Posts Tagged ‘nasul’

NASUL – Emisiunea de solidarizare cu tinerii Basarabiei, despre Putere si "Opozitie" la Chisinau, si de punctare a discursului presedintelui Basescu

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru, şi ne ocupăm astăzi de o Românie curată, de o Moldovă curata.

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Preşedintele spune astăzi, în discursul său, „România nu vrea să pună în discuţie un teritoriu pierdut în trecut şi nu vrea să pună în discuţie graniţele şi suveranitatea altui stat. Este în interesul României să se învecineze cu o ţară stabilă şi prosperă. Atitudinea noastră pleacă de la valorile Uniunii Europene. Valorile europene erau împărtăşite de Bucureşti şi Chişinău”. Invitaţii mei vin cu foarte multe elemente despre ce se întâmplă acum în Republica Moldova. Extra, extraordinar ce fac aceşti tineri la Chişinău, care vor să îl înlăture pe acel şef de gubernie, acest Voronin care şi-a permis să cenzureze într-un mod criminal ştirile despre manifestaţia celor 30 de mii de tineri. Televiziunea Naţională dădea la greu desene animate, operă şi poveşti pentru adormit copiii. Incredibil! Doar pentru aşa ceva şi aia nu e ţară. Aia e o ţară bananieră. Invitaţii mei sunt domnii Olimpian Ungherea, scriitor, Victor Roncea, jurnalist „Ziua” şi Alexandru Căutiş, jurnalist la Academia Caţavencu. Ce veşti avem? Ultimele noutăţi?
Victor Roncea: Ultimele noutăţi sunt tragice. Se adaugă pe lista victimelor martire din Basarabia încă un tânăr, pe lângă Valeriu Boboc, ucis în mod mizerabil şi a cărui moarte o acoperă autorităţile, se adaugă un alt tânăr, de 22 de ani, Ion Ţâbuleac, care a fost aruncat în una din aceste nopţi în curtea Spitalului de Urgenţă Chişinău, electrocutat, cu fractură la picior şi comoţie cerebrala, în urma cărora a şi decedat. Ar fi trebuit să fie un moment de bucurie faptul că 30 de mii de tineri au ieşit în piaţă să spună „Jos comunismul!” şi poate şi arestarile ar fi reprezentat un moment de întărire al acestei noi generaţii basarabene, dacă nu ar fi fost şi aceste crime. Autorităţile de la Chişinău au anunţat că sunt 188 de arestaţi, societatea civilă si presa ne spun de 800.
Radu Moraru: Dar zvonul că au fost trimişi în Transnistria?
Victor Roncea: Acolo orice e posibil. Dacă e să dăm filmul înapoi este foarte posibil ca totul să fi fost pus la cale la întâlnirea pe care Smirnov a avut-o cu preşedintele Voronin şi preşedintele Medvedev la Moscova, pe 18 martie anul acesta, când au pus la cale şi marea pace dintre Republica Moldova şi Transnistria.
Radu Moraru: Sursele noastre indică altceva, că Voronin e căzut din cărţile Moscovei. Nici Medvedev, nici Putin nu mai vor să se asocieze cu acest personaj depăşit de istorie.
Victor Roncea: E adevărat că e depăşit de istorie, dar în acelaşi timp Moscova e o maestră a jocurilor şi îşi păstrează cărţi sau piese oriunde: si pe front si in fata frontului si in spatele forntului. Sunt convins că şi ceilalţi participanţi ai aşa-zisei opoziţii din Chişinău sunt oamenii Moscovei, mai putin unul. Sunt convins 100%. Îl avem pe fostul primar al Chişinăului, Serafim Urechean, care a fost 11 ani primar al Chişinăului…
Radu Moraru: Dar nu e o capcană… şi la noi după revoluţie toţi veneau din aceleaşi zone.
Victor Roncea: E adevărat, dar a fost instruit de partid la şcoala de cadre de la Leningrad. Este un om al sistemului sovietic. Celălalt, Vladimir Filat, este un om al noului sistem imperialist. Spunea colegul de la Caţavencu că Rusia mai degrabă îl sprijină pe Filat decât pe Voronin.
Alexandru Căutiş: Nu au o problemă cu faptul că ar fi susţinut Filat de Rusia, atâta vreme cât Filat e un democrat. Acţiunile lui nu vor fi niciodată de teapa acţiunilor lui Voronin. Că poate fi susţinut de Rusia, poate fi şi o carte bună.
Victor Roncea: În acelaşi timp, Voronin e un veteran al sistemului sovietic: este general!
Radu Moraru: Deci genul acesta de preşedinte, de şef de colhoz, acesta e comportamentul lui, că fiul său are nu ştiu câte contracte în Republica Moldova. Adică ei dau foc la Parlament, ei îl vopsesc acum.
Alexandru Căutiş: A monopolizat toată economia moldovenească.
Radu Moraru: Are bănci, are şi cooperativă de vândut ovule.
Victor Roncea: Nu e de ignorat faptul că aceste afaceri şi le-a dezvoltat şi în relaţie cu România, cu structuri mafiote din România.
Radu Moraru: Domnule Olimpian Ungherea, toată lumea a aşteptat poziţia României exprimată prin preşedintele său şi spune: „Am venit astăzi pentru a-mi exprima preocuparea faţă de românii din Republica Moldova. Mulţi s-au întrebat de ce preşedintele României nu a reacţionat imediat la provocările venite de la Chişinău? Nu am dorit să răspund provocărilor din ultima săptămână, dar nici nu puteam să tac la nesfârşit. Datoria noastră morală este să nu îi abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, care au o istorie comună cu a noastră şi care vor un viitor comun”. Ce părere aveţi despre discursul preşedintelui?
Olimpian Ungherea: Îngăduiţi-mi să ies din această clipă dramatică, pentru cel mult un minut, şi să mergem la sursa ei. Izvorul se află în 1991 august, când au ieşit oamenii în stradă, când aveau pe bune libertate, aveau ocazia istorică să facă ceva în ţara lor, dacă noi i-am fi ajutat.
Radu Moraru: Noi fiind?
Olimpian Ungherea: România lui Ion Iliescu. Nu vreau să intru în amănunte, să arăt cu degetul, dar a fost o ratare atunci. Atunci am ratat un moment istoric pe care nu l-au ratat înaintaşii noştri în 1918, cu sfatul ţării şi nu vreau să intru în istorie, deşi e fascinantă.
Radu Moraru: Deci dacă ne ridicam la măreţia momentul puteam să…?
Olimpian Ungherea: Acum era România Mare.
Radu Moraru: Ne-a lipsit curajul. Bine, Ion Iliescu nu a fost niciodată cunoscut pentru curajul său.
Olimpian Ungherea: Dar nu a fost singurul.
Alexandru Căutiş: Iliescu a ramas celebru cu “am vorbit la Moscova şi am spus cine suntem şi ce vrem”.
Victor Roncea: Si cu faptul ca e ultimul sef de stat al lumii care a semnat ultimul tratat cu fosta URSS…
Radu Moraru: Spune Traian Băsescu şi asta e o frază care m-a uns pe suflet: „Am fost primul stat care am recunoscut independenţa Republicii Moldova, în 1991, şi care a stabilit relaţii diplomatice cu Chişinăul. Am făcut acest gest, deşi acest teritoriu a fost smuls de la sânul ţării prin pactul comunisto-fascist Ribbentrop-Molotov”. Aşa mi se pare o poziţie. Am făcut o tâmpenie. Modul în care ni s-a furat Basarabia ne dădea dreptul în ’91 să reîntregim ţara.
Olimpian Ungherea: Doream să spun, apropo de discursul preşedintelui României, că il salut si imi ridic pălăria în faţa acestui discurs, deşi am văzut înainte de a intra în emisiune pe un ecran TV, Mircea Geoană: „Traian Băsescu a sărit calul”.
Victor Roncea: Păi a sărit calul din punctul lui de vedere, ca membru al PSD, fostul PCR.
Radu Moraru: E, nu chiar. Şi mie mi s-a părut discursul cam dur.
Olimpian Ungherea: Aşa trebuie să fim de fiecare dată. Trebuie să privim cu ochi deschişi realitatea. Libertatea nu ţi-o dă nimeni. O iei, o cucereşti. Nu neapărat cu armele, cu inteligenţa, cu spiritul, cu diplomaţia. Revin la celebru an 1918. Nimeni nu ne-a dat nimic gratis atunci. Am luptat. Şi iar revin la discursul lui Traian Băsescu. Acesta e tipul de discurs care trebuie să ne promoveze de aici încolo, care trebuie să ne definească, să ne spunem tuturor celorlalţi în întreaga lume cine suntem şi ce vrem. Cu sărut mâna nu facem nimic.
Alexandru Căutiş: Pe de altă parte, priveşti discursul acesta ca român. Vreau să transpui situaţia asta la Germania. Dacă în Germania de Est s-ar fi întâmplat aceste lucruri, crezi tu că Germania de Vest nu ar fi reacţionat pe măsură? Eu cred că da şi cred că e şi normal. Aceia sunt nişte români. În discursul preşedintelui o să auzi expresia „moldoveni de etnie română”, deci până la urmă români. În Constituţia ţării, spune Traian Băsescu în discurs, articolul 7 prevede că e o datorie să ai grijă de românii din străinătate.
Radu Moraru: Eu sunt de acord cu acest discurs, şi eu îl aplaud. Întrebarea este dacă la nivel de ţară europeană, ăştia din Europa nu ne vor da peste degete dacă nu ai voie ca ţară europeană să ai genul acesta de discurs în calitate de şef de stat?
Victor Roncea: Suntem o ţară europeană care suntem în faţa unei ţări totalitariste. De fapt ţări e impropriu spus. Să nu mai vorbim de românii basarabeni ca moldoveni şi să nu mai vorbim de statul Republica Moldova ca despre o ţară. Nu are cum să fie o patrie, e o bucată din România, acum un stat totalitar.
Radu Moraru: Asta spune şi în discurs. „Negarea identităţilor româneşti este parte o moştenirii totalitare a Republicii Moldova”. Cetăţenii moldoveni sunt victimele unui regim totalitarist.
Victor Roncea: Pe care Voronin îl continuă şi asupra nu doar a cetăţenilor Republicii Moldova, ci asupra românilor. Aceştia sunt români pentru că s-au născut din părinţi români şi conform Constituţiei României orice cetăţean care s-a născut din părinţi români este român. Că autorităţile de la Bucureşti nu le-au dat încă cetăţenie de 20 de ani, este vina lui Ion Iliescu, e vina lui Constantinescu, este vina unor Parlamente trădătoare. Vine acum Traian Băsescu – şi de asta consider si eu că e un discurs epocal – şi găseşte soluţia. În ciuda a tot ceea ce spun adversarii săi din PSD, soluţia pentru Basarabia a oferit-o Traian Băsescu astăzi, prin conferirea cetăţeniei române tuturor românilor deposedaţi abuziv de ea. Aceasta e soluţia.
Radu Moraru: Mi se pare senzaţional, te-ai născut din părinţi români eşti român.
Victor Roncea: Aceasta e Constituţia. Ne reîntregim prin fraţii noştri, prin trupul acestei ţări care e format din români, dintre care, unii, mor chiar acum.
Radu Moraru: Şi Alexandru Căutiş a spus o chestie senzaţională.
Alexandru Căutiş: Tinerii de astăzi care sunt arestaţi au mai fost arestaţi în 2006 de acelaşi regim Voronin pentru că s-au luptat pentru limba română. În ce fel?
Victor Roncea: A mai fost şi momentul 2001- 2002 când au ieşit pe stradă sute de mii pentru limba română, pentru manualul de Istorie a românilor, pentru Eminescu.
Alexandru Căutiş: În 2006, fiind plecaţi în vacanţa şcolară, s-a produs o modificare a manualelor de învăţământ, cele care aveau în titulatură cuvântul român, românesc. Au fost schimbate titulaturile în moldo-român.
Radu Moraru: Bine, erau aberaţiile lui Voronin.
Alexandru Căutiş: El a mers în vizită la Bălţi, unde la o întâlnire a spus că nu e de acceptat ca profesorii de limba română să se cheme profesori de limbă română şi să predea româna. Trebuie să fie profesori de limbă moldovenească. A fost un protest în rândul profesorilor.
Radu Moraru: Dar acum i-a acuzat recent pe profesori că scot elevi pe care îi educă în spiritul lui Antonescu.
Victor Roncea: Bine, din pacate acest lucru se petrece si la Bucuresti…
Alexandru Căutiş: Trebuie apreciaţi profesorii din Moldova pentru că au refuzat să îi exmatriculeze pe elevii şi pe studenţii care au participat la astfel de proteste pro-limba română.
Radu Moraru: Şi la istorie a vrut să umble într-un timp.
Victor Roncea: Şi a schimbat manualul. Vorbeşte de statalitatea Moldovă care are o vechime de 650 de ani şi astfel de aberaţii.
Alexandru Căutiş: Ce mi s-a părut de o obrăznicie maximă, chiar în ziua alegerilor Voronin s-a găsit să declare că el nu face declaraţii în limba română, ci în moldovenească.
Radu Moraru: Aici vin nişte acuzaţii foarte importante pentru că vin din partea unui şef de stat. Spune aşa: „Suntem avocatul vocaţiei europene a Republicii Moldova, fără a cere nimic în schimb. România e a 3-a sursă de importuri şi prima destinaţie a exporturilor Republicii Moldova, schimburile economice s-au intensificat. Cu toate acestea administraţia Republicii Moldova a încercat să împiedice dezvoltarea firească a relaţiilor dintre cele două ţări”. De ce?
Victor Roncea: Şi din cauza acelei vizite de pe 18 martie.
Radu Moraru: O secundă, lasă această vizită, dar de când e el.
Victor Roncea: E vorba de o politică care se desfăşoară pe această falie, o geopolitică a zonei. Voronin a reproşat României că avem două baze ale Statelor Unite pe teritoriul ţării. Cum îşi permite? Normal că el nu reprezintă doar punctul lui de vedere şi merge pe retorica rusească. Acelaşi lucru îl spun Putin, Medvedev si Lavrov.
Radu Moraru: Eu cred că nu instalau americanii baze la Marea Neagră dacă nu se înţelegeau cu ruşii.
Victor Roncea: Pentru ruşi este o provocare şi o insultă.
Radu Moraru: Sigur, dar ruşii au ştiut să primească ceva în schimb.
Victor Roncea: Eu nu cred că vor accepta aceste baze. E adevarat, tine foarte mult de puterea de negociere între Statele Unite şi Rusia. Dar să vedem mai departe ce se întâmplă: se apropie Ucraina de NATO. Nici acest lucru nu îl vor accepta. S-a demonstrat, pe parcursul iernii trecute, când au tăiat din nou gazul, care sunt metodele lor de repercusiune, dacă vor.
Radu Moraru: Zice: „În ultimii 4 ani ne-am străduit să relansăm relaţiile bilaterale. România a fost acuzată de imperialism şi expansionism. Nu vom accepta ca România să fie acuzată. Nu vom accepta ca românii de peste Prut să fie umiliţi şi nu vom accepta ca România să fie acuzată de destabilizarea Republicii Moldova. Suntem confruntaţi cu acuzaţii fără precedent, dovedesc rea-credinţă şi încercarea de a dezinforma. Nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării din Republica Moldova”.
Olimpian Ungherea: Nu, bănuiala mea, certitudinea mea profundă este că Traian Băsescu, înainte de a ţine acest discurs, s-a consultat cu colegii lui din clubul select al Europei. Sunt aranjamente. E fulminant discursul.
Radu Moraru: E şef de stat membru al Uniunii Europene.
Olimpian Ungherea: Dar doream să mai spun ceva legat de acest individ care răspunde la numele de Voronin. Am o informaţie de la un prieten de la Ministerul de Externe, un prieten bun. Duminică am avut întâlnire cu el, cu alte probleme, dar la un moment dat am discutat şi chestia asta. Zic, mă da ce dracu’ îl ţine Moscova în braţe pe individul acesta, că Moscova a început să aibă un alt aer de ceva vreme. Zice, nu îl ţine. În întâlnirea de acum două zile de la Moscova i-a spus: „Să nu iasă scandal la Chişinău”. Acesta a fost cuvântul de ordine. Nu a prins-o nimeni, o fac şi eu publică acum.
Radu Moraru: Da, foarte interesant. Noi am avut marţea trecută, la ora 11:30, ora României, aştepta şi generalul Talpeş, şi dintr-o sursă foarte credibilă, am primit acelaşi tip de informaţii. Dumneavoastră o completaţi cu această informaţie foarte preţioasă, că i-ar fi spus lui Voronin, e un limbaj diplomatic, chiar şi între şefi de state cum e Rusia şi gubernia lui Voronin.
Victor Roncea: Dar el se aştepta la un scandal, pentru că această opoziţie de care vorbeam mai devreme, respectiv Vladimir Filat, anunţase demonstraţii de două săptămâni.
Radu Moraru: Ştiu. Dar ce a spus practic Medvedev? Domne, mai uşor, ca să nu iasă scandal? 2. Ce spune Javier Solana, reprezentantul Uniunii Europene? Domne, ne preocupă, fără violenţă. Şi reprezentantul american ce spune? Rezultatul votului. Dar nu ştim rezultatul încă. Se renumără voturile şi tare cred că la renumărare Voronin nu va avea ce să mai facă.
Alexandru Căutiş: Ar trebui să se revadă listele pentru că pe listele acelea au votat foarte mulţi decedaţi. Sunt persoane, români moldoveni, care au trimis din străinătate mesaje disperate pe mail în care spuneau că au aflat că au votat, deşi erau plecaţi din ţară.
Radu Moraru: Păi nu se verifică şi listele?
Alexandru Căutiş: Nu.
Victor Roncea: Noi am publicat astăzi în „Ziua” că e vorba de un număr de 300 de mii de voturi inventate, ceea ce i-au adus lui Voronin cele 61 de mandate de care avea nevoie pentr a-si instala noul presedinte. Între timp, la numaratoare, au mai scăzut, sunt vreo 59.
Radu Moraru: Vedeţi poze din „Cotidianul”, cum au fost bătuţi tinerii.
Victor Roncea: Sunt fotografii trimise de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
Radu Moraru: Dar Chirtoacă de unde e?
Alexandru Căutiş: E un tip care s-a şcolit în străinătate, a fost apoi în România, a avut o poziţie importantă în televiziune.
Radu Moraru: La Pro TV.
Victor Roncea: Şi la TVR. A fost student în România, membru al „Ligii tinerilor de
pretutindeni”.
Radu Moraru: O fi vreun model din acesta?
Victor Roncea: E un tânăr politician roman de sprijinit şi e singurul necorupt din combinaţia politica de acolo.
Alexandru Căutiş: Din păcate, ei nu au foarte mulţi oameni politici remarcaţi de populaţie sau care să constituie un nucleu politic valabil. Sunt 2-3 vârfuri, două, şi sunt singuri.
Radu Moraru: Eu nu sunt un cunoscător, nu ştiu ce tabere sunt acolo, dar ce se vede sau cine seamănă cu cine, este acest primar tânăr, cu această privire proaspătă şi acei copii care au demonstrat. Se potrivesc foarte bine. Citesc însă ce acuzaţii mai face preşedintele României: „Se încearcă să se arunce vina pe România pentru paşii înapoi făcuţi de Republica Moldova”. Voronin, a încercat prin diverse promovări să reiasă că toţi spionii noştri sunt acei tineri care demonstrează acolo.
Victor Roncea: Eu m-aş fi bucurat să fie aşa. Va dati seama: o forta de 30.000 de agenti…
Radu Moraru: Publicitate! Am revenit, suntem în direct. Este un discurs extraordinar de solidarizare din partea României faţă de aceşti tineri frumoşi care au ieşit într-un număr impresionant la Chişinău. Astăzi, 30 de mii de români nu se mai strâng nicăieri. Iată că la Chişinău, de necaz, de durere, de dorinţa de libertate, tinerii s-au strâns, şi domnule Olimpian Ungherea, credeţi că ei au fost manipulaţi să se strângă? Au fost serviciile secrete care au îmbârligat şi au strâns acolo ca să iasă?
Olimpian Ungherea: Domnule Radu Moraru, e bună întrebarea. Ce stimulent îţi mai trebuie din altă parte când îţi ajunge cuţitul la os, când în ţara ta, care a fost România, ţi se spune că nu e România, că nu se vorbeşte româneşte, că se vorbeşte moldoveneşte, când sunt tot felul de interdicţii pentru studii, pentru plecat la muncă, venit înapoi, deşi auzeam la o ştire, mai devreme că aproape 2 miliarde de euro aduc „moldovenii” din străinătate care muncesc şi trimit la ei în ţară.
Alexandru Căutiş: Cam la atât se echivalează şi averea lui Oleg Voronin, fiul lui Voronin.
Olimpian Ungherea: Deci ce stimulent? Eu aş zice că să îi ferească Dumnezeu dacă România vreodată ia în serios şi să privească cu ochi critic către Basarabia. Nu ne trebuie prea mult. România e o ţară înţeleaptă şi nu cred că răspunde la o astfel de provocare.
Radu Moraru: Eu cred că aceasta a fost cea mai înţeleaptă decizie, să nu răspundem.
Victor Roncea: Mă bucur foarte mult că a tăcut preşedintele, din mai multe motive. 1. Că i-a dat prilej lui Voronin să îşi dea în petic în continuare cu tâmpeniile pe care le-a făcut în toate aceste zile. 2. Preşedintele cere o solidarizare europeană. Or, în această perioadă nu avea cui să ceară această solidarizare, pentru că în Europa Occidentală a fost Paştele catolic. Toate instituţiile europene au fost închise. De abia azi au revenit funcţionarii europeni la lucru. Şi e bine că s-a adresat astăzi ca mesajul dânsului să fie pe masa funcţionarilor europeni. Şi al 3-lea punct: este Săptămâna Mare; şi faptul că anunţă în această perioadă conferirea cetăţeniei române basarabenilor cred că dă un plus de greutate.
Radu Moraru: Da. „Am cerut Guvernului de la Bucureşti modificarea legii astfel încât cetăţenii moldoveni care doresc să obţină cetăţenia română să o poată obţine mai uşor. Evenimentele din Republica Moldova ridică mari semne de întrebare. Este condamnabilă ameninţarea cetăţenilor cu ajutorul armelor şi cenzura asupra mass-media. Suntem îngrijoraţi de represaliile autorităţilor. Atragem atenţia că întoarcerea armelor împotriva cetăţenilor, printre care se regăsesc şi români, reprezintă o crimă. Violenţele de la Chişinău nu au servit nici manifestanţilor, nici opoziţiei, ci celor care conduc Republica Moldova”. Aici mi s-a părut o acuzaţie pe faţă, cum că lăsaţi vrăjeala că voi aţi provocat violenţe, voi aţi dat foc Parlamentului. Are oare preşedintele probe?
Alexandru Căutiş: Are primarul Chişinăului, are probe care dovedesc că persoanele care au generat violenţă şi care au provocat stricăciuni la Parlament erau… nu erau tineri manifestanţi de genul celor care au devenit victime, ci nişte oameni care nu au păţit nimic. Unii au aruncat cu pietre, unii au reuşit să pună steaguri, păziţi de poliţie. Nu au mâncat deloc bătaie. Mai mult, au avut acces la emisiuni, la postul naţional de televiziune, în care au explicat de ce s-au dus ei acolo, ce au făcut. Iar cei care au manifestat paşnic au fost înhăţaţi şi bătuţi.
Radu Moraru: Dar Voronin e dinozaur de secol 16, dacă atâta îl duce mintea. Cât de prost să fii, pe televiziunea naţională, pe care ai împiedicat-o să arate ce se întâmplă în Chişinău, să difuzeze imagini, tocmai acolo să îi vezi pe ăştia care vorbesc liber?
Victor Roncea: Nu chiar de secol 16. De exemplu, la noi, secolul trecut, sa spunem, dar e vorba de politicieni si astazi activi, cum ar fi Ion Iliescu, care a executat acelasi scenariu in 13-15 iunie 1990. Desi si atunci a fost o situatie amestecata…
Alexandru Căutiş: Au fost mineri care vorbeau impecabil, dar care şi loveau impecabil cu pumnul şi cu piciorul la mineriade. Deci oameni din aceştia infiltraţi s-au văzut şi la noi chiar de curând.
Victor Roncea: A fost revolta tinerilor din Piaţa Universităţii, si atunci a existat aceeasi situatie: tineri revoltati dar si agenţii provocatori. Si la noi, atunci, politistii şi-au dat foc la autobuze. Sunt înrudite si sistemele si metodele.
Radu Moraru: „Pentru tânăra generaţie de peste Prut”, şi aici mi se pare foarte important. Cred că este momentul cheie al discursului, pentru că preşedintele a observat o chestiune. Nu s-a amestecat, a sesizat ce am sesizat şi noi, domne acolo e manifestaţia tinerilor. Pe ei îi interesează internetul, nu politicul, dar vor să spună Nu acestui tip de politică. Şi faptul că e un preşedinte de stat european care se solidarizează cu o tânără generaţie mi s-a părut important şi mai ales pentru ei, pentru că văd că nu mai sunt singuri. Până acum erau singuri. „Pentru tânăra generaţie de peste Prut, dragi tineri, care vă puneţi speranţa în România şi în Uniunea Europeană, viitorul nu poate fi decât al vostru. Totalitarismul comunist reprezintă trecutul. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului, Republica Moldova nu mai poate rămâne izolată. Libertatea individului nu poate fi negociată. Nu există nicio justificare pentru înjosirea rasei umane în interesele unui partid”. Bun aici.
Victor Roncea: Şi continuă: „viitorul nu poate fi decât al vostru. Aveţi încredere în forţele libertăţii”. Ei reprezintă forţele libertăţii dar si noi, prin sustinere.
Radu Moraru: Ştiu. Dar dincolo de discurs, putem să subînţelegem că deja se cam ştie soarta lui Voronin?
Olimpian Ungherea: Categoric. Traian Băsescu are cu certitudine astfel de informaţii.
Radu Moraru: De aici cam aşa rezultă, le spune tinerilor: copii, staţi liniştiţi, gata!
Victor Roncea: Ce perioadă aproximaţi pentru sfârşitul lui Voronin?
Alexandru Căutiş: Numărarea voturilor.
Olimpian Ungherea: Cu toată construcţia asta, eu cred că sfârşitul lui Voronin nu înseamnă sfârşitul unui singur om. Este o structură, ca să folosesc o expresie de Ferentari, o gaşcă de derbedei care au pus mâna pe o bucată de pământ şi i-au zis statul X, hai să facem un rămăşag.
Alexandru Căutiş: Acum depinde pe ce puneţi pariu, că dacă puneţi pariu pe o situaţie aşa cum a avut-o România, s-ar putea să pierdeţi. Nu cred că vor avea nici ei un fel de Punct 8 de la Timişoara.
Radu Moraru: Ştiu, dar acolo e chiar o gaşcă, nu sunt foarte mulţi. E Voronin, fiul şi compania.
Alexandru Căutiş: Inclusiv în opoziţie sunt oameni care au trecut pe la toate partidele. Poate va fi rapida.
Radu Moraru: Aici nu ştim. Poate va fi o trecere bruscă sau poate va fi o trecere lentă, cum a avut şi România.
Alexandru Căutiş: Măcar să nu aibă un comportament cum l-a avut şi Voronin.
Radu Moraru: Eu văd aşa, Chirtoacă ar fi o soluţie radicală, adică tinerii spun „gata cu alegeri falsificate, refacem alegerile”.
Alexandru Căutiş: Noi nu am avut politician de statura lui Chirtoacă.
Radu Moraru: Da. Petre Roman era, dar până la urmă s-a dovedit că nu. Şi varianta medie, cu oameni care sunt apropiaţi sau au avut apropiere de Moscova. Aici e foarte important cum s-a făcut jocul la nivel înalt.
Victor Roncea: Nu chiar. Corespondentul lui Petre Roman e mai degraba Vladimir Filat. Chirtoaca e diferit.
Alexandru Căutiş: Nu e problema că se apropie de Moscova vreun politician, problema e să nu se îndepărteze prea mult de Moldova, pentru că Voronin a fost foarte îndepărtat de Moldova.
Radu Moraru: Mai spune preşedintele României: „România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă Cortină de Fier”. Deci două elemente importante apropo de ce spuneai, Cortina de Fier şi faptul că Moldova nu mai poate rămâne izolată.
Olimpian Ungherea: Nici Moscova nu mai e interesată de întreaga Basarabie. Kremlinul e interesat de Transnistria.
Radu Moraru: De ce?
Olimpian Ungherea: E o enclavă, ca şi Leningradul. Deci e clară treaba asta.
Victor Roncea: Militarizata.
Radu Moraru: E şi criză economică…
Olimpian Ungherea: Iar pământul ăla, bucăţica aia care se cheamă Transnistria, nu mă interesează.
Alexandru Căutiş: Eu cred că interesează foarte mult, numai că lor le convine o zonă tampon unde să fie linişte. Nu are nimeni interesul ca între NATO şi zona de dominaţie rusească să fie probleme.
Victor Roncea: E vorba şi de cât mai acceptăm noi ca această zonă gri să includă români. Hai să includă ucraineni. Dar si preşedintele merge mai departe. Dânsul spune că nu contesta statalitatea Republicii Moldova dar ca aceasta Cortina de Fier nu poate fi ridicată la Prut, si totodata că graniţa Europei nici nu se va opri la Prut, va merge mai departe incluzând şi Republica Moldova. Deci face oarecum mişto de Voronin.
Olimpian Ungherea: Ca şef de stat trebuie să se limiteze.
Victor Roncea: Sigur, dar e un mod diplomatic şi subtil de a-i spune lui Voronin că nu va rezita.
Radu Moraru: Eu ţin minte că în zilele revoluţiei veneau mesaje de solidarizare din toată lumea şi eram fericiţi. Uite că şi americanii sunt cu noi şi chinezii. Credeţi că pe aceşti tineri, pe care îi cam doare la bască de politică, îi îmbărbătează acest discurs al unui preşedinte de stat vecin?
Victor Roncea: Absolut. E sprijinul preşedintelui lor pentru că preşedintele României este preşedintele tuturor românilor.
Alexandru Căutiş: În Republica Moldova zilele astea, surse valabile de informaţie au fost câteva ziare, televiziunile nu au dat mai nimic, dar în schimb au fost blogurile. Internetul a fost sursa principală de informaţie. La ora 5 a fost discursul preşedintelui, la ora 6 era pe blogurile din Republica Moldova. E o chestiune foarte frumoasă pe care o fac românii din Moldova.
Radu Moraru: Aici, dacă îmi daţi voie, pentru că vreau să rămânem cu picioarele pe pământ, mă întreb de ce nu au tăiat internetul?
Victor Roncea: Au încercat şi au reuşit, dar în mică parte, nu în totalitate.
Radu Moraru: De ce? Cine are cablu? Cablu e uşor de tăiat.
Alexandru Căutiş: În momentul acela s-ar bloca şi nişte bănci.
Radu Moraru: Asta e foarte importantă.
Alexandru Căutiş: Au blocat serviciul de telefonie mobilă în Piaţa Centrală din Chişinău.
Victor Roncea: Internetul este acum singura armă a libertăţii.
Olimpian Ungherea: Deci raportat la ’89 românesc…
Radu Moraru: Noi aveam Europa Liberă atunci.
Olimpian Ungherea: Aşa, erau restrânse treburile.
Radu Moraru: Dar şi atunci, nu a fost bruiată Europa Liberă, deşi ar fi putut să fie. Aici internetul, cât s-a chinuit Voronin arată că deja el nu mai controlează.
Olimpian Ungherea: Da. Sunt oameni care ţin la afacerile lor de acolo şi care spun: păi ce faci, îmi iei colanul de sub nas? Deci aici nu se poate. Acesta e marele avantaj pe care îl au tinerii de acolo.
Victor Roncea: Aşa s-au şi strâns, prin intermediul internetului şi al mesajelor.
Alexandru Căutiş: Eu i-am întrebat, scriind în Academia Caţavencu despre situaţia lor, a trebuit să mă documentez. Nu puteam să ajung acolo, deşi poate că mi-aş fi dorit să văd. De ce să văd? Pentru că e revoltă asemănătoare cu revolta românilor din anii 1940-1950.
Radu Moraru: Şi în ’89 să ştii că erau tot tineri.
Alexandru Căutiş: Da. Din păcate, în ’89 s-a strigat foarte târziu împotriva comunismului. Noi îl aveam pe Nicolae Ceauşescu pe care trebuia să îl dăm jos.
Victor Roncea: Nu e chiar asa. Cel putin, la Bucuresti, s-a strigat din prima clipa, pe 21 decembrie.
Radu Moraru: Dar credeţi că îi mişcă discursul preşedintelui pe aceşti tineri, sau îi lasă indiferenţi?
Olimpian Ungherea: Categoric. Sunt curios cum vor reacţiona? Nu au primit doar un balon de oxigen, au primit un ocean. Tinerii aceia, care la un moment dat s-au văzut părăsiţi, trădaţi. Cum mă, noi rămânem aici, nu ne ajută nimeni cu nimic, măcar cu aplauze. Bine le-a făcut discursul! A fost un curent de energie dat acestor oameni.
Victor Roncea: Alexandru are dreptate apropo de paralela cu generaţia anticomunistă din anii ’40-’50. Noi în ’89 am scăpat de comunism, dar ei nu au scăpat. Deci ei sunt în continuare în acest lagăr, sunt arestaţi, bătuţi, ucişi.
Radu Moraru: Acesta era momentul important, şi din partea noastră să ne solidarizăm, că eram cam moi aşa. Dar ar trebui să conştientizăm că până la urmă e vorba de cetăţeni români. Aşa cum suntem sensibili că l-au arestat pe Gigi Becali, aşa cum sunt sensibili la genocidul din ţările africane…
Alexandru Căutiş: Dar nu sunt sensibili românii dacă câştigă echipa naţională un meci de fotbal? Păi e cea mai mare victorie sau de apreciat nişte români care se bat pentru limba română?
Radu Moraru: Sunt mult mai de apreciat.
Alexandru Căutiş: Şi se pune problema de ce nu a ieşit Traian Băsescu mai devreme cu un discurs? Dar de ce nu au ieşit românii mai devreme? Asta e o mare victorie.
Olimpian Ungherea: Aţi atins un nerv deja rănit. Bun. Şeful statului, şeful statului. El e singurul personaj dintr-un stat care ia cuvântul la urmă. Dar întreaga noastră clasă politică, timp de o săptămână jumătate am urmărit zi de zi presa scrisă şi audiovizualul. Nu am văzut, decât cu rare excepţii, una din ele fiind a dumneavoastră aici.
Radu Moraru: Chiar, de când a fost o amorţire?
Alexandru Căutiş: Pentru că românii…
Radu Moraru: Şi Piaţa Universităţii a fost o trambulină.
Alexandru Căutiş: Să povestesc o chestiune personală. În ziua în care s-au declanşat manifestaţiile la Chişinău s-a întâmplat să fiu în străinătate. Şi eram cu băieţelul meu. Şi mergând cu el i-am spus, vorbeşte mai încet. Nu i-am spus că e o problemă că vorbim româneşte, că trebuia să îi explic nişte lucruri pe care nu le-ar fi înţeles. Întors în ţară, i-am văzut pe aceşti tineri că s-au bătut pentru limba română şi mi-a fost ruşine că eu am avut această desconsiderare faţă de limba română. Mi-am îndemnat copilul să vorbească mai încet şi ei mureau acolo. Atitudinea mea faţă de români, faţă de limba română…
Radu Moraru: Noi o avem, la noi e gratis.
Alexandru Căutiş: Şi nu ne batem pentru noi. De asta nici politicienii nu au cules acest eveniment.
Radu Moraru: Pe de altă parte, trebuie să mai spunem ceva, avem vreo 150 de candidaţi la preşedinţie. Domne, nu a ieşit unul. Şi cel mai grav ştiţi ce mi se pare? Nu am văzut Casa regală. Mie mi se pare o chestie de inabilitate, că de aia regele s-a întors în ţară. Poate ca preşedinte de ţară trebuie să vezi ce nebunii mai face Voronin, ce zice clubul european, dar ca rege nu avea nicio treabă. Domne nu se poate, sunt românii noştri, bătuţi acolo.
Alexandru Căutiş: Ar fi fost şi o reparaţie morală pentru momentul în care a fost evacuată Basarabia fără să se tragă un foc.
Victor Roncea: Dar dupa aceea a recuperat-o Antonescu, pe care l-a arestat tot Mihai, in 23 august!
Olimpian Ungherea: După umila mea părere, Maiestatea sa, regele Mihai I, este la ora actuală prizonierul familiei sale şi l-a scos pe acest circar…
Radu Moraru: Nu, actor.
Olimpian Ungherea: Aşa, actor de circ, l-au scos în faţă. Nu mă deranjează problemele lui de familie, dar mă deranjează că un principe care a fost învestit cu această calitate sacrosantă, Principe de România, şi-a depus candidatura pentru preşedinţia României. Din acest motiv Casa regală nu a luat nicio poziţie. Şi cum spuneţi dumneavoastră, trebuia să fie primii.
Radu Moraru: Da. E regele tuturor românilor.
Olimpian Ungherea: La care se adaugă durerea istorică care aparţine tânărului rege Mihai, ce s-a întâmplat cu Basarabia. Dacă Antonescu nu ar fi fost arestat, el întorcea armata împotriva Germaniei şi Basarabia nu ar fi căzut.
Alexandru Căutiş: Nu, el şi-a pregătit un plan 2 şi tot timpul a fost cu o echipă a doua cu care să negocieze.
Radu Moraru: Vedeţi în ce ţară trăim?
Olimpian Ungherea: Da.
Alexandru Căutiş: Dar vedeţi în ce ţară trăiesc alţi români şi totuşi îşi iubesc numele şi limba şi îşi dau sângele pentru ea?
Radu Moraru: Dar eu cred că nouă, românilor, cărora şcolile pe care le avem ni se par fireşti, ne e greu să credem că mai e cineva pe planeta asta gata să îşi rişte viaţa pentru limba română. Eu cred că dacă întrebi 10 români de aici zic: fugi domne de aici.
Victor Roncea: Sau pentru credinţă. Ei s-au bătut ani în şir să reînfiinţeze Mitropolia Basarabiei. Ştiţi că astăzi, zilele astea, basarabenii rămân şi fără preoţi? Pentru că preoţii români care urmau să se intoarca in Basarabia de Pasti au fost opriţi la graniţă.
Radu Moraru: Luăm un mic pasaj din discursul preşedintelui.
Traian Băsescu: Cetăţenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lăsat urme adânci. Negarea identităţii româneşti este parte a acestei moşteniri totalitare. Pentru o întreagă generaţie de tineri, studiul limbii şi literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovadă de curaj. A rosti slujba în limba română şi a o oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei, a fost adesea un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal. Sechelele comunismului se regăsesc şi în teza conform căreia identitatea unui stat se construieşte lansând permanente acuze la adresa României şi a cetăţenilor săi. Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizaţi pentru că sunt români. Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acţiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliţi doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societăţii deschise. Doamnelor şi domnilor, România sprijină necondiţionat Republica Moldova. Este în interesul direct al României ca Republica Moldova să îşi împlinească destinul european, conform aspiraţiilor cetăţenilor ei de a trăi în securitate şi stabilitate democratică. Ţara noastră consideră că democratizarea şi modernizarea Republicii Moldova, precum şi respectarea drepturilor şi libertăţilor civile ale cetăţenilor săi sunt elemente fundamentale, care influenţează calitatea relaţiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmărite indiferent de orientarea politică a autorităţilor de la Chişinău, atâta timp cât sunt rezultatul unor alegeri corecte.
Radu Moraru: Am revenit în direct. E discurs emoţionant, dar mi-a plăcut că a fost un discurs rece. Nu aveam nevoie de patetisme. De pragmatismul acesta au nevoie şi acei copii.
Victor Roncea: Aş vrea să revin la problema Mitropoliei Basarabiei, pe care a enunţat-o iata şi preşedintele. De Crăciun, preoţii români, cu cetăţenie română din Republica Moldova, au fost expulzaţi, sub diverse pretexte: că nu au viză, că nu au permis de munca, etc. Acum nu li se permite să intre în Republica Moldova, de Pasti. Deci iată cum de cele mai sfinte sărbători sunt îndepărtaţi de la slujire. Aceasta denotă caracterul comunist al regimului.
Radu Moraru: Ştii ce arată? Arată frică. Cred că nenea Voronin îşi riscă libertatea la maxim. Şi problema e că pe lumea asta nu mai sunt ţări care să îl primească. Cuba o mai fi comunistă, dar acolo s-a terminat.
Victor Roncea: Eu cred că în situaţia sa de milionar, îşi găseşte uşor locul.
Radu Moraru: Şi Moscova l-a lăsat din braţe pentru că omul s-a lăcomit, s-a hămesit şi a pus mâna pe tot. Şi-a băgat toată familia acolo.
Victor Roncea: In concluzie, cred ca aşa cum a intervenit preşedintele, ar fi bine să intervină şi patriarhul pentru trupul Bisericii.
Radu Moraru: Publicitate! Primim informaţii şi una din ele e foarte gravă. Din păcate nu avem cum să verificăm această informaţie, dar gândiţi-vă că au fost 30 de mii de oameni şi din informaţiile mele, aceste manifestaţii au fost filmate de către forţele de ordine ale lui Voronin, iar apoi, aşa cum s-a întâmplat, şi în timpul lui 21 decembrie, şi în timpul lui 16 decembrie la Timişoara, ieşirile în stradă ale tinerilor de pe 21 decembrie, când armata era cu noi, erau şi nişte băieţi cu noi care filmau în draci de pe case, de pe geamuri, filmau feţe, mai ales ale celor care păreau liderii acestor ieşiri. Şi de aia cred că la 30 de mii de oameni e posibil ca cifra să nu fie deloc exagerată, deşi e incredibil de mare, 800 de arestaţi. În Europa de astăzi, un regim ca ăsta trebuie să dispară.
Victor Roncea: Atâţia au fost arestaţi şi in prima zi a mineriadei.
Alexandru Căutiş: Serviciile secrete au datoria să facă asta în orice ţară, la evenimente de genul acesta. Numai că, când se întâmplă acum în România e un lucru mai grav. Studenţii basarabeni care au vrut să plece acasă au fost triaţi la graniţă pe baza unor imagini filmate din România. Au vrut să vadă care dintre cei care vor să intre în ţară au participat în România la manifestaţii. Şi nu erau imagini preluate la televiziunile din România, pentru că televiziunile din România nu au filmat atât de mult. Erau filmaţi de agenţi din Moldova.
Radu Moraru: „Alexandru Olevski, lector la Universitatea Tehnică a Republicii Moldova se pare că a fost arestat astăzi, în jurul orelor 14. A participat paşnic la protestele de săptămâna trecută şi singurul motiv la care ne gândim e faptul că e implicat ca voluntar în mai multe ONG-uri”.
Victor Roncea: Si un altul, care lucreaza pentru un ONG american a fost retinut…
Radu Moraru: Da. Foarte interesant. Eu cred în această cifră, de 800 de arestati, e foarte probabilă. Fiind 30 de mii de manifestanţi… şi în 15 noiembrie, la Braşov, s-a întâmplat la fel, când au fost filmaţi manifestanţii, la Iaşi de asemenea.
Victor Roncea: Şi pentru că pomeniţi de Asociaţia „15 Noiembrie”, ei astăzi, apropo si de discursul politic al preşedintelui, ei alături de foştii deţinuţi politici au venit cu aceeaşi soluţie. Dar la ce mod? Ei propuneau să îşi doneze cetăţeniile. Aceasta a fost soluţia foştilor deţinuţi politici impreuna cu Parintele Justin Parvu: ne donăm cetăţeniile noastre către fraţii basarabeni aflaţi închişi. Un gest foarte frumos.
Radu Moraru: Da. Foarte interesant. Un alt subiect: se pare că sunt un milion de voturi trucate. E posibil să fie atât de mare?
Victor Roncea: Noi evaluam la 300 de mii, dar cine ştie?
Radu Moraru: Şi mulţi spun că trebuie listele verificate, nu renumărarea voturilor. Dar renumărarea voturilor presupune şi verificarea listelor.
Victor Roncea: Dar ar putea vi lansata alegeri anticipate. La ce mod? Dacă asa-zisa opozitie şi-ar depune mâine mandatele. Dacă îşi depune “opozitia” mandatele, Voronin cu partidul lui nu pot guverna singuri. Dacă vor cu adevărat asta, sa si le depuna, daca nu, nu. Vom vedea zilele urmatoare.
Radu Moraru: Interesant. „Când văd în ce hal au fost trataţi aceşti oameni mă întreb cum de nu se sesizează Protecţia Internaţională a Omului?” Am mai primit un mesaj: „Dacă Voronin se consideră moldovean, de ce vorbeşte în limba română?”
Alexandru Căutiş: Păi el a spus în repetate rânduri, chiar în ziua alegerilor: „Nu dau declaraţii în limba română”.
Radu Moraru: Dacă eu am înţeles tot ce a spus el şi el înţelege ce spun eu, înseamnă că noi nu vorbim româneşte, ci vorbim moldoveneşte.
Victor Roncea: Şi atunci să facem Moldova Mare, sa ne integram in Moldova.
Radu Moraru: Vrem să ne integrăm în Moldova si vrem sa votam in Moldova. Spune cineva, Cătălin din Braşov „Trec des prin Moldova şi să ştiţi că habar nu au să vorbească româneşte. Doar în Chişinău se vorbeşte ceva româneşte, aşa că nu vă mai chinuiţi să îi salvaţi, că nu vor. Când vin în România vorbesc numai ruseşte, chiar dacă ştiu şi româneşte, iar în sufletul lor sunt mai aproape de Rusia decât de România”.
Olimpian Ungherea: Nu este aşa.
Victor Roncea: Am auzit un analist zilele trecute afirmând că „Ce tot aveţi cu basarabenii, când ştim noi prea bine că ei nu au niciun respect faţă de români şi nu sunt ospitalieri”. Ei bine, acel analist – din grupul treninguristilor – nu a fost niciodată în Basarabia. La fel si cu mesajul anteror. E o magarie!
Alexandru Căutiş: Trăim şi marota aceasta, că românii sunt ospitalieri, dar ei să ştiţi că chiar sunt ospitalieri. Ei la petreceri pun tot pe masă, scot tot ce au mai bun.
Radu Moraru: Şi în Moldova noastra. Dar atenţie, hai să o luăm altfel, să zicem că e aşa. Dar eu întreb aşa, noi ne-am solidarizat şi cu studenţii chinezi. Până la urmă sunt nişte tineri acolo care îşi dau viaţa pentru limbă, pentru libertate.
Olimpian Ungherea: Aş vrea să vă rog ceva, să nu trecem prea uşor peste o idee care mie mi se pare extrem de importantă, emisă de Victor Roncea: Opoziţia din Moldova. Dacă am spus clasa politică românească şi am blamat-o, pentru că nu a luat o atitudine, dar eu am mari îndoieli că aceasta “Opoziţie”, care a reieşit din actualele alegeri din Republica Moldova renunţă la ciolănel de dragul cetăţeniei, de dragul libertăţii, de dragul tinerilor din piaţă. E o chestie genială. Să urmăriţi în emisiunile următoare reacţia Opoziţiei.
Radu Moraru: Şi eu m-am temut de asta, dar ştiţi unde nu stă în picioare chestiunea asta? Amintiţi-vă de Germania Democrată. L-au dat jos pe Honeker, a venit Egon Krentz. Nemţii nu au plecat acasă, au rămas în stradă şi i-au zis lui Egon Krentz, pa, noi nu asta vrem. Nouă nu ne-a ieşit. Dar Victor Roncea, ia gândeşte-te la generaţia aceasta „internet”. Păi dacă noi eram generaţia aceasta în ’89… aceşti copii au o forţă mai mare decât aveam noi în ’89.
Victor Roncea: Au acces la informaţie curata.
Radu Moraru: Păi dacă noi eram tinerii ăştia de astăzi economiseam 10 ani din viaţa fiecăruia dintre noi.
Victor Roncea: Foarte adevarat!
Alexandru Căutiş: Discursul lui Ion Iliescu din zilele acelea din Piaţa Universităţii a avut aceleaşi teme pe care le-a avut discursul lui Voronin acum. A spus fascişti şi a spus grupuri plătite.
Radu Moraru: Da, atunci erau legionari.
Alexandru Căutiş: Dar cum îşi poate imagina că poţi să plăteşti 30 de mii de tineri? Ce să le dai? Cu ce să îi aduci, ca să mănânce bătaie în piaţă?
Radu Moraru: Nu pot înţelege, aşa cum nu ne-am înţeles nici pe noi părinţii noştri. Ne spuneau: stai aici, unde pleci? Păi mă duc pentru libertate. Ce libertate!? Stai mă! Cuţitul la os a ajuns la aceşti tineri.
Alexandru Căutiş: După ce a murit Valeriu Boboc, au ieşit în piaţă oameni maturi, pentru că atunci şi-au dat seama că e o problemă.
Radu Moraru: Mai e o dramă şi a moldovenilor noştri, care stau aici de ani de zile. Noi am primit sute, mii de emailuri. Nu îşi pot lua cetăţenia, deşi sunt căsătoriţi, au copii, au cariere aici.
Victor Roncea: Sunt sute de mii de cazuri…
Alexandru Căutiş: Oameni remarcabili care nu îşi pot lua cetăţenia. Nu ne referim la unii care vin în piaţă să vândă fierbătoare. Sunt oameni cu facultate, care lucrează în televiziuni.
Victor Roncea: Sunt tragedii care se petrec la frontieră. Sunt sate cu români din România, căsătoriţi cu românce de peste Prut care trebuie să treacă din 3 în 3 luni graniţa. Şi să stea peste Prut 3 luni de zile, lăsându-şi copiii aici. E inuman. Românii au devenit mai discriminaţi decât străinii care obţin cetăţenie română.
Olimpian Ungherea: Intelighenţia sovietică are şi astăzi oameni bine implantaţi în structurile de comandă, unele chiar în relaţia externă cu paşapoarte, cu treburi. E un adevăr.
Radu Moraru: Adică acest proces a fost deliberat…
Alexandru Căutiş: Inteligenţa lor combinată cu corupţia din România.
Radu Moraru: Sugeraţi că a fost şi un plan de frânare pentru a se acorda cetăţenia?
Victor Roncea: A fost un plan de blocare a cetateniilor. În perioada guvernării lui Adrian Năstase s-au dat doar 4 cetăţenii.
Radu Moraru: 4 cetăţenii?
Victor Roncea: Da. Si cine credeţi ca au fost beneficiarii? Familia lui Serafim Urechean (*).
Radu Moraru: O singură familie a primit cetăţenia română?
Victor Roncea: Soţia, copilul, ginerele. A fost un blocaj total timp de patru ani. După care a venit guvernarea amestecată…
Radu Moraru: Pot să îl rog pe bloger-ul Adrian Năstase să răspundă?
Victor Roncea: Da. De ce nu?
Radu Moraru: Domnule Adrian Năstase, în calitatea dumneavoastră de mare bloger, campion mondial la blogul dumneavoastră, fost ministru de externe, fost premier al României, mare diplomat, având în vedere că v-aţi pronunţat pe dosarul dumneavoastră şi pe minciunile preşedintelui, pronunţaţi-vă puţin şi pe această temă, solidarizaţi-vă cu aceşti tineri din Moldova şi spuneţi-ne de ce pe perioada mandatului dumneavoastră aţi acordat doar 4 cetăţenii? Poate că e doar o intoxicare.
Victor Roncea: A fost un blocaj total care nu s-a schimbat nici după venirea noii guvernări PNL-PD-L, nici până în ziua de astăzi. E adevărat, nu se mai dau 4-5, se dau 150, poate 300, dar sunt sute de mii care asteapta. În câţi ani îşi vor primi aceşti români cetăţenia naturală?
Radu Moraru: Dar dacă a fost şi o frână din partea Uniunii Europene?
Victor Roncea: Nu, acesta a fost un pretext. Suntem un stat suveran, nimeni nu ne poate impune să nu facem dreptate unor cetăţeni români.
Olimpian Ungherea: E opera negativă a unora dintre noi.
Victor Roncea: E adevărat că sunt discuţii şi la ora actuală, poate România să primească 4 milioane de cetăţeni? Să le ofere această cetăţenie? Eu cred ca da. E o datorie!
Alexandru Căutiş: Eu am în familie un caz. Cumnatul meu e căsătorit cu o fată din Republica Moldova, au doi copii. În nenumărate rânduri au venit în Bucureşti, au stat pe la… a fost umilit. El român, trebuia să dovedească că relaţia lor e solidă, deşi aveau doi copii, erau căsătoriţi.
Victor Roncea: Pe de altă parte, birocraţia din România e oribilă. Li se cer acestor tineri documente de la primăriile comuniste de peste Prut prin care să dovedească că s-au născut cu numele de Cojocaru. Când ajung acolo, dacă doreşte funcţionarul, li se dă o adeverinţă dupa mult timp. Si ce practică este în Republica Moldova, de schimbare a numelui, conform rusificarii. Cojocaru devine Cojocari, după tradiţia rusească. Se intorc la Bucuresti cu aduce această transcriere, după care persoana e trimisă înapoi pentru că s-a greşit o literă. Şi asta continuă ani de zile.
Alexandru Căutiş: Iar în anticamera centrului în care se dădea viza se spunea „nu mai scăpăm de moldovenii aceştia împuţiţi”. Şi erau studenţi. Nu meritau un astfel de tratament.
Radu Moraru: Dar pe de altă parte, nu avem nicio cultură. Timp de 20 de ani, fără să ne dăm seama, am fost intoxicaţi de un curent în care să îi vedem ca pe nişte paria ai societăţii. Şi aşa e. Am stat şi m-am gândit. Adevărul este că… ce boicot aveau cântăreţii lor aici în România? La un moment dat Televiziunea naţională nu îi mai difuza. Domnul Ion Iliescu ar putea să răspundă de ce? Nu vi se pare ciudat că nici foşti preşedinţi nu au reacţionat?
Victor Roncea: Au reacţionat, dar în mod mârşav. Ion Iliescu a pus ieri pe blog o scuză cu ce vorbeam mai devreme, neunirea României cu Basarabia, invocând pretextul puterii Rusiei. Dar stai puţin: ai fost 11 ani preşedinte! Nu ai făcut Unire în ’90, când semnai ultimul tratat cu URSS, dar după aceea, 11 ani, ce ai facut? Totul este o minciună. Noi ştim de la politicienii basarabeni care s-au dus la el în birou şi au spus „suntem gata să ne unim”. Deci ei ne cereau unirea şi Ion Iliescu nu a vrut. După oare Constantinescu ce a făcut? A semnat tratatul cu Ucraina, prin care jumătate din Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta, ca si Insula Serpilor, au fost date unui stat străin, a doua oara dupa Pactul Hitler-Stalin.
Radu Moraru: Atunci nu puteau, erau speriaţi, erau fricoşi, dar astăzi, când s-au răcit, ei nu mai sunt nimic în ţara asta, sunt foşti preşedinţi, sunt nişte staturi. Oamenii i-au votat la un moment dat, au avut încredere în ei. Nu a ieşit unul să spună public nici Constantinescu, nici Ion Iliescu.
Victor Roncea: Au ieşit cu declaraţii pe la colţuri. Ion Iliescu pe blog şi Constantinescu a dat şi el declaraţie că Traian Băsescu nu vine cu nicio soluţie. Uite că vine: cetăţenia română, dar susţineţi-l. Să vedem că toate partidele se solidarizează cu acest proiect şi mâine votează legea.
Radu Moraru: „Sunt din Basarabia. Vă mulţumesc că sunteţi alături de noi. M-a bucurat mult discursul preşedintelui Traian Băsescu, lucru de care avem nevoie acum. Sigur că noi avem nevoie de altă imagine. Voronin nu ne reprezintă. Chiar dacă lăcomia nu îl lasă să renunţe, noi considerăm că în scurt timp va fi nevoit să renunţe. Nici Rusia nu îl mai suportă. Mai suntem foarte indignaţi de faptul că, după toate stricăciunile produse în Parlament, fiul lui va avea de câştigat. Asta e una din dovezile că la comanda lui s-au provocat vandalismele. Dar de agresiunile produse faţă de tinerii manifestanţi nu ne mirăm. A şi zis Voronin într-un discurs la TV Moldova 1. Mă gândeam că va fi linişte, dar nu a fost să fie. Dar dacă voi vreţi aşa, să colaborăm altfel, vom colabora. Se ştie că vorbim de bloguri, site-uri şi sigur că sunt păreri pro-Voronin şi cel mai sentimental lucru mi s-a părut când o tânără a scris cu litere mari MĂI, CHIAR NU ÎNŢELEGI CĂ NE DOARE SUFLETUL? Ne doare pe toţi sufletul pentru ţara noastră”. Mult mai poeţi moldovenii.
Victor Roncea: Sigur ca da: Eminescu!
Radu Moraru: „Multă vină are Voronin pentru că s-a ajuns unde s-a ajuns, dar nu cred că e normal să fie aruncată toată vina pe el. Nu el este cel care a bătut, torturat, electrocutat copiii ăia, ci acei oameni poliţişti. Pe ei cine îi pedepseşte? Să zicem că Voronin e prins în cele din urmă. Acei oamenii scapă? Numai de aia, că e ordin de sus, le dă dreptul să facă aşa ceva?” Pleacă Voronin, evident sunt luaţi la întrebări şi respectivii după. Dar mie mi s-a părut, şi cu asta aş încheia, din discursul preşedintelui reiese că ar avea informaţii că s-a cam terminat, i s-a terminat pista lui Voronin.
Victor Roncea: Eu aş vrea să ne gândim că e Săptămâna Patimilor şi oricât de mult ar încerca aceşti comunişti să crucifice tinerii români de acolo, ei chiar şi prin moarte, ulterior vor învia cu neamul nostru reintregit in ceruri.
Olimpian Ungherea: Pentru că suntem în Săptămâna Patimilor, este săptămâna suferinţei, dar şi a iertării, eu zic aşa, că noi, românii, românii de pretutindeni, iertăm, dar totodată avertizez că zilele regimului comunist de la Chişinău sunt numărate. Pentru acest regim totalitar numărătoarea inversă a început.
Alexandru Căutiş: Eu am zis ce am avut de zis, aş vrea să fie un moment de apreciere pentru aceşti tineri, să ne ridicăm toţi 4 în picioare şi să îi aplaudăm.
Radu Moraru: Ii aplaudăm! Hai România!

(Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)

* Este vorba de Hotărârea Guvernului României 622, din 29 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 6 iunie 2003, semnată de premierul Adrian Năstase, ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu, ministrul de Externe Mircea Geoană şi ministrul de Interne Toma Zaharia, potrivit căreia se acordă cetăţenia română pentru Urechean Larisa – soţia lui Serafim Urechean, Pohilă Violeta – fiica lui Serafim şi a Larisei ca şi lui Pohilă Oleg, ginerele fostului primar de Chişinău, Serafim Urechean actual “opozant” (vezi si foto)
PS: Vladimir Voronin a anuntat ca ii da azi replica lui Traian Basescu, la orele 21.35, intr-o transmisie Tv. Interesant ca a durat atata timp scrierea replicii si, la fel de interesant, faptul ca initial transmisia era anuntata pentru 19.45…

PASAPOARTELE BIOMETRICE LA NASUL si VOTUL din SENAT. Radu Moraru si invitatii sai: Parintele Filotheu si Victor Roncea. VIDEO si TRANSCRIERE

Votul Senatorilor in cazul Pasapoartelor Biometrice, Miercuri 11 Martie 2009
Vezi mai multe video din Evenimente »

DATA: 10-03-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
ORA: 20:00
MODERATOR: RADU MORARU
INVITATI: VICTOR RONCEA
PĂRINTELE FILOTEU

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru. O primă veste bună. Astăzi, HotNews titrează faptul că ANRE are în vedere o scădere a preţului gazelor naturale. Aţi văzut emisiunea de aseară. Ce e sigur, este că nu vor fi majorate preţurile la 1 aprilie aşa cum era în acel calendar, iar în trimestrul al 3-lea se are în vedere o ieftinire, spune preşedintele ANRE, aşa cum a spus şi aseară în emisiune. E o primă veste bună. A doua veste este că ieftinirea se poate să fie şi mai mare, având în vedere câte nereguli există în stabilirea preţului final la consumatorul captiv. Aceasta e o primă veste bună. În rest veştile sunt în funcţie de cum vă situaţi, de care parte a baricadei sunteţi, de cum vă uitaţi la TV şi cred că o să avem discuţii foarte interesante în această seară. Ne-am gândit să invităm un cibernetician, care se pronunţă împotriva acestor paşapoarte biometrice. Ştiţi că se va discuta din nou, mâine, în Senatul României. Sigur că acest cibernetician este şi monah, şi vine în această aseară. Să vedem ce argumente, fiindcă din partea părintelui Filoteu, având pregătirea respectivă, parcă nu ne-am fi aşteptat la această discuţie, dar e interesantă poziţia. În ultima parte vine celebrul doctor Ovidiu Bojor, membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale. (…)
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Vă reamintesc, în această seară, în ultima parte, după domnul doctor Ovidiu Bojor, vom mai demonstra ceva. Că în România televiziunea a ajuns gunoiul gunoaielor, a ajuns mijlocul şi arma cea mai distrugătoare pentru că ea deja a încăput, nu mai e de mult pe mâna ziariştilor, a încăput pe mâna unor disperaţi care dau ordine acelor bieţi oameni, faceţi orice, prostituaţi-vă în direct, pentru ca să faceţi ratingul ăla nenorocit. Nu spune nimeni că om fi noi sfinţi, dar totul e într-o limită. Nu poţi în halul acesta să perverteşti adevărul într-o scârboşenie de realitate şi să îl vinzi pe post de ştire naţiunii. O să vă arătăm în această seară, cu probe, în ce hal a ajuns una din cele mai importante televiziuni până în urmă cu câţiva ani, ce se poate întâmpla. Sigur că nu vorbim de alte jeguri şi scursuri ale acestei industrii care fac orice, cheltuie banul public într-un mod nepermis, inventează realităţi inexistente, crezând că ele mai prind. Or, ele n-au prins niciodată. Dar face parte din bagajul de intoxicare a opiniei publice, şi arma asta de intoxicare a fost folosită de către toţi. Dacă ne uităm la sursele de finanţare a acestor arme de intoxicare în masă o să constatăm că ele vin de la bugetul public. Pentru că se dau publicităţii de stat cu dedicaţie, pentru că Loteria face ce face. Şi atunci cei care joacă corect pe această piaţă, de exemplu, ProTV e un jucător corect pe această piaţă, sau cât de cât, se încadrează în limitele respective, va suferi pierderi enorme. Noi de asemenea care încercăm să jucăm corect pe această piaţă, suferim pierderi, pentru că unii se joacă la butoane. Într-o zi am să vă arăt şi cum se măsoară audienţa, şi apoi discutăm despre tot. Culmea, noi o facem pentru că ne merge foarte bine, dar acum trebuie să o facem, tocmai pentru a arăta că nu suntem legaţi de absolut nimeni. Aşa cum putem să cerem ieftinirea gazului, aşa putem să cerem corectitudine în această industrie, şi o facem totdeauna de acolo de sus. La noi se uită milioane de români, şi asta e cert, e măsurată cu adevărat. Am revenit cu acest discurs pentru că vreau să vă arăt încă o dată până unde pot ajunge unii în televiziune, cât de jos pot coborî pentru acel amărât de rating. Ei nu sunt vinovaţi pentru acest lucru. Cei care le cer, cei care au cerut OTV-izarea României, şi pentru a spăla creierul românului, ei sunt vinovaţi, şi într-o zi vor plăti. Acum se ajunge la antenizarea României, pentru că OTV-izarea e mic copil, a eşuat. Invitaţii mei în acest moment sunt Părintele Filoteu, de la Mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Discutăm pe un subiect care la momentul la care l-am discutat în urmă cu ceva timp a suscitat un interes incredibil. Nu mi-a venit să cred câte răspunsuri, când am făcut prima emisiune. Mii de mesaje. Părinte, oare o fi subiectul ăsta important sau o fi mai important ce se întâmplă în lume, cu cei care folosesc în mod distrugător această armă, care e televiziunea? Mie mi se pare subiectul acesta mult mai periculos pentru o naţiune.
Părintele Filoteu: Dumneavoastră ce spuneţi? Eu mă gândesc că ne-am născut liberi. Pe vremea lui Ceauşescu ni se spunea că suntem liberi, noi ştiam că nu suntem, dar de Ceauşescu am scăpat. Au venit aceşti domni şi spun, ia puneţi-vă voi un cip în toate actele care le deţineţi, ca să ştim noi unde sunteţi şi ce faceţi şi cu ce vă ocupaţi.
Radu Moraru: Dar nu credeţi că e deja târziu? Eu cred că au pus un cip în minţile noastre, ale tuturor, poate ne manipulează prin televizorul acesta care eu constat pe zi ce trece cât de periculos e, încăput pe mâna unor nemernici, de multe ori.
Părintele Filoteu: Şi noi constatăm pe zi ce trece că din oamenii care se uită la TV, dintre aceştia mulţi îşi dau seama cu adevărat ce se află în spatele ştirilor prezentate.
Radu Moraru: Credeţi că românii… şi eu cred că românii se prind, sunt prea trecuţi în 50 de ani de regim comunist, ca să fie prostiţi cu televizorul. Dar dacă sunt?
Părintele Filoteu: Avem o experienţă a luptei pentru supravieţuire, unu, şi al doilea, suntem creştin ortodocşi botezaţi, adică cu 5 minute mai deştepţi decât foarte multă lume din jurul nostru.
Radu Moraru: Aici nu facem o discriminare?
Părintele Filoteu: Nu, este un adevăr. Pentru că Dumnezeu s-a sălăşluit în inimile noastre de la naştere, de la Sfântul botez. E foarte simplu. Şi ne păzeşte Dumnezeu…
Radu Moraru: Dar eu cred că şi pe ceilalţi creştini. Nu putem fi noi aleşii…
Părintele Filoteu: Învăţătura Bisericii Ortodoxe din ultimii 2000 de ani ne demonstrează că în inima acelora care păstrează dreapta credinţă locuieşte Hristos. În inima celor care nu sunt ortodocşi, nu mai e Hristos. Şi vă spun un lucru, fericitul Augustin spune clar, unde nu e Dumnezeu este satana. Nu e loc între ei doi.
Radu Moraru: Dar aici practic declanşăm un… daţi-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Eu cred că toţi creştinii sunt aproape de mântuire şi mântuirea va depinde de fiecare. Nu ştiu musulmanii, şi acolo e o discuţie, dar mă depăşeşte.
Părintele Filoteu: Mântuirea doar la creştinism se pune. Nici evreii, nici musulmanii nu înţeleg mântuirea aşa cum o înţelegem noi.
Victor Roncea: Din punct de vedere civil pot să remarc că România e unică şi prin faptul că, deşi o spunem în derâdere de multe ori, totuşi marea majoritate a acestui popor e ortodox. E un fapt unic pe această planetă. Trebuie să fim conştienţi că nu mai există altă ţară cu un procent de 87% de ortodocşi, de crestini.
Radu Moraru: Eu de exemplu mi-aş dori ca Biserica şi reprezentanţii Bisericii, şi călugării, pentru că ei au fost de multe ori criticaţi de ce ies, de ce nu stau în chilia lor, i-aş vedea mai prezenţi în societate, şi nu doar pe subiectul paşapoarte. Eu i-aş vedea şi pe minciuna din societate.
Părintele Filoteu: Aşa ar trebui să fie. Atunci când casa arde, nu stai în casă să te rogi. Ieşi afară, pui mâna pe găleată şi dai cu apă. Încerci să salvezi cât se poate. Asta e învăţătura sfinţilor din toate perioadele.
Victor Roncea: Din acest punct de vedere e de deplâns starea actuală a administraţiei bisericeşti, mă refer la ierarhi, la Patriarhie, care printr-un comunicat dat ieri a condamnat o acţiune publică de protest. Nu se poate aşa ceva!
Radu Moraru: Eu spun ceva…
Victor Roncea: Dupa 20 de ani de la căderea comunismului şi să fim condamnaţi tot noi că ieşim în stradă să protestăm?
Radu Moraru: Domnule Victor Roncea, şi dumneavoastră sunteţi la fel de liber ca şi mine. Cât timp respectăm legile, nu trebuie să ne condamne cineva. Eu mă simt foarte liber…
Victor Roncea: Din păcate acest lucru nu a fost înţeles de unii ierarhi. Şi mai grav, ştiţi că zilele acestea se discută despre legalizarea prostituţiei şi a incestului. Poate ar fi fost cazul ca săgeţile Patriarhiei să se îndrepte catre cei care umblă la legalizarea prostituţiei şi a incestului decât asupra unor oameni care ies în stradă pentru a-şi apăra nişte drepturi constituţionale.
Radu Moraru: E o discuţie foarte interesantă. Haideţi să discutăm despre tema de astăzi, o să difuzăm câteva minute dintr-un film foarte interesant, „Suspect Nation”, ziaristul este Henry Porter, şi în film despre ce e vorba de fapt?
Părintele Filoteu: Acest ziarist din Marea Britanie, în momentul în care s-au introdus paşapoartele şi buletinele electronice în Marea Britanie, acum doi ani de zile, se duce la toate instanţele şi îşi face acte. Şi întrucât filmul e de acum 2 ani de zile, de când a început problema asta în Anglia, o să vedeţi …
Radu Moraru: Dar vreau înainte de toate să vă întreb dacă aţi studiat cibernetica?
Părintele Filoteu: Am terminat Facultatea de Informatică la Universitatea Bucureşti.
Radu Moraru: E foarte interesant. Pentru că aici …
Părintele Filoteu: Da, sunt teoretic analist programator. Dar după ce am terminat facultatea m-am dus la mănăstire.
Radu Moraru: Haideţi să vedem acest scurt film. Nu uitaţi, în ultima parte a emisiunii vă arăt cât de mizerabil poate fi acest organ urât mirositor, televiziunea, atunci când e folosit prost. Atunci pute şi împrăştie doar mizerie. Haideţi să vedem întâi aceste secvenţe.
Radu Moraru: Am revenit. Şi poziţia dumneavoastră o aveţi acum, ca simplu cetăţean, ca absolvent de cibernetică, sau ca monah? Sau toate la un loc?
Părintele Filoteu: Toate la un loc. Să vă spun eu de ce mă tem, şi de ce împreună cu mine toţi cei care au citit măcar o dată în viaţa lor Apocalipsa.
Victor Roncea: Aş putea să adaug faptul că Părintele Filoteu cunoaşte greaca veche şi a dat o interpretare proprie şi corectă, aş spune, a cuvântului „pecete” din Noul Testament.
Părintele Filoteu: Da, dar nu e interpretarea mea, e interpretarea Bisericii, a sfinţilor părinţi.
Radu Moraru: Haideţi să o auzim.
Părintele Filoteu: Se vorbeşte de faptul că a doua fiară care va ieşi din pământ, despre care sfinţii părinţi spun că e vorba de împărăţia lui Antihrist, va face semne mari încât să se pogoare foc din cer pe pământ înaintea oamenilor, şi îi va amăgi pe toţi cei ce locuiesc pe pământ prin aceste semne. Şi îi va sili pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel care are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. Şi aici e vorba de acest semn. Traducătorii români au folosit cuvântul semn pentru a exprima ceea ce în greceşte se cheamă haragma. Haragma e acel semn rămas după imprimarea cu fierul roşu în piele, sau după cioplire, după sculptare, după introducerea fierului într-un anumit material. E vorba de implant. Avem o prorocire de acum 2000 de ani care ne vorbeşte despre implant. Şi eu ce voi face? Să fiu eu mincinos şi să spun că cipul în sine nu e cumva cel mai bun candidat la a deveni semnul fiarei? Pot eu să mint asta?
Radu Moraru: Aici suntem de acord, dar ce facem, ne opunem?
Părintele Filoteu: Câteva versete mai încolo, în capitolul 14 din Apocalipsă, ni se spune aşa: „cine se închină fiarei şi chipului ei, şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, şi se va chinui în foc şi în pucioasă înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea mielului. Atenţie, şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea, cei ce se închină fiarei şi chipului ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei”.
Victor Roncea: Cu sau fără cunoştinţă.
Radu Moraru: Pot să am şi eu o interpretare? Fiara asta ar putea să fie cine? Credeţi că e o trupă de împăraţi, un guvern mondial care vrea acest lucru?
Părintele Filoteu: Expresia „statul global”, cum vă sună? Dacă acelaşi lucru se petrece şi în România, şi în Marea Britanie, în toată Europa, în Statele Unite, până şi în Rusia, şi în celelalte ţări…?
Radu Moraru: Deci globalizarea… acesta e unul din scopurile globalizării, să avem toţi cip?
Părintele Filoteu: Evident. Actele electronice au fost introduse prima dată în Malaysia în 1998.
Radu Moraru: Globalizarea e un mod de a conduce mai uşor lumea.
Victor Roncea: Da, dar până la a conduce lumea, avem şi noi nişte drepturi. Unele naturale, altele stipulate de Constituţie.
Radu Moraru: Dar putem identifica totuşi fiara?
Părintele Filoteu: Împărăţia lui Antihrist. Acest stat global în care noi va trebui să locuim. Şi nu vom avea de ales. Acum 2-3 zile s-a spus clar, se va da o lege pentru toate statele lumii să nu se mai taie lemne. Nimeni nu va mai avea voie să îşi facă focul cu lemne. În Statele Unite e în aplicare o lege care probabil va ajunge şi la noi, nu ai voie să bei apă decât din reţeaua publică. Faci puşcărie dacă îţi faci fântână în curte. Nu vei putea să faci nimic cu produsele din grădina ta, dacă nu le vei pune cip.
Victor Roncea: Acest lucru deja se întâmplă în România, cu bieţii oieri.
Radu Moraru: Da.
Victor Roncea: Dar există şi argumente pentru senatorii noştri, care trebuie să ne apere drepturile. E vorba de argumente constituţionale.
Radu Moraru: Victor Roncea, mă sperie mai tare ce spune părintele decât orice argumente găsim.

Victor Roncea: E adevărat, dar Constituţia trebuie apărată, or, acesta e rolul senatorilor. Nu neapărat dacă ne vine o lege de la Uniunea Europeană, trebuie să o si votăm ca nişte marionete. Eu nu cred că senatorii români sunt marionetele Uniunii Europene. De exemplu, Uniunea Europeană vrea să ne oblige să acceptăm căsătoriile între homosexuali.Ce-o sa facem, o sa le acceptam asa de usor pentru ca acolo, la Bruxelles, poate doi homosexuali au ajuns intr-un for de decizie si vor sa ne impuna anormalitatile lor? Vom accepta casatoriile intre homosexuali pentru ca Alina Mungiu a aflat de la sotul ei, Pippidi, ca asa este bine?…
Părintele Filoteu: Dacă statul legalizează căsătoriile între homosexuali, vor veni aceşti tovarăşi la biserică şi vor spune, iată statul spune că e legală căsătoria între noi. Vă rugăm să ne respectaţi drepturile constituţionale şi să ne căsătoriţi în biserică. Să văd eu care preot va avea curajul să se opună în baza cărei legi?
Radu Moraru: În numele credinţei. A Bibliei.
Părintele Filoteu: Dar le încalci drepturile cetăţeneşti.
Radu Moraru: Păi şi vă arestează, care e problema?
Părintele Filoteu: A, perfect.
Radu Moraru: Să văd eu cine va avea curajul să aresteze un preot pentru aşa ceva? Că de aia eu vă înţeleg gestul şi ieşirea, aveţi o credinţă cu argumente.
Părintele Filoteu: Sigur.
Radu Moraru: Deci din versetul biblic al Apocalipsei sunteţi acoperit, ca să zic aşa. Mă sperie şi acest ziarist care vreau să spun că el n-a fost tezist, omul a făcut o investigaţie, cum să spun. Aşa cum cred că ar trebui să o facă orice om. Dar ştiţi cum l-am crezut? Pentru că aceleaşi întrebări pe care el le-a adresat autorităţilor, le-am adresat şi eu. Şi am primit aceleaşi răspunsuri ca şi el. Şi eu nu îl cunosc pe acest om. Deci e clar că funcţionează presa la fel. Înseamnă că suntem aproape de sfârşitul lumii.
Părintele Filoteu: Noi ştim asta încă de acum 2000 de ani.
Radu Moraru: Eu ştiu de la bunica mea, aveam 4-5 ani, şi babele când se strângeau, mai trăgeam cu urechea, vorbeau de lucrul acesta, nu ştiau ele de cipuri, dar în curând o să ne pună o ştampilă, o etichetă, şi fiecare om va fi un număr. Şi uitaţi că în 30 de ani am ajuns la această discuţie. Deci timpul e foarte scurt.
Părintele Filoteu: Întotdeauna creştinii au aşteptat sfârşitul lumii încă din vremea Mântuitorului.
Radu Moraru: Eu zic că nu trebuie să ne sperie sfârşitul lumii.
Părintele Filoteu: Nu ne sperie. Nu ne panicăm, noi ştim că trebuie să vină, de 2000 de ani.
Radu Moraru: Dar atunci pot să îmi pun următoarea întrebare. Tot ziaristică. Statul global, guvernul mondial ce face, nu aveţi voie să beţi apă decât dacă are etichetă, nu aveţi voie să cultivaţi roşii sau să vindeţi decât dacă au etichetă, faceţi aia, faceţi aia, dar în acelaşi timp e şi criză. Deci pe de o parte, avem aşa: set de obligaţii, aici avem criză mare, tu zici, bă ia să stau cuminte că e criză, dar pe de altă parte, trebuie să faci aia, aia…
Victor Roncea: Ştiţi ce reprezintă criza? Fondul pe care trebuie se pot intreprinde acţiuni totalitare la un moment dat. S-a votat în Parlamentul României, tot ca la primarie, fara ca romanii sa-i stie continutul, Tratatul de la Lisabona. Acel tratat într-o addendă legiferează pedeapsa capitală. În ce situaţie? În situaţii de criză, de urgenţă. E posibila decapitarea, conform Tratatului de la Lisabona, pe care doar un singur parlamentar din România l-a votat împotrivă, l-a respins, Lavinia Şandru, şi aici nu contează neapărat numele ei, dar, dupa cum spune părintele Papacioc, acolo unde unul spune adevărul, Dumnezeu e cu el. Deci într-o addendă e permisă pedeapsa capitală. Eu îmi aduc aminte pe 21-22 decembrie, când s-au dat primele decrete legi, s-a spus că am renunţat la un act anticreştin şi antiuman, pedeapsa capitală. De ce ne e introdusă pe sub uşă această addendă, şi pe cine priveşte?
Radu Moraru: Acesta e statul global. Dar vreţi să vă spun ceva? Cred că e prea târziu. Pentru că statul global are presă, industrie…
Părintele Filoteu: Ştiţi ce nu are? Nu ne are pe noi.
Radu Moraru: O să ne aibă şi pe noi, tocmai asta e zbaterea lui.
Părintele Filoteu: Dumneavoastră vreţi să fiţi controlat?
Radu Moraru: Nu.
Părintele Filoteu: Nici eu. Dumneavoastră?
Victor Roncea: Normal că nu. Si suntem din ce in ce mai multi cei ce ne impotrivim.
Părintele Filoteu: Dar buletinul e obligatoriu din 2011.
Radu Moraru: E obligatoriu, dar dacă îl ţin în sertar şi nu umblu cu el…
Părintele Filoteu: S-ar putea să nu fie voie să îl ţineţi în sertar.
Victor Roncea: S-ar putea să fie nevoie de el să intraţi în anumite instituţii. De ce spun că suntem mulţi? Data trecută când am fost în emisiune v-am adus 100 de mii de semnături. Între timp ele aproape s-au dublat. Mă întreb ce o să spună Parlamentul când vom ajunge la 1 milion de semnături?
Radu Moraru: E firesc. Şi eu, mi se ridică părul dacă mă uit la acest film, dacă discutăm ce discutăm, că deja mi-aţi inoculat ideea că există acest stat global, că aici sunt nişte băieţi deştepţi care spun aşa, bă facem o criză mondială să îi speriem pe toţi, şi înmulţim obligaţiile. Şi le băgăm cip. Criză de interes pentru popor. Băgăm un cip la toţi, şi sigur, dacă îl cred pe acest ziarist, poţi fii controlat. Dar dacă noi avem paşaport, şi îl folosim o dată pe an, când călătorim?
Victor Roncea: Nici măcar paşaportul nu ni se lasă… dreptul de a-l folosi fără cip.
Radu Moraru: Dar nu suntem obligaţi să le purtăm cu noi.
Părintele Filoteu: Eu sunt creştin ortodox. Eu am stat în Tara Sfântă un an şi 8 luni. Voi vrea să mă duc din nou la Ierusalim. Bine, o să spună nişte domni, fă-ţi un paşaport temporar. Dar să spunem că statul Israel de mâine va spune nu dăm viză turistică celor care nu au paşapoarte biometrice. Cu alte cuvinte, mi se va interzice sa merg la Sfantul Mormant.
Victor Roncea: Pe de altă parte, sunt state care nu dau vize dacă paşaportul expiră în 3 sau 6 luni, pentru că vor să se asigure că te şi întorci, nu că rămâi acolo.
Radu Moraru: Da, şi ei văd, se uită si apasa pe buton, ia să văd, ăla a plecat din Statele Unite sau încă mai e acolo? Unde e, mergem să îl ridicăm.
Victor Roncea: Aceasta e o manipulare ordinară a Ministerului de Interne care a încercat să inducă această idee. S-a rezolvat, aveţi paşapoarte temporare…
Radu Moraru: Dar mai e o chestiune, ele nu pot fi citite chiar aşa din avion, elicopter. Doar de aproape.
Victor Roncea: S-a demonstrat, avem un filmuleţ, e pe internet, cu un hacker care le citea din mers, din maşină.
Radu Moraru: Da?
Părintele Filoteu: Există un sistem de urmărire adoptat de Primăria Londrei. Pentru dumneavoastră, dacă mergeţi la Londra, şi vreţi să faceţi fotografii în centrul Londrei, va trebui să mergeţi la primărie şi să cereţi de la ei să vă pună un anume dispozitiv, care are cip în el, pe aparatul de fotografiat. Deci nu aveţi voie să faceţi fotografii în centrul Londrei fără acel cip. Ca acele cipuri să fie citite, se foloseşte un sistem nimic PSICO, care citeşte aceste cipuri cu cititoare care scanează tot absolut, pe o rază pe 100 de metri.
Radu Moraru: Da, mă sperie.
Părintele Filoteu: Se întâmplă acum.
Radu Moraru: Dar nu cumva acest verset din Biblie îl folosim abuziv? Să punem eticheta pe statul global, fiară, să îi spunem cipului numărul numelui fiarei. Adică nu e prea mult?
Părintele Filoteu: Orice forţă externă care îmi reduce mie libertăţile cu care Dumnezeu m-a înzestrat, o voi socoti forţă antihristică. În momentul în care aceşti domni se joacă cu chipul meu, zidit de Dumnezeu, şi mă obligă pe mine să mă implantez ca să fiu un bun cetăţean, eu nu pot să spun decât că acest stat e statul antihristic.
Radu Moraru: Nu ne obligă nimeni, nu vorbeşte nimeni de implant.
Părintele Filoteu: Acum.
Victor Roncea: Dar în urmă cu 3 luni nu ne spunea nimeni despre paşapoartele biometrice…
Radu Moraru: Pentru că suntem ignoraţi.
Victor Roncea: Pentru că statul nu şi-a făcut datoria de a informa cetăţenii. Are curajul acest stat să facă un Referendum pe problema paşapoartelor biometrice, după informarea populaţiei? Are curaj de exemplu să facă Referendum pentru buletinul electronic?!
Radu Moraru: Eu de exemplu nu cred că va fi vreo lege care să mă oblige pe mine cetăţean să pun paşaportul în buzunar, sau să umblu cu buletinul unde mă duc, tot timpul, sau cu implantul. Nu mă duc la spital, decât să fiu implantat.
Victor Roncea: Sunt paşi. E vorba de paşaport, de cardul de identitate, de permisul auto, de cardul bancar.
Radu Moraru: Nu vreau paşaport, nu vreau card bancar, nu vreau permis auto, merg pe jos, ce să fac?
Victor Roncea: Cu buletinul ce faceţi?
Radu Moraru: Nu vreau buletin. Dar buletin nu poţi.
Părintele Filoteu: Bineînţeles.
Radu Moraru: Aşa e.
Părintele Filoteu: Bine aţi venit în comunitatea celor care sunt dispuşi să moară pentru păstrarea libertăţilor.
Radu Moraru: Aici cred că nu vor fi foarte mulţi curajoşi.
Victor Roncea: Să lupte pentru libertate cel puţin.
Părintele Filoteu: Să lupte acum cât încă se mai poate face ceva.
Radu Moraru: Dar ne putem noi opune?
Părintele Filoteu: Sigur că da.
Radu Moraru: Dar să ştiţi că tot nu cred… repet, pot să profit de paşaportul biometric dacă vreau să merg în Statele Unite, pot să profit de buletin sau de permisul auto, dar dacă vin să mi-l implanteze, la revedere.
Victor Roncea: Mâine, Statele Unite vor introduce un alt sistem, v-aţi gândit la asta?
Radu Moraru: O secundă. Ziaristul acesta are un mare merit şi a arătat că indiferent câte creştere deştepte sau bolnave or fi pe pământul acesta, întotdeauna minţile celorlalţi oameni nealiniaţi sunt la fel de capabile. Ce a demonstrat? Că şi cipul ăla din organism poate fi clonat. Deci nu e sigur. Nu va fi nici ăla suficient. Şi argumentul e foarte tare. Teroriştii sunt primii care au bani şi vor să aibă acces la asemenea tehnologii. În România cei mai tari falsificatori de acte, buletine din acestea noi, perfect valabile, ştiţi cine au fost? Cei din mafia imobiliară. Pentru că acolo erau bani. Şi am văzut cu ochii mei documente făcute foarte bine.
Părintele Filoteu: Şi mai e un aspect. Anume că parlamentarii, membrii Guvernului, ofiţerii din servicii….
Radu Moraru: E vorba de Marea Britanie. Dar în România nu e aşa.
Victor Roncea: Se va ajunge şi aici.
Radu Moraru: De carduri era vorba.
Părintele Filoteu: E vorba de actele electronice. Nu au nicio obligaţie să îşi facă acte electronice cei din Guvern, Parlament, servicii.
Radu Moraru: Aşa e în Marea Britanie? Sigur? Nu ştiu dacă e aşa.
Părintele Filoteu: Daţi filmul jurnalistului Henry Porter si veti vedea.
Victor Roncea: Ştiţi că sistemul deja se protejează? Am un prieten securist. Recent s-a pensionat şi a primit un buletin. Ştiţi până când e valabil? Până în 2050.
Radu Moraru: Toate persoanele de peste 60 de ani, se pune la data expirării 2066.
Victor Roncea: Nu are peste 60 de ani.
Radu Moraru: Poate 50 de ani, nu mai ştiu.
Victor Roncea: Ei bine, deci dacă pot să existe oameni care vor avea acest buletin până la sfârşitul vieţii, de ce trebuie să ni se impună nouă un buletin cu cip? Dacă vor exista şi paşapoarte şi buletine fără cip?
Radu Moraru: Să ne gândim la ceva. Scurt. Dacă nu cumva ar trebui să spunem aşa, domne, modificăm Constituţia. Domne, cerem Guvernului să pună în Constituţia actuală că niciodată nu poate deveni obligatorie implantarea umană.
Părintele Filoteu: Nu implantarea, actul electronic.
Radu Moraru: Dar cam toate devin electronice.
Părintele Filoteu: Dar de ce şi identitatea mea să devină electronică?
Radu Moraru: Ea deja este.
Părintele Filoteu: Nu este.
Radu Moraru: De ce nu e?
Părintele Filoteu: Păi vă arăt buletinul.
Radu Moraru: Dacă aveţi de ăla vechi, nu e.
Părintele Filoteu: Din ăla am.
Radu Moraru: Dar datele de acolo sunt într-o bază electronică…
Părintele Filoteu: E problema lor, dar nu am la mine un dispozitiv de urmărire.
Radu Moraru: Dar nici acelea pe care le avem acum n-au.
Părintele Filoteu: Dar o să aibă. Din 2011 o să aibă.
Radu Moraru: Dar nu vă obligă nimeni să umblaţi tot timpul cu ele.
Părintele Filoteu: S-ar putea să mă oblige.
Radu Moraru: Să presupunem şi lucrul acesta, ne obligă să umblăm cu el în anumite situaţii. Ce ni se întâmplă?
Victor Roncea: Ni se întâmplă să acceptăm ceva ce ni se impune.
Părintele Filoteu: Încă o dată, cine vrea acte electronice, să facă cerere scrisă şi să spună. Perfect, ai toată libertatea. Dar nu mă obliga tu pe mine să îmi fac astfel de acte.
Radu Moraru: Corect. Uitaţi ştire de ultimă oră cu privire la paşapoartele biometrice, dar trebuie verificată. Eu doar cred, pentru că vine de la baroul unui avocat responsabil care şi-a dat toate contactele. Parlamentul European nu vede necesitatea colectării masive de date personale în spaţiul Schengen. Deputaţii europeni solicită într-un raport referitor la spaţiul Schengen şi gestionarea frontierelor adoptat marţi, crearea unui protocol standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice şi pun la îndoială practica colectării masive de date personale de identitate.
Victor Roncea: Ceea ce se încearcă acum.
Radu Moraru: Dar ei pun la îndoială, stai domne, de ce să strângem toate datele?
Victor Roncea: Domnule Radu Moraru, Floricel, banalul sergent, a pus mâna pe documente şi acte strict secrete ale României. Ce ne face să credem că nu va intra un Floricel de peste Prut sau de peste Nistru în baza de date a populaţiei?
Radu Moraru: Eu sunt un pic mai optimist. Statul acesta global scârţâie rău de tot. Poate că au inventat o criză, dar a scăpat de sub control. Cipul acesta aţi văzut cât de controversat e în toată lumea?
Părintele Filoteu: Din câte ştiu, MCTI-ul a primit 700 de milioane de euro pentru informarea populaţiei din România privitoare la actele electronice.
Radu Moraru: Eu vă fac o propunere…
Părintele Filoteu: Noi am fost puşi în faţa faptului împlinit şi am aflat din Monitorul Oficial că în România se eliberează acte electronice.
Radu Moraru: Corect, aici aveţi dreptate. Deja încep să mă gândesc serios la lucrurile acestea, însă nu cred deocamdată că suntem în pericol, dar trebuie să fim vigilenţi, ca să introducem…
Părintele Filoteu: E o problemă, aveţi copii?
Radu Moraru: Da.
Părintele Filoteu: Copilul dumneavoastră se va naşte într-o societate mult mai tehnologizată decât astăzi. S-ar putea ca aşa cum dumneavoastră să nu aveţi foarte multe griji despre viitorul tehnologic al României, şi el care s-a născut deja cu un bagaj de cunoştinţe…
Radu Moraru: Şi cu desene animate pe măsură, care toate sunt cu roboţi, implanturi, chestii…
Victor Roncea: Mai mult: demoni, monstri, ca personaje pozitive, pentru a obisnui copiii…

Părintele Filoteu: Cât încă mai puteţi pune un cartof, o ceapă, o roşie, să le mâncaţi dumneavoastră în familie, frumos, în tihnă, seara, încă se mai poate face ceva.
Radu Moraru: Credeţi că în rai o să avem emisiuni? Că mă gândesc că poate acesta e sfârşitul? Poate că noua lume va începe aşa cum spune Biblia.
Părintele Filoteu: Eu nu vorbesc despre rai aici…
Radu Moraru: La ce spuneţi, asta pare raiul. Să cultivi un cartof, să cultivi… pentru că lumea asta a înnebunit de tot. Nu mai e nimic natural.
Părintele Filoteu: Va fi un rai să poţi bea o cană de apă dintr-un pârâu. Se întâmplă acum în Statele Unite sa nu mai poti bea apa naturala.
Victor Roncea: Dacă suntem 2 sau 3 adunaţi în numele Domnului, e deja o emisiune foarte bună. Şi poate fi oriunde.
Radu Moraru: Vă mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Părinte, multe salutări.
Victor Roncea: Şi noi să sperăm că senatorii se vor gândi mâine totuşi de două ori înainte de a vota, pentru sau împotriva populaţiei.
Radu Moraru: Facem pariu că vor vota pentru paşaportul biometric? Pe ce vreţi.
Părintele Filoteu: Eu am încredere că ei, câţi vor mai fi cu frica lui Dumnezeu, îşi vor aduce aminte că acasă îi aşteaptă o mamă, o soţie, nişte copii şi nişte alegători.
Radu Moraru: Cred că vor vota… eu îi ştiu bine. Vă mulţumesc. Ne auzim în zilele următoare.

Transcriere aproximativa realizata de Monitoring Media

RADU MORARU se implica in Afacerea Pasapoartelor. Azi, la orele 21, inainte de votul din Senat de maine, noi dezvaluiri despre sclavia biometrica

Senatul da fata cu sclavia biometrica
Intre o nenorocire si alta abatute asupra Romaniei si-au facut simtite prezenta, pe ascuns, si pasapoartele cu date biometrice, intrate pe sub mana in viata romanilor. Fara a fi informati nici cat negru guvernamental sub unghia democratiei, afacerea de sute si sute de milioane de euro cade bine, pentru unii, in mijlocul “crizei mondiale” cand iata, pentru a supravietui, suntem nevoiti din nou sa ne indatoram finantei mondiale. Intre eliminarea istoriei sau a educatiei fizice, adica transformarea elevilor in niste mancurti amorfi, si legalizarea prostitutiei si incestului, adica degenerarea programatica a natiunii, nici nu stii de ce rau si cum sa-ti feresti mai bine copiii. Pe deasupra, pentru a pune capac, apare si spectrul urmaririi totale prin banalul cip introdus in acte pe furis, dupa cum avertizeaza chiar Uniunea Europeana intr-un raport al Comitetului Economic si Social European: “Dispozitivul RFID poate reprezenta cea mai mare amenintare cunoscuta la adresa libertatii si a vietii private”.
Problema e ca nici opinia publica, nici organele statului si nici senatorii Romaniei, care vor dezbate si vota azi, in plen, Hotararea de Guvern data de Tariceanu aproape in afara mandatului sau, pe 15 decembrie anul trecut, nu au habar exact ce pericole aduce inregimentarea si supravegherea noastra electronica de catre organisme extra-statale. Pentru ca surse din ministere de forta, ca Internele si Justitia, admit mai mult sau mai putin oficial ca au fost “insarcinate” sa alcatuiasca o baza de date nationala, electronica, pentru a o pune la dispozitia “cui trebuie”, in afara tarii. Dincolo de incalcarea drepturilor constitutionale ale fiecarui cetatean, senatorii Romaniei, inainte de a vota ca primarii, ar trebui sa se gandeasca la riscurile pe care le aduce o asemenea intreprindere cand, de exemplu, pana si un sergent de balta, ca Floricel Achim, a vandut pe banda unor puteri straine coduri ultra-secrete ale Armatei noastre NATO.
Pentru aceeiasi senatori ar trebui sa para putin suspect faptul ca, la Camera Deputatilor, HG-ul lui Tariceanu nu a trecut intai pe la Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale si pe la Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, cum ar fi fost normal. Ci s-a avizat rapid, cu un singur vot contra si tot fara dezbatere cu societatea civila, la Comisia de aparare. Teoretic ar trebui sa intrebam, naivi, ce are sula din Pasapoarte cu prefectura Apararii, din moment ce introducerea documentelor de calatorie biometrice este mai mult o problema de livertate si constiinta religioasa vs tehnologie? Nu cumva este o afacere care scapa unor distinsi parlamentari? Nu cumva niste vreo sase sute de milioane de euro trebuie fofilate de catre niste baieti bine-bazati care au niste relatii bine puse, intamplator prin Comisia de aparare, ca sa fie “acoperiti” cu un aviz si sa mearga repede mai departe, din mana in mana, ca sa ajunga pana la casiera din fund?
Problema este ca, intre timp, romanii mai alerti cu drepturile si libertatile fundamentale au reusit sa sparga bariera informationala si, intr-un timp foarte scurt, s-au strans 150.000 de semnaturi. De ajuns pentru o noua initiativa legislativa. Actiunea pentru Educatie si Libertate si-a propus sa stranga 500.000 de semnaturi si, pana la alegerile europarlamentare, chiar 1.000.000. Adica de ajuns pentru o buna bucata din Parlamentul Romaniei. Chiar daca domina inca o confuzie generala, din lipsa de informare, contrar legii transparentei actelor publice, Senatul si, de maine, Camera Deputatilor, unde se va intoarce Hotararea lui Tariceanu, ar trebui sa tina cont de aceasta vox populi. De ce sa se grabeasca, inainte de a studia temeinic problematica? De ce sa fim prima tara din Europa care isi ofera, pe tava, poporul unei stiinte controversate, biometria, vecina buna cu eugenia. Daca o sumedie de ONG-uri s-au revoltat, pe buna dreptate, pentru amprentarea tiganilor in Italia, de ce trebuie sa devenim, cu totii, tiganii Europei, paria lumii fara a avea dreptul de a alege, echitabil nu “temporar”: cu sau fara cip biometric, cu sau drepturi? Sclavi sau oameni liberi?

Victor RONCEA / ZIUA

MAICA Ecaterina, Parintele Ioan Sismanian si Victor Roncea la Nasul Radu Moraru despre Sfantul Sinod si Pasapoartele Biometrice. TRANSCRIERE si VIDEO

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru şi daţi-mi voie să vă fac o destăinuire. Ultimele două zile ale emisiunii au făcut valuri, ravagii, spun unii, dezbateri în opinia publică. Şi noi am rămas un pic miraţi de interesul pe care oamenii îl manifestă pe acest subiect, paşapoartele biometrice sau electronice. E interesant pentru că au fost răspunsuri de la Patriarhie, au fost răspunsuri ale oamenilor politici, Maica Ecaterina a fost atacată, în două zile a devenit un personaj controversat, au început oamenii să vorbească despre Maica Ecaterina. Unii o acuză că nu are niciun drept să iasă la TV să vorbească şi câte şi mai câte. În această seară, Maica Ecaterina va fi în studio la „Naşul” ca să răspundă tuturor acuzaţiilor, sper eu cu zâmbetul pe buze, aşa cum a făcut-o şi aseară. De fapt, secretul este chiar în scrisoarea pe care patriarhul BOR, Daniel, o adresează unui ministru de Interne. El nu mai e ministru de Interne, Liviu Dragnea, dar scrisoarea rămâne valabilă. De fapt tot scandalul, toată tevatura a ieşit pentru că nu a existat o dezbatere publică. Şi e chiar în primul alineat pe care patriarhul îl pune pe această scrisoare. Aşadar, acesta e secretul. Au vrut să introducă pe şest vechii guvernanţi ceva. Şi uite, ca de fiecare dată când vor pe şest, nu le iese, pentru că astăzi suntem mai vigilenţi şi astăzi ne-am obişnuit să suflăm şi în iaurt, pentru că prea ne-am ars cu toate guvernele de până acum. Avertizez şi actualul Guvern că mai e puţin timp şi începem să suflăm. Suntem în această seară puţin înainte pentru că avem nişte subiecte extraordinare. În prima parte vom discuta cu omul care se pricepe cel mai bine şi va veni cu un paşaport de asemenea tip să îl prezinte la „Naşul”, domnul Gabriel Pandele, comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte. Apoi Maica Ecaterina este aici însoţită de părintele Ioan Sismanian şi de Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Apoi, doi invitaţi care sunt o surpriză plăcută. Nu vă spun despre cine este vorba, subiectul va fi „Tinereţe fără bătrâneţe”, cum să nu mori niciodată. Credeţi-mă că se poate. În sfârşit, în ultima parte ne ocupăm de nişte băieţi care se cred deştepţi. E, uite că li se înfundă şi destul de repede. Băieţii ăştia deştepţi vor fi puşi la zid. Luăm o scrută pauză, pregătiţi-vă un ceai mai lung, e o seară lungă, dar sper să fie frumoasă. Patru subiecte. Şi eu sunt curios ce o să iasă?! Publicitate! Am revenit, suntem în direct, domnul Gabriel Pandele (foto), comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte este în direct. La sfârşitul lunii ianuarie 2009 a fost eliberat primul document, primul paşaport numit biometric. Cum aţi văzut, se încearcă schimbarea numelui, să se numească electronic. Dar eu ştiu că iniţial aşa s-a numit, biometric.
Gabriel Pandele: S-a numit, se poate numi şi în momentul de faţă biometric, pentru că datele care sunt integrate în el sunt denumite date biometrice, deci date referitoare la imaginea facială şi amprentele persoanei sunt date biometrice.
Radu Moraru: Aveţi idee cine a beneficiat de primul paşaport biometric?
Gabriel Pandele: Este un cetăţean din judeţul Ilfov.
Radu Moraru: Am înţeles. Acest paşaport se spunea că nu mai conţine cele 50 de elemente de siguranţă, care erau în paşapoartele eliberate anul trecut.
Gabriel Pandele: Nu. Din contră, acesta conţine 50 de elemente de siguranţă, spre deosebire de cel din 2001, care conţinea numai 32.
Radu Moraru: Deci paşaportul dinainte avea 32.
Gabriel Pandele: Era mai puţin securizat decât actualul paşaport.
Radu Moraru: Dar alte ţări europene aveau paşapoarte cu mai multe elemente de siguranţă?
Gabriel Pandele: Sincer nu am contabilizat asta.
Radu Moraru: Adică ni s-au făcut reproşuri că avem un paşaport care nu e suficient de sigur?
Gabriel Pandele: Nu aş putea spune că paşaportul care a fost, model 2001, a fost un paşaport care nu ar fi oferit suficiente garanţii, dar oferea posibilitatea, pentru că tehnica a evoluat în aşa fel, încât se găsesc diferite modalităţi de a fi falsificate.
Radu Moraru: Haideţi să arătăm acest paşaport. E coperta. Şi iată vestitul paşaport, atât de hulit de unii. Aceasta e coperta şi vedem că prima parte este plastifiată, aşa cum sunt cărţile de identitate de tip nou, iar această pagină este destul de groasă, ea se bagă printr-o fantă, când se controlează datele.
Gabriel Pandele: Da. Dar trebuie făcute nişte specificări. E vorba de o filă de policarbonat, sunt mai multe straturi de policarbonat, 8 straturi, care se laminează la o temperatură de 380 de grade. Pe fiecare start se integrează câte un element de securitate. Vestitul cip, care e de fapt un mediu electronic de stocare a datelor, se află poziţionat între starturile 5 şi 8.
Radu Moraru: În ce zonă este cipul?
Gabriel Pandele: Cam pe acolo.
Radu Moraru: Ce conţine acest cip? Ce fel de informaţii?
Gabriel Pandele: Conţine informaţii pe care le vedeţi dumneavoastră vizibile pe fişa informatizată.
Radu Moraru: Păi văd o fotografie, această tânără, apoi văd o altă fotografie mai mică, care cred că e aceeaşi.
Gabriel Pandele: Exact.
Radu Moraru: Văd o semnătură. Nu văd amprenta.
Gabriel Pandele: Este integrată în mediul de stocare.
Radu Moraru: Ce mai conţine cipul?
Gabriel Pandele: Banda citibilă, cu datele. Şi vă pot arăta ce anume se află în cip.
Radu Moraru: Acestea sunt elementele. Şi cipul acesta e un cip care are antenă?
Gabriel Pandele: Da. Pentru a face legătură şi pentru a oferi posibilitatea deschiderii lui în momentul în care fila informatizată este introdusă în cititor.
Radu Moraru: Bun. Antena asta, au scris oamenii aseară că emite la o distanţă de 10-20 cm.
Gabriel Pandele: Până în 10 cm. Paşaportul nu poate fi citit decât în poziţia deschis, introdus în cititor şi cam asta e toată tehnologia. E citit şi pe ecran apar aceste date. Dacă paşaportul e în poziţia închis, nu e citit.
Radu Moraru: Din cauza coperţilor?
Gabriel Pandele: Da. Asta e pentru securitatea cipului.
Radu Moraru: Am înţeles. Dacă eu îmi bag paşaportul aşa în buzunar, dacă trece cineva cu un cititor, un hacker, se poate să îmi ia datele.
Gabriel Pandele: Dar ce interes aţi avea să îl ţineţi aşa?
Radu Moraru: Asta înseamnă că cine are aceste paşapoarte ar trebui să fie mult mai atent cu acest paşaport.
Gabriel Pandele: Păi hai să facem atunci o analogie, dacă eu am cardul în buzunar, care are cip, cel care trece pe lângă mine îl poate citi şi mi-a dispărut tot ce am pe card? Deja sunt supoziţii astea.
Radu Moraru: E o dezbatere, de asta am şi generat cele două emisiuni, pentru că în România nu a fost o dezbatere şi pentru că în România, în credinţa ortodoxă sunt foarte multe temeri legate de codul de bare.
Gabriel Pandele: Sincer nu ştiu de unde au apărut atâtea discuţii? Se poate să fi fost o lipsă de informare suficientă, deşi prima dezbatere publică care a avut loc cu cei care se opun acestui document s-a desfăşurat în urmă cu o lună. Deci e destul timp.
Radu Moraru: Ştiu, dar a fost după ce Guvernul a dat acea HG care, ghinionul lui Călin Popescu Tăriceanu, are numărul 1566. Dacă aduni 1 şi cu 5, ai HG 666.
Gabriel Pandele: La asta nu m-am gândit niciodată.
Radu Moraru: Noi suntem ziarişti, trebuie să ne gândim. Acest element… mai e vreun alt cip în afară de acesta?
Gabriel Pandele: Numai elementul de siguranţă.
Radu Moraru: Oare acel cip, într-o bună zi, care acum emite foarte puţin, cât să poată fi citit, dacă i se măreşte puterea…?
Gabriel Pandele: În ce fel? De către cine sau cum?
Radu Moraru: Dacă vom descoperi peste ani că este deja un sistem care din satelit poate să monitorizeze în orice secundă acest paşaport?
Gabriel Pandele: Înseamnă că noi, toţi oamenii, suntem manipulaţi.
Radu Moraru: Păi sunteţi, să ştiţi.
Gabriel Pandele: Deci nu e vorba numai de România aici, e un document care nu circulă numai în România, circulă la nivel european, internaţional. Şi atunci ce facem? Nu mai punem paşapoarte, nu mai punem asta că se poate întâmpla ca să fim monitorizaţi?
Radu Moraru: Nu credeţi în teoria asta?
Gabriel Pandele: Prea punem răul în faţă.
Radu Moraru: Telefonul mobil deja e un instrument.
Gabriel Pandele: Dar ne putem debarasa de telefonul mobil? Eu nu.
Radu Moraru: Pe de altă parte, aceste paşapoarte mulţi au spus că nu ne mai trebuie, că în Europa mergi cu buletinul.
Gabriel Pandele: Da, dar dacă mergem în state terţe ce facem?
Radu Moraru: Ne cer aşa ceva?
Gabriel Pandele: Unele da.
Radu Moraru: Dar este vreo specificaţie exactă, spre exemplu, Statele Unite au spus, din 2010 nu primim decât cetăţeni cu …
Gabriel Pandele: Nu. O fi pe viitor, poate se va cere aşa ceva, dar încă nu.
Radu Moraru: Ştiţi unde am o mare temere, unde statul român nu cred că are suficiente garanţii să spulbere această temere? Aici sunt date importante, spre exemplu, amprente. Astăzi, noi nu suntem în stare să ţinem un om în puşcărie. Un om e ceva fizic. Ai pus nişte gratii, nu prea are pe unde să scape. Nici pe geamul mic, nici prin gratii. Şi cu toate astea, aceşti oameni dispar din puşcării. Criminali periculoşi. Aceste date nu sunt ceva fizic. Ele le poţi lua pe o dischetă din astea mică, poţi să iei mii de paşapoarte de date. Şi întrebarea mea este, aşa cum s-au făcut cărţi de identitate false, dar arătau senzaţional, mâine se pot face asemenea acte şi eşti deposedat şi de amprente, şi de imaginea facială, de tot.
Gabriel Pandele: Când vă referiţi la imaginea facială cred că aveţi în minte o operaţie estetică, că altfel cum să schimbi? Dumneavoastră vă referiţi la datele din mediul de stocare? Eu v-am arătat ce date sunt. În mediu se găseşte şi faţa persoanei.
Radu Moraru: Ştiţi ce performanţe avem noi în televiziune? Cu puţin machiaj… şi pe bunica poţi să o faci să arate ca domnişoara de aici. Cine va păzi?
Gabriel Pandele: Toate datele care sunt aici vor rămâne numai la nivelul Direcţiei Generale de Paşapoarte şi vor fi folosite numai în scopul eliberării documentelor.
Radu Moraru: Dar cine… aveţi 50 de oameni înarmaţi care păzesc aceste date? Sistemul, computerele…. sunt securizate? Că şi de la NASA au dispărut date.
Gabriel Pandele: Dar şi la nivel există structuri care se ocupă cu aşa ceva. Au fost probleme în România, probleme de scurgeri de informaţii legate de datele cetăţenilor? Eu nu am auzit de aşa ceva.
Radu Moraru: Eu am văzut buletine false, inclusiv acele cărţi de identitate în care era schimbată şi poza.
Gabriel Pandele: La actualul document nu se poate face aşa ceva. Şi în plus vorbeam de datele personale.
Radu Moraru: Deci spuneţi că acest document nu poate fi falsificat şi că cei care vor utiliza se vor uita la aceste documente, se uită foarte bine la fotografia pe care o au în faţă.
Gabriel Pandele: Eu vă spun că un astfel de document, pentru a fi falsificat, asupra lui trebuie acţionat în două direcţii. În sensul că trebuie făcute anumite modificări pe grila informatizată, iar aceleaşi modificări trebuie operate în mediul de stocare pentru că trebuie puse de acord. În momentul în care omul merge şi i se controlează documentul la frontieră, el pune şi cu degetul. E un control 1 la 1. Se caută ce e în document şi ce e în faţa lucrătorului de la graniţă.
Radu Moraru: Deci cel de la graniţă trebuie să fie un pic spion? Ca în filme.
Gabriel Pandele: Da. Ajungem la James Bond.
Radu Moraru: Da. Păi ăsta de la Braşov, Serghei Gribenco, nu au zis că e James Bond?
Gabriel Pandele: Eu cred că tot presa l-a ridicat.
Radu Moraru: Avem nişte secvenţe. Deci deasupra paşaportului a pus un cip în care avea datele cu Elvis. Şi în terminal, când a trecut, practic afişa Elvis.
Gabriel Pandele: Şi după ce a trecut de locul respectiv, unde se afişa paşaportul, nu a dat şi de un funcţionar?
Radu Moraru: Nu. Eu aş face un cip, dacă aş fi infractor, aş face un cip, îl pun deasupra, care coroborat cu ce este aici să îmi modifice exact elementele de… adică să schimbe poza, amprentele…
Gabriel Pandele: Nu cred.
Radu Moraru: Deci e poezie?
Gabriel Pandele: Da. Până la urmă, de câte ori apare imaginea fetei aici? Vedeţi dumneavoastră, eu de asta insist şi explic celor care stau de vorbă că e un paşaport care nu poate fi falsificat. Are atât de multe elemente de securitate şi atât de bine făcute, încât nu poate fi falsificat. Ce vedeţi aici, ceea ce reprezintă un acromat, sunt realizate în nanotehnologie.
Radu Moraru: Deci o tehnologie la care nu au acces amărâţii?
Gabriel Pandele: Absolut.
Radu Moraru: Unde se fabrică aceste paşapoarte?
Gabriel Pandele: Dumneavoastră aţi spus de 1566. Acolo scrie cine le fabrică.
Radu Moraru: Am văzut, Imprimeria Naţională. Deci ei au tehnologia asta?
Gabriel Pandele: Absolut. Şi ca să nu rămânem în urmă cu ideea, deci de câte ori apărare imaginea? De 4 ori. Ceea ce mi se pare greu de umblat, să schimbi 4 imagini, 4 vizibile şi una în mediul de stocare. Nu aţi văzut-o pe cea perforată.
Radu Moraru: Da. Hai să o arătăm. Este ca o hologramă aşa. costă mai mult acest paşaport? Iată, avem elemente noi, sunt elemente pro mai multe. Şi sfântul sinod are o poziţie şi aţi văzut-o astăzi. Dacă vreţi paşaport biometric, da sau nu, sms. Ideea este că acest paşaport va fi singurul care vă va permite să vă deplasaţi în Statele Unite şi probabil şi în alte ţări care vor cere asemenea paşapoarte. Sunt convins că americanii vor condiţiona deplasarea sau vizele de acest paşaport, pentru că e acel program „Viza Waiver”. Costă mai mult acest paşaport?
Gabriel Pandele: Costă, dar cred că elementele care sunt incluse în el compensează preţul.
Radu Moraru: Dar pe cetăţeanul obişnuit, eu, care nu sunt nici terorist, nici infractor, mă deranjează că trebuie să plătesc mai mulţi bani. Nu simt nici o mândrie, mamă ce paşaport am eu!
Gabriel Pandele: Eu chiar vă contrazic, pentru că întâmplător m-am deplasat la Ilfov când oamenii intrau în posesia documentului şi chiar erau încântaţi. Şi românul nu are ce pune pe masă, dar când e ceva nou, îşi ia.
Radu Moraru: E adevărat aici. Acesta e un paşaport la maxim. Mai paşaport decât acesta nu există în Europa. Şi probabil că nici în lume. E unul din cele mai frumoase paşapoarte. Cât costă?
Gabriel Pandele: 230 de Roni.
Radu Moraru: Nu aveţi nevoie de el în Europa.
Gabriel Pandele: Scuze, este 234.
Radu Moraru: Acest paşaport însă s-a vorbit că va încălca demnitatea noastră, libertatea de mişcare, cum spun unii.
Gabriel Pandele: În ce sens?
Radu Moraru: Te obligă să îţi laşi amprenta.
Gabriel Pandele: Eu v-am explicat, şi, sincer e ca simplu cetăţean, în momentul în care am un astfel de document ştiu că nimeni nu se poate folosi de identitatea mea, ceea ce pentru mine reprezintă un element de siguranţă. Eu aşa o privesc. Acum fiecare o priveşte prin prisma lui.
Radu Moraru: Deci nu vă simţiţi deranjat?
Gabriel Pandele: Absolut.
Radu Moraru: Dar de ce ne-am simţit atât de deranjaţi când Italia a vrut să îi amprenteze pe rromi? Aţi fi fost de acord cu amprentarea lor?
Gabriel Pandele: Nu aş putea să formulez o părere despre acest subiect pentru că nu ştiu realitatea de acolo.
Radu Moraru: Deci nu credeţi că ar trebui să ne simţim jigniţi pentru că mergem acolo şi ni se ia amprenta?
Gabriel Pandele: Nu.
Radu Moraru: În Statele Unite, când te duci, îţi ia şi retina sau irisul.
Gabriel Pandele: Unde anume?
Radu Moraru: În Statele Unite. La intrare. Te pune să te uiţi într-o cameră.
Gabriel Pandele: Eu când am fost nu m-a pus să fac aşa ceva. Adevărul că am fost puţin mai demult, dar nu m-au pus să fac aşa ceva.
Radu Moraru: Poate pentru că eraţi de la Paşapoarte.
Gabriel Pandele: Nu.
Radu Moraru: De ce credeţi că sunt exceptaţi de la acest tip de document anumite instituţii?
Gabriel Pandele: Care?
Radu Moraru: Păi îmi arătase Victor Roncea. Senatul, Camera Deputaţilor, SRI, SIE.
Gabriel Pandele: Şi cum sunt ei exceptaţi? Eu nu am auzit de aşa ceva până acum. Cred că nu e foarte bine informat.
Radu Moraru: Şi paşapoartele diplomatice?
Gabriel Pandele: Absolut. Nu s-au emis încă, dar se vor emite. Suntem oameni.
Radu Moraru: Permisele de conducere, şi ele au un cip din ăsta?
Gabriel Pandele: Vă spun că nu au, deşi revin la discuţia aceea, cu nişte băieţi tineri, care păreau şi ei citiţi, care afirmau că este. Nu este, domne. Dar i-am lăsat în pace pentru că nu avea sens să intrăm în polemici.
Radu Moraru: E primul document de identitate din România care are cip?
Gabriel Pandele: Da.
Radu Moraru: Urmează şi CI-urile şi permisele?
Gabriel Pandele: Nu aş putea să vă spun, nu ştiu ce fac alte instituţii.
Radu Moraru: Am înţeles. Bun. Mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Cred că aţi lămurit toate aspectele. Ce ar mai fi fost de spus?
Gabriel Pandele: Eu aş vrea să mai adaug un lucru, pentru că am constatat de multe ori că lumea nu cunoaşte anumite aspecte. Deci, România nu e singurul stat care a emis aşa ceva.
Radu Moraru: Am spus şi aseară, suntem penultimii din Europa.
Gabriel Pandele: Exact. România este alături de Germania, primul stat care a emis paşaport electronic în care sunt integrate în mediul de stocare ambele date biometrice, imaginea facilă şi amprenta. Dar la nivel european, 26 de state au eliberat acest paşaport, mai puţin Bulgaria, dar urmează şi ei.
Radu Moraru: Am înţeles.
Gabriel Pandele: Este reglementare a Uniunii Europene.
Radu Moraru: Şi acest paşaport e mai mic decât celelalte şi e de fiţe, cum spuneau unii dintre colegii mei. Vrei să stai în faţă, vrei cip, ai un paşaport cu cip. Multe elemente de siguranţă. Mă bucur că harta României e prezentă ca să nu uităm conturul. Bun, mulţumesc pentru prezenţă. Maica Ecaterina are de înfruntate nişte atacuri. A devenit, aşa, un fel de inamic public. Mulţi au făcut trimitere la spusele din emisiunile noastre. În această seară Maica Ecaterina este la „Naşul”, împreună cu părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea. Iar la final ne vom bate cu nişte băieţi deştepţi pe care îi vom bate rău de tot, ca de fiecare dată. Ne întoarcem în direct în câteva clipe.

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Avem şi un comunicat, sondajul continuă. Invitaţii mei sunt Maica Ecaterina, a devenit repede inamicul public numărul 1, alături de noi este şi părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, sărut mâna, părinte, şi colegul nostru, Victor Roncea. Discuţii aprinse. Cum vi se pare, că aţi fost pusă la zid după cele două emisiuni?
Maica Ecaterina: Ce se întâmplă în scrierile sfinţilor părinţi. Vedem că sfinţii dădeau bani să fie ultragiaţi, să fie pomeniţi rău, să fie bătuţi, să fie scuipaţi, înjuraţi, batjocoriţi. E ceva anormal în zilele noastre, cum, cineva vrea să fie batjocorit şi mai şi plăteşte pentru asta?
Radu Moraru: Dar de ce făceau?
Maica Ecaterina: Pentru aducerea la zi a smereniei. Pentru că păcatul primordial, păcatul de la care s-a pornit, a fost mândria lui Lucifer, care s-a transmis în Adam şi apoi în Eva. Mândria a fost la baza întregii căderi umane, de la început până la sfârşit. Şi atunci eu mă bucur… sfinţii se bucurau.
Radu Moraru: Dar nu sunteţi sfânt.
Maica Ecaterina: Dar iau exemplul sfinţilor. E singurul lucru pe care mi-l pot permite în viaţa asta.
Radu Moraru: Dar asta nu e o mică mândrie?
Maica Ecaterina: De ce? Din contră… păcatele mele sunt ale mele, cuvintele sunt ale sfinţilor părinţi. Deci dacă eu am îndrăznit să fac acest pas, să ies din răcoarea chiliei… chilia mea de la Ierusalim, la demisolul mănăstirii, chiar o peşteră, dacă am îndrăznit să ies de acolo, să ies de aici, sigur nu am venit pentru acest subiect, am venit pentru o problemă de sănătate, cu picioarele nu stau foarte bine, dar văzând cele ce se întâmplă aici, evident că nu se poate. Acela care se va ruşina de mine, mă voi ruşina şi eu în veacul ce va să vie.
Radu Moraru: Să vedem ce a transmis astăzi presei purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica. Întâi fragmentul referitor la Maica Ecaterina şi apoi şi comunicatul.
Reporter: Biserica se dezice?
Constantin Stoica: Categoric. Nu vreau să facem un caz, dar inclusiv aseară am văzut o maică care n-are nicio legătură cu BOR, se numeşte Maica Ecaterina de la Ierusalim. În mod firesc o maică stă într-o mănăstire. Or, dânsa stă în Bucureşti, e foarte activă în toate aceste dezbateri, oferă presei ceea ce are nevoie, anume senzaţionalul de factură îndoielnică.
Maica Ecaterina: Efectiv, îmi displace total să vin şi să vorbesc despre asta pentru că e ca şi cum o simt ca acuzare. Dar nu e o acuzare, e o realitate. Da, stimaţi telespectatori, sunt o biată păcătoasă, cei ce aţi mai citit din cărţile mele, ştiţi din ce iad am ieşit, şi cu ce minunăţii m-a binecuvântat Domnul la Ierusalim, acolo am locuit 16 ani, de 2 ani de zile sufăr de osteoporoză la genunchi şi la şold, încerc să mă tratez atât aici, cât şi în Israel. Iarna asta m-a prins absolut forţat aici, dar situaţia care s-a bulucit aşa ca tăvălugul peste noi…
Radu Moraru: Eu am înţeles că n-ar trebui să ieşiţi la TV.
Maica Ecaterina: Ce bucuroasă aş fi să mă duc eu la chilie şi să vină în locul meu reprezentanţii BOR să susţină punctele de vedere ale sfinţilor părinţi. De când sunt în România, de când am îndrăznit să pun pe piaţă câteva cărţi din gândirile mele… dacă e să vorbesc, sau să spun sau să scriu, nu o fac decât în lumina sfinţilor părinţi, în tradiţia ortodoxă care a pierit aproape complet din teritoriul românesc…
Radu Moraru: Nu aş zice asta, poate e prea mult.
Maica Ecaterina: Aproape complet. Domnul Radu Moraru, nu mergeţi prin sate să vedeţi cu ce tristeţe se prepară o supă ultramodernă între tradiţiile ţăranilor de la Burebista îmbinate cu tot felul de aduceri aminte din America, cu tot felul de imposturi satanice şi tot felul de împănări din alte tradiţii şi locaţii cât se poate de idoleşti, în zilele de sărbătoare ortodoxe. M-a speriat această chestie.
Radu Moraru: Interesant. Părinte, aţi fost prezent la discuţiile cu autorităţile. Chiar acum o lună şi ceva s-a discutat pe marginea acestui document. N-aţi fost de acord nici atunci, nu sunteţi nici astăzi. De ce nu sunteţi de acord cu aceste documente cu cip, şi doi, dacă credeţi că ar trebui ca maicile şi călugării să stea în mănăstiri?
Ioan Sismanian: Dar ei acolo stau. Dar în acelaşi timp ţin foarte bine minte, atunci când durerea e mare, şi când călugărului i se cere să iasă din pustia lui, şi să vină să arate lumii întregi, că durerea e mare… exemplul e minunat, atunci când a fost acea extraordinară manifestare de durere a sfinţilor pustiei, când au ieşit cu icoanele în mână, mărturisind erezia iconoclastă. Ce trebuia să facă călugării? Să stea acolo şi să rabde blasfemia lui Hristos, a chipului lui Dumnezeu? Păi doamne iartă-mă, dacă nu strig eu pietrele vor striga. Problema care se pune aici nu e nici pe departe de ce nu stau în mănăstire, că aşa bine e în mănăstire. Vin aici târându-mă, e greu, e o bucurie nespusă să stai acolo şi să plângi pentru păcatele tale şi ale neamului. Dar atunci când lumea însăşi, şi veţi vedea dumneavoastră acest raport al poziţiei omul de rând, omului laic, când el se frământă şi când el strigă, eu ce să fac? Stau acolo şi-mi văd de ale mele – nu se poate.
Radu Moraru: Care e spaima cea mare legată de acest document care pentru unii pare complet inofensiv?
Ioan Sismanian: Spaima cea mare nu se vede. Noi plecăm în această înţelegere de la un cuvânt care este un cuvânt în Dumnezeu. Sfânta Evanghelie ne învaţă, atunci când a fost Adam şi când a intervenit acea mare ispită a celui viclean, problema a fost nu atât că el s-a ispitit de poftă, ce gust o să aibă, ce savoare, pentru că şi asta a fost o latură a ispitei, dar marea ispită care o vedem e ispita părerii de sine, a ştiinţei. El a vrut să fie ca Dumnezeu, să fie ştiutor, să înlocuiască pe Dumnezeu.
Radu Moraru: Dar astăzi nu e o lume puţin nouă? Nu cred că orice om care vrea să meargă la muncă în Anglia sau în altă ţară, credeţi că el vrea să fie asemeni lui Dumnezeu? Are nevoie de acest document, pentru că acesta e biletul de intrare.
Ioan Sismanian: În asta constă marea problemă. Am să vă pun o întrebare tuturor. Avem două clădiri banale, două clădiri frumoase, mari, cu două centrale termice bine puse la punct. Şi doi fochişti. Acum, unul munceşte la un bordel, altul la un spital. Întrebarea este, sunt plătiţi la fel? Ca volum de bani, poate că da. Dar creştineşte vorbind, sunt plătiţi la fel?
Radu Moraru: Nu, sursa banilor pentru unul e o sursă păcătoasă, pentru celălalt…. deşi păcătoşi sunt toţi, şi fetele de la bordel, şi şeful de la spital.
Ioan Sismanian: Mă refer la ce ne învaţă Domnul, cui slujeşti? Problema nu e fapta în sine, ci scopul ei, sensul ei. Cui slujesc? Eu fac treabă la o centrală, dar e clar că pe mine mă va plăti diavolul acolo, pentru că el e stăpân.
Radu Moraru: Credeţi că vom deveni slujitori ai diavolului prin acest document care are cip?
Ioan Sismanian: A spus Dumnezeu clar, dă Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Adică dă-i statului treaba lui, banul, dar tu ţine-ţi restul, adică chipul tău, pe care Dumnezeu ţi l-a creat. Ce fac, mă duc până în Italia, Anglia, sau America. Muncesc. Când vin, zic părinte, am greşit, iartă-mă. Dar îmi dai voie să merg şi mâine, că eu ce să fac acum? Rămân copiii nemâncaţi.
Radu Moraru: Păcatele până la urmă sunt păcate, dar eu cred că până la urmă oamenii păcătuiesc mult mai grav decât păcatul acestui cip?
Ioan Sismanian: Păcatele cele mai grave sunt cele planificate. Că dacă eu …
Radu Moraru: În lumea de astăzi planificăm numai păcate.
Ioan Sismanian: Aici e problema. Că dacă eu zic că fac un păcăţel mic, şi îl accept, îl fac şi astăzi şi mâine, cum mă mai pocăiesc?
Radu Moraru: Da, dar paşaportul e pentru pâine, zic unii, domne, mă duc să fac o pâine. Uitaţi ce spune Sfântul Sinod: „a avea un paşaport e un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei care doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Fiecare cetăţean are dreptul de a cunoaşte în mod direct conţinutul datelor personale incluse în noul paşaport electronic care include date biometrice. Grupul european pentru ştiinţă, etică şi noile tehnologii e împotriva implantării în corpul uman a cipului electronic. Întrucât unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă instituţiile statului român cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă, paşaport temporal, şi la cazuri când din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice. Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa în Isus, să sporească în rugăciune şi în fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mănăstire şi societate, fără a răspândi panică şi îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Astfel Dumnezeu ne va lumina, ne va apăra de tot răul, ne va ajuta să săvârşim binele.”
Maica Ecaterina: E strigător la cer cum poate să fie un lucru trecător o polemică care e aruncată în derizoriu, despre care se vorbeşte de câteva zeci de ani pe întreg globul, despre care s-au scris sute de cărţi, pentru care au murit oameni. Am aici cartea unui ziarist canadian care a fost asasinat, el se numeşte Serge Monaste. Eu nu o am decât editată, ea se cheamă „Naţiunile Unite contra creştinismului”. Ideea e în felul următor: e speculativ pentru noi să aruncăm în eter şi în undele televizoarelor nişte cuvinte cu care să jonglăm pe o temă care se discută pe câteva sute de ani, dacă nu chiar mii. Cum putem să venim cu toate dovezile? Că de fiecare seară când mai urmează un telefon, eu încerc să mă gândesc, Doamne, în momentul acesta ce cuvânt să spun, ce argument să aduc din miile de filme, de cărţi, de lucruri adevărate, atunci…?
Radu Moraru: Dar cum discernem adevărul de speculaţii? Că asemenea cărţi care s-au vândut în milioane de exemplare au mizat pe speculaţii tocmai pentru a se vinde.
Maica Ecaterina: Dacă ele corespund cu sfinţii părinţi care au scris cărţi. Am aici o carte, „Stareţii despre vremurile din urmă”, în care sunt adunate zeci şi sute de texte ale sfinţilor părinţi de la 1400 până în zilele noastre, ultimul fiind, să zicem, părintele Serafim Roze, despre care toată lumea ştie că e propus pentru a fi canonizat, care spune următorul lucru… dânsul a murit în 1982. A trăit în America. A fost un convertit din protestantism la ortodoxie adevărată. A fost un luptător. În America zilelor noastre, care era plină de căderi şi aşa mai departe. El spune aşa: „Acum e mai târziu decât ni se pare. Apocalipsa se desfăşoară deja”. În bibliotecile din România cărţile lui Serafim Roze stau la prim rang, se vând cu sute de mii. Am dat doar un exemplu, sunt zeci…
Radu Moraru: Spuneţi că tot ceea ce spuneţi, vorbiţi cu cuvintele sfinţilor părinţi?
Maica Ecaterina: Absolut.
Radu Moraru: Părinte, sunteţi la aceeaşi mănăstire cu părintele Iustin Pârvu. A mai spus ceva zilele acestea legat de aceste paşapoarte biometrice?
Ioan Sismanian: Rugaţi-l. Atât. Pentru că asta înseamnă un singur lucru. Înseamnă ca omul prin rugăciunea aceasta să îşi poată descoperi depărtarea lui de Dumnezeu. Pentru că v-am spus, raportându-te corect la Evanghelie, aţi spus dumneavoastră, vezi din toate… mii de păcate. Un budist trăieşte după budismul lui, un hinduist e foarte strict, un mahomedan e la fel de strict…
Maica Ecaterina: Atât de stricţi, încât dacă tu, ca şi creştin, în zilele de Ramadan, când se posteşte, îndrăzneşti să mănânci în faţa lui, el te atenţionează şi îţi face observaţie.
Radu Moraru: Vreţi să spuneţi că noi ca ortodocşi cedăm…?
Victor Roncea: Poate ar trebui să amintiţi şi despre evreii ortodocşi care i-au bătut cu pietre pe homosexuali la marşul din Ierusalim.
Maica Ecaterina: Absolut. În Ierusalim trebuia să aibă loc zeci de marşuri, nu o dată.
Radu Moraru: Aici nu e un exemplu. Eu sunt creştin ortodox, sunt tolerant, nu pot să arunc cu pietre.
Maica Ecaterina: Sunt de acord. Ei sunt ultrareligioşi.
Ioan Sismanian: Noi arătam ce înseamnă un om cu adevărat strict. Dar eu nu mă refer la asta, mă refer să mi dau seama de măsura păcatelor mele. Evanghelia înseamnă să ierţi, să rabzi, lucrurile sunt complexe.
Radu Moraru: E adevărat, dar tot nu cred că până la urmă acest paşaport nu e nici cu cod de bare… dacă eram cu toţii amprentaţi, ni se băga dispozitivul ăla ca în lagărele naziste, şi fiecare, în loc să te mai strige Radu Moraru, te striga după numere…
Victor Roncea: Domnul Radu Moraru, am un cadou din partea domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru dumneavoastră.
Radu Moraru: „Dispozitiv medical implantabile active”.
Victor Roncea: Deci s-a dat şi această hotărâre pentru dispozitive implantabile pentru VeriChip, de care vorbeam ieri-seară.
Radu Moraru: Medicale.
Victor Roncea: Da, într-o primă fază. Dar citiţi instrucţiunile.
Radu Moraru: „Orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinaţie împreună cu orice accesorii şi orice software făcut de fabricant pentru a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic, şi necesar funcţionării corespunzătoare a dispozitivului medical destinat de către fabricant să fie folosit pentru om în scop de: diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament a unei leziuni, sau unui handicap, investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau unui proces fiziologic, control al concepţiei.”
Victor Roncea: Monitorizare.
Ioan Sismanian: Vă pun o întrebare. Dacă, de exemplu, eu sunt potenţial bolnav psihic, mi se pune asta ca să vadă cum sunt eu?
Victor Roncea: Dar Radu Moraru s-a oprit într-un punct foarte sensibil. Control al concepţiei. Deci aşa vor ajunge aceste cipuri foarte uşor în mâinile femeilor care vor dori să îşi controleze contracepţia. Deci în mâinile celor care nu sunt neapărat internaţi în spital. Şi încet-încet vor fi transferate şi altora. Deci e un prim pas, aşa cum sunt şi paşapoartele biometrice.
Radu Moraru: Astăzi vorbeam cu mai mulţi cunoscuţi care spuneau că nu avem nicio şansă, evident că destinaţia finală e implantarea cipului. Ei vedeau chiar în următorii 5-10 ani introducerea acestui cip.
Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, ştiţi de ce a izbucnit toată povestea asta? Pentru că părintele Iustin a dat un comunicat pe care atât BOR şi Patriarhia Română, cât şi restul lumii l-au considerat anacronic, incendiar, nelalocul lui, pentru că în final făcea apel către toţi creştinii care au citit Evanghelia, care au ajuns la concluzia că suntem uşor către anii apocaliptici, să pornească la o luptă interioară pentru a se debarasa de patimi, de păcate. De gândire rea, de răutăţi…
Radu Moraru: Adică sugeraţi că nu ne-ar strica puţină renunţare la viaţă… adică să renunţăm la paşaportul acesta, la cardul bancar…?
Maica Ecaterina: În momentul în care 666, după tonele de materiale pe care o să vi le pun la dispoziţie cu toată dragostea, filme, documentare, din toate colţurile lumii, pe toate limbile, în toate colţurile lumii s-a discutat asta, ei, în clipa în care eu am dat cu ochii de aceste lucruri, am înţeles că există faţă de Sfânta Treime care a creat cerul, pământul, globul pământesc şi tot Universul, şi tot ce există, o luptă extraordinară din partea Satanei de a suprapune peste Sfânta Treime o altă treime. Şi acea treime e 666.
Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că ar trebui ca tehnologia să se oprească la un moment dat. Adică e prea multă tehnologie cu aceste implanturi?
Maica Ecaterina: Oricum e prea multă tehnologie.
Radu Moraru: Pe de altă parte, tehnologia asta, numită televiziune, e un implant mai periculos?
Maica Ecaterina: Categoric.
Radu Moraru: Şi atunci în mod normal trebuia să ne opunem propagării mass-media.
Victor Roncea: Sunt mişcări care avertizează asupra riscurilor, mai ales asupra copiilor, de vizionare excesivă a televiziunii.
Radu Moraru: Televiziunea poate să fie şi bună, important e în mâinile cui se află această armă? Important e în mâinile cui se află paşapoartele biometrice, pentru că cineva spune că paşaportul emite într-adevăr la o distanţă mică, ca şi telefonul mobil de altfel, însă receptorii vor avea putere mare de recepţie. O întrebare pentru specialişti, dacă antenuţa emite la 10 cm, pot fi puşi receptori pe blocuri care să recepţioneze până la nivel de milimetru, ce emite acel paşaport?
Maica Ecaterina: Eu vin din Israel unde s-a discutat tema asta că există o tehnologie în care din imediata apropiere, nu s-a spus de unde. Dar şi din satelit, se poate citi până la nivelul de 150 de metri la distanţă de om.
Victor Roncea: Din punct de vedere medical se mai ridică o problemă. Am vorbit zilele trecute despre un studiu care arată că în procent de 10% animalele care au fost implantate pentru testare cu acest cip au făcut cancer. Dacă această tehnologie se bazează pe acelaşi principiu, RFID, cine ne garantează nouă că acest cip nu ne va afecta sănătatea? Ce m-a deranjat foarte tare la Patriarhia Română, e că părintele Constantin Stoica s-a transformat practic în purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne. În momentul în care ne-a dat exact aceeaşi explicaţie pe care o dă MAI, că paşaportul e un drept, nu o obligaţie. Păi despre ce vorbim aici? Ordonanţa de Urgenţă 184 pe 2008 prevede ca din 2011 să avem cu toţii cărţi de identitate cu cip biometric. Acelea sunt un drept sau o obligaţie? Ce vom face cu cărţile de identitate care sunt obligatorii?
Maica Ecaterina: Domnul comisar-şef care a fost invitat înainte, ne-a confirmat că până în 2011 vom avea buletine…
Radu Moraru: Deci în 2011 vom avea şi buletine şi permise.
Maica Ecaterina: Şi de ce dânsul n-a recunoscut?
Radu Moraru: A zis că e un alt subiect, nu se poate pronunţa. Am spus-o şi eu, noi ştim clar, odată paşaportul introdus, pasul 2 va fi buletinul, pasul 3 permisul auto, clar.
Ioan Sismanian: Dacă o întreprindere cere paşapoarte de serviciu, alea cum sunt, tot la alegere?
Radu Moraru: Nu.
Maica Ecaterina: Pentru că eu am problema asta, eu am şi permis de conducere, am şi paşaport obligatoriu.
Radu Moraru: Şi grecii, şi sârbii au aceste paşapoarte, şi din păcate pentru cei care nu vor asemenea cipuri, toţi cei cu care am vorbit astăzi mi-au dat nişte asigurări ferme că orice am face, ele vor fi.
Victor Roncea: Nu e chiar aşa, poate Dumnezeu sau Diavolul, cineva a ales România ca piatră de încercare. De ce spun asta? Pentru că în ţările din ortodoxia răsăriteană, noi suntem ţara cu cei mai mulţi ortodocşi, practic. Poate pentru noi e această misiune să dăm înapoi o lege strâmbă făcută de Uniunea Europeană şi impusă de Statele Unite… e impusă, comisarul care a stat aici v-a minţit când a spus că nu e impusă.
Radu Moraru: Deocamdată nu ştiu dacă sunt documente în care se vorbeşte de impunere.
Victor Roncea: Luaţi scrisoarea dată de chestorul de Poliţie către patriarh. E, în răspunsul dânsului se afirmă din prima frază faptul că în cadrul programului Visa Waiver în care ne-am încadrat suntem obligaţi să impunem cip biometric.
Radu Moraru: Dar România nu prea s-a încadrat.
Victor Roncea: România e stat suveran, Statele Unite nu pot impune României acest lucru.
Maica Ecaterina: Mulţumim Domnului că guvernanţii fură. Pentru că banii se trimit de la FMI grămezi pentru acest deziderat. Mereu se anunţă la radio şi la televiziuni sume alocate pentru computerizarea satelor din România, pentru computerizarea instituţiilor, pentru computerizarea spitalelor. De la FMI. Dar până acum nu s-a putut, pentru că s-a tot furat.
Radu Moraru: Să fim sinceri, sunt multe avantaje pe care le aduce acest sistem computerizat. Tot ce e computer ne-a adus multe avantaje. Astăzi facem emisiuni ce nu făceam fără telefonul mobil. Şi doar atât vreau să spun, că sunt multe avantaje, sistemul sanitar şi aşa mai departe… deci au cu ce să ne atragă. De ce credeţi însă că până la urmă scopul final e ăla care îl spunea cel din Zeitgeist? De ce credeţi că scopul final e controlul tuturor oamenilor de pe acest pământ?
Ioan Sismanian: O să vă spun eu de ce. Acesta a fost răspunsul, pentru că Hristos, care pentru noi înseamnă lumină, viaţă, adevăr, spune asta. Aşa va fi. Şi e şocant pentru noi acum să gândim că un părinte, într-o vreme de demult, aproape 2000 de ani, Sfântul Ioan ne avertizează că atunci va veni problema când nu o să mai poţi cumpăra sau vinde decât cei ce au această pecete. Problema nu e acum, pecetea nu e aceasta. Pecetea e o fiarizare a tot ce înseamnă pregătire pentru…
Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că acest paşaport e un prim pas pentru a pecetlui toţi oamenii prin acel implant?
Ioan Sismanian: Nu e un prim pas, au fost mulţi paşi înainte.
Radu Moraru: E destul de logic. Din momentul ce acest cip va putea înlocui 7 documente, carduri bancare, permisul de conducere, buletinul, carnetul de sănătate, şcoli şi aşa mai departe, cu siguranţă vor merge oamenii ca turma să îşi bage acest implant.
Ioan Sismanian: O să ai acest implant. Ce folos? Păi folosul e că el nu e numai un deţinător de informaţii, el are şi un efect activ.
Victor Roncea: Uitaţi, contracepţia, e prevăzută în HG.
Radu Moraru: Ai cipul ăla, şi la un moment dat cineva zice, hai să îi manipulez pe oamenii respectivi.
Ioan Sismanian: Eu vă spun un lucru simplu, dacă de exemplu astăzi în mod banal se pun astfel de cipuri pe simplele bagaje… şi bagajul îl pui acolo pe bandă, îi pune cipul, dă-i.
Radu Moraru: Şi noi, omenirea, trebuie să fim aceste bagaje pe bandă. Şi banda are grijă şi te duce unde trebuie.
Ioan Sismanian: Exact. Numai că eu vreau să spun nu.
Radu Moraru: Eu le dau o veste proastă tuturor celor care au asemenea scenarii, invitaţii mei… unul din cei care vine, Ovidiu Bojor, academician, a descoperit reţeta tinereţii fără bătrâneţe şi a spus că el nu va muri niciodată. Nu cred că pot face ăştia cipuri care să reziste atât cât putem noi să rezistăm.
Ioan Sismanian: Vin şi cu noi.
Radu Moraru: Omul la 70 de ani era pe Himalaya…
Victor Roncea: Există şi credinţa.
Ioan Sismanian: Vă mai spun ceva interesant. Pentru creştinism nu lungimea vieţii e problema, ci viaţa veşnică.
Radu Moraru: Eu cred însă ca un creştin ortodox, că nu mă păcăleşte pe mine acest paşaport biometric. La implant şi la cip, acolo cred că ne ducem uşor în pădure.
Maica Ecaterina: Întrebarea este dacă rezistaţi, după ce aţi avut toate bunătăţile la dispoziţie, un studio bun, o bucurie de meserie…
Radu Moraru: Astea sunt trecătoare.
Maica Ecaterina: Păi da, dar le lăsaţi pe toate deodată în clipa în care vine microcipul în mână? Aici e întrebarea.
Radu Moraru: Credeţi că o să-mi pună condiţia, n-ai microcip nu poţi să faci televiziune?
Maica Ecaterina: Exact.
Radu Moraru: Îi mănânc.
Ioan Sismanian: Nu, condiţia o să fie aşa: nu puteţi intra pe uşă.
Radu Moraru: Eu înţeleg ce spuneţi. S-ar putea ca într-o bună zi să fii izolat dacă nu ai cip.
Ioan Sismanian: Să vă pun o întrebare simplă: acum 10-15 ani, când au apărut cartelele de telefon?
Radu Moraru: În România acum vreo 20 de ani.
Ioan Sismanian: Uitaţi-vă, a început să spună, să nu poţi cumpăra, să nu poţi vinde, cei care au…
Radu Moraru: Card aveţi?
Ioan Sismanian: Nu.
Radu Moraru: Eu am şi nu-l folosesc, şi vreau să îl dau înapoi. M-am plictisit de băncile astea care… nu vedeţi că nu mai rezistă băncile? Noi rezistăm, nu rezistă băncile.
Maica Ecaterina: Trebuie să dispară banul, ca banul să fie inclus în microcip.
Radu Moraru: Vă dau o veste bună, încă în România se poate trăi fără card de supermarket, fără card de farmacie… încă.
Ioan Sismanian: Dar studenţii au card, că nu se poate altfel, din păcate.
Radu Moraru: Au, dar se poate trăi şi fără.
Maica Ecaterina: Numai două minute vreau să citesc un lucru, referitor la acuzaţiile sau intenţiile de acuzaţii, sau cuvintele răstălmăcite despre care s-a discutat în legătură cu numele meu. Eu nu vorbesc de la mine niciodată, vorbesc din cuvintele sfinţilor părinţi. Şi cuvântul spune aşa, fericitul Teodoret povesteşte despre Alfa Afrat, din Pustia Siriei, şi zice aşa: Împăratul cel de tot nebun, Valence, l-a văzut odată când mergea la locul exerciţii ostăşeşti, că acolo se adunau cinstitorii Treimii. În timp ce umbla pe malul râului, cineva l-a arătat împăratului care privea din patul său, şi acesta l-a întrebat încotro merge cu atâta grabă? Răspunzând el că merge să se roage pentru lume, pentru împărăţie, împăratul l-a întrebat din nou: „Şi de ce, dacă ai făcut făgăduinţele călugăreşti, umbli aşa fără frică prin piaţă, părăsind liniştirea chiliei?” La care Afrat răspunde: „Spune-mi împărate, dacă aş fi fost o fecioară care stă închisă în iatac şi aş fi văzut că cineva dă foc casei tatălui meu, ce m-ai fi sfătuit să fac la vederea casei în flăcări? Să stau înăuntru şi să trec cu vederea pârjolul? Întrucât după sfatul pe care l-ai fi dat unei fecioare închise în iatac, sunt silit să fac şi eu, care am făcut făgăduinţele călugăreşti. Iar de mă mustri că las liniştea, mustră-te mai degrabă pe tine care dai foc casei lui Dumnezeu şi mă sileşti pe mine să îl sting. ”
Ioan Sismanian: Un cuvânt din Evanghelie spune aşa: „Ieşiţi, osebiţi-vă, zice Domnul, de ce e necurat nu vă atingeţi, şi eu vă voi primi pe voi. Şi vă voi fi vouă Tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul.
Maica Ecaterina: Şi nu uitaţi că suntem popor creştin de 2000 de ani.
Victor Roncea: Şi eu aş vrea să spun că din punct de vedere al unui jurnalist, trebuie să ne dăm seama că e şi o măsură de impunere a unui stat poliţienesc şi trebuie să ne apărăm libertatea câştigată.
ORA: 20:00
DATA: 26-02-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
Cu multumiri pentru postul B1TV
si Monitoring Media

NASUL si Pasapoartele Biometrice. Seria a II-a, care a disturbat activitatea patriarhal-politieneasca. Radu Moraru, Maica Ecaterina, V. Roncea VIDEO

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”. Sunt Radu Moraru, o emisiune lungă aseară, dar am văzut cât de mulţi oameni au fost interesaţi de subiectele de aseară. Astăzi, cum am anunţat, continuăm o dezbatere care sincer nu credeam că vă stârni atâtea valuri de audienţe, dar şi de scrisori. Astăzi a fost o… nu ştiu dacă a fost urmare a emisiunii, dar s-a întâmplat ceva în Parlamentul României, şi anume HG-ul acela satanic, cum îi spuneam eu în glumă, 1566, adică 1 + 5 = 6 şi încă 2 de 6, am putea spune 666 în glumă, a fost trimisă înapoi la comisie pentru a fi din nou discutată. După cum ştiţi, pe şest, pe final de mandat, Călin Popescu Tăriceanu a dat acest HG fără să existe însă o dezbatere în opinia publică. Şi atunci noi ne-am gândit să facem această dezbatere şi aseară aţi văzut, Maica Ecaterina şi Victor Roncea m-au combătut puternic când încercam să dau argumente pro-paşapoarte biometrice, sigur încercând să joc pe avocatul diavolului. În această seară ne-am gândit să chemăm şi un deputat din Parlamentul României, să discutăm în continuare despre oportunitatea introducerii în România de asemenea documente. Se vorbeşte de paşapoarte biometrice, de permise de conducere şi cu siguranţă cu toţii ne gândim şi la ce spuneau verstele Bibliei legat de cifra fiarei, de acele implanturi care sperie pe toată lumea. E greu de crezut astăzi că în România ar putea cineva să fie de acord sau mulţi să fie de acord cu aceste implanturi, adică să avem băgate pe sub piele nişte cipuri care să conţină toate datele noastre. Discutăm în această seară despre tot. Aştept mesaje de la dumneavoastră, argumente pro şi mai ales aş vrea să îi trezim pe cei care sunt pro în această seară şi să ne scrie. Poate că argumentele lor pot fi mai puternice decât cele pe care le-am prezentat aseară, le vom prezenta şi astăzi. (…) Viitorul omenirii e sumbru. O ştim de 2000 de ani. În câteva clipe Maica Ecaterina şi Victor Roncea la „Naşul”. Reluăm discuţia lansată aseară.

Radu Moraru: Am revenit. Două emailuri: „Hai să fim serioşi, cu ce deranjează un cip? De ce trebuie să ne prostim? Ce ar fi să ne întoarcem în peşteri, ce ar fi să renunţăm la electricitate? Chiar trebuie să ieşim în stradă pentru orice avans tehnologic? Manipulaţi vor fi numai cei slabi. E inevitabilă această schimbare. Suntem conduşi de noi înşine sau trebuie un preot ca să ne spună ce să facem? Cât mai trebuie să rămânem în urmă?” spune Stan Radu Vasile, din Târgu Neamţ. Bună seara. Multe mesaje după emisiunea de aseară, sunt multe argumente contra acestor implanturi, contra acestor cipuri din documentele noastre de călătorie. Până la urmă credeţi că interpretăm bine versetele din Biblie? Credeţi că marii cărturari au înţeles cu adevărat sensul acelui verset în care vorbim de numărul fiarei?
Maica Ecaterina: E o problemă foarte delicată. E ca un reziduu al discuţiei dumneavoastră în sensul că s-a creat aşa un fel de peliculă, să îi spunem, asupra ţării noastre. Ea funcţionează de vreo câteva sute de ani, nu de acum. Şi pelicula acoperă capacitatea noastră de penetrare în divin. Spre divin. De aceea punem sub semnul întrebării orice fel de cuvânt care vine din partea unei autorităţi bisericeşti, chiar a Bibliei în sine. Dispute interminabile, în foarte mare parte sunt datorate celor două războaie mondiale şi a activităţii umane între cele două războaie mondiale, a căderii absolute din perioada aceea, cu pecetluirea definitivă a comunismului din ţara noastră. Şi atunci acest tip de gândire pe care dumneavoastră l-aţi aruncat în eter acum…. deci, pe scriptă, noi funcţionăm ca 87% popor ortodox. Îmi plânge sufletul de durere a acestor cuvinte. Biserica nu mai pridideşte să bage în pangare şi în librării cărţi doveditoare a celor 2000 de ani de creştinism pe pământul ortodox român. Că suntem creştinaţi de 2000 de ani de Sfântul Apostol Andrei. Aici este…
Radu Moraru: Credeţi că biserica a pierdut competiţia cu mass-media?
Maica Ecaterina: Absolut. Şi atunci astfel de întrebare, e… îmi cer iertare, că vine din partea dumneavoastră, vă stimez, vă apreciez munca pe care o faceţi… e o mărturisire, şi e extraordinar de mare lucru în zilele noastre, dar ea vine cu un mare semn de întrebare…
Radu Moraru: Ştiţi ce presupune meseria mea? Să fiu de multe ori avocatul diavolului.
Maica Ecaterina: Da. Nu uitaţi că sunt nepoată şi fiică de ziarist, cunosc problema. Dar ce facem cu sufletul românesc care era ancorat până mai acum 2000 de ani, atât din punct de vedere religios, cât şi din punct de vedere civil, zi de zi…
Radu Moraru: Să vă dau un răspuns. Aş fi de acord, pe de o parte, cu aceste documente cu cip, nu aş fi de acord să mi se bage în corp nimic străin, electronic, nicio antenuţă. Nimic. De ce credeţi că odată ce se introduc aceste documente, suntem prinşi în acea capcană în care nu vom putea să ne mai opunem şi vom cere să fim implantaţi?
Maica Ecaterina: E vorba de o influenţă extraordinară care se petrece încă începând din momentul în care codul de bare s-a aruncat pe piaţă. Vă rog să mă credeţi că eram din acei partizani care au aruncat prima dată în rândurile creştinismului ideea feririi de astfel de obiecte care conţin codul de bare.
Radu Moraru: Astăzi ai muri de foame, că toate conţin codul de bare.
Maica Ecaterina: Efectiv despre asta e vorba. În sprijinul acesta sunt zeci de articole şi de scrieri ale sfinţilor părinţi trecuţi, ale sfinţilor părinţi din zilele noastre, din secolul 20… numai un singur fragment vă citesc…
Radu Moraru: În America aţi fost vreodată?
Maica Ecaterina: Nu, mulţumesc lui Dumnezeu că n-am ajuns acolo.
Radu Moraru: De ce spuneţi aşa?
Maica Ecaterina: Pentru că o consider o ţară care sub titulatura de democraţie şi libertate acoperă extraordinar de bine nişte orori monstruoase. Şi libertatea e o chestie, un drept dat de Dumnezeu omului.
Radu Moraru: Nu exagerăm aici?
Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, avem liberul arbitru să alegem. Ce credeţi că avem liberul arbitru să alegem cu PSD sau cu PNL? Nu. Să alegem să fim cu Dumnezeu sau cu diavolul. Radu Moraru: Şi credeţi că americanii au ales să fie cu diavolul?
Maica Ecaterina: Nu. Deci este o ţară în care conducătorii şi elitele…
Radu Moraru: Daţi-mi altă ţară unde nu e ca în America?
Maica Ecaterina: Nu prea mai găsim.
Radu Moraru: Cică găsim, dacă a zis papa că aici e Grădina Maicii Domnului… De ce o fi zis aşa?
Victor Roncea: Pentru că este, pe de o parte, din tradiţia noastră ortodoxă.
Maica Ecaterina: Vedeţi dumneavoastră, timp de câteva, o mie şi ceva de ani s-a discutat mereu, domne, Biserica trebuie să îşi vadă de rugăciunea lor, de Doamne miluieşte, şi să lase politicul în pace. Problema, dacă o priveşti de la începuturile creaţiei, de la facere, de la momentul căderii lui Lucifer, revenind la textul pe care l-am spus ieri, titulatura de 322 te duce la facere, căderea lui Adam, şi căderea lui Lucifer din titulatura de înger al lui Dumnezeu, în diavol pe pământ, asta e dorinţa. În dedesubt e aberant, e anacronic, să vii la o televiziune mondenă în zilele noastre şi să spui, domne, vezi că ăia se luptă cu diavolul. Pare aberant. Luăm însă seria întreagă de filme făcute, care s-au strecurat…
Radu Moraru: Deci diavolul v-a luat-o înainte ca discurs.
Maica Ecaterina: Totdeauna face asta.
Radu Moraru: De ce o fi lăsat Dumnezeu competiţia asta pe pământ, şi tot timpul diavolul să aibă un pas înainte?
Maica Ecaterina: Dar nu e un pas înainte. Pentru că eu vă pot spune din experienţa proprie… viaţa mea n-a fost o viaţă uşoară la început şi nici o viaţă lipsită de periculozităţi în sensul acesta.
Radu Moraru: Pentru cei care nu ştiu, aţi fost actriţă, aţi avut o viaţă tumultuoasă, poate facem şi o emisiune o dată.
Maica Ecaterina: Mulţumesc, nu mă deranjează. Chiar mă bucură. Pentru a vedea omul că dintr-un exponent şi un practicant aproape fără voie al satanismului, se poate ajunge un slujitor al lui Dumnezeu.
Radu Moraru: Dar atunci nu era diavolul cu atâtea televiziuni…
Maica Ecaterina: A, mulţumim…
Radu Moraru: În România aveaţi decât două ore.
Maica Ecaterina: Aveam altele. Uite un spiritist, uite un yoga, uite un paranormal, uite un bioenergie… asta a fost toată creaţia asta newageistă în care eu m-am format în tinereţea mea, şi mult înainte… anii ’60 să ne amintim, formaţia Beatles, care a pus bazele rockului şi a muzicii psihedelice din ziua de astăzi, formaţia Beatles îl are ca mentor pe unul dintre cei mai satanişti oameni din lumea asta, de altminteri creator al cultului satanic…
Radu Moraru: Cine?
Maica Ecaterina: Alicia Crawley.
Radu Moraru: Dar Beatles a făcut o muzică atât de frumoasă…
Maica Ecaterina: Da, ca să atragă. Pentru că diavolul nu va veni la sfârşit… nici microcipul nu va veni cu forţa. Toţi ne vom duce.
Radu Moraru: Dacă vei fi şantajat… dacă nu te primesc în spital fără cip, ai de ales între a muri şi a pune cipul.
Maica Ecaterina: Dacă ai conştiinţă creştină… pentru asta am ieşit aici, în faţa telespectatorilor, pentru a striga către 23 de milioane de oameni. Dacă m-or auzi măcar 3, şi vor crede, să se trezească la conştiinţa adevăratei credinţei creştine, a adevăratei meniri pe pământ a omului. Omul, zice Psalmul 1 al lui David, cu puţin l-ai micşorat Doamne pe om faţă de înger. Oare ce o fi vrut să spună David aici? Ce e omul până la urmă? Şi de ce suntem veniţi aici pe pământ?
Radu Moraru: Ca să pierdem în final bătălia cu diavolul.
Maica Ecaterina: De ce să o pierdem?
Radu Moraru: Păi el are toate. El poate să vină cu cipul, el poate să vină cu toate…
Maica Ecaterina: E o provocare. Pentru că în smerenie, în binecuvântare, în umilinţă, în rugăciune… unde sunt 2 sau 3, e şi Dumnezeu cu ei.
Radu Moraru: Este întotdeauna Dumnezeu cu noi atunci când discutăm despre…. chiar şi despre acest subiect. Dar întrebarea e aşa, un om care are cip credeţi că nu poate să fie milos?
Maica Ecaterina: Nu, nu mai poate să fie nimic. Spune telespectatorilor despre cazul pe care îl ştii din America referitor la colegul nostru…
Victor Roncea: Sorin. Da, e vorba de un caz foarte grav care a fost relatat în presă foarte fugar şi tot la modul acesta derizoriu. Un român, întâmplarea face să fie român, a făcut o glumă nepotrivită într-un avion din Statele Unite, în sensul că vorbind la telefon, stewardesa l-a rugat să închidă telefonul, şi el a spus, e doar un telefon, nu e o bombă.
Radu Moraru: Dar cumva a glumit? Că ştirea venise că e o bombă.
Victor Roncea: E posibil să fi fost înţeles greşit, sau stewardesa să fi vrut să fi înţeles greşit, dar pur şi simplu i-a făcut-o, atunci chem FBI-ul, ceea ce a şi făcut. De la o simplă conversaţie la telefon, omul a ajuns la Guantanamo, implantat cu cipuri, bătut, interogat…
Radu Moraru: Implantat cu cipuri?
Victor Roncea: E obligatoriu în zona în care a fost. Un cetăţean român, e vorba de Sorin Ifrim, despre care nu ştiu cât s-a auzit în România sau la Ministerul de Externe.
Radu Moraru: Şi el ce face?
Victor Roncea: A fost arestat, între timp a fost eliberat în urma mărturiilor unor apropiaţi, după lungi interogatorii, în stilul Guantanamo…
Radu Moraru: Şi cipul încă îl mai are în organism?
Victor Roncea: Are la ora aceasta două cipuri în organism, implantate în zona pieptului, care îi controlează mişcările.
Radu Moraru: Deci el e eliberat sub supraveghere?
Victor Roncea: Cam aşa ceva. Nu s-a terminat procesul, e în continuare potenţial terorist.
Radu Moraru: M-a mirat faptul că ai noştri când au scos acest HG, cu introducerea acestor paşapoarte, au evitat din start anumite instituţii, Parlament, SRI, SIE, Curtea Constituţională…
Victor Roncea: Au evitat în primul rând orice dezbatere publică.
Radu Moraru: Dar de ce n-au propus o lege, domne, hai să punem cipuri infractorilor ăstora care au comis crime, violuri?
Maica Ecaterina: Pentru că nu e vorba de asta. Asta e o undercover. E o manevră…
Radu Moraru: Credeţi că urmăresc un scop precis clar?
Victor Roncea: Absolut. Pe termen lung.
Radu Moraru: Care e scopul lor?
Victor Roncea: Controlul total al omenirii. În momentul în care se ştie ce brânză vinde oierul nostru din munte, de ce trebuie oierul nostru să îşi pună codul de bare pe brânză? Ca să se ştie la câte grame vinde şi câte persoane cumpără? E o aberaţie mondială prin care se doreşte controlul total. Dacă Stalin ar fi avut posibilitatea să impună această tehnologie, credeţi că ar mai fi murit vreodată comunismul? Mă îndoiesc. Dacă în 21 decembrie 1989 cei care au ieşit în stradă aveau cipurile sub o formă sau alta, credeţi că ar fi îndrăznit să mai iasă pe stradă? E o formă de dictatură.
Radu Moraru: Vă dau nişte elemente noi. Mirela Sofronie spune, „o directivă a Uniunii Europene spune că măsurile obligatorii a fi introduse prin directive ale Uniunii Europene nu vor face obiectul unei dezbateri”. Asta înseamnă că ceea ce ne obligă Uniunea Europeană, Guvernul nu mai supune dezbaterii, ci pur şi simplu asta trebuie introdus.
Victor Roncea: E teroare. Am aici opinia Grupului european de etică în ştiinţă şi noi tehnologii către CE, care cere dezbatere între 18 şi 36 de luni.
Radu Moraru: Data introducerii s-a amânat de Guvern de 4 ori, din 2005 până acum.
Victor Roncea: Dar ei nu au făcut dezbaterea, deşi s-a amânat.
Radu Moraru: Aici e vina Guvernului.
Victor Roncea: Evident. Dar vedeţi când spunem chestia asta cu europenii, s-a transformat Bruxelles-ul în Moscova, e lumina de la Răsărit? De ce trebuie să ne aplecăm cu toţii în faţa Bruxelles-ului?
Radu Moraru: Da. Eu spun că Guvernul nostru trebuia să facă o dezbatere, băi Bruxelles nu pot să introduc în România, că uite ce spun ai noştri.
Victor Roncea: Uitaţi ce spune Varujan Vosganian, ministru la data respectivă, care a contribuit şi el printr-o semnătură pe o ordonanţă similară, din 18 decembrie, cum îşi bate joc el de români. Astăzi s-a dezbătut în Senat problema acestor paşapoarte…
Radu Moraru: Nu, s-au dezbătut doar nişte corecturi la aceste… nu s-a discutat dacă să se oprească această HG.
Victor Roncea: Evident. Dar cred eu că dacă nu exista această dezbatere publică de ieri-seară, dacă nu ieşeau nişte nebuni în stradă de două ori, dacă nu era apelul părintelui Iustin, poate totul trecea neobservat.
Radu Moraru: Ce a zis Varujan Vosganian?
Victor Roncea: A atras atenţia că orice superstiţie vine din lipsă de informare, ceea ce generează teamă, „şi eu cred că ar trebui să mai cumpănim şi să facem o dezbatere”. Păi de ce n-a făcut-o când era în Guvernul României?
Maica Ecaterina: Dar despre care superstiţie ar fi vorba?
Victor Roncea: Un alt senator, Toni Greblă, afirmă: „În realitate datele incluse în paşaportul electronic sunt de două categorii, o fotografie care există şi în prezent, şi amprentele de la două degete”. Păi acest senator PSD e chiar o greblă, pentru că nu ştie nici măcar normele metodologice. E vorba de amprentele tuturor degetelor, de amprenta facială, oculară… electronice.
Maica Ecaterina: Deci amprentele nu se iau ca pe vremuri aşa. Dar să venim cu informaţia, noi am participat la întâlnirea de la Azac, unde doi domni colonei de la MAI au venit să ne expună datele de pe paşaport cu obiectul în mână. Şi ne-au spus, conţine 52 de măsuri de securitate. S-a întrebat din sală, astea sunt incluse în microcip? Nu, microcipul e aparte. Microcipul conţine antenă. Acolo înăuntru e un text. Nu se ştie ce scrie acolo. Nu ni se spune.
Radu Moraru: Păi trebuie să conţină antenă ca să poată fi citit.
Maica Ecaterina: Da, dar poate să fie citit de la distanţă.
Radu Moraru: Vă citesc ce aflu de la Mirela Sofronie: „Nu este nicio legătură între nr. 666 şi elementele din cip de tip RFID. Datele nu se pot citi decât de la maxim 20 de cm. Apoi degeaba citeşti, că datele sunt criptate. E aşa-numitul pki, public key infrastructure”.
Victor Roncea: Îi recomand Mirelei să intre pe internet… arma asta a adevărului, dar şi a minciunii, şi să caute pe youtube.
Maica Ecaterina: Dumneavoastră ştiţi cum se numeşte computerul de la Bruxelles? Fiara! The Beast.
Victor Roncea: Să spunem că e o poreclă.
Radu Moraru: Nu sunt prea multe fiare acum?
Maica Ecaterina: Bine, dar pe aia chiar o cheamă Fiară. Iar pe microcipuleţul acesta pe care noi vrem să îl purtăm tot timpul, aşa cum pe umărul drept se aşează îngerul de la botez….
Radu Moraru: Mă gândesc că internetul acesta, care nu mi-aţi spus a cui armă e…
Victor Roncea: În momentul în care e propovăduit adevărul, e graţie lui Dumnezeu, arma adevărului.
Maica Ecaterina: Din partea mea veţi vedea lucrul acesta, că Dumnezeu foloseşte chiar armele diavolului pentru ca să te aducă la el.
Radu Moraru: Deci Diavole, te-am păcălit cu arma asta, internetul.
Victor Roncea: Deci pe youtube să tasteze 3 cuvinte, cloning, RFID, passport, şi o să dea de o filmare a unui hacker american…
Radu Moraru: Avem şi noi imaginile, poate clona aceste…
Maica Ecaterina: Dar de la 100 de metri, 200 de metri, nicicum de la 20 de cm.
Radu Moraru: Întrebarea mea e de ce o antenă, pe care o avem şi noi acum…?
Maica Ecaterina: Da, numai că se dau erori.
Radu Moraru: Dar de ce antena asta e bună şi antena asta pe care o are acel cip din paşaport nu e bună?
Maica Ecaterina: Dar nu spune nimeni că e bună. S-au introdus toate aceste măsuri şi se vor introduce până la momentul final al implantării în corp. Nu înseamnă că buletinul sau paşaportul e diavolul în el. Nu înseamnă că mi-am pierdut identitatea definitiv şi mi-am pierdut mântuirea, dacă eu iau acest lucru. E vorba de faptul că e o obişnuinţă.
Radu Moraru: Zice aşa, „adevărata credinţă nu înseamnă bigotism. În legislaţie există posibilitatea procurării unui paşaport temporal, valabil 6 luni, fără cip”.
Maica Ecaterina: Da, aşa este.
Radu Moraru: „Naşule, mai bine fă o emisiune despre şpăgile care se dau pentru a ocupa un post de preot în Bucureşti sau oriunde în ţară”.
Maica Ecaterina: Să ne lase doamna Mirela, să se ducă, poate se gândeşte că mai există şi mănăstiri…
Radu Moraru: Dar să ştiţi că şi eu am auzit de şpăgi.
Maica Ecaterina: Pădure fără uscături nu există. Dar nu asta e discuţia. Biserica e şi ea o instituţie cu oameni ca şi noi. Ca şi oricine.
Radu Moraru: Şi Burkina Faso şi China şi India au aceste paşapoarte electronice.
Victor Roncea: Tocmai asta e problema. Dar în China nu există un popor creştin ca în România, nici în Burkina Faso. Şi asta ar trebui să înţeleagă…
Radu Moraru: Ziceţi că în religia noastră, e clar că aceste paşapoarte biometrice reprezintă acea etichetă a fiarei despre care vorbeşte Biblia.
Victor Roncea: Nu o spun eu, o spun mari duhovnici şi mari sfinţi.
Maica Ecaterina: O spun de la 1600. Eu propun ce am propus… ca şi monarhie, eu locuiesc în Israel. Dar totuşi îndrăznesc, în ciuda faptului că locuiesc acolo, îndrăznesc să cer BOR, dacă sunt de acord cu parlamentarii, cu guvernele mondiale, să scoatem sfinţii părinţi din calendare. Din moment ce nu ne mai interesează părerile lor.
Radu Moraru: E vreun sfânt părinte care să fie de acord?
Maica Ecaterina: Nu există aşa ceva.
Victor Roncea: Un sfânt părinte nu este, dar s-ar putea să fie un sfânt Sinod care să fie de acord, pentru că vin veşti proaste de la Patriarhie, anume că Patriarhia Română, ceea ce ar fi un precedent în lumea ortodoxă, ar putea fi prima Patriarhie…
Radu Moraru: Nu e precedent. Serbia a introdus.
Victor Roncea: Eu vorbesc de poziţia patriarhiilor. Nici Biserica Ortodoxă sârbă, nici cea rusă, ucraineană, greacă, rusă, bulgară… nu au acceptat vreodată.
Maica Ecaterina: La început s-au opus.
Victor Roncea: Niciodată nu au acceptat. Dimpotrivă, au respins de la bun început.
Radu Moraru: Rusia a introdus de peste un an, Grecia a introdus şi ea…
Maica Ecaterina: Asta vorbim la nivel guvernamental. Biserica a fost forţată să primească aceste lucruri. Din Biserică sunt şi ei cei care circulă peste graniţe şi îşi iau paşaportul respectiv, şi cei care susţin, domne, nu? Deci există şi posibilitatea, de exemplu, în Moldova s-a făcut referendum şi s-a ajuns la concluzia, pentru a obţine dreptul de a nu avea CNP şi nici buletinul cu CNP, au cerut Guvernului şi s-a aprobat, o perioadă…
Victor Roncea: E o perfidie a guvernului comunism de la Chişinău, care înţeleg că va fi aplicată şi la Bucureşti. Despre ce e vorba? Patriarhia Română am înţeles că va da mâine un comunicat prin care va sugera Guvernului să dea posibilitatea alegerii. La ora aceasta e obligatoriu să ai paşaport cu cip. Şi nu e vorba numai de paşaport, e vorba de permis auto şi din 2011 de carte de identitate.
Radu Moraru: Crezi că până la urmă vom fi obligaţi?
Victor Roncea: Păi la ora asta suntem obligaţi.
Maica Ecaterina: Dacă luaţi celelalte ţări.
Victor Roncea: Din 2011 o să avem cu toţii cărţi de identitate.
Maica Ecaterina: Noi am participat la întrunirea asta unde au fost cei doi reprezentanţi ai MAI care ne-au certificat, toate datele prezente în paşapoartele din momentul acesta vor fi prezente în buletinele care vor fi gata pe întreg teritoriul României, în 2011. Care va să zică că ele deja sunt în lucru.
Radu Moraru: Dar dacă acceptăm acest compromis? Se vorbeşte de foarte mulţi ani să ai un singur card, pe care să ai toate datele. Cei de la bancă vor citi doar date de bancă, cei de la Poliţie doar elementele de poliţie, cei de la Sănătate doar date de sănătate. În sensul că nu va exista niciun organism care să poată citi toate datele.
Victor Roncea: Şi într-o zi ca să eviţi posibilitatea de a-l pierde, se va implanta, că e mai simplu.
Maica Ecaterina: La noi au apărut ceasurile astea, la metrou, de exemplu. Sunt nişte ceasuri. În loc de cartela de intrare la metrou, dar şi la RATB, tramvai, tren, autobuz, orice, vei avea acest ceas.
Radu Moraru: Să vă dau un alt exemplu.
Maica Ecaterina: I-a fost luat un interviu unui tânăr care a zis: „O, dar ce minunat! Până acum îmi cădea tot timpul din blugi, acum îl am în ceasul de la mână şi am terminat”.
Radu Moraru: De fapt aici e întrebarea. Eu cred că totuşi e libertatea noastră. Unii vor prefera să aibă acest card în buzunar tot timpul. Alţii vor prefera, domne, ştii ce, mă mai duc la piscină… ştiţi că în cluburile de lux se dă o brăţară pe care o pui acolo două săptămâni, dar cu brăţara aia care are şi cip, te duci comanzi mâncare, băutură şi acolo ţi se contorizează toate notele de plată. Când eşti în chiloţi nu trebuie să umbli cu portofelul la tine, cu cheia de la hotel…
Maica Ecaterina: Dar ce facem cu miile de implanturi care s-au făcut deja?
Radu Moraru: Deci până la un punct e de bine.
Victor Roncea: Acestea sunt argumentele celor care încearcă să ne manipuleze. Dar există şi o metodă inteligentă de a evita toată această poveste. Că dacă ai cipul la tine scapi. În accident…
Radu Moraru: Aici să ştii că sunt de acord.
Victor Roncea: Da, dar există o metodă mult mai simplă. Stocarea de date. Fiecare dintre noi e într-o bază de date.
Radu Moraru: Tu cazi pe stradă, n-ai niciun act la tine…
Victor Roncea: De aia ni s-a cerut să avem buletinul cu CNP.
Maica Ecaterina: Dar hai să scoatem antena din microcip, hai să scoatem datele… 0101 devine 4, nu 6.
Radu Moraru: Dar 0101 e un sistem binar… lumea de astăzi, totul e bazat pe sistemul binar.
Maica Ecaterina: Există o grupare de ciberneticieni japonezi, creştini… pentru că creştinismul s-a răspândit, apropo… e unul din semnele care se explică în Biblie înainte de venirea ca tot globul pământesc să aibă 666, numărul fiarei, trebuie să se transmită toate datele creştine la tot globul pământesc.
Radu Moraru: Adică dumneavoastră sugeraţi că practic se urmăreşte şi numărarea creştinilor, identificarea creştinilor? Cum se făcea identificarea evreilor cu steluţa respectivă?
Maica Ecaterina: Exact.
Victor Roncea: Cipul poate înmagazina mai multe date. Inclusiv dosarul tău personal, în care scrie eşti ortodox, ai ochelari, nu îţi place de Călin Popescu Tăriceanu şi aşa mai departe.
Radu Moraru: Mie-mi place de Călin Popescu Tăriceanu.
Maica Ecaterina: Da.
Radu Moraru: Dar mai citiţi-mi un pic versetul din Biblie…
Maica Ecaterina: Plecăm în Vechiul Testament unde la David…
Radu Moraru: Mai e valabil Vechiul Testament?
Maica Ecaterina: Cum să nu?!
Radu Moraru: Am auzit de multe ori oameni care spun, domne, eu trăiesc după Noul Testament, nu după Vechiul.
Maica Ecaterina: Acei oameni trăiesc după capul lor. Fac o biserică a lor, o credinţă a lor şi mulţi din românii pe care i-am auzit, de foarte proastă factură, au spus, eu am credinţa mea, în sufletul meu, eu fac ce vreau eu, gândesc cum vreau eu, mă ghidez după anumite cărţi, nu după ce spune popa… deci aceste conlucrări…
Radu Moraru: Adică toţi avem un mod de a trăi propriu. Ce spune în Apocalipsa, Noul Testament…
Victor Roncea: 13, cu 16-17. „Şi ea îi sileşte”, deci fiara despre care vorbeam, The Beast, în engleză, cum aţi speculat dumneavoastră…. „şi i s-a dat ei să insufle chipului fiarei”. Deci există un chip al fiarei, separat de fiară. Chipul fiarei există, acest ecran minunat pe care noi tot îl urmărim.
Radu Moraru: Care e nuanţa aici, cine e fiara şi cine e chipul fiarei?
Maica Ecaterina: 666.
Radu Moraru: Îl ştergem pe Călin Popescu Tăriceanu de aici, că l-au şters şi românii din memoria recentă. Avem aşa, fiara şi chipul fiarei.
Maica Ecaterina: Vedeţi, i s-a dat ei, acestei fiare, să insufle Duh chipului fiarei.
Radu Moraru: Deci fiara trimite Duh chipului fiarei.
Maica Ecaterina: „Şi să grăiască acel chip al fiarei. Şi să îi omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei”.
Radu Moraru: Cine să omoare, chipul fiarei…?
Maica Ecaterina: Să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei.
Radu Moraru: Deci fiara omoară pe toţi cei care nu se vor închina chipului fiarei.
Victor Roncea: Deci care nu acceptă cipul.
Maica Ecaterina: „Şi ea îi sileşte”, ea fiara…
Radu Moraru: Deci toţi cei care sunt cu chipul fiarei, ăştia n-au treabă. Sunt exceptaţi.
Maica Ecaterina: „Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici, pe cei mari, pe cei bogaţi, pe cei săraci”, ea fiara adică, „slobozi, robi, să pună semn pe mâna lor…”
Radu Moraru: Deci frunte sau mâna dreaptă.
Victor Roncea: Şi e bine de observat că această companie, VeriChip care implantează cipuri în America, recomandă implantarea în mâna dreaptă.
Radu Moraru: Am văzut că sunt unii care au făcut cercetări şi au zis, domne, cea mai bună poziţie pentru acest cip este sub scalp, adică sub pielea capului, sau pe mâna dreaptă. Asta e o coincidenţă, să zicem.
Victor Roncea: O altă coincidenţă.
Radu Moraru: Sau băieţii au studiat Biblia şi au zis, dacă Biblia ne indică acolo, hai să facem acolo. Ori la mişto, ori…
Maica Ecaterina: Dar ştiţi cine e firma care se ocupă cu asta? Mondex. Mon, e jumătatea din money, bani, şi dex, dexter, dreapta. Deci banii la mâna dreaptă. „Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei”.
Radu Moraru: Deci toţi aceşti oameni, doar ei vor putea vinde sau cumpăra.
Maica Ecaterina: Care au numele fiarei. Deci toţi care au un număr, e vorba de numele… deci pe mine mă cheamă Maica Ecaterina sau Monica Femă, pe el îl cheamă 666. Pe fiară.
Radu Moraru: Dar fiecare va avea alt număr.
Maica Ecaterina: Alt număr da, dar tradus în dedesubt e 666.
Victor Roncea: E vorba de pecete.
Radu Moraru: Codul de bare înseamnă un infinit de numere, dar au toate 666 comun, ca simbol.
Maica Ecaterina: Da.
Radu Moraru: Deci aceştia, care vând şi cumpără, au 666.
Maica Ecaterina: Asta spune Apocalipsa. Pentru că e numele, sau numărul numelui fiarei. Deci spune clar. Şi numărul este, „aici e înţelepciunea, cine are pricepere să socotească că numărul fiarei e număr de om, şi e 666”.
Radu Moraru: 666. Aceştia sunt toţi care vor avea un semn în frunte sau mâna dreaptă, ei, doar ei vor putea să vândă şi să cumpere, şi toţi au numele numărului fiarei, adică un număr, 666. Ştiţi ce înseamnă asta? Un fel de OK. Se vede colegii? Cică semnul acesta înseamnă 3 de 6. 666.
Maica Ecaterina: Da, aşa este.
Victor Roncea: O altă coincidenţă.
Radu Moraru: Dar ce păţesc ceilalţi?
Victor Roncea: Ceilalţi suntem noi, care trebuie să ne opunem.
Radu Moraru: Dar ce spune Biblia pentru ceilalţi?
Maica Ecaterina: E vorba de apelul părintelui, că de aici am pornit.
Victor Roncea: Avem astăzi un nou apel al părintelui Iustin. Care practic a fost un avertizor public. Pentru că dacă dânsul nu făcea acel apel memorabil de pe 14 ianuarie, la ora asta nu vorbeam despre cip, Patriarhia evita la şedinţa sfântului Sinod să se adreseze statului, şi în Senat trecea totul pe şest. Şi maică, vă dau apelul de astăzi.
Maica Ecaterina: Da, primul apel, era vorba de apelul către creştinii care cunosc Biblia, care înţeleg…
Radu Moraru: Restul, ce se întâmplă?
Maica Ecaterina: Spune părintele Iustin: „Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni. N-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului, nici a neştiutorului, ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat. Că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox. Care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai a trupului acestuia pe pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii, ei ne cotropesc sufletele noastre asupra cărora nu au niciun drept. M-am adresat către cei care nu şi-au stins cu desăvârşire flacăra credinţei în inimile lor. Cu multă durere sufletească spun, şi îmi cer scuze că trebuie să fac această observaţie prin care nu incriminez şi nu învinuiesc pe nimeni, dar mă doare sufletul să văd atâta nepăsare şi ignoranţă din partea elitelor acestui neam, din partea oamenilor de cultură, laici sau clerici, care prin tăcerea lor săvârşesc o lepădare de Biserică şi de neamul în care s-au născut. Simplul creştin ortodox parcă e mai atent la aceste greutăţi. Participă cu mai multă durere decât participă chiar preotul lui. Stând în afara tuturor acestor conflicte, nepăsători faţă de oaia care e sfâşiată de ogor, sau la distanţă, şi se uită cum o devorează lupii. Cu multă durere am sesizat că cei mai mulţi dintre părinţii noştri parohieni nu au luat nicio măsură, măcar câtuşi de puţin să facă cunoscute nişte momente grele în istoria noastră.”
Radu Moraru: Bun, să vă arăt şi eu două materiale interesante, care cred că se completează. În exclusivitate filmate de Victor Roncea. Hai să vedem imaginile. Sunt subtitrate…
Reporter: Părinte, cum ne îndemnaţi să luptăm acum împotriva însemnării acesteia electronice, cu cipuri?
Intervievat: Asta e o mare primejdie, dragă. Nu credeam să înceapă aşa de curând. E fără discuţie, nu trebuie acceptat cu niciun chip. Acum lucrează şi el sistematic, de asta m-a îngrijorat pe mine poziţia părintelui Iustin, că le-am dat ocazie. Eu observ ce reacţie s-a făcut în urmă: schimbă poziţie, schimbă tactica. C-am văzut că pe toate părţile numai asta se discută, şi numai asta mă întreabă lumea. „Ce facem cu astea?” Le-am spus domne, eu nu accept. Atât pot să vă spun. Sigur, ei vor să ne familiarizăm cu 666, asta vor. Să ni-l bage ori în piele, ori în identităţile noastre. O mare primejdie. Însă dragii mei… /…/
Reporter: E luptă pentru libertate. Am plecat de la această idee, că statul ne-a supravegheat destul, statul a făcut destul de mult rău cetăţenilor săi, iar statul nu e condus chiar de cine trebuie, nu prea sunt duşi la biserică.
Intervievat: Eu nu numai pe stat îl învinuiesc. Pentru că… mi-a scris părintele Iustin câteva rânduri, mi-a spus după ce a făcut chestia asta. Eu n-am fost de părere să se facă. Avea dreptate, dar la luptă fără strategie e o mare greşeală. Mai ales acum când nu lupţi cu un ins, lupţi cu o fiară propovăduită deja. Şi trebuie să fii organizat. Şi s-a înţeles că eu sunt împotriva a ceea ce a spus Iustin. Nu. Dar nu trebuia să dea bătălia prea devreme, ci organizat.
Reporter: Dar de acum încolo ce putem face?
Intervievat: Ne închinăm, ce să facem?
Reporter: Acum părerea mea e că părintele Iustin a dat acest apel dintr-un motiv simplu. Anul acesta din luna ianuarie au început să fie aplicate ordonanţa şi legea de supraveghere. Acesta e motivul.
Intervievat: Întrebaţi-l care e timpul. Timpul e întotdeauna. Dar când se iveşte o fiară care vrea să te înghită… cum spune şi Antonie cel Mare „Păcatul de care trebuie să te fereşti mai întâi este cel care e mai lângă tine”. Mi-a plăcut poziţia lui Anania. E o instituţie. Un Sinod mitropolitan are autoritate. Şi a fost şi episcopul şi le spuneam, domne, ruginiţi aşa cum sunteţi, în sinod acolo, dar sunteţi o forţă. Ei n-au putere de discernământ să analizeze forţele fiecăruia dintre noi, ca un dom, dar ne apărăm pe anumite poziţii strategie, în momente din acestea, istorice.
Victor Roncea: “La lupta, muncitori!”, mai spune părintele Arsenie, şi asta voiam să spun înainte, că şi părintele Arsenie şi părintele Iustin au suferit în temniţele comuniste unul 15, altul 17 ani. La ora aceasta au 90 şi 95 de ani pentru că Dumnezeu le-a recompensat suferinţa din închisoare, suferinţa pe care au avut-o pentru poporul român, pentru poziţia lor tranşantă. Eu au fost arestaţi şi au stat o viaţă de tânăr, închişi, pentru credinţa în Dumnezeu. Iată că ies acum la luptă pentru aceeaşi credinţă. Cum se face că după 45 de ani de comunism suntem gata să acceptăm cu atâta uşurinţă un alt sistem de control totalitar, printr-o tehnică mult mai îmbunătăţită, e adevărat?
Radu Moraru: Dar am o întrebare. Până la urmă o să vedem şi pe părintele Iustin… e ceva ce nu înţeleg. Ştim de atâta timp, deci Biserica ştie de atâta timp. Că la un moment dat asta se va întâmpla. Nu am avut argumente niciodată ca să nu se întâmple acest lucru. Şi doi, mai ştim ceva, parcă tot Biblia spune că va urma prigonirea creştinilor. Credeţi că de asta se teme creştinismul, atunci când vorbim de aceste cipuri? Că odată ce ştim, îi inseriem pe creştini, din momentul ăla ştim exact pe cine trebuie să terminăm?
Maica Ecaterina: Deci lupta fantastică, foarte mult acum… că de aceea vorbeam puţin de începutul de la Zeigeist. Filmul acesta a fost la mai multe instituţii private… patronii au dat obligatoriu în email acest film. Mă întreb oare de ce? Ce s-a urmărit cu asta?
Victor Roncea: O pregătire practic, o ieşire din umbră…
Radu Moraru: Eu am văzut acest film împreună cu colegii mei, şi am zis domne, aia mi s-a părut mult prea discutabilă, partea legată de religie.
Maica Ecaterina: Dar nu e vorba nici măcar de discutabilă.
Radu Moraru: Dar partea legată de criza financiară mondială are multe elemente plauzibile. Uşor cosmetizată.
Maica Ecaterina: Punem filmul acesta la o instituţie unde sunt angajaţi mai mult de 50% între 18 şi 25 de ani, fără nicio pregătire creştină…
Radu Moraru: Da, pot fi păcăliţi.
Maica Ecaterina: Cad în plasa faptului că, iată, frate, cu multe mii de ani…
Radu Moraru: Tot Biblia zice că diavolul va avea întotdeauna o prezentare, un marketing mai bun.
Victor Roncea: Aceasta e strategia de amestecare a adevărului cu minciuna, în felul acesta minciuna…
Radu Moraru: Uită-te în presa românească. La cei care se dau colegii noştri. Uită-te la ei cum mint fără să clipească. Uită-te la ei cum spun nişte bazaconii mai mari decât casa.
Maica Ecaterina: De aceea sunt guvernele astfel conduse şi de aceea ţările sunt astfel conduse. Pentru că sunt 1999% din ei sunt aşa.
Victor Roncea: Dar nu numai guvernele, ci şi bisericile. Vorbeam mai devreme că poziţiile bisericilor surori au fost împotrivă. Iată că se pare că de la Patriarhie ni se va spune că se poate şi aşa şi aşa.
Maica Ecaterina: Cu toate că eu am aici o foaie care spune că 8 arhierei şi un arhiepiscop mitropolit, din judeţul Alba Iulia, Oradea, Cluj, Satu Mare şi aşa mai departe, sunt complet împotrivă. Deci oficial spun aici că hotărârea care îi priveşte pe toţi cetăţenii n-a fost precedată de o dezbatere, argumentul de supraveghere, care contribuie la identificarea şi urmărirea delincvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român.
Victor Roncea: Pentru că nu suntem o bandă de infractori.
Radu Moraru: Dar mai e ceva, şi spunea cineva, lăsaţi-ne să alegem, cei pe care i-am votat ar trebui să ne lase să facem un referendum.
Maica Ecaterina: Exact.
Victor Roncea: Dar referendumul trebuie făcut prin informare prealabilă, or, acest lucru nu s-a făcut, s-a evitat.
Radu Moraru: Până la urmă, domne, ai de ales. Vrei paşaport din ăla sau nu?
Victor Roncea: Eu îmi doresc un referendum, pentru că acesta ar arăta că poporul român e creştin şi respinge o astfel de însemnare electronică.
Maica Ecaterina: Dar ştiţi dumneavoastră că noi mergem la conferinţe. Vorbim cu sute de oameni, care rămân cu feţele perplexe. Ei habar nu au nici de ce se întâmplă în ţară, nici de ordonanţe… e o dezinformare.
Radu Moraru: Paşapoartele biometrice sunt o cerinţă primordială a Statelor Unite înainte de a include România în programul Visa Waver. De fapt e vorba de a nu mai avea nevoie de viză. Vă garantez că 90% din cei nemulţumiţi de introducerea acestor paşapoarte îşi vor schimba părerea când vor afla acest lucru.
Victor Roncea: Eu vreau să vă aduc aminte că atunci când a izbucnit scandalul din Italia, e vorba de cazul Mailat, italienii au hotărât să amprenteze toţi ţiganii din taberele de refugiaţi. Şi noi ne-am revoltat cu toţii. Toate ONG-urile, aşa-zis ale drepturilor omului din ţara asta, au sărit cu fundul în sus că bieţii ţigani sunt consideraţi cu toţii infractori. Iată că astăzi 22 de milioane suntem consideraţi infractori.
Maica Ecaterina: Cuviosul Paisie Aghioritu, un sfânt care a trăit în zilele noastre, a murit de curând, zice: „Încet-încet, după cartelă şi buletinul de identitate, adică după îndosariere, vor înainta în mod viclean la pecetluire. Vor sili prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii să primească pecetea pe frunte sau pe mână. Vor forţa astfel lucrurile şi vor spune: vă veţi mişca numai cu cartele, banii se vor desfiinţa”. Există zeci de cazuri ale băncilor mondiale care au propus astfel de desfiinţări ale banilor.
Radu Moraru: Eu zic aşa, haideţi să vedem, oare suntem noi ortodocşii mai sensibili decât alte religii?
Victor Roncea: Nu cred. O să vă dau un exemplu, iată că putem fi şi iehovişti. Adică nu că putem fi iehovişti, ci avem drepturi mai puţine decât o minoritate, cum e cultul iehovist. Iehoviştii au dreptul să nu se atingă de armă, oriunde în lumea asta. E un drept care nu numai că li se respectă, dar le e şi impus, de către Statele Unite, care vrea să ne bage paşapoarte biometrice. Deci de ce acordăm acest drept, de a nu pune mâna pe armă, de a nu-ţi apăra ţara ta, indiferent de cetăţenie, dar mie trebuie să îmi obligi familia şi tot neamul, să fie cipuit?
Radu Moraru: Eu cred că e şi o lipsă de informare. Ar trebui să le spunem tuturor, domne, noi în credinţa ortodoxă ne e natural să fim împotriva acestei măsuri.
Victor Roncea: Acest lucru ar trebui să îl înţeleagă Bruxelles-ul, dar ar trebui să avem şi un guvern care ţine cont de creştini.
Radu Moraru: Întrebare, de la care mănăstire e măicuţa cu care discutaţi şi de la cine are binecuvântarea să vorbească la TV?
Victor Roncea: Asta e de la părintele Stoica cred, e cu dedicaţie pentru dumneavoastră.
Maica Ecaterina: E cu dedicaţie din Deal. Deci informez toţi telespectatorii, eu locuiesc de 16 ani în Ierusalim, de altfel şi portul după cum se vede, mă trădează. Sunt călugăriţă, nu am portul românesc obişnuit, pentru că locuiesc de 16 ani în Ierusalim unde am plecat cu părintele Ilarion Argatu. Şi din 1990 locuiesc în Ierusalim, aparţin Bisericii Ortodoxe Greceşti din Ierusalim. Am făcut până acum 2 ani ascultare în cadrul Bisericii Ortodoxe Greceşti din Ierusalim şi locuiesc într-o mănăstire care se cheamă Mănăstirea „Bunica Maicii Domnului”.
Radu Moraru: Şi aţi spus că putem face o emisiune despre viaţa dumneavoastră, o viaţă extraordinară.
Victor Roncea: Dar de ce „Bunica Maicii Domnului”?
Maica Ecaterina: Pentru că Maica Domnului evident a avut şi ea o mamă, care se cheamă Ana. Şi mama Sfintei Ana era Sfânta Maria. Pe locul casei unde locuia această bunică a Maicii Domnului, s-a făcut o mănăstire pe la anul 300, şi eu locuiesc acolo.
Radu Moraru: Luăm o foarte scurtă pauză. Vă propun să fiţi atenţi la experimentul de după publicitate.

Radu Moraru: Am revenit. În câteva minute vom încerca un experiment în premieră pentru acest subiect. Avem şi emailuri, dar avem şi imagini cu marele duhovnic Iustin Pârvu, care s-a pronunţat pe acest subiect. Haideţi să vedem.
Iustin: Dacă iei veacul acesta al 20-lea, l-am pătruns în mai puţin cu 10 ani. Apoi veacul acesta a fost veacul tulburărilor. Pentru că m-am confruntat cu 4 mari diguri politice care au tulburat lumea şi Europa în special. Am avut perioada stalinistă, perioada hitleristă, perioada Mussolini, şi toată gama aceasta a oamenilor, am putea spune puţin bolnavi mintal, de urmările lor se văd şi până astăzi. Am fost în prea puţini ani în care într-adevăr am avut şi eu ocazia să stau liniştit, să gândesc, şi să văd cum s-a pus neamul acesta pe o temelie mai sănătoasă şi mai temeinică, pe linia unei ortodoxii dăruită de Dumnezeu ca mare dar neamului nostru. Am avut de-a face cu oameni de toate categoriile, şi oameni mici, şi oameni mari, şi oameni de mijloc, şi oameni mai buni, şi oameni mai răi, de toate soiurile. Şi am avut mereu, cu această lume, decât de dobândit o experienţă de rezistenţă şi de menţinere a vieţii mele pe care am format-o de mic copil, de la familia mea, de ortodocşi, ţărani sănătoşi, viguroşi, cu gânduri frumoase în credinţă şi în biserica strămoşilor noştri. De aceea dacă astăzi am privit şi privesc în urmă şi mă gândesc la anii copilăriei, când eram într-o şcoală câte 120 de copii, când ne împărţeam noi frumos şi făceam două rânduri, un rând care mergea spre nordul satului şi altul care mergea în sudul satului, şir de copii şi frumoşi, voioşi. Când întâlneam un bătrân, „Bună ziua, Bună seara”, când întâlneam preotul scoteam pălăriuţele „Sărut mâna, părinte”. Aşa petreceam posturile mari, cum, de pildă, acum suntem la începutul Triodului. Mergeam cu toţii la biserică şi acolo cântam împreună cu dascălii, cu învăţătorii, făceam dezlegarea de post pentru spovedanie, după care urma spovedania, încât ni se dădea în primele două săptămâni ale postului şi canon ce aveam de făcut, pentru ispăşirea noastră de greşeli şi păcate.
Radu Moraru: Da, şi o să mai fie o intervenţie.
Victor Roncea: În care părintele vorbeşte despre cipuri. E întrebat de către o maică dacă ştie ce cadou i-a făcut guvernul de ziua dânsului, respectiv un cip. Şi sfinţia sa îşi spune părerea despre cip.
Radu Moraru: Să vă citesc nişte mesaje. „666 e reprezentat de fapt de cele 3 păcate mari care vor stăpâni lumea.”
Maica Ecaterina: Nu vor, ci le stăpânesc.
Radu Moraru: Care sunt cele 3 păcate mari şi de ce fiecare are cifra 6?
Maica Ecaterina: Avariţia, dorinţa de înavuţire, deci planul economic, lăcomia; desfrânarea, care întrece orice închipuire, Sodoma şi Gomora erau mici copii pe lângă ceea ce se petrece acum în existenţa noastră, legiferarea homosexualităţii şi a drepturilor lor pe toate drumurile, chiar făcută publică prezenţa lor în societate. Şi al treilea e căderea totală, hula împotriva Duhului Sfânt, împotriva Dumnezeirii. A naşterii. Din ceruri.
Radu Moraru: Voiam o paranteză, creştinii sunt toleranţi, îi accepţi şi pe homosexuali, nu eşti de acord, dar nici nu poţi să îi ştergi ca oameni.
Maica Ecaterina: Nu îi ştergi, din contră. Încerci să îi recuperezi pe drumul normal.
Radu Moraru: Păi de mii de ani n-au fost recuperaţi, credeţi că ei pot fi recuperaţi aşa repede?
Maica Ecaterina: Dar pe mine cine m-a recuperat, domnul Radu Moraru?
Victor Roncea: Credinţa şi părintele Argatu, Dumnezeu.
Radu Moraru: E o discuţie lungă, nu avem timp acum. Dar aici aş avea multe contraargumente. Hai să lansăm, pentru prima oară în România… Întrebarea sună aşa: Vreţi paşapoarte biometrice, aceste paşapoarte sunt cele care au încorporat acest microcip, cu micuţa antenă. Cartela de la telefon e ceva similar, oricine poate testa acea cartelă SIM mică, dacă o rupeţi veţi descoperi înăuntru un cip. Cam aşa vor fi aceste paşapoarte obligatorii pentru Uniunea Europeană, şi buletinele vor fi la fel, şi permisele de conducere. E practic o decizie a Uniunii Europene, noi va trebui să o aplicăm şi probabil că ar trebui să cerem să avem şi alternativă. Adică să putem să optăm pentru documente sau alt tip de documente clasice, fără acest cip. Nu uitaţi însă că spunea cineva, aceste documente vă vor permite multe facilităţi. Veţi merge în Statele Unite fără viză…
Victor Roncea: Nu e aşa sigur, că mâine-poimâine în Statele Unite se va descoperi că aceste paşapoarte pot fi clonate şi atunci nu se va mai putea merge nici cu aceste paşapoarte şi fără viză în Statele Unite.
Radu Moraru: Da, dar deocamdată e această ipoteză că cei care vor avea aceste paşapoarte vor avea dreptul să călătorească în Statele Unite fără viză. De asemenea Uniunea Europeană ne-a cerut să facem acest lucru în lupta împotriva terorismului, pentru a putea să fim mai bine protejaţi, pentru că asta se pare că e teama mondială, frica, teama de violenţă, de terorism,
Victor Roncea: O teamă indusă. Dar problema e că nouă ni se cere să fim solidari cu o Europă neterminată, şi nedefinită, e o Europă fără Constituţie, o Constituţie care a căzut tocmai pentru că cei de la Bruxelles nu au vrut să introducă amendamentul bisericilor privind fundamentul creştin al Europei. Deci e un fel de Europă, o Europă fără Constituţie.
Radu Moraru: Deci în acest moment puteţi vota da sau nu pentru aceste documente, obligatorii din 2011 şi în ceea ce priveşte permisele şi buletinele de identitate.
Maica Ecaterina: Permisele deja funcţionează.
Victor Roncea: O să vă dau explicaţia, de exemplu, privind biometria. Biometria, conform DEX, e ştiinţa care aplică la animale vii metodele statistice şi ale calculului probabilităţilor. Deci noi am devenit nişte animale vii pentru care cineva trebuie să facă nişte statistici.
Radu Moraru: Trebuie să recunoaştem un lucru, şi cred că vor fi de acord de pe lumea asta toţi. Toate au ajuns la o limită. Şi dicţionarul şi cuvintele nu fac faţă progresului unde am ajuns.
Victor Roncea: E adevărat.
Radu Moraru: Adică la noi toate au ajuns la o limită. Oamenii politici din toată lumea au ajuns să nu mai facă faţă societăţilor pe care le-au păstorit.
Victor Roncea: Probabil mâine definiţia din DEX va fi biometrie = cea mai bună metodă de a te lepăda de Dumnezeu.
Radu Moraru: Să nu exagerăm. Dar trebuie să recunoaşteţi…
Maica Ecaterina: Dacă o luăm pe tema teroriştilor, mă întreb unde e bin Laden? De ce nu l-au găsit?
Radu Moraru: Pentru că nu are cip.
Maica Ecaterina: Asta e. Să îl găsim pe bin Laden…
Radu Moraru: Eu însă dacă mă întrebaţi, aş face următorul lucru: toţi infractorii ăştia periculoşi care au omorât, violat, tâlhărit, mi-ar plăcea să am un cititor, ei să aibă un implant, şi când merg în autobuz să înceapă să bipăie, ăla e violator… ca să ştiu cum mă feresc.
Victor Roncea: În cazul de faţă cu toţii vom fi tâlhari şi violatori, pentru că cu toţii vom avea cip. Care poate fi falsificat.
Radu Moraru: Eu cred că în România ăia vor avea mai multe metode să fie mai liberi decât noi. Încercaţi să nu vă lăsaţi influenţaţi de nimeni, încercaţi să gândiţi liber, e vorba de o întrebare, nu vă gândiţi deocamdată la implant, deocamdată vorbim doar de paşaport electronic, cu acel microcip, vreţi acest tip de paşaport sau nu?
Victor Roncea: Vreţi cu toţii să deveniţi prizonieri biometrici?
Maica Ecaterina: Fiecare e liber să aleagă.
Victor Roncea: În deplină cunoştinţă de cauză.
Maica Ecaterina: Exact, nu peste noapte. Ştiaţi că în Spitalul Central din Târgu Mureş, acum câteva zile, a fost introdus de la 1, sistemul de intrare în spital, a tuturor cetăţenilor angajaţi ai spitalului, cu metodă de amprentare electronică? De ce? Pentru că în sens opus, adică la Botoşani, în spitalul din Botoşani a intrat un individ dubios în blocul operator. Vai, trebuie să îi oprim pe toţi infractorii. Dar n-au implementat toată povestea în Moldova, ci s-au dus în Ardeal, unde lucrurile stau foarte rău, mai ales spiritual.
Radu Moraru: Cipurile RFID au fost instalate în bancnotele euro emise după 2005, spune Cristian. E adevărat?
Victor Roncea: Ce spuneam şi ieri-seară, se doreşte ca toate etichetele de pe acest pământ să aibă etichete RFID, într-un sens sau altul.
Radu Moraru: Cardurile bancare cu cip vor avea un cip RFID.
Victor Roncea: Mai puţin cele care vor fi date SRI, SIE, personalului Senatului, Camerei Deputaţilor…. dar ştiţi ce am observat după ce am spus ieri? Că cine a făcut ordonanţa, parte şi-a făcut. Lipseşte Preşedinţia şi SPP-ul. De ce? Pentru că legea a fost făcută de Călin Popescu Tăriceanu. Eu dacă aş fi în locul generalilor…
Radu Moraru: Dar şi Călin Popescu Tăriceanu se amprenta, că Guvernul nu era scutit.
Victor Roncea: Da, dar el e şi în Parlament
Radu Moraru: Hai să fim serioşi, cred că legea asta e doar tradusă de noi, după ce s-a cerut în Europa.
Maica Ecaterina: Absolut.
Victor Roncea: Nu cred că acolo s-a făcut excepţie la Senat şi la Camera Deputaţilor.
Radu Moraru: Aş vrea un europarlamentar dacă ştie să ne spună dacă s-au făcut excepţii şi în Europa?
Victor Roncea: Pe de altă parte, nu trebuie să ne uităm tot timpul la Europa.
Radu Moraru: Nu, ca să vedem dacă acolo s-a trişat.
Victor Roncea: Dar dacă cei de la Bruxelles au făcut o greşeală, noi trebuie să o repetăm? Noi nu avem creier?
Radu Moraru: Şi eu cred în ce spui tu, că astăzi toată lumea se va redefini. Şi e momentul să ridicăm şi noi mânuţa să spunem, domne, avem drepturi egale cu orice membru al Uniunii Europene. Uite, noi credem că nu e în regulă să fim obligaţi să avem acest tip de documente. Şi eu mai spun ceva, domne, Europa trebuia să oblige România pe bani europeni, ia desfăşuraţi o campanie prin care să convingeţi românii, că sunt multe elemente pro.
Victor Roncea: Da, acest lucru e stipulat într-o recomandare a Uniunii Europene.
Radu Moraru: Eu tot nu ştiu care sunt avantajele? Bun, am viză de America, ce mai e?
Victor Roncea: Eu nu ştiu care sunt avantajele pentru care a intrat România în Uniunea Europeană? Pentru că atunci când s-a intrat, pentru intrarea în Uniunea Europeană s-a votat în Parlament. Nici atunci n-a fost informată populaţia. Să ni se spună băi băieţi, care sunt avantajele până la urmă? Am scăpat de corupţie în România? Nu. Avem drumuri? Nu.
Maica Ecaterina: Plus că mai e şi NATO.
Radu Moraru: Dar unde să intrăm? Să participăm la celelalte războaie? Ori stai sub umbrelă, ori în afara umbrelei.
Victor Roncea: Vladimir Bukovski care a stat şi el prin închisorile din URSS, el atrage atenţia că această Uniune Europeană riscă să se transforme într-o URSS. De ce? Pentru că, de exemplu….
Radu Moraru: URSS-ul ăla de ieri, a luat-o în freză cu criza mondială şi toţi miliardarii ruşi astăzi sunt ciocu’ mic. Noi trăim acum un moment de nu ştie nimeni ce trăim. Iar oamenii uite ce spun, mie mi se pare că la referendumul nostru, uitaţi ce procent devastator e pentru „Nu”.
Victor Roncea: Ceea ce e un semn foarte bun.
Maica Ecaterina: Amin!
Radu Moraru: În Spania, toate buletinele au amprenta degetului pe ele, şi nu deranjează pe nimeni. Sunt carduri bancare care au amprente.
Maica Ecaterina: Ba mai deranjează şi acolo.
Victor Roncea: Dar nu auzim noi.
Maica Ecaterina: Comunităţi ortodoxe sau catolice care sunt informate. De asta vorbim, de dezinformare.
Radu Moraru: Încă o dată, eu dacă sunt un bun creştin, merg la biserică, urmez Biblia, dacă îmi fac paşaport din acesta, automat trec în categoria asta?
Maica Ecaterina: Da, categoric. Vreau să citesc despre ce a scris părintele Filoteu, care e cibernetician. „Conform dicţionarelor, e vorba de cuvântul care în Biblie e cuvântul pecete.” Cuvântul pecete din Apocalipsă. Deci cel care va primi semnul fiarei se va pecetlui. Or, cuvântul e haragma în greceşte. Care înseamnă aşa, gravat, imprimat, întipărit, sculptat, cioplit. Nu o simplă pecete aplicată pe deasupra.
Victor Roncea: Ceea ce se poate traduce în termeni moderni, implant.
Radu Moraru: Deci eu sunt astăzi… mâine dimineaţă mă duc la paşapoarte, domne, vreau şi eu un paşaport biometric. Eu până astăzi sunt cel mai cuminte creştin. Numai faptul că îmi iau paşaportul… trebuie să mă duc în America să zicem. Şi n-am cum să ajung acolo. Trebuie să mă duc să salvez de la pierire şi de la păcat un frate creştin în America. N-am cum să ajung acolo fără astfel de paşaport. Eu sunt deja declarat păcătos?
Maica Ecaterina: Uite ce spune părintele profesor Valica de la Iaşi, care a făcut un foarte pertinent raport vizavi de chipul omului. „În acest sens spune sfântul Vasile cel Mare, că omul e o făptură care a primit poruncă să devină Dumnezeu.” What about? Adică „chip al chipului”.
Radu Moraru: Deci nu al fiarei. Deci nu mi-aţi răspuns la întrebare.
Maica Ecaterina: Păi asta e întrebarea, primind pecetea, primind paşaportul, eu semnez acolo. Pe el îl cheamă 666, pe mine mă cheamă Maica Ecaterina.
Victor Roncea: Vă răspund eu mai pe civilie. În urmă cu 30-50 de ani, dacă aveai carnet PCR aveai nişte facilităţi. Ei bine, totuşi, în 21 decembrie au venit nişte oameni şi au ars carnetele PCR, şi au scăpat de acea pecete.
Radu Moraru: Deci sugerezi să luptăm pentru dreptul de a nu fi obligaţi să trecem pe asemenea tipuri de acte?
Victor Roncea: Dacă au fost unii care au acceptat carnetul PCR, sau care au acceptat fără să ştie acest paşaport, permis auto, e bine să se ducă să facă ce am făcut şi noi în 21 decembrie.
Radu Moraru: E diferenţă între a avea implant şi a avea paşaport cu cip?
Maica Ecaterina: Sigur că e diferenţă. Atunci când ai implantul, ai terminat, eşti deja în tartar.
Radu Moraru: La paşaport încă mai am o şansă.
Victor Roncea: Eu cred că dacă cei din Burkina Faso au putut fi păcăliţi, românii nu pot fi păcăliţi. Credeţi că Gigi Becali ar accepta implant pentru el şi familia lui?
Radu Moraru: Nu pot să răspund pentru nimeni.
Victor Roncea: Întrebaţi-l. Şi ca el sunt mulţi alţii.
Radu Moraru: Am stat de vorbă cu mii de oameni în viaţă. Ştii ce am descoperit? Că omul e foarte schimbător.
Maica Ecaterina: Dar cel ce e în Hristos, domnul Radu Moraru, şi e un adevărat chip al lui Hristos, ăla nu va face aşa.
Radu Moraru: Nu va cânta de 3 ori cocoşul şi te vei lepăda de nimeni, şi nu era oricine, era Petru.
Maica Ecaterina: Asta e drept, cu mila lui Dumnezeu, toţi am trecut prin Petru. Dar zice sfântul Siluan, păstrează-ţi mintea în iad, şi nu deznădăjdui.
Radu Moraru: Telefon. Bună seara.
Ionuţ Musceleanu: Bună seara. În primul rând aceste cipuri, e o mare diferenţă între nişte cipuri de pe un paşaport şi nişte cipuri implantate în corpul unui om, care nu pot fi excitate la distanţă aşa de simplu. Deci sunt foarte diferite, chiar materialele din care sunt făcute ele sunt foarte scumpe şi nu sunt fezabile economic pentru nişte populaţii mari, cum zice domnul Victor Roncea. Dânsul nu ştiu dacă cunoaşte sau nu care e tehnologia acestor cipuri.
Victor Roncea: E aceeaşi tehnologie, atât la cipurile VeriChip, cât şi la cipurile din paşapoarte. E un dispozitiv de identificare şi supraveghere prin unde radio RFID. Probabil că dumneavoastră credeţi că… aceste hârtii sunt studii de la Uniunea Europeană şi din Statele Unite, nu sunt hârtii goale.
Ionuţ Musceleanu: Abjurarea de la o religie nu are legătură cu introducerea unui cip, ci e o chestie pur personală.
Maica Ecaterina: Ce religie aveţi?
Ionuţ Musceleanu: Creştin-ortodoxă, nu ştiu dumneavoastră ce religie aveţi cu adevărat.
Radu Moraru: Vă spun eu, s-a botezat în religia creştin-ortodoxă…
Maica Ecaterina: Acum 20 de ani de către părintele Argatu.
Radu Moraru: Suntem ca la grădiniţă.
Victor Roncea: Dar dragul creştin de la telefon e un dezinformator de profesie?
Ionuţ Musceleanu: Vă mulţumesc că m-aţi făcut de profesie, dar nu sunt.
Victor Roncea: Intraţi pe internet, cipul costă 50 de cenţi. Deci vorbeşte nişte aberaţii. Verycip.com, vedeţi cât costă un VeriChip. 50 de cenţi. Deci nu mai dezinformaţi.
Radu Moraru: Deci dacă vreţi votaţi, e cel mai simplu, dar nu acuzaţi. Dumneavoastră aţi vrut să interveniţi… Care sunt ideile?
Ionuţ Musceleanu: Unu, nu sunt fezabile economic deocamdată. Doi, există o mare diferenţă între un cip de paşaport, de permis auto, şi un cip care se introduce sub piele, deoarece nu e tolerat de organism orice material.
Radu Moraru: Dar cipul din paşaport, dacă se bagă într-o capsulă care e tolerată de organismul uman, s-a rezolvat problema?
Ionuţ Musceleanu: Aparent. Nu sunt capsule. Există fel de fel de teorii conspiratiste, care pleacă din anii 1970…
Radu Moraru: Dumneavoastră de ce aţi vrea să aveţi implantul acesta?
Ionuţ Musceleanu: Eu nu aş vrea. Aş vrea însă… există două tabere, unii contra, unii pro cipul acesta.
Radu Moraru: Nu mă interesează. Dumneavoastră de ce vreţi să aveţi documente biometrice?
Ionuţ Musceleanu: Nu vreau niciun document biometric. Eu vreau să se folosească argumente rezonabile, pe când domnul Victor Roncea şi doamna Maica Ecaterina, sau nu ştiu ce Dumnezeu o fi…
Radu Moraru: Eu altceva vreau să spun. Domne, eu sunt Toma Necredinciosul. Eu vreau să îmi spună cei care vor asemenea documente, de ce le vor, cei care nu vor, spun la masa asta. Nu mă interesează să acuz pe nimeni. De ce vreţi documente de genul acesta, că e important.
Ionuţ Musceleanu: E adevărat ce spuneţi dumneavoastră, numai că nu ştiu în ce măsură mai putem noi să spunem dacă vrem sau nu, dacă suntem obligaţi din exterior să le deţinem.
Radu Moraru: Democraţia mondială şi europeană ne-a învăţat că avem drepturi.
Ionuţ Musceleanu: Aşa ni se spune. Dar diferenţa între realitate şi teorie e mare. Şi comunismul suna foarte frumos în teorie. Doamna măicuţă nu e obligată de nimeni să aibă un paşaport. Ea poate să stea în cătunul nu ştiu care…
Maica Ecaterina: Nu era vorba de paşaport aici. E vorba de buletin care până în 2011…
Ionuţ Musceleanu: Poate nici de buletin nu aveţi nevoie. Vă cere cineva la acea mănăstire grecească buletin?
Maica Ecaterina: Cum să nu îmi ceară? E vorba de buletinele româneşti. Eu mă simt româncă.
Victor Roncea: Cred că deja e neobrăzat.
Radu Moraru: Opriţi-vă. Dumneavoastră credeţi în Apocalipsă? Credeţi în fiara 666?
Ionuţ Musceleanu: Domne, când o să vină Apocalipsa, la fel cum scrie şi în Biblie, nimeni nu o să ştie.
Radu Moraru: Schema aceasta aţi înţeles-o? Am făcut această schemă bazându-mă pe versetele din Apocalipsă. Vi se pare de înţeles?
Ionuţ Musceleanu: Dacă aş vedea-o pentru prima oară nu înţeleg nimic, deoarece scrisul e foarte mic şi sunt nişte săgeţi alambicate. Dacă aş fi urmărit emisiunea de la A la Z probabil mi-aş da seama.
Radu Moraru: Mulţumesc pentru intervenţie. Înţeleg că sunt bune aceste paşapoarte ca să puteţi călători liber.
Ionuţ Musceleanu: Să zicem.
Radu Moraru: Alt avantaj.
Ionuţ Musceleanu: Domne, eu v-am spus, nu sunt pro, dar vreau, dacă aş fi contra, să am argumentele bune. Nu nişte argumente puerile, să încurc tehnologia cu versete biblice, prost interpretate sau greşit interpretate, ca să nu jignesc iarăşi, nu mă îmbrac în negru ca să îmi iau anumite posturi…
Radu Moraru: Am înţeles. Vă mulţumesc pentru intervenţie. „În presă sunt prezentate lucrurile foarte anapoda. Se creează senzaţia că faci parte dintr-o sectă ciudată dacă îţi ceri drepturile. Sunt prezentaţi în mare parte doar oameni care o ţin una şi bună cu 666, de parcă dacă ar fi alt număr acolo ar fi OK. Aspectul cu numărul nu e problema principală. Problema principală e încălcarea dreptului la intimitate şi a prezumţiei de nevinovăţie. În plus ni se încalcă dreptul de a alege”.
Maica Ecaterina: Exact.
Radu Moraru: Dar dacă dumneavoastră spuneţi că în religia ortodoxă e un păcat, înseamnă că aia e chestiunea fundamentală.
Maica Ecaterina: Sigur că aia e chestiunea fundamentală. Dar pe lângă păcat e şi dreptul de libertate umană. Aceste două aspecte se împletesc.
Radu Moraru: Spuneţi că marii părinţi au luat în considerare şi faptul că ni se afectează libertatea, drepturile noastre.
Victor Roncea: Pentru cei care nu sunt ortodocşi constituie un pericol în egală măsură. Şi noi trebuie să le atragem atenţia că aceste cipuri constituie un pericol.
Radu Moraru: Eu mai am un argument. Eu nu cred că aceste documente biometrice sunt în siguranţă în numele statului român, gândiţi-vă că la noi se falsifică cărţi de identitate noi, cu care se fură terenuri, pământuri, identităţile oamenilor. Şi-au pierdut casele foarte mulţi. Or, noi putem să creăm o armă care nu sunt sigur, decât poate peste vreo 10 ani, ca aceste date personale vor fi cu adevărat în siguranţă la statul român. Până atunci mi-e foarte frică să îmi fac acte de ăstea, că mâine mă clonează nu ştiu ce găinar din colţul străzii care are câte o relaţie prin Poliţie, poimâine nu ştiu care din clanul nu ştiu care… adică nu cred, Europa dragă, că noi în următorii 10 ani, cât timp eliberăm violatori pe bandă, criminali pe bandă, nu cred că sunt datele astea în siguranţă în mâinile unui şef de Poliţie, şef de Paşapoarte, şef de nu ştiu ce. Aici avem noi o problemă. Avem un telefon. Dan Ioan Vasile. Bună seara din nou.
Dan Ioan Vasile: Bună seara. Privitor la diferenţa dintre microcipurile de pe paşapoarte şi microcipurile care pot fi deja introduse în organismul uman, cei interesaţi pot vedea pe internet o sumedenie de filmuleţe în care se vor lămuri cât de simplu e ca un microcip să fie introdus în corpul uman. E de ajuns să ai o seringă şi cu ajutorul unei injecţii ai fost implantat cu microcip. Ce conotaţie religioasă are implantarea? În momentul în care omul acceptă să aibă în trupul său microcip, prin intermediul acestuia mintea sa poate fi controlată. Există studii foarte precise care arată că prin intermediul microcipului implantat în organism, omului i se poate da stare de sete, foame, oboseală, i se pot induce halucinaţii, pur şi simplu omul acceptă să fie controlat de la distanţă. Unii zic, cum poate un creştin să controleze mintea? Părintele Paisie Aghioritu spunea că nu poţi face semnul crucii pe microcip, pentru că nu se sfinţeşte, aşa cum urina nu se face aghiasmă.
Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că acest dispozitiv, RFID, vine de la Identificare prin Frecvenţă Radio? Atunci când trecem pe la Control paşapoarte, acest cip spune e Radu Moraru. Dar sugeraţi că cineva ar putea transmite prin unde radio date ca Radu Moraru să înceapă să danseze în aeroport?
Dan Ioan Vasile: Nu doar sugerez, există studii medicale.
Radu Moraru: Sunt nişte tineri extratereştrii că nu ştiu din ce zonă sunt, care au implantat un cip, şi zic: „Jos Traian Băsescu”, la fiecare 3 minute. Pe ăia îi cred. Cum credeţi că poate cineva de la distanţă să comande cipului din mâna extraterestrului ăla, să zică de mâine sus Traian Băsescu?
Dan Ioan Vasile: Se pot genera stări sufleteşti. În momentul în care Maica Ecaterina a făcut trecere la textul din Apocalipsă cu privire la pecetluire, acolo în ultimele traduceri scrie că e număr de om. Însă în original este numărul omului. Adică va exista o legătură între CNP şi înscrierea acestui CNP în această pecete, în acest implant.
Radu Moraru: Asta înseamnă ca cei care fac aceste implanturi să ne mintă.
Dan Ioan Vasile: Nu e evident? Câtă vreme Ministerul de Interne spune că paşapoartele nu pot fi falsificate, şi au fost falsificate grămezi de paşapoarte. Nu vă e clar că suntem minţiţi în faţă?
Victor Roncea: Au minţit chiar ieri că permisele auto nu au cip. Or, noi avem o confirmare de la un comisar care descrie exact ce e în cipul acela. Suntem minţiţi pe faţă, despre asta vorbim.
Radu Moraru: Dumneavoastră spuneţi că noi în această perioadă suntem manipulaţi să acceptăm acest cip şi odată ce îl avem acolo, vom putea fi teleghidaţi prin unde.
Dan Ioan Vasile: În clipa în care îl vom accepta în organismul nostru. Numai că într-o societate în care se renunţă la bani, în care oamenii sunt învăţaţi să îşi pună pe acelaşi card certificatul de naştere, asigurările de sănătate, cartea de muncă etc., după ce acest card unic va fi furat sau pierdut, se va duce o campanie similară şi se va spune…
Radu Moraru: Exact ce am spus. La un moment dat unii vor spune, bă unde mă duc îmi tot trebuie cardul, la început o să şi-l pună de gât, şi au cardul aici. Şi în final şi-l vor pune implant. Ei uită, de exemplu, şi asta e o spaimă, că vor veni unii cu cititor de carduri şi ţi-l clonează.
Victor Roncea: Plus starea psihologică, pentru că ştii că eşti permanent supravegheat.
Radu Moraru: Întrebare, aţi fi de acord ca aceste implanturi să fie doar pentru infractorii periculoşi, în aşa fel încât să creăm două lumi? Lumea celor nenorociţi, criminali, şi lumea celor drepţi?
Victor Roncea: Eu cred că în condiţiile justiţiei din România, şi de pe acest pământ, nu ne putem permite să ne jucăm de-a Dumnezeu.
Dan Ioan Vasile: În România există cadrul legislativ al eliberării deţinuţilor care au pedepse mici, dacă vor purta la ei astfel de brăţări de identificare pe mână sau pe picior. Numai că, deşi există cadrul legislativ, nu există aparatura pentru a se face acest lucru. S-ar putea ca peste 5 ani să se treacă direct la implantarea deţinuţilor. Dar nu are dreptul să fie pecetluit nimeni.
Maica Ecaterina: Acelaşi răspuns îl dau şi eu. Orice om de pe faţa pământului e un posibil criminal, dar e un posibil recuperat în faţa lui Dumnezeu.
Radu Moraru: Să vă arăt o probă cum că un carnet de conducere conţine ceva. Haideţi să vedeţi acest exemplu. Deci chiar e un cip în permisele ăstea?
Victor Roncea: Da. Asemenea teste au fost făcute cu bancnote euro.
Radu Moraru: Dar e cip RFID?
Maica Ecaterina: Da. În carnetul de conducere.
Radu Moraru: Asta nu ştim.
Maica Ecaterina: Un singur lucru mai vreau să subliniez, foarte important, despre chipul omului. Revenim la faptul că aţi spus, dacă iau numai buletinul, paşaportul, ce mi se întâmplă mie? A permite ca chipul nostru să fie clonat electronic… pentru că mie mi se ia amprenta electronică, şi înregimentat în cipuri, apoi manipulat după bunul-plac al cuiva, înseamnă a amaneta ceea ce nu ne aparţine, a diminua identitatea noastră iconică, care e unicat la un număr într-o bucată de plastic, spune părintele Valica
Maica Ecaterina: Părintele Iustin spune că adevărul ne face liberi, nu ne pune cip. Aş vrea să amintesc şi eu ce am făcut astăzi cu acţiunea pentru educaţie şi libertate, care e o federaţie de organizaţii care se opune obligativităţii acestor cipuri, am depus la Parlament un memoriu şi la Patriarhia Română, însoţit de 10 mii de semnături… deci sunt 10 mii de oameni care deja au spus „Nu” hotărât cipurilor biometrice, şi numărul lor creşte.
Radu Moraru: Procentul e de 94% al celor care nu vor paşaport biometric, 6% spun că vor. E un sondaj care e relevant doar pentru telespectatorii care se uită la „Naşul” şi au urmărit în această seară. Mi se pare însă că au fost peste 4000 de mesaje, ceea ce arată că interesul e foarte mare. Arată două lucruri, că Guvernul trecut a greşit că nu a dezbătut această chestiune. E timpul ca acest Guvern să dezbată, e timpul să spunem Europei că atunci când am intrat în Europa nu ni s-a cerut să ne lăsăm credinţa sau religia la uşă, dar daţi-mi voie pe final să spun că următorul subiect pe care îl am e legat de un violator foarte periculos, lăsat liber de justiţia română, de trei judecătoare care de trei ori l-au pus în libertate. Eu care sunt un păcătos, chiar mai mare aşa, eu i-aş pune şi cip, şi brăţară, şi orice e posibil…
Maica Ecaterina: Fără 666, suntem de acord.
Radu Moraru: În aşa fel încât să îl găsesc pe acel tovarăş foarte repede.
Maica Ecaterina: Suntem de acord dacă microcipul şi datele din interior nu conţin …
Victor Roncea: Asta în condiţiile în care justiţia ar fi corectă în România. Şi eu cred că sondajul dumneavoastră trebuie să fie revelator şi pentru Sfântul Sinod care pregăteşte comunicatul de mâine.
Radu Moraru: Luăm o scurtă pauză, ne întoarcem în câteva minute. Interesant, mă aşteptam să fie mai mulţi români, dar repet, e uşor în faţa televizorului… dacă mâine ai de ales între bani, distracţie, străinătate şi a sta izolat aici cu paşaportul tău, s-ar putea ca procentul să se schimbe.
Victor Roncea: Deci să alegem libertatea sau sclavia, cam aşa ceva.
Radu Moraru: E alt subiect. O aşteptăm pe Maica Ecaterina, o viaţă incredibilă, jumătate de viaţă în care a slujit diavolul, cum spunea, şi jumătate de viaţă de când îl slujeşte pe Dumnezeu. Nu numai atât, a fost şi un instrument al diavolului, asta mi s-a părut… ceea ce mă face să cred că emisiunea următoare cu Maica Ecaterina va aduna milioane de români din toată lumea. Publicitate.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Am impresia că unii au semnat pactul cu diavolul demult. Victor Roncea a făcut o rectificare. Semnăturile pe care le-aţi văzut în acele cutii sunt 100 de mii! (Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)
DATA: 25-02-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
MODERATOR : RADU MORARU
INVITAT: VICTOR RONCEA
MAICA ECATERINA

Inainte de SFANTUL SINOD, NASUL Radu Moraru face propria dezbatere publica pe tema Pasapoartelor Biometrice, la B1 TV – VIDEO – TRANSCRIPT – UPDATE

Transcriere si Video cu Radu Moraru, Maica Ecaterina si VR. Azi, miercuri, de la orele 20.00, continuarea dezbaterii publice realizate de Nasul, in acelasi loc: la B1 TV.

VIDEO – https://www.filebox.ro/video/play_video.php?key=789t0n09pht9xt7e

EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
ORA: 20:00
MODERATOR : RADU MORARU

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Invitaţii mei sunt Maica Ecaterina, şi Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Aş vrea să, ca un preambul la subiectul pe care îl facem în partea următoare, să vă spun că omul din fotografie e considerat de EvZ cel mai periculos violator în libertate. Are 32 de ani de închisoare însumaţi, e în libertate, cuiva i s-a făcut milă şi l-a eliberat pe acest om pentru că a zis că e bolnăvior, şi vreau toţi cei care aveţi informaţii, repede, daţi-ne informaţii despre acest personaj. Nu vrem să îi dăm numele ca să nu influenţăm pe nimeni. Aceasta e fotografia. Omul e liber, e bolnăvior săracul, şi are multe victime la activ, femei violate, şi care pot rămâne pe veci cu sechele de nevindecat. Acest om zburdă în libertate. Despre acest subiect vom discuta în partea următoare. Până atunci însă discutăm despre paşapoartele biometrice. Daţi-mi voie să îl întreb pe Victor Roncea, pentru că de la el nu m-am aşteptat să fie împotriva acestor paşapoarte, şi l-am auzit, era atât de vehement într-o intervenţie, cred că radiofonică, din urmă cu ceva timp… până la urmă ce e paşaportul biometric?
Victor Roncea: Paşaportul biometric, şi nu e vorba aici numai de paşapoarte, ci şi de permisele auto, introduse de la 1 ianuarie anul acesta în România cu titlu obligatoriu, iar de la 1 ianuarie 2011 e vorba şi de cărţile de identitate, constituie după părerea multora dintre cei care activează împotriva lor o încălcare a libertăţilor umane. În acel dispozitiv…
Radu Moraru: Ce ar conţine paşaportul biometric? Ar avea un cip, cum e cel de la telefoanele mobile…
Victor Roncea: În care sunt amprentele digitale, oculare şi amprenta facială. De asemenea, la permisele de conducere se adaugă un posibil cazier şi date medicale. Chestiunea e atât de ordin al încălcării libertăţilor consfinţite de Constituţie cat si de ordin religios, şi am aici atât memoriul pe care l-am înaintat Patriarhiei, cât şi rechizitoriul procesului pe care l-am intentat în instanţă.
Radu Moraru: Cum ţi se afectează libertatea?
Victor Roncea: Suntem monitorizaţi în permanenţă. Acest cip nu e numai un cip care stochează, dar şi transmite, e dotat cu antenă.
Radu Moraru: Crezi că el şi emite, ca la telefon?
Victor Roncea: Absolut. Emite, şi încalcă articolul 23 din Constituţie.
Maica Ecaterina: Deci nu sunt credinţe astea, sunt dovezi?
Victor Roncea: Certitudini. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, şi articolul 29, libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Aici e aspectul numărul 2.
Radu Moraru: Dar o secundă, paşaportul îl ţii într-un sertar, îl iei numai când călătoreşti. Dar telefonul mobil îl ai nonstop cu tine.
Victor Roncea: E adevărat, dar telefonul nu e obligatoriu şi nu ţi-l impune statul. Paşaportul, permisul de conducere, buletinul…
Radu Moraru: Deci permisul de conducere ar da dreptul ca să fii monitorizat ce traseu a luat permisul tău de conducere prin oraş.
Maica Ecaterina: Evident.
Victor Roncea: Unul dintre cele 3 le vei avea totdeauna la dispoziţie. Aceste cip-uri nu vor fi numai în actele de identitate, ci în curând, de fapt de anul trecut deja, sunt pe o sumedenie de obiecte şi produse alimentare care sunt vândute în Uniunea Europeană. E o întreagă dispută la Bruxelles, de ce au fost introduse aceste etichete care transmit prin unde radio indicaţii asupra locului şi provenienţei obiectului respectiv? E vorba de etichetele RFID, e vorba de un dispozitiv care transmite prin unde radio.
Maica Ecaterina: Adică eu cumpăr astăzi o rochie şi mâine cineva spune, rochia aceasta nu mai e în Drumul Taberei, e pe Maica Ecaterina.
Victor Roncea: În momentul în care o etichetă RFID, care emite unde radio, intră în interacţiune cu altă etichetă se generează o conexie în lanţ. Practic, în curând această cameră, ca în Matrix, va putea fi citită pe un calculator conform coordonatelor electronice ale fiecărui obiect. Până una-alta noi suntem reduşi de la a fi oameni la nişte animale, la nişte obiecte.
Radu Moraru: Eu când eram mic de tot, bunica îmi povestea… tocmai apăruseră primele pungi Aldi, în Germania. Care aveau o etichetă din codul de bare. Şi spunea bunica, aşa o să fie şi oamenii, vom avea şi noi cod de bare, Satana, 666, numărul Fiarei şi aşa mai departe.
Victor Roncea: Foarte adevărat. Pentru că pe acel cod de bare figurează într-adevăr, nu ştim de ce, cele 3 coordonate, 666, e un fapt indiscutabil.
Radu Moraru: Asta nu ştiam.
Maica Ecaterina: Există un studiu făcut de mult, şi cartea aceasta, „La apusul libertăţii” scrisă de un ieromonah din Grecia, sunt nenumărate pagini în care se demonstrează cum codul de bare, deci făcut de oameni de specialitate, conţine cifra 666. Nu e singura carte…
Radu Moraru: Dar cum conţine, că nu mă prind?
Victor Roncea: 3 dintre coduri se repetă, la mijloc şi în laterale.
Maica Ecaterina: Sunt 3 formaţiuni de dungi în codul respectiv de dungi de bare, 3 mai lungi.
Victor Roncea: Dar aceasta e altă discuţie.
Radu Moraru: Asta nu mă convinge. Dar vreţi să vă arăt eu ceva senzaţional? Colegii, aduceţi-mi tabla, pentru că vreau să vă arăt o ordonanţă de urgenţă satanică. Semnată de Călin Popescu Tăriceanu. Nu poate să fie decât o coincidenţă incredibilă, uluitoare, dar am nevoie de tablă, colegii!
Maica Ecaterina: Să spunem telespectatorilor despre ce am descoperit noi în legătură cu modul Vodafon-ului pe care voiam să îl introducem la mine acasă…
Victor Roncea: Aceea e altă discuţie, că portalul de ieşire e întâmplător tot 666. Dar noi nu vrem să ne cramponăm pe această problemă.
Maica Ecaterina: Lucrurile sunt mult mai grave.
Victor Roncea: E vorba de un semn premergător până la urmă care încet-încet ne va răpi cu totul libertatea umană. Problema e că este implicat statul român care se foloseşte de Uniunea Europeană, cred eu, într-un mod exagerat, pentru a impune nişte măsuri totalitare. Această ordonanţă de care vreţi să vorbiţi a fost dată pe 15 decembrie anul trecut de premierul Călin Popescu Tăriceanu, care de fapt ieşise din funcţie prin vot popular…
Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, să vă arăt o ordonanţă incredibilă, e de fapt HG. Călin Popescu Tăriceanu. În ce dată credeţi că a fost?
Victor Roncea: 15 decembrie.
Radu Moraru: Adică 1 plus 5 egal 6.
Victor Roncea: Da, mă rog.
Radu Moraru: Staţi un pic. Ştiţi ce număr are acest HG? HG numărul… acesta privind paşapoartele biometrice, numărul 1566, stimaţi telespectatori, din 2008, e extraordinar de amuzant dacă nu alt fel, pentru că 1 plus 5 face 6, şi putem să facem chestiunea asta, să spunem 666.
Victor Roncea: E adevărat, şi e o coincidenţă din aceeaşi serie cu cea în care un număr fix de parlamentari a cerut suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. 322. 322 e numărul clanului Cranii şi Oase, o lojă masonică în Statele Unite.
Maica Ecaterina: Şi care nu e orice, e facere. Facere 322. Încercaţi şi căutaţi în Vechiul Testament, Facere, 3 cu 22, şi asta înseamnă căderea lui Adam prin ispitirea din partea şarpelui, căderea lui Lucifer. Deci Lucifer ca înger căzut vine pe pământ. Repunerea lui Lucifer în drepturile lui ca înger căzut e treaba lojilor masonice. Toate lojile masonice poartă numărul 322. Astea sunt puţin speculaţii şi ne e cam frică, şi Biserica…
Radu Moraru: HG-ul acesta, fiind şi vorba de paşapoartele biometrice, un subiect delicat, o dispută asta, dacă să avem cip-uri implantate şi cod de bare sau nu, durează de 30 de ani în toată lumea. Avem pro şi contra. Biserica e contra. Aici e o coincidenţă incredibilă. Credeţi că în România cineva stă şi gândeşte, ia să fie 322 parlamentari care votează?
Maica Ecaterina: Da, să ştiţi că sunt.
Radu Moraru: Dar recunoaşteţi că asta e o speculaţie spectaculoasă? Să ai ordonanţa, paşapoarte cu cip biometric, mi se pare incredibil!
Maica Ecaterina: Da, dar disputa nu e neapărat în număr. Numărul 666 pleacă în Biblie de la începuturile ei. Solomon primea ca bir din partea popoarelor pe care le cucerea 666 de talanţi.
Victor Roncea: Şi dumneavoastră sunteţi o descendentă a lui Solomon.
Radu Moraru: Cum aţi calculat?
Maica Ecaterina: Din partea tatălui meu sunt evreică botezată, în sensul acesta.
Radu Moraru: De ce se spune că 666 e cifra Fiarei?
Maica Ecaterina: O regăsim în Apocalipsă, în capitolul 13, unde se spune: „şi s-a dat fiarei putere să insufle duh, şi să grăiască, şi să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici, pe cei mari, pe cei bogaţi, pe cei săraci, pe cei slobozi, pe cei robi, ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul fiarei. Aici e înţelepciunea, cine are pricepere să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Şi numărul ei este 666”. Ce facem?
Radu Moraru: Mi se pare incredibil, că îmi scăpase nuanţa asta. Nu va putea să cumpere sau să vândă. Pentru că practic dacă se introduce sistemul acesta la scară mondială, nu vor fi decât cititoare de coduri.
Victor Roncea: Deja a fost introdusă prin măsura cardurilor bancare. Şi acelea au un cip. Dar uitaţi că în România sunt organe ale statului care vor să fugă de cip. De ce atragem atenţia că vom fi monitorizaţi şi vom deveni nişte furnici pe nişte ecrane? Pentru că am aici Monitorul Oficial din 9 ianuarie, e vorba de sistemul de plată… E vorba de un ordin dat în aceeaşi perioadă, semnat de Varujan Vosganian, pe 18 decembrie 2008. Oamenii ăştia trebuiau să termine cu guvernarea la 30 noiembrie. Ce caută ei să dea ordonanţe şi HG-uri după 30 noiembrie, când nu mai au dreptul moral să fie conducătorii acestui stat? Când alţii se pregăteau de Crăciun, ei stăteau să dea ordonanţe şi HG-uri. De ce? Pentru că e vorba de afaceri de miliarde de euro. În Marea Britanie, cip-uirea populaţiei costă 9 miliarde de euro. Pentru populaţia României ar fi vorba numai de 3 miliarde de euro numai pentru un tip de act.
Radu Moraru: Cine încasează banii ăştia?
Victor Roncea: Deocamdată Imprimeria Naţională, dar se va organiza o licitaţie la un moment dat, sper. Sau de fapt sper să nu se organizeze niciodată. Dar vreau să vă atrag atenţia apropo de organele statului care vor să fugă de cip-uire. E vorba de lista instituţiilor publice exceptate de la prevederile articolului 5 şi 6 prin care se introduce obligatoriu plata prin card, în instituţiile publice. Care credeţi că vor să fie instituţiile statului care nu vor să fie plătite prin card cu cip? Iata: Senatul României, Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională, SIE, SRI, CES. De ce oare aceste instituţii nu vor să fie cip-uite ca noi, ca muritorii de rând? Pentru că e vorba despre această monitorizare de care vorbim, iar instituţiile respective vor să fie exceptate de la regulă.
Radu Moraru: Dar de ce nu începem noi să cip-uim cu puşcăriaşii? De ce nu le punem lor pac, cu fierul roşu, o etichetă?
Victor Roncea: Puşcăriaşii sau puşcăriabilii din Parlament? Că după părerea mea ei ar trebui cip-uiţi.
Radu Moraru: Puşcăriaşii, că atunci când le dăm drumul când suntem miloşi, să ştim pe unde circulă.
Victor Roncea: Asta se întâmplă deja în Statele Unite. Dar e tot un abuz.
Maica Ecaterina: Tocmai. Dar nici animalul n-are…
Radu Moraru: Vai, dar ce milă mi-e de violatorii ăştia!
Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, trebuie să vă fie milă. Că dacă discutăm problema din punct de vedere creştin, atunci o sucim şi o învârtim, şi trebuie să iertăm pe toată lumea.
Radu Moraru: Sigur că asta cu implantul de cip mi se pare o mare monstruozitate. Pe de altă parte însă, eu vă spun că, de exemplu, au nişte elemente clare. Toţi copiii din România poate că ar fi util să poarte un medalion, un ceva, care să conţină informaţii de grupă sangvină, ce boli a avut… că pot avea accidente, ajung în spital, sunt inconştienţi, nu sunt părinţii…
Victor Roncea: Acestea sunt argumentele celor care vor să introducă cip-urile.
Maica Ecaterina: Suntem de vreo 2000 şi ceva de ani pe pământul acesta? Oare câte miliarde de copii s-or fi pierdut de când există pământul, şi găsim noi descoperirea asta extraordinară?
Victor Roncea: Dacă e să luăm cazul României, mult mai mulţi copii au fost ucişi prin legea avorturilor în România. Milioane! De aceşti copii nu ne pasă!
Radu Moraru: Altceva vreau să spun, astăzi sistemul medical a ajuns la nişte performanţe care practic spun aşa, domne, primele 20 de minute contează. Dacă ai reuşit să stabilizezi un om 20 de minute, după aia îl salvezi.
Maica Ecaterina: Avem un raport medical care va fi înaintat Sinodului, sunt câte avantaje şi câte dezavantaje.
Radu Moraru: Avantaje, stocarea informaţiei, CNP, telefon, adresă, trecut social, medical, informaţii din paşaport, căsătorie, asigurări, conturi bancare, permis de conducere şi aşa mai departe, identificarea persoanelor cu boli mentale, sau persoane care prezintă dezorientări temporo-spaţiale, identificarea criminalilor, şi mai sunt avantaje. Zic eu. Bun. Vă dau un avantaj… ştiţi că de multe ori transplantul, poţi găsi o informaţie, când găseşti un asemenea om care nu mai are suflare, poţi găsi în cip-ul ăla dacă omul e de acord să doneze?
Maica Ecaterina: Dacă ar fi asta într-o societate supermorală, extraordinar de binevoitoare, de drăguţă şi iubitoare pentru tot globul pământesc…
Radu Moraru: Spuneţi că de fapt, pentru că lumea nu e făcută să fie pură…
Maica Ecaterina: Evident că despre asta e vorba. Este o armă.
Radu Moraru: Ştiţi unde vă dau dreptate? Cardurile s-au făcut ca să îţi ia banul din buzunar.
Maica Ecaterina: Evident. Mi-a venit la o conferinţă o studentă căruia i s-a spus, m-am trezit cu o legitimaţie de student care are microcip, dar n-am ştiut. Fata a luat, a semnat, s-a trezit când acolo…
Radu Moraru: Aşa e, imediat pui botul.
Victor Roncea: Chestiunea e că dezavantajele sunt majore, iar noi care avem experienţa comunismului ştim la ce poate duce supravegherea fiecărui individ, că despre asta vorbim. Am aici un studiu al Comitetului Economic şi Social European, care arată exact problema acestui cip. Dacă nu e foarte atent controlată, ar putea să încalce intimitatea persoanei, să distrugă libertăţile cetăţeneşti, să ameninţe securitatea persoanelor şi a întreprinderilor.
Radu Moraru: Aici vorbiţi la dezavantaje. Deja îl consideraţi cip-ul implant.
Maica Ecaterina: În foarte scurt timp se va ajunge. Pentru că sunt filmări la CNN, la NBC, la BBC, la mari televiziuni, care dovedesc cum persoane din America, din Canada, din foarte multe ţări au preluat acest sistem în mână, direct. Cu avantaje. Sunt cluburi de dans care nu permit intrarea decât dacă ai microcip şi persoanele sunt scanate.
Victor Roncea: Iar în Bucureşti au început deja cu pisicile şi câinii. Deşi nu se ţine cont că există studii detaliate, Associated Press a realizat un studiu privind implanturile acestor cip-uri… din care rezultă că în 10% s-au descoperit cazuri de cancer.
Radu Moraru: Vorbim de implanturi de cip. S-a constatat dezvoltarea rapidă a tumorilor canceroase la animalele cu cip RFID implantat. Migrarea cip-ului în diferite organe, fapt pentru care s-a pus problema ancorării acestuia de ţesuturile din jur. Imposibilitatea de a fi detectat în cazul migrării acestuia.
Maica Ecaterina: Da, dar explică de ce?
Radu Moraru: „Se pot aduce informaţii despre datele persoanei, dar nu şi localizarea cip-ului în organism. Uneori nici măcar razele X nu îl pot localiza.” Ba se poate localiza. „Supraîncălzirea locală sau în întregime a corpului, cu posibile scurgeri ale fluidului din baterie.” Chiar ăsta ce baterie are?
Victor Roncea: E o baterie cu litiu.
Radu Moraru: Interferenţe electromagnetice. Incompatibilitatea cip-urilor cu RMN-ul. Dificultăţi în salvarea pacientului în caz de urgenţă, nu li se pot citi datele pacienţilor cu cip, pentru că pot interfera cu undele radio din staţiile de emisie-recepţie ale ambulanţelor.
Victor Roncea: Mai există problema aceasta demonstrată de hackerii americani, că datele pot fi falsificate foarte uşor. S-a demonstrat zilele trecute cum un hacker a clonat paşapoarte, mergând cu maşina prin San Francisco, a găsit 2-3 turişti britanici.
Radu Moraru: Hai să vedem imaginile ălea, că le avem.
Victor Roncea: Eu aş putea să vă descriu din punct de vedere tehnic ce înseamnă acest cip RFID, conform raportului Uniunii Europene, care descrie rezumatul unei cereri de brevet a IMB. Dacă îmi permiteţi. Ce înseamnă de fapt acest RFID, pentru că oamenii nu înţeleg. „Este metodă şi sistem de identificare şi urmărire a persoanelor prin utilizarea de articole etichetate prin metoda RFID”…
Radu Moraru: Hai să nu speriem oamenii, etichetele de astăzi de pe haine n-au nicio putere.
Victor Roncea: Ele sunt deja în circulaţie în Uniunea Europeană
Radu Moraru: Adică sunt haine care au etichete?
Victor Roncea: Da. Despre asta e vorba.
Radu Moraru: Interesant. Noi avem nişte imagini din celebrul film Zeitgeist, pe care l-am transmis şi care a făcut multă vâlvă la vremea respectivă. Avem o secvenţă pe care vreau să o difuzăm, exact despre paşapoartele biometrice se vorbeşte acolo. De ce credeţi că Dumnezeu n-ar fi de acord cu cip-urile ăstea?
Maica Ecaterina: E o încălcare a libertăţii umane. Cum din start eu sunt amprentat?
Radu Moraru: Dar de ce vă simţiţi amprentată?
Maica Ecaterina: Pentru că e o amprentare la propriu.
Radu Moraru: Dar cum vă deranjează în viaţa de zi cu zi? Pentru că paşaportul biometric cu amprente va funcţiona doar atunci când treceţi frontiera şi e un control de rutină…
Victor Roncea: Teoretic, dar prin antena aceea el e în contact direct cu organele sau cu cine vrem noi.
Radu Moraru: Adică ştii unde circulă paşaportul respectiv.
Maica Ecaterina: Asta vorbim din punct de vedere strict lumesc. Pentru că dacă vorbim din punct de vedere religios, am zeci de argumente.
Radu Moraru: Daţi-mi cel mai puternic argument.
Maica Ecaterina: Cel mai puternic n-o să vă pot… în primul rând că nu vorbesc în numele meu, vorbesc în numele sfinţilor părinţi care au scris cu mult înainte. Asta e foarte important, e lucrul cel mai important de fapt. Că nimeni nu vine să atenţioneze şi să spună, mi-a displăcut total ceea ce am văzut pe mass-media românească, mâna care ucide, gen cărţile ălea de 15 lei care erau în copilăria mea. Staţi un pic, nu vine sfârşitul, n-a zis nimeni că se autointerpretează… deci cei ce vor să răstălmăcească interpretează în mod eronat. Nimeni n-a zis că vine sfârşitul, de altminteri Biblia spune…
Victor Roncea: Că vine, dar nu mâine la 6:45.
Maica Ecaterina: Absolut. Hristos spune, despre ziua aceea nici eu nu ştiu, ci numai Tatăl ceresc.
Radu Moraru: Deci poate să fie şi mâine la 6:45?
Maica Ecaterina: Poate să fie, poate să fie şi peste 1000 de ani la 6:45 Nu are nimeni o teamă cu asta. Teama noastră e că nu suntem ancoraţi în cele duhovniceşti, în cele bune, în cele curate.
Radu Moraru: Dar pe un creştin fără păcat… nu sunt. Pentru un creştin păcătos, obişnuit, ce îl deranjează pe el că un calculator înregistrează pe unde s-a plimbat paşaportul lui?
Maica Ecaterina: Păi dacă eu îl regăsesc în Apocalipsa pe care a scris-o Sfântul apostol Ioan… Ori desfiinţăm aceste cărţi sfinte…
Radu Moraru: Acolo spune ceva, nu vei putea cumpăra sau vinde. Asta înseamnă că aşa se va întâmpla.
Maica Ecaterina: Dar dumneavoastră nu vedeţi că sunt şi întreprinderi care de acum încolo nu mai primesc salarii decât pe card, că totul se merge către o încarteruire totală pentru cumpărare şi vânzare?
Radu Moraru: Avem un telefon, doctorand Dan Ioan Vasile, scriitor, este la telefon. Bună seara.
Dan Ioan Vasile: Bună seara. În privinţa actelor de identitate biometrice, este foarte important să se ţină seama şi de poziţia pe care au avut-o Bisericile surori. Trebuie spus faptul că în Serbia după ce episcopul … al Ziciei, a făcut un material în care a arătat că ortodocşii nu trebuie să primească astfel de acte de identitate, Sfântul Sinod al Bisericii Sârbe s-a adresat Guvernului Serbiei, a cerut retragerea actelor de identitate biometrice, şi Guvernul Serbiei a ţinut seama de faptul că poporul ortodox nu are doar o putere duhovnicească, e şi o putere socială. Şi deşi în Serbia se cumpărase toată aparatura, aveau totul pus la punct pentru a emite acte de identitate biometrice, procesul s-a oprit.
Radu Moraru: Daţi-mi alt exemplu în afară de Serbia.
Dan Ioan Vasile: În Grecia, de exemplu, s-a adunat un sinod local al Cretei, în care s-a stabilit foarte clar că trebuie respinse actele de identitate electronice. S-a făcut referire şi la numărul 666 conţinut de codul de bare şi s-a atras atenţia asupra faptului că problema e duhovnicească. E adevărat, atunci când e tratată pe canalele mass-media, de obicei subiectul religios e ironizat. Diavolul din paşapoarte, şi lucruri similare. În realitate Biserica nu spune că e un diavol, în niciun paşaport. E vorba de un proces duhovnicesc care va culmina cu pecetluirea oamenilor cu semnul din Apocalipsă. În greacă e vorba de haragma, cuvânt care înseamnă implant. Aici e problema duhovnicească. Oamenii primesc microcipuri pe carnetele de conducere, pe paşapoarte, fără să înţeleagă că se va trece ulterior la implantarea microcipurilor în trupul uman, invocându-se mai multă siguranţă, aşa cum s-a invocat şi în cazul schimbării paşapoartelor. Numai că vechile paşapoarte au fost falsificate într-un număr foarte mic, în timp ce noile paşapoarte se falsifică foarte uşor.
Radu Moraru: Am înţeles. Dumneavoastră spuneţi că nu mai e cazul unor discuţii, ci pur şi simplu poziţia Bisericii ar trebui să fie suficientă pentru ca aceste paşapoarte să nu intre pe piaţă. Dan Ioan Vasile: Exact. Pentru că în România ortodocşii sunt aproape 80% din populaţie. În momentul în care Mitropolia Clujului, nu doar mitropolitul Bartolomeu, cum se spune în mod greşit, ci toţi ierarhii au avut această atitudine verticală şi au spus că actele trebuie respinse, Sfântul Sinod al BOR va putea face ce s-a întâmplat în Serbia.
Radu Moraru: Serbia să ştiţi că nu e un exemplu…
Dan Ioan Vasile: Serbia e un exemplu la nivel duhovnicesc, pentru că ei au avut acolo pe cuviosul Iustin Popovici, un povăţuitor, duhovnicesc cu viaţă sfântă, ai cărui ucenici au ajuns episcopi.
Radu Moraru: Am înţeles, vă mulţumesc pentru intervenţie, vă doresc o seară bună. Haideţi să vedem secvenţele din Zeitgeist.
Victor Roncea: Eu aş vrea dacă îmi permiteţi să îl contrazic puţin pe Danion. Este nevoie neapărat de poziţia BOR, dar pentru că suntem într-un stat de drept e nevoie şi de dezbateri. Am aici Legea nr. 52 pe 2003, legea privind transparenţa decizională, unde se spune clar: “obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiecte de acte normative”. Or, această hotărâre a fost dată pe furiş, fără nicio dezbatere publică.
Radu Moraru: Păi noi de asta facem emisiunea. Pentru că mi se pare firesc să facem această dezbatere.
Victor Roncea: Păi daţi nota de fundamentare…
Radu Moraru: Dar am o propunere, nu vreţi să vorbim şi mâine seară despre acest subiect? Facem o continuare, noi am vrut astăzi să lansăm acest subiect. Aţi văzut secvenţele din Zeitgeist, avem secvenţe şi cu părintele Papacioc.
Victor Roncea: Si cu Părintele Iustin Pârvu care a lansat apelul, devenind practic un avertizor public.
Radu Moraru: Ce m-a speriat în acest film, mă gândeam că dacă eu aveam un cip din acesta racordat la Guvern, cred că mi-l oprea Călin Popescu Tăriceanu imediat. Îl suna pe Ruşanu, cum ne-a închis televiziunea, conturile, dimineaţa, şi spunea, du-te şi opreşte cip-ul lui ăla.
Maica Ecaterina: Dar de ce nu facem invers? Să îşi pună el, premierul, cip.
Radu Moraru: Aici sunt de acord.
Maica Ecaterina: Dar tocmai ei nu vor să fie amprentaţi.
Radu Moraru: Ei vor să fim noi cip-uiţi.
Maica Ecaterina: Exact. Aici e toată treaba. Or, toate firmele acestea care circulă de foarte mult timp pe internet şi pe mass-media americană şi a altor ţări occidentale aduc reprezentanţii unor biserici, ne aduc nouă învinuire, celor creştini, că venim cu argumente străine de biserică.
Radu Moraru: Am lansat subiectul. Mâine seară de la orele 20 continuăm acest subiect. Am vrut să arătăm că nu e doar ceva întâmplător. Pur şi simplu, aici Guvernul pe final de mandat, în ultimul ceas, nu ştiu dacă o fi în a 666-a secundă… sigur că şi glumim, dar eu cred că aşa cum a fost acest Guvern total nefericit, aşa şi această ordonanţă nu putea să aibă decât acest număr nefericit, 1566, şi fără să vrei eşti obligat să faci această speculaţie, 1 plus 5 fac 6, şi putem să o botezăm şi în glumă ordonanţa 666.
Maica Ecaterina: Uitaţi ce s-a întâmplat în Rusia, de exemplu, când s-a pus această problemă la Sankt Petersburg. Reprezentanţii Ministerului pentru Impozite şi Taxe îl dezinformau în mod intenţionat pe patriarh, că CNP-ul nu conţine cifra 666.
Radu Moraru: Şi CNP conţine 666?
Maica Ecaterina: Absolut, e vorba de codul EAN.
Radu Moraru: Am înţeles.
Maica Ecaterina: Şi sistemul de codificare utilizat de lucrătorii fiscali, numărul de identitate sub formă de bare conţine secţiunea cheie de cei trei de 6.
Radu Moraru: Haideţi să ne oprim. Că avem un 666 în libertate, violator, victime multe. „Evenimentul Zilei” a venit cu această bombă pe piaţă, avem şi fotografii, adunăm informaţii, îl rugăm pe acest violator să se predea de urgenţă ca să nu ajungem la alte nenorociri, pentru că e clar că nu se poate abţine, e clar că e un violator sadic, măcelar, nu ştiu cum o fi înduplecat taman o judecătoare, deci tot o femeie, să i se facă milă, că acest om bolnăvior trebuia neapărat să i se întrerupă pedeapsa. Mâine continuăm acest …
Victor Roncea: Noi ne rugăm pentru Sfântul Sinod.
Maica Ecaterina: Absolut
Radu Moraru: Mâine este?
Victor Roncea: Mâine şi poimâine.
Radu Moraru: Mâine vom face o altă emisiune despre… încă o dată spun, eu cred că mi-l oprea cip-ul Călin Popescu Tăriceanu. La câte dezvăluiri s-au făcut la masa asta! Vă mulţumesc, ne revedem mâine seară la orele 20.
(Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)

Mesajele lui Basescu la Nasul catre Patriciu, Fenechiu, Felix, Hrebenciuc si Vantu. Boc vs Stolojan. Filmul instalarii noului Guvern: de la 322 la 324

La exact patru ani de la investirea sa ca presedinte al Romaniei, ieri, 22 decembrie 2008, Traian Basescu, aflat la aniversarea a sapte ani a emisiunii “Nasul”, pe langa faptul ca a lansat impreuna cu Radu Moraru cartea “Traian Basescu pe Calea Victorie” a dat si o serie de mesaje dure la adresa stapanilor unor domenii financiar-politice si a unor cadre din Armata, Justitie si Interne. Transcrierea integrala a emisiunii mai jos:

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, suntem în direct, este ultima emisiune din acest an, vă mulţumesc încă o dată că sunteţi alături de noi, telespectatorilor, celor care au contribuit fiecare cu propria lui cărămidă de audienţă la această emisiune ca să devină în acest an cel mai urmărit, bun, talk show din România. Pe statistici. Vă mulţumim. E o mare satisfacţie şi o onoare că vă uitaţi în număr atât de mare la noi. Pot să spun fără multe introduceri că în această seară vine cel mai puternic dintre oamenii politici ai României de astăzi, omul care, printr-un discurs de acum câteva minute, speră ca ţara asta să reintre pe un alt făgaş, să aibă parte de un nou început. Cel puţin asta am înţeles eu. România după 19 ani la un nou început şi cred că trebuie să îl invităm în scenă să vedem ce ne spune în această seară după aceste săptămâni de foc, aceste săptămâni de negocieri, de lupte. Probabil nu vom afla niciodată ce a fost acolo în spate, ce negocieri, ce compromisuri, ce cedări şi ce renunţări. Cert e că avem în această seară Guvern, preşedinte avem demult şi să sperăm că avem şi o ţară cu locuitori de care să aibă grijă în sfârşit statul român. Îl invit în scenă alături de noi pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu.

Traian Băsescu. Bună seara.

Radu Moraru: Bună seara.

Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, am crezut că vine un preşedinte obosit, dar e proaspăt, e aici şi va fi cu noi în această seară. Eu anunţ celebra rubrică de publicitate, ne întoarcem în câteva minute. Traian Băsescu la Naşul.

Radu Moraru: Am revenit. Suntem în direct. Astăzi a fost o zi lungă, poate cea mai lungă zi a anului, dar nu atât de lungă ca acel 22 decembrie din urmă cu 19 ani, când România spera să renască. Şi în mare parte zic eu că a reuşit. Noi mai mici, în urmă cu 7 ani, în decembrie, porneam la drum cu această emisiune în condiţii destul de neobişnuite, dintr-un spital. De acolo a început Naşul. Avem, zic eu, cei 7 ani de acasă şi aceasta e ultima noastră emisiune din acest an în direct şi ne-am gândit că ne-ar face onoare dacă preşedintele României ar veni la Naşul să facă un bilanţ al acestor zile nebune. Mulţumim, domnule preşedinte. Noi 7 ani de acasă, dumneavoastră 4 ani de guvernare şi un Guvern nou.

Traian Băsescu. Da. Pe 22 se împlinesc 4 ani de la depunerea jurământului.

Radu Moraru: Dar atunci nu aţi spus că se întâmplă ceea ce aţi visat, astăzi aţi spus… şi mi s-a părut poate puţin mult, „mi-am văzut visul cu ochii”, aşa aţi spus.

Traian Băsescu. Da. Nu era legat de structura politică a Guvernului, ci de majoritatea parlamentară. Dacă vă aduceţi aminte, în campania mea din 2004 s-a vorbit de mărirea salariilor, de mărirea pensiilor, de mai ştiu eu ce alte promisiuni. În general, pe ele Guvernul Călin Popescu Tăriceanu le-a îndeplinit, nu sunt restanţe aici, dar marea problemă rămâne la reforma statului, unde sunt restanţe. Avem aceeaşi organizare administrativă ca în 1968, organizare care, pe de o parte, birocratizează foarte mult România, iar pe de altă parte, nu permite dezvoltarea regională. Nu mai poţi să dezvolţi România pornind de la organizarea cu judeţe din 1968, care era destinată la vremea aia supravegherii populaţiei. Cu partid, cu miliţie, cu Securitate, cu toate structurile statului.

Radu Moraru: Să fie poporul controlat.

Traian Băsescu. Controlat. Şi dacă se întâmpla ceva să poată fi casetată imediat zona, să nu mai mişte nimic, să nu se mai ştie nimic. Or, acum, România, organizarea administrativă împiedică dezvoltarea regională a României, pentru că autoritatea regională practic nu există.

Radu Moraru: Dar de ce aţi spus că trebuie să avem curajul să admitem lucrul acesta? Făceaţi trimitere către anumite exagerări, sau anumite autonomii? Acesta să fie pericolul?

Traian Băsescu. Nu, nici vorbă de aşa ceva. Ai fundamentul Constituţiei, stat unitar suveran independent…

Radu Moraru: Asta au jurat toţi miniştrii astăzi.

Traian Băsescu. Iar acest articol nu poate fi modificat în Constituţia României nici măcar prin referendum. E articol de nemodificare, a acestui articol.

Radu Moraru: Deci credeţi că această reorganizare, modificarea Constituţiei…

Traian Băsescu. Modernizarea sistemului de educaţie…

Radu Moraru: Astea sunt frânele care au ţinut România?

Traian Băsescu. Lipsa de forţă politică. Da, categoric. Iar clasa politică sau guvernele n-au avut majorităţi suficient de consistente să facă reformele de profunzime care au rămas nefăcute. Fie că vorbim de educaţie, de organizarea administrativă, de debirocratizarea României, care e altă… alt unghi care trebuie abordat de guverne puternice, cu susţinere puternică în Parlament. Revizuirea Constituţiei. Vreau să fiu foarte bine înţeles. Faptul că avem o alianţă PD-L – PSD nu mă poate face să renunţ la nişte adevăruri. Constituţia noastră are deficienţe majore în zona care a vizat prima Constituţie, relaţia Petre Roman – Ion Iliescu, Constituţia revizuită în 2003, relaţia dintre Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Deci lucrurile astea trebuie clarificate în interes naţional şi îţi trebuie o majoritate să modifici Constituţia.

Radu Moraru: Deci nu interes prezidenţial?

Traian Băsescu. Nu, nu, nu… ca să fie foarte clar, nu sunt un adept al republicii prezidenţiale, nu e specifică României. Nu e specifică Europei.

Radu Moraru: Vă gândiţi că cine ştie, cine o să vină preşedinte după dumneavoastră…

Traian Băsescu. Nu, dar nu e bine să ai republică prezidenţială. O republică semiprezidenţială cu atribuţiunile clar distribuite între puterile statului e ce ne trebuie, dar pentru asta îţi trebuie majorităţi largi. Iar eu am avut tentativa în 2005, dacă vă aduceţi aminte, deşi aveam o majoritate la limită cu Guvernul Alianţei, am avut tentativa organizării unor alegeri anticipate nu de dragul de a avea alegeri anticipate, ci îmi dădeam seama că fără o majoritate puternică nu poţi să reformezi statul român. Şi nimeni nu poate fără o majoritate foarte puternică.

Radu Moraru: Dar până acum de ce clasa politică n-a vrut să reformeze statul? S-au complăcut, n-au putut, au vrut alţii să ne ţină aşa?

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă luăm guvernarea 1996-2000, a fost o guvernare a CDR, la care a fost şi PD de la vremea aceea, care avea o majoritate la limită. Şi a şi pierdut-o. Pe urmă a venit guvernarea PSD, 2000-2004, care a fost cu guvern minoritar şi cu susţinerea UDMR din Parlament. Cu UDMR-ul făceau 50% plus 1 vot. A venit guvernarea Alianţei DA, 2004-2008, care a început cu o majoritate la limită, după 3 luni pierdusem majoritatea în Senat, şi atunci a fost momentul la care popularitatea era destul de ridicată a Alianţei, ne înţelesesem să lansăm alegerile anticipate, dându-ne seama că nu putem reforma…

Radu Moraru: Cine n-a vrut atunci?

Traian Băsescu. Premierul de atunci, iniţial a fost de acord, pe urmă n-a mai vrut.

Radu Moraru: Şi de atunci v-aţi gândit la un plan sau la o soluţie ca România să aibă o majoritate?

Traian Băsescu. Da… este obiectivul meu din 2005, ca mai devreme sau mai târziu să ajungem la o majoritate care să poată reforma România.

Radu Moraru: Şi aţi reuşit acum, dar din păcate sunt acuzaţii grele…

Traian Băsescu. La sfârşit de mandat, din păcate.

Radu Moraru: Acuzaţii grele că ar fi ba refacerea FSN, ba… un compromis de neacceptat între stânga şi dreapta. Au opoziţia prea fragilă.

Traian Băsescu. Eu aici am problemele mele politice categoric. Din 1992 şi până acum am fost un adversar neîmpăcat al PSD. Şi ei ai noştri şi noi ai lor. Poate că în intervalul acesta de 16 ani ne-am epuizat potenţialul de ură şi nu mai avem ce ne spune rău. Şi om face şi ceva bun.

Radu Moraru: S-or îndrăgosti acum PSD-ul cu…

Traian Băsescu. Dragoste nu o să fie niciodată. Conjunctura ne-a adus aici, pe un program care încă mai trebuie ajustat, dar politic sigur e greu de explicat.

Radu Moraru: Dar totuşi aţi crezut că e guvernul pentru ţară. Aţi spus că e un guvern pentru România, nu al cuiva.

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu aveam varianta să mă duc cu guvern minoritar PD-L – UDMR, un guvern minoritar care să intre în criză, în perioada de criză. Sau aveam varianta să mergem cu un guvern PNL – PD-L – UDMR, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Nu am putut avea încredere, asta a fost exigenţa liberalilor. După ce a scos o dată PD-L de la guvernare, cum puteam avea încredere să spun, domnul Călin Popescu Tăriceanu, mai ia o dată mandatul şi a doua zi după ce ţi-l dau fugi la Dinu Patriciu repede, pupă-te cu el, şi vezi ce faceţi împotriva lui Traian Băsescu.

Radu Moraru: Asta a fost teama dumneavoastră?

Traian Băsescu. Da.

Radu Moraru: Nu sunteţi prea dur aici?

Traian Băsescu. Nu sunt deloc dur, doar proştii nu învaţă din greşeli. Deci i-am dat mandatul în 2004, în 2007 a scos de la guvernare PD-L, pe înţelegere cu PSD, pe susţinere din Parlament, şi a dat toată… a mers pe suspendarea preşedintelui. Deci ce încredere puteam să am în propunerea domnului Călin Popescu Tăriceanu?

Radu Moraru: Deci, nu aţi avut de ales.

Traian Băsescu. Am avut de ales. Puteam să mă duc cu PD-L guvern minoritar, are 38%. Călin Popescu Tăriceanu a guvernat cu 20%. Cu tot cu UDMR. Are 38% PD-L în Parlament, puteam să mă duc numai cu PD-L, sau să mai adaug cele 7% ale UDMR să merg cu un guvern de 45% în Parlament. Dar trebuia să uităm de vreun proces de reformă, pentru că aveai în Parlament majoritatea PSD-PNL care ar fi blocat activităţile guvernului, îl lăsa să supravieţuiască sau îl împingea la compromisuri uriaşe. Şi în situaţia asta am spus… şi pentru mine a fost o soluţie cu pierderi enorme. Electoratul meu e anti-PSD. Cred că în momentul de faţă 80% din electoratul meu nu mai e electoratul meu, văzând în mine omul care a făcut maximul compromis politic. Pe de altă parte, obligaţia mea era să dau un guvern solid României şi în perspectiva intrării în perioada de criză, 2009 şi 2010, şi nu o spun… o spun cu destulă informaţie, 2009 şi 2010 vor fi ani de criză, probabil vom ieşi din criză… de criză economică, începând cu 2011, şi să las ţara cu un guvern minoritar sau un guvern nesigur ar fi fost deasupra interesului public. Putea fi interesul meu să continui să îmi scot ochii cu PSD-ul, sau să spun, măi oameni buni, veniţi încoace, faceţi un guvern puternic cu care să treceţi criza, dar în paralel să reformaţi ţara. Asta e gândirea, ştim foarte bine că pentru mine pierderile politice sunt uriaşe.

Radu Moraru: Care au fost momentele grele din 30 noiembrie până astăzi, depunerea jurământului la Cotroceni, când puteaţi deja să fiţi sigur că ţara are guvern?

Traian Băsescu. Au fost cele 11-12 zile din ziua votului până la anunţarea premierului Theodor Stolojan. A fost într-o miercuri. Deci o săptămână plus luni, marţi, miercuri. 10 zile. Pentru că în acea perioadă au fost negocieri intense şi eu am încercat să îi conving, să îl conving pe Călin Popescu Tăriceanu să renunţe la ideea de a fi premier. N-a vrut. N-am mai avut ce să fac, a trebuit să anunţ premierul miercuri, pentru că nu ne încadram în obiectivul de a avea guvern pe data de 22. Iarăşi, era un lucru în neregulă să las să se deruleze negocierile peste Sărbători, să ne prindă Anul Nou, să intrăm în 2009 fără guvern ar fi fost…

Radu Moraru: Deci, a fost şi contracronometru?

Traian Băsescu. Da, dar asta se întâmplă. Uitaţi-vă la Belgia, a stat 6 luni în negocieri şi acum a căzut guvernul după o lună de funcţionare. Aduceţi-vă aminte de Germania. Tot la o coaliţie de guvernare care, între creştin-democraţi şi socialişti, au stat două luni şi jumătate în negociere. Deci nu neapărat negocierea a fost imperativul major care m-a determinat la rămânerea în program, ci nevoia ca România să aibă un guvern puternic susţinut în Parlament nu numai pentru perioada de criză, ci şi pentru a reforma instituţiile astea care trebuie reformate. Inclusiv educaţia ca sistem.

Radu Moraru: Spuneaţi aici în urmă cu ceva timp de o lovitură de stat, că unii încearcă şi că nu veţi mai tolera. În noaptea de 30 noiembrie au fost chiar declaraţii publice deja că ceva s-a încercat. Adică pe 30 noiembrie la 21:21, ore din astea, aşa, conspirative, trebuia să se întâmple ceva. Ştiaţi de acest lucru?

Traian Băsescu. Sigur că ştiam, şi v-am spus de când am fost la emisiunea dinainte că ştiam. O înţelegere făcută, şi acum putem vorbi şi de paşii făcuţi iniţial. Pentru că ştiam de înţelegerea de a se anunţa majoritatea, neconstituţional… că o majoritate nu se confirmă decât în Parlament. Nu poţi să vii la preşedinte cu un proces-verbal să spui, noi doi şefi de partid ne-am înţeles să avem o majoritate în Parlament. Singura realitate care… singurul mecanism care îţi probează majoritatea e votul în Parlament, în rest procese-verbale între partide nu pot funcţiona ca argument constituţional. Constituţional, argumentul e votul de învestitură pentru guvern în Parlament. Ştiam de acest lucru şi dacă vă aduceţi aminte, pentru că ştiam am luat decizia să anunţ calendarul înainte de alegeri. Exact pentru a descuraja această acţiune care fusese prevestită nu numai de domnul Dan Voiculescu, dar şi de domnul Nicolae Văcăroiu la Argeş, într-o declaraţie despre care lumea a uitat. Cu puţin timp înainte de declaraţia domnului Dan Voiculescu, care viza suspendarea preşedintelui României, aceeaşi declaraţie o făcuse domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului la acea vreme, la Piteşti. Sigur, se puteau lăsa lucrurile să meargă aşa, dar ar fi însemnat cel puţin un scandal politic major, eu încercând să explic Constituţia asta este… şi atunci am luat decizia să anunţ înainte de alegeri, cu două zile, calendarul. Afirmând că nu încep nicio consultare cu partidele decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Ceea ce făcea inutil gestul PNL şi PSD de a-şi anunţa vreo majoritate în noaptea alegerilor, pentru că pur şi simplu nu aveau cu cine să dialogheze. Decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Sigur că ştiam şi de… tot dumneavoastră ar trebui să daţi puţin filmul înapoi să vă aduceţi aminte că dumneavoastră, presa, aţi fost cea care a confirmat că a existat şi un plan de a se aduce 30 de mii de oameni în Bucureşti care să susţină noua majoritate. Anunţarea programului a descurajat orice astfel de acţiune. Şi vă mai pot spune un lucru, spre ruşinea celor două instituţii care au făcut exit-poll-urile, INSOMAR-ul pentru trustul Realitatea şi CCSB pentru Antena 1, şi-au corelat rezultatele. Să fie anunţate. Şi le-au corelat în aşa fel, încât să creeze acea atmosferă, iată, câştigătorii, deci ce nevoie mai avem să aşteptăm numărătoarea voturilor, că vă spunem noi din sondajele corelate între INSOMAR şi CCSB, vă spunem noi care e rezultatul adevărat.

Radu Moraru: Pentru a ajuta anunţul respectiv.

Traian Băsescu. Pentru a ajuta intoxicarea populaţiei cu câştigătorii. A fost un joc făcut de oameni politici neinspiraţi. Eu nu acuz partidele şi cu atât mai puţin electoratele acestor partide, electoratele n-au nicio vină.

Radu Moraru: Dar n-au fost şi oameni politici inspiraţi?

Traian Băsescu. Da, eu am fost inspirat.

Radu Moraru: A mai fost cineva? Că se vorbea că unii n-au achiesat în final.

Traian Băsescu. Da, nu toţi, de aceea a şi fost posibilă demontarea cu uşurinţă a acestui joc. Eu când am văzut, dacă aţi observat ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, au dat discursul celui declarat câştigător de INSOMAR…

Radu Moraru: Adică Mircea Geoană.

Traian Băsescu. Şi în mod normal, orice element de decenţă te obligă ca al doilea discurs să fie al acelui pe care îl declari pe locul 2. Dar s-a trecut direct la locul 3, la PNL, PD-L fiind uitat de la transmisiunea în direct. Ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, s-au dus de la discursul domnului Mircea Geoană la discursul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Omiţând să preia în direct discursul celui pe care spui tu în sondaje că e pe locul 2. Pe urmă au venit în reluare, dar trebuia să pronunţe cuvinte magice acolo la 21:21, cum spuneţi dumneavoastră.

Radu Moraru: Da, domnul Viorel Hrebenciuc ne-a dezvăluit că era la 21:21.

Traian Băsescu. Aşa este. Dar nu toţi oamenii politici au acceptat să intre în jocul acesta. Nu numai că eu am ştiut cum să-mi dozez ieşirile şi afirmaţiile în aşa fel, încât să fac inutil orice anunţ în aşteptarea numărătorii voturilor. Şi pe de altă parte, s-a făcut o numărătoare paralelă perfectă. Dacă vă aduceţi aminte, PD-L a anunţat cu o zi înainte că are cu 2 mandate în plus. Au fost 3, pentru că undeva în judeţul Arad s-au dat două mandate. Şi avem un colegiu de acesta în care sunt doi parlamentari, doi deputaţi.

Radu Moraru: Dar mai sunt nişte momente delicate. Spuneaţi că cele mai delicate au fost până la numirea lui Theodor Stolojan. Şi chiar un coleg de-al dumneavoastră de politică, vă simpatizaţi foarte mult, Adrian Năstase, spunea Guvernul Traian Băsescu 1, Guvernul Traian Băsescu 2. Mi-a plăcut poanta.

Traian Băsescu. O să fie şi Traian Băsescu 3, ca să se înfurie.

Radu Moraru: Asta ce înseamnă, că veţi mai fi preşedinte 5 ani?

Traian Băsescu. Cine ştie? Vă daţi seama ce supărare ar fi, dar cine ştie? Cred că e un moment în care după ce avem guvernul instalat oficial, cred că ar ajuta foarte mult să îndepărtăm orice dubiu legat de prima desemnare. Am vrut să fiu extrem de corect cu toate partidele. Puteam, dacă vă aduceţi aminte, joi s-au anunţat rezultatele oficial, iar eu vineri am convocat partidele la consultări. Unul câte unul au intrat toate partidele şi au fost trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD şi PD-L. Eu puteam să închei consultările vineri. Era procedura constituţională îndeplinită, pentru că aveam de ieşit public să spun, sunt trei partide, înregistrările acestor discuţii există, deci e de netăgăduit, sunt trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD, PD-L. Dintre aceste trei partide, cel mai mare număr de locuri în Parlament îl are PD-L. Ca atare, am luat decizia desemnării premierului de la PD-L. Şi încheiam subiectul vineri. Am spus că este bine pentru sănătatea democraţiei să las şi partidele să se întâlnească în week-end, sâmbătă şi duminică, şi am anunţat că voi avea o nouă rundă de consultări luni. Şi am făcut această nouă rundă de consultări luni. La consultările de luni am constatat că nu s-a declanşat nicio altă soluţie. Dacă ar fi găsit o soluţie eram dispus să o discutăm. Ca atare, la sfârşitul consultărilor celei de-a doua runde de consultări, după ce au avut două zile jumătate în care s-au petrecut acele întâlniri care s-au văzut, dar şi foarte multe care nu s-au văzut public, la terminarea consultărilor, luni am informat partidele că, menţinându-se status quo al celor trei partide care toate vor să aibă premierul, am luat decizia desemnării unui premier de la PD-L. Cred că n-am făcut public luni acest lucru. Am mai lăsat până miercuri desemnarea premierului, dintr-un motiv simplu. Am sperat până în ultima clipă ca un partid, şi ar fi o minciună să nu spun, ca PNL să se flexibilizeze. Pentru că ştiam, dacă l-aş fi desemnat pe Theodor Stolojan luni după consultări, practic închideam eu uşa pentru PNL. Sau exista riscul să o închid. Şi atunci am mai amânat anunţul public al numelui premierului până miercuri, în speranţa că se produce o flexibilizare la PNL.

Radu Moraru: De ce a fost atât de rigid PNL-ul? Aveţi vreo explicaţie?

Traian Băsescu. Numai ei o pot explica. Îmi dădeam seama că opţiunea de a-l desemna pe Theodor Stolojan premierul desemnat ar fi închis accesul PNL la flexibilizare şi am mai stat până miercuri. Miercuri însă nu mai puteam întârzia, pentru că intram în acel calendar în care la 10 zile de la desemnarea premierului trebuie să te prezinţi cu guvernul şi programul în Parlament, şi în acelaşi timp să îmi menţin şi obiectivul de a avea guvern pe 22, aşa cum anunţasem înainte de alegeri. În acel anunţ, cu două zile înainte de alegeri am fixat un calendar care avea două variante, guvern pe 22 sau pe 29. Şi mi-am dat seama că pot să conduc lucrurile de aşa natură, încât să îl am pe 22. Pentru că pe 29 să ai guvern nici nu apucă să deschisă uşile ministerelor până pe 1 ianuarie, să înceapă să facă evaluările.

Radu Moraru: Dar era să nu vă iasă.

Traian Băsescu. Era, dacă nu era voinţă politică. Dar miercuri, odată cu anunţarea premierului, s-a produs şi opţiunea mea de a nu mai aştepta PNL-ul şi de a spune, domne putem face o majoritate cu PSD-ul. O majoritate care nu e dorită. Dacă mi-e permis să spun, poate, de oameni care nu mi-ar fi plăcut să o dorească. Dinu Patriciu nu o voia, Sorin Ovidiu Vântu nu o voia, Fenechiu nu o voia, domnul Ion Iliescu nu o voia, domnul Adrian Năstase nu o voia, domnul Viorel Hrebenciuc nu o voia. Şi am ajuns la concluzia că e o alianţă nedorită exact de cine aş vrea să nu o dorească.

Radu Moraru: Dar parcă lui Viorel Hrebenciuc i-a plăcut în final?

Traian Băsescu. Eu vă spun, poate că nu e bine ca un om politic să spună ce gândea în acele momente. Şi eu i-aş ruga pe toţi cei care se aud nominalizaţi să nu se supere. Dar până la urmă poate că pentru dumneavoastră, pentru cei care vor să ştie cum a gândit un preşedinte… că oricum, nu spun tot, domnul Radu Moraru.

Radu Moraru: Nu spuneţi, să ştiţi că am constatat.

Traian Băsescu. Dar ceea ce cred că se poate spune, că vorbesc despre mine, nu despre alţii. Ce am gândit eu. Nu cred că e un lucru rău să spun ce am gândit. E, asta am gândit. Am zis… deci cine spune că refacem FSN-ul… Păi Petre Roman e la PNL, Ion Iliescu nu are nicio funcţie decât preşedinte de onoare, dar nu vrea această alianţă, Mircea Geoană a intrat în PSD după mandatul CDR, a intrat în PSD ca ministru de Externe în Guvernul 2000-2004, deci nu avea nicio legătură cu FSN-ul. Şi atunci am spus, e o şansă să avem un guvern puternic în care nu sunt implicaţi în negociere exact cei care ar putea fi expresia începutului democraţiei.

Radu Moraru: Deci credeţi în independenţa miniştrilor faţă de ceea ce clamaţi dumneavoastră, grupurile acelea de interese, grupurile oligarhice?

Traian Băsescu. Acum da. Îmi doresc din tot sufletul să rămână miniştri ai Guvernului României până la capăt şi să nu ajungem iarăşi, ăştia trei miniştri de la naşul Fenechiu, la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, ia de aici. Ia Adomniţei, ia ăla la Interne, mai ia şi… se livrau la snopuri de câte trei miniştri. Ăştia sunt ai lui Fenechiu, ăştia ai lui Sorin Ovidiu Vântu, ăştia ai lui Dinu Patriciu. Fiecare cu stăpânul lui. Îmi doresc din tot sufletul, şi sper să fie aşa, ca oamenii ăştia să rămână miniştri în Guvernul României. Şi nu oamenii lui X şi ai lui Y.

Radu Moraru: Trebuie să aplaudăm, aici merită. Sună frumos, miniştri în Guvernul României.

Traian Băsescu. Pe de o parte. Pe de altă parte, am observat că se încercă o chestiune, sunt miniştrii baronilor… Acest lucru trebuie să îl înţelegem odată pentru totdeauna. Oamenii politici fără susţinere nu pot ajunge miniştri. Ca să fie desemnat, şi în PD-L şi în PSD s-au dat nişte voturi. Voturile acelea vin de la oameni politici. Cei care sunt membri ai structurilor de conducere. Nu e niciun rău pentru un om politic că voturile vin de la oameni politici. Fie ei mai mult sau mai puţin agreaţi, dar legitim prezenţi în structurile de conducere…

Radu Moraru: Întrebarea e cât ne costă pe noi, românii, că dacă ne costă enorm, atunci nu merită.

Traian Băsescu. Costul enorm e atunci când cei care împing miniştrii în guverne nu sunt oameni politici, ci sunt oameni din afara politicii, care exercită control pe câte un grup de miniştri. Eu sper ca oamenii ăştia să rămână toţi susţinuţi de oameni politici. Şi vă mai spun un lucru, domnul Radu Moraru, nu poate fi concepută conducerea unei ţări cu tehnocraţi nesusţinuţi politic. Sunt perioade, am avut începuturile democraţiei când a funcţionat… nicăieri în lume miniştrii nu sunt tehnocraţi, ci sunt oameni politici. Pentru că meseria oamenilor politici este exercitarea puterii. Un tehnocrat va face socoteli. Un om politic, chiar dacă ştie să facă mai puţine socoteli decât un tehnocrat, ştie să stabilească obiective şi să mobilizeze instituţia să-şi atingă obiectivele. Pentru că ăştia sunt oamenii politici. Ei nu fac politică, pentru a nu contribui la putere într-un fel sau altul.

Radu Moraru: E adevărat, pentru ei jocul o fi palpitant. Întrebarea este dacă pentru noi se va simţi chestia asta? Că negocierile ăstea care fac parte din jocul politic sunt spectaculoase, dar pentru oamenii politici care înving, reuşesc să ajungă în guvern, sunt miniştri, premieri, dar pentru noi, oamenii … ştiţi ce i-am întrebat înainte? Ce probleme aveţi? Toţi mi-au arătat, banii. Deci…

Traian Băsescu. Păi da, dar tot deciziile oamenilor politici vor fi cele care uşurează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Sau dacă sunt proaste şi nu sunt cele care sunt în interes public, sunt cele în interesul… nu mai spun grupuri de interese că deranjează, văd asta. În interesul domnului Fenechiu sau a domnului Dinu Patriciu.

Radu Moraru: Asta nu deranjează.

Traian Băsescu. Nu pe atât de mulţi. Dacă sunt în interesul lor, sigur că nu face acel minim măcar pe care îl poţi face. Pentru că într-o ţară, cum e România, e clar că nu există suficientă performanţă economică să faci din toţi românii oameni fericiţi din punct de vedere material. Dar măcar ai obligaţia să încerci să împingi lucrurile către o zonă de trai decent. Vă dau un exemplu de abordare pe care eu am şi criticat-o, am şi încercat să o explic. Dacă discutăm de pensii vreau să cred că noul guvern va avea o altă abordare. Dau numai exemplul măririi de pensii de la 1 octombrie. Cu 20% s-au mărit pensiile. Şi la cel care avea pensie de 10 mii de lei noi şi la cel care avea pensie de 300 de lei noi i s-a dat tot 20%.

Radu Moraru: Nu e rău…

Traian Băsescu. Numai puţin. Ce a însemnat 20% pentru cel cu pensie de 10 mii? 2000 de lei. Deci de vreo 6 ori pensia de 300 de lei. Iar ăstuia cu 300 de lei i-a dat 60 de lei, deci i-a făcut 360 de lei. Încă ar fi bine dacă aceşti bani se luau din fondul de pensii. Pentru că în fondul de pensii principiul trebuie să fie pensie după cât ai contribuit. Dar doar circa 4% erau din fondul de pensii. Restul erau bani din bugetul de stat, iar fondul de pensii trebuie să funcţioneze pe principiul contributivităţii. Ai 4%, poţi să măreşti pensiile, foarte bine, 4% de sus până jos. Dar ce aduc din bugetul de stat, de ce nu dau după principiul solidarităţii? Pentru că ăştia sunt bani colectaţi de la toţi. Deci cred că tipul acesta de abordări, un guvern responsabil…

Radu Moraru: Ar putea modifica rapid?

Traian Băsescu. Nu numai, după părerea mea trebuie să o facă. Pentru că numai pentru anul viitor se iau din bugetul de stat pentru fondul de pensii 1,2 miliarde de euro. Aceşti bani nu sunt bani care se cuvin pe criteriul contributivităţii. Ci ei pot fi adăugaţi la pensiile mici. Celui cu pensie de 10 mii, că avem moda asta a pensiilor de 10 mii de la regii, de la agenţii, când se pensionează oamenii, cu pensiile astea se pensionează. Lui îi dau 4% că atât îmi permite venitul din fondul de pensii, iar miliardul acesta şi jumătate…

Radu Moraru: Sau nu îi dau.

Traian Băsescu. Nu, a contribuit, trebuie să îi dau.

Radu Moraru: A contribuit printr-o şmecherie de asta de 2-3 ani.

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă le luăm pe toate o să constatăm foarte multe de astea. Şi atunci dacă pot să îţi dau 4% din fondul de pensii, dau 4% de sus până jos. Dar miliardul jumătate pe care îl aduc din bugetul de stat, acesta spun pensie plus din bugetul de stat, ca să trăieşti onorabil. Cât ar trebui să ai o pensie onorabilă? 480 de lei. Deci ce aduc din bugetul de stat trebuie să meargă pe principiul solidarităţii, pentru că nu a contribuit nimeni pentru acei bani, ci contribuie 22 de milioane la aceşti bani. Nu cei care sunt la pensie au contribuit la formarea acestui venit. Deci iată o măsură pe care un om politic responsabil poate să o ia. Şi cel cu 10 mii pensie să ştiţi că nu va face decât să îşi mai pună mai mult în cont dacă îi dai 20% şi lui, pe când cel cu 360 de lei pensie îi îmbunătăţeşti viaţa indiscutabil.

Radu Moraru: Vreau să vă întreb şi de profesori, că e o miză. În timpul opoziţiei, PD-L susţinea mărirea salariilor pentru profesori, PSD mai abitir. Acum sunt la guvernare. Vor onora această promisiune? Şi sunt mai multe, dar astea două mi se par mari, pensiile şi salariile profesorilor.

Traian Băsescu. Eu cred că dacă educaţia e o prioritate naţională, aşa cum o definim toţi, indiferent cât de grea ar fi situaţia bugetului, a deficitului, trebuie să găsim soluţii. Nu ştiu dacă neapărat şi profesorilor universitari. Ei intră la categoria aceea cu pensia de 10 mii. Că au mulţi dintre ei câte 2-3 catedre. Două ore pe lună, câştigă bani mulţi. Dar profesorul care vrei să îţi predea limba engleză, să predea copilului IT, să predea matematică-fizică, nu poţi concepe că îl aduci pentru 700 de lei să predea în şcoli. Şi din cauza asta avem 9000 de suplinitori, deci oameni numai cu liceu, în sistemul de educaţie. Deci cred că după ce guvernul priveşte la resursele bugetare trebuie să rămână o prioritate soluţia pentru salariile profesorilor.

Radu Moraru: Veţi sprijini premierul să reducă agenţiile guvernamentale?

Traian Băsescu. Total.

Radu Moraru: Pentru că eu o spun de juma de an, acolo sunt 6 miliarde de euro economie dacă restructurăm salariile ălea mari. Veţi avea forţa asta? Că acolo sunt interese mari, sunt salarii mari. Sunt barosani care câştigă de ani de zile.

Traian Băsescu. Nu or să mai câştige, domnul Radu Moraru. Nu or să mai câştige. O să vă mai spun un lucru care iar trebuie spus. Avem două categorii: agenţiile, dar şi justiţia. Mă uitam ieri, şi astăzi am semnat decretele pentru trecerea la pensie a 75 de magistraţi. Pensiile cu care ies sunt mult mai mari decât salariul meu, domnul Radu Moraru. Am văzut pensie de procuror militar de 13 mii de lei şi mai ia şi pensia de la Armată. Aţi văzut-o pe doamna aceea care a fost găsită sub influenţa băuturilor alcoolice în maşină şi a făcut mare scandal la Dâmboviţa? Acea doamnă iese la pensie cu pensie mai mare decât salariul meu. Deci aici trebuie să venim într-o realitate a aşezării salariilor. Şi dacă Guvernul Călin Popescu Tăriceanu n-a avut curaj să înfrunte judecătorii, e timpul să o facem. Şi este timpul să o facem, cum?

Radu Moraru: Dar poate unii merită totuşi?

Traian Băsescu. Nu, despre altceva discutăm aici, nu despre cei care îşi merită banii. Eu am semnat, obligat de Constituţie, încadrarea în 2007 a circa 30 de oameni în magistratură. Ca urmare a Hotărârii CSM. 2007 sau 2006. Mi-a venit o hotărâre a CSM pentru 30 de judecători selectaţi fără concurs să fie angajaţi în instanţele noastre. Proveneau din jurişti consulţi, din avocaţi, din orice. Am trimis Hotărârea CSM înapoi, spunând măi oameni buni, aceşti oameni au 52, 55, 56, 59 de ani, mi-i trimiteţi în magistratură după ce o viaţă întreagă s-au ocupat de altceva, îi facem judecători la capăt de carieră pentru pensie. Acum câteva zile am semnat decretele de pensionare exact a acestor oameni care au venit câteva luni în magistratură ca să ia pensie de 7-8 mii de lei. Aşa ceva nu mai poate fi tolerat într-un stat democratic. Sunt cel care susţine ca magistraţii să aibă salarii mari pentru a nu avea tentaţii. Dar de aici până la a te juca de-a justiţia bătându-ţi joc de banii publici fără măsură e cale lungă. Agenţiile şi magistratura… şi vă spun ce se întâmplă, în momentul de faţă avem şi alt fenomen, iese la pensie, după care vine şi se angajează din nou ca judecător. Sunt realităţile noastre. La fel cum…

Radu Moraru: Deci tipul acesta de şmecherie trebuie desfiinţat.

Traian Băsescu. La fel cum în MApN s-au pensionat domnii generali… eu am mult respect pentru armată. Dar când îi vezi pensionaţi, după care se duc la domn ministru şi se angajează, şi au şi pensie, şi salariu pentru funcţia din MApN, şi sunt numai vreo 400 de oameni în situaţia asta, numai în MApN. Deci sunt lucruri asupra cărora acest guvern trebuie să acţioneze. Această clientelă din aparatul public al statului trebuie să dispară imediat. Nu spun că de aici va veni bunăstarea românilor, dar puţină echitate trebuie să existe. Agenţiile nu mai vorbim, le-aţi prezentat dumneavoastră mult mai bine decât aş putea să o fac eu aici.

Radu Moraru: Agenţiile, cu şefi, secretare, maşini, sunt miliarde de euro.

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, în concluzie, aceste lucruri pot fi făcute de oameni politici, nu de tehnicieni. Oamenii politici pot să facă mizeriile care sunt acum în sistemul de salarizare, cum tot oamenii politici pot să spună stop acestui dezmăţ din salarizarea publică.

Radu Moraru: Şi credeţi că aceşti oameni politici din Guvernul României, că e ministrul Justiţiei care nu mai e susţinut de liberali, evident, e renegat, dar ceilalţi au susţinerea necesară în partid ca lucrurile să se mişte către bine?

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu sunt convins că o au, mai ales că aş vrea să înţelegeţi un lucru care a tot fost vehiculat. Din punctul meu de vedere, guvernul trebuie să uite că sunt alegeri prezidenţiale în 2009. Am tot văzut bătându-se monedă, preşedintele vizează alegerile prezidenţiale. Nu vreau să existe niciun fel de influenţă, în primul rând habar n-am dacă eu voi candida sau nu în 2009. Ceea ce m-a interesat însă, m-a interesat un guvern puternic care să ia măsuri dure, pe de o parte, în această zonă a administraţiei publice, iar pe de altă parte, să poată să ia măsuri care să diminueze şocul crizei economice. Pentru că nu e o criză generată aici, băncile noastre sunt solide, dar societăţile româneşti nu au piaţă, nu au unde să vândă. Degeaba produci aluminiu la ALRO Slatina, dacă nu ai unde să vinzi, produci o lună. Se face producţia pe stoc, ai rămas cu banii blocaţi…

Radu Moraru: Agricultură, putem să exportăm.

Traian Băsescu. Agricultură putem să facem, se va mânca, vom mânca probabil şi în continuare, deci e o chestiune de reorientare. Infrastructură, IMM-uri care să valorifice producţia agricolă. Dar aici a fost intenţia mea să vă dau câteva elemente care să vă arate că oamenii politici sunt cei care pot lua astfel de decizii, şi nu tehnicienii. De aceea eu m-am bucurat văzând că în ambele partide a fost o competiţie internă. La unii exprimată mai stângaci. La alţii mai ascuns, dar a existat şi acolo.

Radu Moraru: Stângaci, vă referiţi la capete în gură?

Traian Băsescu. Mai stângaci, cu stat în spate, unul-altul, unul avea interes că nu ştiu ce să facă pe litoral, a susţinut un om, s-a asociat cu alte organizaţii…

Radu Moraru: Iată că a fost competiţie.

Traian Băsescu. A fost competiţie şi oamenii s-au bătut pentru proiecte, nu pentru a fi omul lui…

Radu Moraru: E adevărat, dar domnul preşedinte, eu vreau să nu lăsăm lucrurile neclare. Eu, cred că îşi aduc aminte telespectatorii, am spus despre Emil Boc în urmă cu două luni, într-o emisiune în direct cu el, am spus, domne, mie-mi place de dumneata, că mi se pare că aşa ar trebui să fie omul politic. Nici foarte uns cu toate alifiile, nici să mă aburească. El e constant de când e om politic. Dar atunci n-am spus şi am să spun acum, eu cred că el ar putea să reuşească dacă ar avea curajul vieţii. Adică să înţeleagă că el ajuns în această poziţie va trebui să aibă curajul vieţii. Ori… ori se duce la culcare de tot. Credeţi în Emil Boc din punctul acesta de vedere, că va avea momentul acesta?

Traian Băsescu. Eu cred, pentru că Emil Boc e un om drept. Sigur, nu luăm în consideraţie disputele politice. Atunci oamenii îşi spun orice de multe ori. Dar Emil Boc e un om extraordinar de corect. N-a auzit nimeni de Emil Boc să fie suspectat de nu ştiu ce afaceri şi uite că a făcut un mandat de 4 ani la Primăria Cluj. Are reputaţia intactă. E un om care lucrează cu legile în mână. Nu face compromisuri de la lege sub nicio formă, de la proceduri… şi e un om care simte nedreptăţile, le vede. Şi sunt convins că va face tot ce ţine de el şi îşi va obliga guvernul să restabilească elemente de echitate în foarte multe domenii. Inclusiv în salarizarea din sistemul bugetar.

Radu Moraru: Întrebarea este, aveţi încredere în el, aşa cum spuneaţi că veţi numi un premier de încredere, şi pentru faptul că i-aţi dat partidul, practic, în urmă cu 4 ani, şi a rămas la cârma partidului?

Traian Băsescu. Ştiţi că am avut o premoniţie atunci? Dacă daţi filmul înapoi, i-am spus la un moment dat, domnule Emil Boc, astăzi îţi dau partidul şi cândva o să îţi dau ţara. Uite că a venit şi …

Radu Moraru: Aşa este, aţi zis-o atunci.

Traian Băsescu. Da, am încredere că acest om e format sănătos, s-a format el…

Radu Moraru: Dar nu e prea apropiat, spun mulţi că e vocea dumneavoastră, o spun şi mai urât…

Traian Băsescu. Cred că e o exagerare. Veţi vedea că Emil Boc nu e un om pe care să-l manipulezi. În schimb, Emil Boc e un excelent partener. Poţi să ai încredere în Emil Boc ca partener. Vreau să cred că nu o să mă dezic niciodată de aceste cuvinte.

Radu Moraru: Publicitate.

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Domnule preşedinte, aţi văzut ce face publicul, ce fac românii atunci când au impresia că ocolim ceva.

Traian Băsescu. Stolojan!

Radu Moraru: Da. Dar aţi avut doar impresia, aţi văzut?

Traian Băsescu. Deci aici lucrurile au fost extrem de simple din punctul meu de vedere, probabil mult mai complicate din punct de vedere al domnului Theodor Stolojan. Sigur, dânsul ştia că este şi opţiunea mea şi fusese şi opţiunea PD-L în timpul campaniei. Ştia, de asemenea, foarte bine ceea ce nu-i spusesem, dar înţelegeam amândoi, că ar fi extrem de dificilă o desemnare a dânsului în cazul în care se face o alianţă cu PNL. Din acest motiv a avut răbdare din ziua alegerilor şi până miercuri, când nu se mai putea întârzia desemnarea, acest om nu a deschis, deşi am avut multe întâlniri cu dânsul… nu a deschis niciodată subiectul desemnării până miercuri, deci de la ziua votului până miercuri când l-am desemnat. Niciodată, deşi m-am întâlnit cu dânsul de 5-6 ori în acest interval. Miercuri l-am invitat la mine, ne văzusem şi marţi, dar nu am spus nimic, încă mă gândeam poate vine o ofertă de la liberali, poate miercuri dimineaţă, mai ales că nu au fost numai discuţiile care s-au văzut la TV, au fost şi alte discuţii legate de o alianţă PD-L – PNL. Miercuri l-am invitat la mine, i-am spus că îl desemnez, am avut o discuţie destul de lungă înainte de desemnare, am ieşit la presă, am anunţat numele miercuri. După anunţul public în care am avut eu anunţul şi dânsul o scrută intervenţie de la Cotroceni, ne-am retras din nou în birou…

Radu Moraru: Rece, scurtă acea secvenţă. Nu a avut emoţie.

Traian Băsescu. Aşa am şi spus în programul de după alegeri că este un anunţ şi nu o conferinţă de presă. Mai ales că eu m-am ferit în această perioadă să am vreo nuanţă în declaraţiile publice, care să altereze cumva atmosfera dintre partide. Am mai stat de vorbă după anunţ, după care dânsul s-a dus la partid, începuse negocierile cu PSD-ul, dacă nu mă înşel, în după-amiaza aceea, eu mi-am văzut de treburile mele, seara am plecat acasă, a doua zi dimineaţă am plecat la Bruxelles. Deci miercuri anunţul la prânz, joi dimineaţă nu m-am mai întâlnit cu dânsul până la plecare. Joi şi vineri am fost la Bruxelles, am revenit vineri seara. Nu m-am întâlnit cu nimeni,
m-am dus acasă. Doar am avut o discuţie cu Emil Boc cu privire la stadiul negocierilor cu PSD. Sâmbătă am avut o întâlnire cu Colegiul Director al PD-L, întâlnire care a fost profund deformată, plecată pe surse. Vă pot spune că printre cele ce au ieşit public a fost şi referirea la critica pe care am adus-o conducerii PD-L şi am adus-o cu dragoste. Le-am spus de ce! L-am criticat şi pe Vasile Blaga şi pe Adriean Videanu pentru Bucureşti şi pe Radu Berceanu pentru preşedinţia CJ Dolj şi câţiva membri vechi pe care îi văzusem eu aşa purtaţi prin toate organizaţiile şi proptiţi la candidaturi la sectorul 3, că acolo ieşi, deşi el era preşedinte de organizaţie în sectorul 5, dar nu a candidat la el în organizaţie. Şi aşa am ajuns la afirmaţia şi mai era un exemplu, l-am dat şi pe acela, am spus, măi oameni buni, dacă mergeţi pe principiul să vă duceţi la guvern cu clienţii, nu faceţi nimic, daţi şansă… în guvernare ne trebuie experienţă, dar daţi o şansă şi tinerilor. Probabil acesta a fost mesajul. Niciodată nu am pus problema excluşi din guvernare cei vechi, să vină numai noi, cum să guvernezi pe vremuri de criză cu oameni noi? Numai cu oameni fără experienţă! Nu e posibil aşa ceva. Deci mesajul meu a fost nu cumva să aduceţi alături de voi în guvern prietenii voştri şi prietenii prietenilor voştri. Luaţi oamenii pe performanţă electorală. A primit vot de la electorat? Ăla e om care poate fi luat în consideraţie să meargă în guvern. Dar prietenul tău care nu poate face mare lucru nu are ce să caute în guvern numai pentru că îl susţii tu. Deci aceasta a fost discuţia la PD-L şi au mai fost şi altele legate de probleme, pentru că toţi descoperim bugetul pe măsură ce trece timpul. Situaţia bugetului a fost o enigmă şi pentru preşedintele României, pentru că s-a refuzat transmiterea de informaţie corectă.

Radu Moraru: Dar acum ştiţi bugetul?

Traian Băsescu. Nici acum, doar din declaraţiile lui Varujan Vosganian, care văd că a mai lăsat la deficit la 4%. Probabil o să îl găsim 5 ca să… dar vă spuneam filmul cu Theodor Stolojan. Deci miercuri l-am desemnat, joi, vineri am fost plecat, sâmbătă am avut întâlnirea de la Clubul Diplomaţilor cu Colegiul Director al PD-L. După această întâlnire, care s-a terminat la 13, eu nu am stat mult, doar le-am spus ce aveam de spus şi am plecat, şi o să mă întrebaţi de ce îi spui PD-L-ului? Îi spun pentru că din partidul acesta am plecat şi mi-e drag, iar de la mine se vede mai bine ce e la ei în partid, decât de la ei când se uită unul la altul.

Radu Moraru: Aţi văzut că nu v-am întrebat. Bănuiam!

Traian Băsescu. Deci joi, vineri întâlnire. S-a terminat întâlnirea la Clubul Diplomaţilor şi am plecat la birou. La 5 minute a venit domnul Theodor Stolojan şi mi-a pus pe masă hârtia scrisă că predă mandatul.

Radu Moraru: Sâmbătă deci?

Traian Băsescu. Sâmbătă. Sigur, rugămintea mea a fost la dânsul să nu fie o discuţie definitivă, să o mai analizeze şi să mă informeze duminică asupra deciziei finale.

Radu Moraru: Ce motiv v-a spus?

Traian Băsescu. Nu mi-a dat nici un motiv domnul Theodor Stolojan. Mi-a spus că e decizia dânsului, de altfel nici în depunerea mandatului nu există un motiv.

Radu Moraru: Dar trebuie să fi existat şi mă gândesc că eraţi foarte curios?

Traian Băsescu. Am fost foarte curios, dar nu am aflat mai mult decât aţi aflat dumneavoastră de la mine, nimic adică!

Radu Moraru: Da. Poate că e unul din lucrurile pe care nu le puteţi spune sau nu le spuneţi.

Traian Băsescu. Singurul care are dreptul să vorbească despre motivul pentru care a depus mandatul de prim-ministru este domnul Theodor Stolojan. Altfel eu aş putea doar să fabulez, să presupun. Cel care ar vorbi este domnul Theodor Stolojan şi nu aş încerca să fac nici o speculaţie şi din respect pentru dânsul.

Radu Moraru: Dar şi domnia sa din respect pentru noi toţi şi pentru dumneavoastră că l-aţi desemnat trebuie să spună ceva.

Traian Băsescu. Când va considera oportun o va face. Deci sâmbătă mi-a depus mandatul. Rugămintea mea a fost, şi dânsul a fost de acord cu asta, să îmi reconfirme duminică. Am spus, domnule prim-ministru, vă mai gândiţi şi la noapte, ne auzim… relaţia mea cu dânsul nu este una… vă mai gândiţi! Pur şi simplu l-am rugat să reflecteze.

Radu Moraru: Să stea până a doua zi, duminică.

Traian Băsescu. Da. A fost de acord să stea până duminică şi să îmi confirme duminică. În aceste condiţii, eu nu am înregistrat depunerea mandatului pentru că rămăsese depunerea sub rezerva confirmării duminică. O să şi vedeţi dacă vreodată va fi publică depunerea mandatului data documentului scrisă de dânsul este 13, iar înregistrarea la cabinetul preşedintelui României este 14 exact, pentru că fusese această înţelegere cu confirmare duminică. Duminică mi-a reafirmat decizia dânsului că e irevocabilă. Eram într-o situaţie foarte dificilă, pentru că duminică se semna protocolul între PD-L şi PSD. Şi atunci am luat decizia să-i invit pe cei doi preşedinţi de partide să îi informez înainte de semnarea protocolului, lucru pe care l-am făcut cu circa o oră înainte.

Radu Moraru: Asta e o mare dezvăluire.

Traian Băsescu. Dar cei doi preşedinţi de partid au spus dar să vorbim şi noi cu dânsul. Luni dimineaţă a fost o discuţie în trei: eu, domnul Theodor Stolojan… în patru, Mircea Geoană şi Emil Boc, toţi încercând să renunţe la depunerea mandatului. De ce era extrem de dificil pentru mine? A fost sâmbătă şi duminică. Pentru că nu poţi într-o astfel de situaţie să spui prim-ministrul desemnat mi-a depus mandatul, dar eu nu pot să vă anunţ că am dat mandat altcuiva. Se intra într-o nebunie politică. Nici nu au fost structurile partidului. Am avut discuţia dimineaţă cu cei patru, Emil Boc a plecat să îşi convoace Biroul Permanent Naţional, dar nu era suficient, îi trebuia şi Colegiul. Birou avea lunea, dar trebuia să îşi convoace Colegiu Director. Norocul a fost că a reuşit să adune peste jumătate din Colegiul Director, să informeze, să ia decizia desemnării lui. În ce situaţie a fost Mircea Geoană, care exact pentru a prezerva o situaţie dificilă, pentru că nu întotdeauna în dificultate trebuie să fie făcute publice sau care creează tensiuni, dezbatere inutilă. Eu ştiam că soluţia este tot în acest grup, preşedinte – preşedinte PD-L – preşedinte PSD. Deci nu avea rost să generez o dezbatere publică până când nu găseam soluţia înlocuitorului. Soluţia o aveam şi puteam, dar trebuia să parcurgă nişte etape statutare din punct de vedere PD-L. Şi atunci a fost decizia, Emil Boc a plecat la partid şi a convocat structurile să legalizeze desemnarea, iar la prânz ceea ce aţi văzut după ce şi Mircea Geoană a rezolvat problemele în interiorul PSD, informându-i, convingându-i că nu e un joc, o cacealma.

Radu Moraru: Da. Pe fondul pe care media făcea speculaţii.

Traian Băsescu. Eu l-am şi rugat să transmită PSD scuzele mele pe incident, pentru că nu aveam ce să fac. S-a stabilit un timeing astfel încât în momentul în care anunţ public depunerea mandatului de către domnul Theodor Stolojan, să pot să spun şi cine e înlocuitorul şi că nu se modifică graficul de instalare a guvernului, că rămâne valabil tot 22. Aici chiar am avut sentimentul că, într-un moment extrem de dificil pentru mine, Mircea Geoană şi echipa din jurul lui au fost extrem de corecţi, pentru că puteau să genereze o dezbatere inutilă.

Radu Moraru: Nu mai avem foarte mult timp. Vreau să vă întreb repede înainte dacă după acest moment atât de dramatic până la urmă cum a ieşit acest guvern? A mai fost în pericol guvernul, coaliţia în momentul întreruperii activităţii în Parlament, în cele două Camere?

Traian Băsescu. Nu. Nici o clipă.

Radu Moraru: Atunci, pentru că suntem la final…

Traian Băsescu. V-aş putea spune că practic ceea ce am spus pot fi lucruri care să genereze oarecare senzaţie, dar ele au arătat două lucruri foarte clar: că era voinţa să respectăm graficul de instalare a guvernului pe 22 şi în acelaşi timp că într-o situaţie dificilă, cum a fost aceea a depunerii mandatului de către domnul Theodor Stolojan, ambele partide au găsit soluţia ca lucrurile să meargă înainte. Ceea ce e foarte important! A arătat maturitate la nişte oameni politici. Probabil în toate vremurile nu am fi ştiut cum să ne dăm în cap unul la altul, că uite ce a păţit preşedintele.

Radu Moraru: Nu, dar era şi nevoie. În criză aşa face orice ţară normală pe lumea asta, oamenii încearcă să rezolve situaţia.

Traian Băsescu. Exact. Adică toţi ne-am dat seama că era realitatea crizei care vine, că nu avem nevoie şi de o criză politică şi că trebuie să rezolvăm lucrurile.

Radu Moraru: Suntem la final. Domnule preşedinte, suntem la 19 ani de la 22 decembrie, de când un dictator a fugit. A fost ajutat să fugă, a fost luat cu forţa. O să aflăm poate odată şi odată. Suntem în anul 20, anul lui Brucan. Credeţi că s-a epuizat toată ura din societate, pentru că eu mai văd în societate, şi în presă, şi pe bloguri, şi în noi încă ură. Am putea să ajungem să avem o singură ţară şi doar mai multe idei?

Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, eu am făcut tot ce a ţinut de mine pentru ca această ură să se diminueze şi v-aş aduce aminte, am condamnat crimele comunismului. Nu oameni, crime, acţiuni, oameni duşi în lagăre, deportaţi, oameni scoşi din şcoală pentru că tatăl său era chiabur, morţii de la canal. Am condamnat crimele comunismului. Interdicţia de chiuretaje, înfometarea, frigul din perioada lui Nicolae Ceauşescu, le-am considerat crime ale comunismului împotriva românilor. Acest lucru l-am făcut! Ce altă mare problemă, care era un lucru de dezbatere, dosarele Securităţii, tot ce am găsit s-a predat. Este public, poate să meargă oricine să vadă. Arhivele Comitetului Central al PCR le-am deschis, are acces cine vrea în ele. Apar şi poze cu Nicolae Ceauşescu şi tot ce vreţi. Nu cred că ar trebui să… că mai am ceva de făcut din punct de vedere al responsabilităţii preşedintelui. Generalii vechii Securităţi nu mai sunt în SRI, în SIE.

Radu Moraru: Deci instituţional credeţi că aţi făcut…

Traian Băsescu. Ce a ţinut de mine am făcut. Sigur erau şi altele, dar nu ţin de preşedinte. Astăzi sunt 19 ani de la revoluţie. Astăzi! Se instaurează un guvern nou la 19 ani. Ce mi-aş dori din tot sufletul, acea fractură care a fost între electoratul PD-L, PD şi electoratul PSD poate începe să se cicatrizeze. Dacă noi politicienii am reuşit să ne înţelegem, poate că şi suporterii noştri fără menajamente, nucleele dure vor spune, frate, totuşi au trecut 16 ani de când s-au despărţit ăştia, hai să vedem dacă mai avem atât de multe de împărţit. Ştiţi ce ar putea să fie? Se poate să îl contrazicem pe Brucan cu un an. El a spus 20, poate am ajuns la democraţie după 19, şi nu după 20 de ani.

Radu Moraru: Şi ultima întrebare.

Traian Băsescu. Este esenţial, nu sunt un adept al ideii să uităm tot, să ştergem tot! Nu. Realităţile nu se şterg, dar nici nu putem merge la nesfârşit să ne tot acuzăm unii pe alţii. Dosarele Securităţii sunt, crimele comunismului sunt condamnate.

Radu Moraru: Dar vă întreb aşa ca cetăţean şi ca preşedinte, ce ştiţi despre revoluţie şi ce ne puteţi spune? Mai sunt secrete clasificate?

Traian Băsescu. Nu. Nu există nimic clasificat, pentru că revoluţia însăşi nu a fost o revoluţie documentară.

Radu Moraru: Deci noi am putea să încercăm să aflăm totul măcar anul acesta, să ştim ce a fost?

Traian Băsescu. De la oameni, de la oamenii care au participat la ea. Toate documentele care ţineau de unităţi militare, ordinele pe care le-au primit, ordinele date de comandanţii lor sunt depuse la Parchet. Nu e nici un jurnal de luptă ascuns din perioada revoluţiei. Toate sunt depuse la Parchet, deciziile care s-au luat, văd că acum nişte condamnări au apărut la Chiţac şi Stănculescu. Nu îmi dau seama ce este în aceste dosare, nu ştiu ce este şi nici cum le apreciază procurorii şi judecătorii, dar am convingerea că în momentul de faţă, cel puţin la nivelul Parchetului General, există voinţa să se finalizeze odată ce e de finalizat. Dacă vor fi vinovaţi în viaţă sau morţi nu mai ştiu.

Radu Moraru: Dar mai e o spaimă că în anii în care eu cred, şi dacă mă credeţi pe mine ziarist, presa a fost… mai liberă de atât nu cred că a fost vreodată şi o spun uitându-mă şi în cameră către telespectatori şi publicul nostru, totuşi mulţi se tem de o dictatură instaurată de Traian Băsescu.

Traian Băsescu. Ţara asta e protejată de dictatură de Constituţia ei. Povestea asta cu dictatura care vine… Păi ce instituţie a statului ar răbda un preşedinte care uită de Constituţie şi începe să facă abuzuri de putere? Ce instituţie a statului?

Radu Moraru: Atunci dacă nu se poate, de ce sunt unii aşa de speriaţi?

Traian Băsescu. Pentru că încă mai cred în puterea propagandei de tip bolşevic. Minte, spune frecvent pentru că până la urmă aşa o să fie. Domnule Radu Moraru, Ion Iliescu, care e un om format de vechiul sistem, a avut toate structurile în mâna lui în trei mandate. A instaurat Ion Iliescu dictatură în România? Nu, pentru că nu se mai poate constituţional.

Radu Moraru: Eu zic că nu i-a ieşit, dar mă rog!

Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, şi dacă a vrut sistemul constituţional, nu îşi mai permite aşa ceva.

Radu Moraru: Are România anticorpi pentru…

Traian Băsescu. Are! Are instituţii care…

Radu Moraru: M-am prins! O să zic bine aţi venit la emisiunea Naşul, anticorpul dictaturii. Domnule preşedinte, ne-aţi făcut onoarea să scoatem această carte, „Traian Băsescu pe Calea Victoriei la Naşul”. Şi dacă nu ne dădeaţi voie tot o scoteam. Noi am considerat că avem 7 ani de acasă şi e prima carte din colecţia Naşul. Vom mai scoate. Sunt câteva emisiuni care cu adevărat au făcut istorie şi eu vă mulţumesc.

Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, cred că cele cu Gigi Becali sunt mai pline de haz!

Radu Moraru: S-ar putea! E o carte care fără falsă modestie o recomand tinerilor mei colegi din presă, foştilor, actualilor, viitorilor politicieni, studenţilor, istoricilor, fanilor emisiunii Naşul, fanilor talk-show-ului acestui gen, care nu cred că e pe cale de dispariţie în România, pentru că îl veţi găsi aici pe Traian Băsescu aşa cum este. Nu am cenzurat nimic şi vă mărturisesc că şi mie mi-a plăcut această carte. Sunt cele 10 emisiuni, din 12 am ales noi 10 emisiuni interesante şi spre bucuria noastră Traian Băsescu a acceptat ca toate drepturile de autor, toate beneficiile să fie donate pentru nişte copii mai săraci care să meargă la şcoală. Cartea se găseşte în Orhideea de astă-seară la Carrefour, dar şi în ţară în librării, în Bucureşti în librăriile Sofia, Cărtureşti, Eminescu şi începând cu anul viitor în toată ţara. O carte populară, domnule preşedinte. E a dumneavoastră, pentru că aţi vorbit mult!

Traian Băsescu. Şi a dumneavoastră, domnule Radu Moraru.

Radu Moraru: Mulţumesc mult, domnule preşedinte, o să mergem să lansăm această carte în sală.

Traian Băsescu. Şi eu vă mulţumesc mult şi vă doresc „La Mulţi Ani!” astăzi când aţi împlinit 7 ani de la lansarea emisiunii Naşul.

Radu Moraru: Vă mulţumim! Avem Traian Băsescu pe Calea Victoriei, o carte cu autograf, o carte de interviuri cu Traian Băsescu! Poze din timpul emisiunii şi e prima carte de la Naşul pentru dumneavoastră, domnule preşedinte. Să fiţi iubiţi şi să trăiţi bine!

Traian Băsescu. La revedere! Sărbători cu bine! Eu pot să plec la munte de poimâine că
mi-am făcut treaba, să rămână guvernul acum să îşi facă şi ei treaba. La revedere!

Radu Moraru: O seară bună, La Mulţi Ani!

Prin amabilitatea B1TV si Monitoring Media
Foto: Cristina Nichitus

"Nasul" Radu Moraru si presedintele Romaniei au lansat cartea "Traian Basescu pe Calea Victoriei" FOTO/VIDEO








Foto: Cristina Nichitus

Voi reveni cu transcrierea emisiunii si alte detalii simpatice.

"Nasul" Radu Moraru il debuteaza pe Traian Basescu in scris. Astazi, la ora 22. B1 TV. Mesajul de 1989

Traian Basescu cu “Nasul”, de pe Calea Victoriei in Piata Universitatii, la Teatrul National
Cunoscutul realizator al emisiunii “Nasul” de la B1 TV, Radu Moraru, lanseaza asta seara, intr-o editie speciala transmisa in direct de la Teatrul National, volumul “Traian Basescu pe Calea Victoriei”. Bineinteles, in prezenta presedintelui Romaniei, partenerul de dialog al Nasului in mai multe momente importante ale carierei sale politice: de la alegerile pentru Primaria Capitalei pana la Referendumul de suspendare si alegerile de anul acesta, 10 emisiuni de rasunet transcrise si publicate acum de Radu Moraru. Banii obtinuti din vanzarea cartii, publicata la Editura Sophia – Press, vor fi donati de Fundatia “Nasul si Prietenii” in beneficiul unor copii saraci sub forma de burse acordate pana la absolvirea liceului. Volumul poarta drept motto un citat din Basescu: “Daca as fi fost comandant pe Titanic, nu se scufunda!”.

Departamentul de Comunicare Publică al Administratiei Prezidentiale crede ca in 1989 a fost o…”Revolutie”

Mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu,
adresat românilor la 19 ani de la căderea regimului comunist (22 decembrie 2008)

Dragi români,

Aniversăm astăzi 19 ani de când regimul totalitar comunist a fost înlăturat prin voinţa românilor care au învins frica şi au reuşit să răstoarne un sistem care se credea veşnic.
Datoria noastră este să-i cinstim pe cei care au plătit cu sângele lor pentru libertatea de care ne bucurăm noi acum. Sacrificiul eroilor din decembrie 1989 nu trebuie uitat niciodată.
În aceste momente trebuie să ne amintim de ce s-au revoltat românii acum 19 ani: lipsa oricărei libertăţi, represiunea, umilinţa vieţii zilnice.
Revoluţia din decembrie 1989 le-a redat românilor demnitatea şi libertatea de a fi ei înşişi.
Pe ruinele regimului comunist nu a fost uşor să apară un regim democratic, cu o societate civilă puternică, un Stat de drept şi o economie liberă.
Speranţele născute de Revoluţia anticomunistă din 1989 nu au fost împlinite imediat. Au trecut 17 ani până când visul integrării României printre ţările Uniunii Europene s-a realizat.
Acum putem spune că am depăşit o perioadă care a fost dificilă pentru majoritatea românilor. O perioadă de tranziţie în care dificultăţile cauzate de moştenirea sistemului totalitar s-au combinat cu dificultăţile specifice unui proces profund de transformare politică şi socială.
Aderarea acum doi ani la Uniunea Europeană a fost semnul intrării într-o nouă etapă de dezvoltare şi de modernizare.
La 19 ani de la Revoluţia română din decembrie 1989 putem spune că în această perioadă traiectoria ţării noastre a fost una corectă, dar mai sunt multe progrese de făcut, mai rămân multe promisiuni de împlinit, mai sunt multe nedreptăţi cărora trebuie să li se pună capăt.
Dragi români,
În fiecare an trebuie să ne întoarcem către momentele din 1989 pentru a ne aminti cât de mare poate fi preţul libertăţii şi cât de important este să ştim să apreciem această libertate.
În decembrie 1989 ne-am recâştigat dreptul de a fi noi înşine, drept pe care nu trebuie să-l mai pierdem niciodată.
Traian Băsescu, Preşedintele României
Departamentul de Comunicare Publică

Foto coperta: Sorin Lupsa

Basescu ii pune la punct pe doi dintre nominalizatii la Premiile "10 contra Romaniei": Tanase si Dinescu

Cum se plang deontologii nominalizati la emisiunea Nasul cu Radu Moraru si Traian Basescu pentru Premiile 10 contra Romaniei:

“Băsescu atacă un ziarist de la Cotidianul”
11 Noi 2008
Preşedintele Traian Băsescu îşi mută războiul cu ziaristul Cristian Oprea de la Cotidianul din sala de judecată pe micile ecrane. Şi chiar dacă nu îi rosteşte explicit numele, nu evită să-l gratuleze: „ziarist de joasă speţă”, „un om fără caracter”.
Prezent luni seară la emisiunea Naşul de la B1 TV, şeful statului s-a lansat într-un atac violent la adresa gazetarului de la Cotidianul, Cristian Oprea, cel pe care în urmă cu o lună l-a şi dat în judecată, după ce l-a acuzat că i-a adus atingere „onoarei şi reputaţiei”, într-un articol în care era invocată dezicerea liderului de la Cotroceni de trocul făcut de PD-L cu PRM pentru ca Vadim să-şi păstreze scaunul de vicepreşedinte al Senatului.„Un singur ziarist m-a pus într-o situaţie dificilă. Un ziarist care a scris foarte multe minciuni, foarte multe, şi care tot timpul spunea „surse de la Cotroceni”, a spus Băsescu care a subliniat că a fost deranjat de faptul că ziaristul în cauză – „de joasă speţă, un om fără caracter” – a lăsat să plutească asupra angajaţilor Preşedinţiei suspiciunea că nu şi-ar respecta angajamentul de loialitate asumat la instalarea în funcţie.
Cristian Oprea nu a fost singurul jurnalist cu care Băsescu s-a războit luni seară. Pe lista neagră a preşedintelui au mai figurat şi politologul Stelian Tănase, poetul Mircea Dinescu şi trustul Realitatea-Caţavencu. ”Am văzut un profesor universitar penibil şi un poet dizident la fel de penibil într-o emisiune care vorbeau despre cine ar trebui să numească premierul”, a spus Băsescu făcând trimitere la Tănase şi Dinescu. „Îi ajungea să citească articolul 103 din Constituţie. O discuţie provocată să înşele populaţia”, a acuzat şeful statului. După câteva minute, pe aceeaşi temă, a atacat Realitatea TV pentru titlul unei emisiuni. „Proprietarul acestui post (Sorin Ovidiu Vântu, – n.red.) are interesul să inducă românilor că ei aleg premierul. Ce premier de Dăbuleni. Domnul Geoană candidează pentru un scaun de deputat la Dăbuleni, iar domnul Tăriceanu pentru un post de deputat la Ciofliceni”, a subliniat preşedintele.
Sursa: Cotidianul
Transcrierea aici:
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova