din toate punctele de vedere securizata.
Realizator: Aveam ceva notat aici – sper sa nu va deranjeze. Si daca va deranjaza, tot va spun…
Traian Basescu: Domnule Grigoriu, de la dumneavoastra nu ma deranjaza nimic.
Realizator: “Basescu si baile de multime.” Va place chestiunea asta? O faceti cu program sau intrati in ea fiindca asa e datul?
Traian Basescu: Îmi place! O fac cu placere. Ma simt bine intre oameni. Daca as putea sa aloc mai mult timp mersului in oras, mersului in piata, mersului in Carrefour, mersului la evenimente unde sunt oameni multi, as face-o. Va marturisesc ca ma relaxeaza, imi da energie; si pe de alta parte, de cand m-am experimentat ca om politic, imi da si ocazia sa percep, chiar in acea fugara strangere de mana, mesaje de la oameni. Si ele, cand se repeta – ca omul ti le spune in doua cuvinte, in trei cuvinte; si sa nu credeti ca spun intotdeauna lucruri placute. Dar cred ca, pentru un politician, intratul intre oameni este cel mai puternic senzor de a pricepe o abordare a lor. Fara ca aceste abordari sa fie spuse in fraze lungi. Si avantajul meu este ca imi place; imi place intre oameni. Mi-ar fi foarte greu… Asta e si un cost pe care-l platesc – chiar si mersul intr-un restaurant. Nu pentru ca n-as avea unde sa mananc sau unde sa beau un pahar cu vin; nu pentru asta ma duc in restaurant, ci ma duc pentru ca e lume. Nu am pasiunea de a servi masa intr-un restaurant. Pot sa mananc acasa sau la Cotroceni foarte bine. Dar sunt oameni, si ma simt bine intre oameni. Pe mine, daca vrei sa ma pedepsesti, trebuie sa ma pui sa stau izolat.
Realizator: Poate ca va asculta inamicii…
Traian Basescu: Da, dar n-au cum sa ma tina izolat.
Realizator: Tinem cont de Constitutie, domnule presedinte: cat de dependent va simtiti, ca sef al statului, de parlament?
Traian Basescu: Toti suntem dependenti de parlament, de implementarea proiectelor noastre, de calitatea legilor. Iar eu, care promulg legile, sunt dependent de foarte multe ori de parlament. Va pot spune ca, dupa parerea mea, sunt presedintele care a trimis cele mai multe legi inapoi. La foarte multe s-a tinut cont de observatiile presedintelui si le-am identificat foarte usor pe cele care reprezentau interesele unor grupuri din parlament, pentru ca la acelea nu s-au acceptat niciodata observatiile presedintelui si le-am primit inapoi exact asa cum le-am trimis. Am semnat, deci, cu buna cunostinta, am promulgat, pentru ca asta ma obliga Constitutia – nu pot trimite decat o data o lege in Parlament -, legi care nu sunt de cea mai buna calitate. Dar asta subliniaza ca presedintele este dependent de parlament. Foarte multi se uita pe lege si spun: “A promulgat presedintele prostia asta”. Îsi aduce aminte sau nu-si aduce aminte ca eu am trimis-o o data inapoi, asta e discutabil; dar ramane semnatura mea pe o lege proasta. Si aici este o dependenta majora a presedintelui de parlament.
Realizator: Domnule presedinte, in pofida a ceea ce se spune despre dumneavoastra, eu stiu, din relatii personale, ca tineti foarte mult la oamenii care va sunt aproape.
Traian Basescu: Asa este.
Realizator: Adriana Saftoiu a plecat de langa dumneavoastra si este, aparent, pe o pozitie total adversa. Cum comentati?
Traian Basescu: E optiunea ei; n-o comentez. N-ar fi singura – uitati-va cati au fost. Aduceti-va aminte ca pe Gusa l-am adus in partid – eram presedinte de partid -, i-am dat loc eligibil. Uitati-va la Pavelescu, la Lavinia Sandru… Cate vorbe ati auzit din gura oamenilor astia despre mine, mai rele decat la cei pentru care n-am facut vreodata nimic? Dar asa e viata.
Realizator: O ultima intrebare: tin minte un scheci al prietenului meu Dan Mihaescu in care Toma Caragiu spunea, oarecum dezolat: “Avantaj el!”. Domnule presedinte, in definitiv, de care parte a fileului sunteti? Unde e avantajul sau unde e atacul?
Traian Basescu: Nu. Sunt acolo unde sunt romanii. A fost unul dintre reperele mele, fara sa fiu populist, sa incerc sa vad care sunt interesele romanilor si sa ma pozitionez ca atare. Sigur… Domnule Grigoriu, eu puteam fi un presedinte care sa aiba o viata foarte dulce, sa ma fac ca nu vad nimic, si va asigur ca mi-ar fi mancat din palma toate partidele; sa dau dreptate si unuia si altuia, sa nu spun vreodata de vreun Logan, sa nu spun vreodata de alocare clientelara a banilor, sa nu spun vreodata ca nu s-a facut nimic in infrastructura, desi stau banii de la Uniunea Europeana si nu sunt cheltuiti. A mai fost o perioada cand efectiv am stat, cum s-ar spune, cu biciul pe guvern – perioada 2005 pana la 1 ianuarie 2007. Atunci, teama mea era ca nu se fac toate cele ce trebuie facute pentru ca la 1 ianuarie 2007 sa intram in Parlament (Uniunea Europeana – n.r.). Dupa aceasta perioada am fost mai putin critic la adresa guvernului, dar frecventa mare… – si atunci s-a creat aceasta imagine: presedintele sta pe guvern, sta pe ministri, sta pe primul ministru. Atunci aveam obligatia sa fac acest lucru, pentru ca nu trebuia ratat 1 ianuarie 2007. Pe urma au fost controverse. As fi putut scapa de toate astea, inclusiv de confruntarea cu parlamentul, cu suspendarea, daca as fi fost un presedinte care n-aude si nu vede. Va asigur ca as fi avut o viata foarte linistita, as fi fost numai zambitor, dar optiunea mea a fost sa fiu un presedinte care sa incerce sa-i reprezinte pe romani in toate circumstantele. ªi atunci, am platit acest cost al imaginii, ca Basescu se cearta – desi este o minciuna, eu nu ma cert. ªi daca n-as avea motive… Iar cand am gresit, am avut si capacitatea sa spun: “Am facut o eroare”. Dar, in general, optiunea mea a fost sa am atitudinea corespunzatoare dorintei romanilor, nu a institutiilor.
Realizator: Domnule Traian Basescu, un presedinte care aude si vede ce spune cand se gandeste ca – maine e totusi 1 noiembrie – astia de la Radioul Public au 80 de ani?
Traian Basescu: Am spus-o la inceput – un singur cuvant: recunostinta pentru ce a facut Radioul pentru Romania, pentru romani. Si, domnule Grigoriu, intai trebuie sa-mi confirmati: suntem in ultima dumneavoastra emisiune?
Realizator: Exact.
Traian Basescu: As vrea sa va multumesc pentru ce ati fost dumneavoastra, ca om de radio, in RADIO ROMANIA, dar si in peisajul jurnalisticii romanesti, si inainte de ’89, si dupa. Daca vocea dumneavoastra este iubita si respectata, este pentru ca ati gandit intotdeauna ca un om liber, si pentru asta va multumesc mult.
Realizator: Si eu, domnule presedinte.
Traian Basescu: O sa-mi lipseasca vocea dumneavoastra, nu numai mie, dar si romanilor. Si sper s-o mai auzim.
Realizator: Multumesc.
Traian Basescu: Va multumesc mult
Data: 2008-10-31 – ora: 17:13:32
RADOR

Raptul Basarabiei, minut cu minut

Se implinesc 68 de ani de la “saptamana patimilor” si 67 de ani de la celebrul ordin “Ostasi, va ordon: treceti Prutul!”



“OSTASI,
V-am fagaduit din prima zi a noii Domnii si a luptei mele nationale sa va duc la biruinta; sa sterg pata de dezonoare din cartea Neamului si umbra de umilire de pe fruntea si epoletii vostri.Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stramosesti si a bisericii, lupta pentru vetrele si altarele romanesti de totdeauna.
OSTASI,
Va ordon: treceti Prutul!

Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre
OSTASI,
Plecati azi pe drumul biruintelor lui Stefan cel Mare ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii nostri cu lupta lor. Inainte. Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aci straja dreptatii si zid de cetate crestina. Fiti vrednici de trecutul romanesc.(…)

OSTASI, Inainte.
Sa luptati pentru gloria Neamului. Sa muriti pentru vatra parintilor si a copiilor vostri. Sa cinstiti prin vitejia voastra amintirea lui Mihai Voda si a lui Stefan cel Mare, a martirilor si eroilor cazuti in pamantul vesniciei noastre cu gandul tinta la Dumnezeu.
Sa luptati pentru desrobirea fratilor nostri, a Basarabiei si Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagani cotropitori.
Sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea.
V-o cere Neamul, Regele si Generalul Vostru.
OSTASI,
Izbanda va fi a noastra. La lupta.

Cu Dumnezeu inainte!”
Comandant de capetenie al Armatei Ion Antonescu,
in noaptea de 22 iunie 1941

“Saptamana Patimilor (23-28 iunie 1940): cedarea Basarabiei si a nordului Bucovinei”, ultimul proiect editorial al regretatului autor Mihai Pelin (foto dreapta jos), vine sa elucideze gravele circumstante politice si militare in care Romania Regala a fost obligata sa accepte ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940, rapt teritorial care a declansat drama Romaniei Mari din vara fatidicului an 1940. Rand pe rand, vechile teritorii romanesti ale Basarabiei, nordului Bucovinei, Ardealului de Nord-Vest si Cadrilaterului sunt ocupate de catre Uniunea Sovietica, Ungaria hortysta si Bulgaria. Consecintele umane si politice nefaste ale tratatului Molotov-Ribbentrop persista si astazi.

Continuare la Raptul Basarabiei, minut cu minut


Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova