Pe blogul sau, Catalin Avramescu repondeaza unui editorial din Observator cultural, scris de Carmen Musat, cu intrebarea: “ma inșel eu sau [Carmen Musat] e chiar sotia securistului-avocat Musat?”
Ei, aici e-aici:
(i) fie dl Avramescu, in calitatea d-sale de consilier prezidential cu acces la informatii, stie ce spune, caz in care se va intampla ce?
(ii) fie dl Avramescu calomniaza, caz in care va pierde cu consecinte dureroase pentru d-sa procesul intentat fara intarziere de George Musat, care are de aparat trecutul de persecutat politic cu care s-a laudat in mai multe randuri.
LATER EDIT :
Intre timp, dl Avramescu a chiuretat de pe blogul d-sale trebusoara la care m-am referit mai sus; semn ca a primit deja citatia sau doar “paza buna trece primejdia rea”?
Oricare ar fi raspunsul, dand inapoi Catalin Avramescu se autocalifica drept calomniator cu gura mare, dar cu restul mici.
Stimate domnule Dumitru Serban (Presedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania), Stimati domni,
Domnule Daniel Alexandru Domnule Vlad Ionescu Domnule Madalina Lazar Doamna Roxana Patrichi (membri fondatori ai Atelier 35)
Sunt un simplu cetatean al acestei tari care a luat la cunostinta din presa despre vernisajul expozitiei tanarului artist timisorean Benedek Levente. Citesc in presa si pe bloguri despre tablouri in care harta Romaniei este decorata cu labii precum si alte produceri artistice revolutionare si cu adevarat curajoase. Adept al libertatii de expresie nu pot decat sa ma bucur ca tinerii au posibilitatea sa produca noul si ca sunt promovati chiar in “buricul targului”, in Bucuresti. Ma gandesc ca trebuie intr-adevar sa fii foarte dotat din punct de vedere intelectual sa produci asemenea valori spirituale si estetice menite a incanta sufletele uscate ale locuitorilor acestei tari care sunt mult prea prosti pentru a intelege ce dracu cauta o vulva (as fi vrut sa scriu pizda dar am vrut sa pastrez o decenta a limbajului) in mijlocul hartii Romaniei. Ma bucura ca societatea romanesca a ajuns in punctul in care toate producerile cretinoide ale oricarui onanist sunt considerate arta si ajung sa fie promovate la loc de cinste in capitala Romaniei. Banuiesc ca nu am eu cum sa inteleg arta post modernista izvorata din zvacnirile interne ale ego-ului creator al domnului Benedek, om cu viziune de ansamblu asupra fenomenului artei plastice la noi in tara. Am totusi cateva intrebari pe care as dori sa i le transmiteti: de ce nu a pus labii pe harta Ungariei? cand va avea loc o noua expozitie a domniei sale pentru ca deja vom intra in sevraj fara producerile sale culturale? Ce solutii are pentru a materializa efectul fecalei in arta post modernista? Care va fi evolutia icoanei in arta post modernista?
Cu cea mai a dracu’ lipsa de respect,
Cetateanul Dan Tanasa https://tanasadan.blogspot.com/
PS: considerati acest email ca o solicitare in baza legii 544/2001 prin care va solicit sa ma informati, ca si cetatean platitor de taxe, ce suma a fost alocata din fonduri publice pentru realizarea acestei expozitii cretinoide a domnului Benedek Levente la Atelier 35! Astept raspuns in termen legal, in caz contar ne vedem in instanta!
Domnule Dan Tanasa,
Va multumim pentru interesul acordat expozitiei lui Benedek Levente la Atelier 35!
Dupa cum probabil stiti, mai ales ca student al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice SNSPA, Asociatia Atelier 35 nu se supune legii 544/2001, deoarcere, ati ghicit, nu este institutie publica, asa cum este ea definita in legea amintita de Dvs. in PS (iar din cate stim noi, nici Uniunea Artistilor Plastici din Romania, ca asociatie profesionala, nu se incadreaza in definitia institutiei publice din aceasta lege). Avand in vedere totusi interesul manifestat de catre Dvs. pentru expozitia „Euromaniac” si, in plus, considerand ca avem in comun respectul pentru dreptul la libera exprimare, aleg sa va scriu cateva randuri, in numele echipei Atelier 35. Expozitia a fost realizata din fonduri private, proiectul „Euromaniac” fiind selectat de catre echipa de adiministrare a galeriei Atelier 35. Pentru a avea acces la o perspectiva mai larga asupra cronicilor acestei expozitii, va invit sa cititi si articolele publicate de 2 critici de arta in Observatorul Cultural si Cotidianul: https://www.cotidianul.ro/euromaniacii_luati_peste_picior_in_arta-57553.html
https://www.observatorcultural.ro/ARTE-VIZUALE.-Euromaniac-2008*articleID_20419-articles_details.html Nu vreau sa va contest prin acest indemn capacitatea de a aprecia arta ci doar sa ma asigur ca aveti acces la toata informatia din mass media romanesti, inainte de a va forma o opinie legata de acest subiect. Pentru mai multe detalii despre artist si expozitie, va invit sa intrati si pe blogul lui Benedek Levente: https://benedeklevente.blogspot.com/ unde aveti posibilitatea sa comunicati cu artistul, daca, desigur, si el isi va dori acest lucru. Si, bineinteles, va invitam sa vedeti direct expozitia in cadrul galeriei Atelier 35 din Str. Selari, nr. 13, sector 3, Bucuresti, pana in data de 17 septembrie 2008. In incheiere, va asigur de toata consideratia noastra si va invit sa va abonati la RSS-ul blogului Atelier 35(atelier35.blogspot.com) pentru a fi la curent cu urmatoarele proiecte expozitionale desfasurate la Atelier 35.
Roxana Patrichi
Atelier35
[email protected] www.atelier35.eu atelier35.blogspot.com Str. Selari, nr 13, sector 3, Bucuresti
Atelier35 este un spatiu expozitional al Uniunii Artistilor Plastici din Romania destinat tinerilor pana in 35 de ani. Atelier 35 promoveaza cercetarea artistica experimentala, noile mijloace de expresie si comunicarea intre medii.
Din ciclul: ne tiparim si ne citim intre noi pe banii patibularilor
“În cazul conflictului de interese, actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută (art. 45 alin. 1); sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie (art. 47), iar persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani (art. 47 alin. 2).” – Agentia Nationala de Integritate
Consultand listele de carti publicate sau traduse de ICR de cand este presedinte Horia Roman Patapievici constatam an de an promovarea aceleiasi gasti provenite din Grupul pentru Dialog Social si revista “22”, Colegiul Noua Europa si revista “Dilema veche”, Cenaclul Manolescu si revista sa sau chiar din interiorul ICR. Pe ce planeta se crede ICR – vorba Hertei Muller – cand propune si publica inclusiv, sau mai ales, lucrarile membrilor Consiliului de Conducere al Institutiei: Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Alina Mungiu, Theodor Baconsky, Nicolae Manolescu, Magda Carneci, etc? Apoi, daca studiem CV-urile conducerii ICR constatam ca avem de a face cu membri fondatori, membri si colaboratori principali ai GDS, SAR, PEN, “New Europe College” si revistelor afiliate, “22”, “Observator cultural”, “Romania literara”, Dilema veche”, etc. Cercetati mai jos urmatoarea selectie de pe site-ul ICR a “clientilor” ICR, dintre care multi s-au regasit zilele aceste ca aparatori infocati ai lui Patapievici in scandalurile existente: informatorii de la ICR-Berlin si ICR-Paris si “poneiul roz” al ICR-NY. Publicistii si “jurnalistii culturali” fosti sau actuali beneficiari ai stipendiilor ICR care au intervenit favorabil in scris si audio-vizual ar trebui de asemenea cercetati de Clubul Roman de Presa si Conventia Organizatiilor de Media pentru incalcarea grava a Codului etic al jurnalistului. Mentionez ca sumele sponsorizarilor din banul contribuabilului roman (“patibular”) sunt in euro si, desi se ridica la zeci si sute de mii de euro, la sectiunile de pe site-ul ICR “Burse pentru jurnalisti culturali” si “Burse pentru tinerii romani care studiaza in strainatate” figureaza urmatorul anunt: “Din cauza reducerii de buget, anul acesta Institutul Cultural Roman nu poate oferi burse…”. Ce reducere de buget? Acesta a fost dublat si triplat in ultimii ani, existand serioase dubii privind modul in care a fost folosit. Vezi Raportul Curtii de Conturi a Romaniei – Jaf la ICR. Solicit Agentiei Nationale de Integritate si organelor abilitate sa se sesize si sa cerceteze aspectele invocate.
Programul de traduceri de autori români în limbi de circulaţie internaţională – selecţia juriului: 4 martie 2oo6
Gabriela Adameşteanu Dimineaţă pierdută Mircea Cărtărescu Orbitor, I – II Ioan Groşan Selecţie povestiri Nicolae Manolescu Antologie din vol. Teme Andrei Pleşu Pitoresc şi melancolie Stelian Tănase Clientii lu’ Tanti Varvara
Finanţările acordate de Institutul Cultural Român în cadrul Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS – Translation and Publication Support Programme) Sesiunea I-a si a II-a – 2007
Wydawnictwo CZARNE POLONIA Mircea Cărtărescu De ce iubim femeile? 834 NYMROD Books ISRAEL Mircea Cărtărescu De ce iubim femeile? 3 742 DIVANELI USTAV CEHIA Gianina Cărbunariu Stop the Tempo; Kebab 951 ATLAS OLANDA Volum colectiv (14autori) Modern Romanian Short Stories 9 666 PARADOX Publishing Group BULGARIA Cezar Paul – Bădescu Luminiţa, mon amour; Tinereţile lui DanielAbagiu 3 273 L’ENTRETEMPS FRANŢA Lucian Pintilie – Bricabrac 13 008 CRITERION RUSIA Ana Blandiana În dimineaţa de după moarte 3 580 BOHLAU Verlag GERMANIA Andrei Oişteanu Imaginea evreului în cultura română 5 960 Dalkey Archive Press S. U. A. Dumitru Ţepeneag Zadarnică e arta fugii 3 740 BALKANI 93 BULGARIA Gabriela Adameşteanu Drumul egal a fiecărei zile 3 218 FABER – PRINT Ltd. BULGARIA Mircea Cărtărescu Nostalgia 2 133 Editorial Periferica SPANIA Ana Blandiana Proiecte de trecut 2 812 TUSQUETS Editores SPANIA Norman Manea Fericirea obligatorie 3 419 PALAMART KIADO UNGARIA Dumitru Ţepeneag Zadarnică e arta fugii 1 487 PALAMART KIADO UNGARIA Gabriela Adameşteanu Întâlnirea 2 724 Princeton University Press S.U.A. Cătălin Avramescu Filozoful crud: o istorie a canibalismului 7 000 Ad Marginem RUSIA Vasile Ernu Născut în URSS 1 971 Grafiche Fiorini ITALIA Andrei Oişteanu Volum de 3 eseuri din lucrarea “Ordine şi Haos” 4 003 Martin E. Segal Theatre Center – MESTC S.U.A. Gianina Cărbunariu, Bogdan Georgescu, Vera Ion, Ştefan Peca, Saviana Stănescu roMANIA after 2000. Five Plays 7 000
Primele finanţări acordate de Institutul Cultural Român în cadrul Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS – Translation and Publication Support Programme) Sesiunea I – 2006 Wydawnictwo Czarne POLONIA Mircea Cărtărescu „ADA-KALEH, ADA-KALEH …” (Eseu) 120 Wydawnictwo Czarne POLONIA Mircea Cărtărescu Travesti 993
Finanţările acordate de Institutul Cultural Român în cadrul Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS – Translation and Publication Support Programme) – sesiunea a II-a – 2007 Numele solicitantului Tara de origine a solicitantului Autorul Cartea Traducator Suma aprobata (in EUR)
Les Presses de l`universite Laval/Les Editions de l`IQRC Canada Andrei Cornea Cand Socrate nu are dreptate Ann-Marie Frotin, Eugenia Duta 4206,4 Havran s.r.o. Cehia Norman Manea Intoarcerea huliganului Jiri Nasinec 4117,5 Nymrod Israel Norman Manea Intoarcerea huliganului Yotan Reuveny 8068 Böhlau Verlag Germania Andrei Oişteanu Imaginea evreului în cultura română Larisa Schippel 17693,2
Finanţările acordate de Institutul Cultural Român în cadrul Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS – Translation and Publication Support Programme) – sesiunea I – 2008 Dybbuk Cehia D. Tepeneag Hotel Tomas Vasut 3500 80,2 3153,5 Jelenkor Kiado Ungaria Ruxandra Cesereanu Postbarbati Zsuzsa Selyem 1150 78,5 1076 Ellerstroms Förlag AB Suedia Mircea Cartarescu Poezii Dan Shafran 1766 91,7 1722 Albert Bonniers Förlag AB Suedia Mircea Cartarescu Orbitor – aripa dreapta Inger Johansson 11842 95 11428 Les Editions de l`Inventaire Franta Colectiv Antologie Laure Hinckel, Marily le Nir, Monica Salvan 11000 64,5 4509 Dalkey Archive Press SUA D. Tepeneag Pigeon vole Jane Kuntz 6000 88,7 5525,4 Nemzeti Tankonyvkiado Ungaria Colectiv – 16 autori Antologie de literatura romana contemporana Aron Gaal 6600 68,2 5131 Borderland Foundation Polonia Norman Manea Intoarcerea huliganului Kazimierz Jurczak 4800 93,7 4649 Frank&Timme GmbH Germania Daniel Barbu Republica absenta Larisa Schippel 15600,8 62,2 11472 Editions Denoel Franta Mircea Cărtărescu De ce iubim femeile Laure Hinkel 4600 85,5 4266,5
LISTA DE P R O P U N E R I DE LA I C R Program de traduceri de autori români în limbi de circulaţie internaţionala
Gabriela Adameşteanu Dimineaţă pierdută Proză scurtă
Întîlnirea
Gabriela Adameşteanu, Mircea Nedelciu, Ioan Groşan etc Culegere din proza anilor 80
Ştefan Agopian Sara Tache de catifea Manualul întîmplărilor Fric Tobit
Sorin Alexandrescu La modernité à l`Est: 13 aperçus sur la littérature roumaine
Antologie Romanian Fiction of the ’80s and ’90s. A Concise Anthology, AGOPIAN, Stefan; BANCIU, Carmen Francesca; BITTEL, Adriana; CARTARESCU, Mircea; CRACIUN, Gheorghe; CUSNARENCU, George; GROSAN, Ioan; ILIESCU, Nicolae; LACUSTA, Ion; MANOLESCU, Ion; MARINEASA, Viorel; NEDELCIU, Mircea; OTOIU, Adrian; PETRESCU, Razvan; PREDA, Sorin; SLAPAC, Florin; STANCIULESCU, Hanibal; TEODORESCU, Cristian; VIGHI, Daniel; VLAD, Alexandru
Cătălin Avramescu Filosoful crud. O istorie a canibalismului
A. E.Baconsky (tatal) Biserica Neagră
Teodor Baconsky Insula cetăţii
Daniel Barbu Politica pentru barbari Bizanţ după Bizanţ Firea românilor Ştefan Baştovoi Iepurii nu mor
Cezar Paul Bădescu Tinereţile lui Daniel Abagiu
Cristian Bădiliţă Nodul gordian Văzutele şi nevăzutele
Ana Blandiana Un volum de proză fantastică; Sertarul cu aplauze Poezie Oraşul topit şi alte povestiri fantastice
Andrei Bodiu Bulevardul eroilor
Lucian Boia Romania, ţara de frontiera a Europei
Mircea Cărtărescu Enciclopedia zmeilor Orbitor. Aripa stîngă Nostalgia Culegere de poeme Pururi tînăr înfăşurat în pixeli (selecţie) Orbitor De ce iubim femeile Travesti
Magda Cârneci Poezie Haosmos şi alte poeme Art of the ’80s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism
Ruxandra Cesereanu Decembrie 89.Deconstrucţia unei revoluţii Tricephalos
Adrian Cioroianu Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc
Andrei Cornea Cînd Socrate nu are dreptate; Platon şi cenzura; De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş
Mircea Dinescu
Neagu Djuvara Între Orient şi Occident De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul
Ioan Groşan „Povestiri alese” O sută de ani de zile la Porţile Orientului Caravana cinematografică Judeţul Vaslui în Nato
Bedros Horasangian Enciclopedia armenilor
Ion Ianoşi Dostoievski şi Tolstoi
Nora Iuga Sexagenara şi tînărul
Ion Bogdan Lefter Flashback 1985: Începuturile „noii poezii” A Guide to Romanian Literature: Novels, Experiment and the Post-Communist Book Industry Romanian Writers of the ‘80S and ‘90S. A Concise Dictionary
Gabriel Liiceanu Despre tragic Uşa interzisă Jurnalul de la Păltiniş Itinerariile unei vieţi: E.M. Cioran / Apocalipsa după Cioran
Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Sanda Cordos Culegere de eseuri sau publicistică pe teme de actualitate din Apel către lichele, Rîsul lumii, Baroane, Din lumea nouă
Norman Manea Anii de ucenicie ai lui August Prostul
Nicolae Manolescu Cărţile au suflet (sau alta selecţie din Teme, făcută special)
Solomon Marcus Paradigme universale
Nicolae Mareş Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al II-lea
Andrei Marga Filosofia unificării europene Cotitura culturală
Dan C. Mihăilescu
Mihaela Miroiu Convenio
Mihaela Miroiu şi Mircea Miclea R’estul şi vestul
Ioan T. Morar Lindenfeld
Alina Mungiu România. Mod de întrebuinţare
Andrei Oişteanu Cutia cu bătrîni Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european Cosmos vs haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească
Stejărel Olaru şi Marius Oprea Ziua care nu se uită: 15 noiembrie 1987, Braşov
Marius Oprea Moştenirea securităţii
Zigu Ornea Anii treizeci. extrema dreapta românească
Horia-Roman Patapievici Zbor în bătaia săgeţii Omul recent Ochii Beatricei
Andrei Pippidi
Andrei Pleşu Pitoresc şi melancolie Publicistică Despre îngeri Comedii la poirţile Orientului
Cristian Preda Alegeri şi partide după 1989 în România
Stelian Tănase Clientii lu’ Tanti Varvara Corpuri de iluminat Playback
Cristian Vasile Între Vatican şi Kremlin Biserica ortodoxă română în primul deceniu comunist (1945 – 1959)
Daniel Vighi Misterele Castelului Solitudine sau despre singurătate la vreme de iarnă
Aventuri cu Jimi Hendrix Lumea la 1848
Alexandru Zub
Nota bene: observati de cate ori a fost reprodus Cacartarescu…
Începand cu această săptămană, revista “Observator cultural” publică ample fragmente din cartea “Ascensiunea lui Traian Băsescu”, de Marius Oprea, consilierul fara ORNISS al premierului Calin Popescu Tariceanu. “Iată că istoricul Marius Oprea, cu acribie, fluenţă şi talent, se încumetă să scoată la lumină o biografie a preşedintelui Traian Băsescu. Gestul său umple un gol de informaţie şi de interpretare – uneori, legenda a fost mai puternică decît realitatea. Mai mult, cartea explică diverse zone de penumbră din biografia preşedintelui”, se scrie in ultimul nuamr al revistei familiei Musat. “Observatorul” este realizat de tanara Carmen Musat, sotia lui George Musat, fost ofiter de Securitate, in prezent avocatul oficial al Grupului pentru Dialog Social.
Volumul va fi publicat la Editura Polirom specializata in lucrari cu valoare ideologica pronuntata iar lansarea ei va avea loc cel mai probabil in apropierea datei alegerilor. Titlul face referire directa la un altul mai celebru. De altfel, Oprea si recunoaste acest lucru intr-un dialog cu Ovidiu Simonca, scriitor pe la revista in cauza: “De ce numeşti cariera politică a lui Traian Băsescu „ascensiune“? Pentru că, deocamdată, asta e. Traian Băsescu se află acolo, sus, în dealul Cotrocenilor. Poate că, la o viitoare ediţie sau la volumul doi, nu m-am hotărît încă, voi lărgi sumarul acestei cărţi, numind-o, în consecinţă, „Ascensiunea şi decăderea…“. Dar, în formula actuală a acesteia, pentru a nu fi acuzat de partizanat, mă opresc cu povestea lui Traian Băsescu în momentul în care el ajunge preşedinte al Partidului Democrat. De aici şi pînă la Preşedinţia României, nu a mai fost decît un pas, un singur episod de telenovelă.”
Aflam si cine o scrie de fapt: “Am început, practic, să lucrez la documentarea ei la sfîrşitul anului 2006, ajutat de doi prieteni, Mihai Bodiu şi Gabi Vartolomei”, spune Mariusica. De ce la Polirom? “Mă leagă o veche prietenie de Silviu Lupescu. Pe de altă parte, de cînd i-am vorbit în urmă cu doi ani de ceea ce pe atunci era doar o idee, mă pisează întruna să termin cartea”.
Iata cateva fragmente despre „cel mai iubit fiu al tranziţiei“, dupa cum il denumeste Ornissoprea :
Camionul cu margarină
În 26 mai 2005, care pica atunci într-o joi, după-amiaza de la ora 17, într-o populară emisiune, „România la raport“, realizată de Carol Sebastian la Radio Mix, se afla invitat vicepremierul conservator George Copos. La un moment dat, pe parcursul interviului, domnul Copos a devenit sentimental, povestind cum l-a cunoscut pe preşedintele României, Traian Băsescu, în 1990: „Eu ţin foarte mult la Traian Băsescu. Vă mărturisesc cu toată sinceritatea, îl cunosc din 1990, de cînd începuse şi el cu o fabrică de îngheţată. Îmi amintesc că aduceam împreună un camion de margarină şi îl împărţeam jumătate-jumătate. Traian Băsescu este un om special, este unul dintre marii lideri ai anului. Este un om foarte serios, foarte direct, este un om foarte hotărît“. Au trecut cîţiva ani de la acea emisiune, de atunci lucrurile s-au mai schimbat. Camioanele de margarină nu se mai împart frăţeşte. Nu cred că se mai poate spune cît de mult mai ţine domnul Copos la preşedintele Băsescu, cît despre emisiunea „România la raport“, ea a intrat într-un con de umbră, ca şi realizatorul ei, pentru o vreme – pînă cînd a revenit în calitate de coordonator de campanie electorală al Partidulului Democrat-Liberal. Partidul Preşedintelui. Jumătăţii drepte a camionului de margarină. Dar sînt şi lucruri care nu se schimbă în această ordine a lucrurilor. Unul din ele ar fi istoria în sine a acestui minunat şi teribil om, Traian Băsescu, a ascensiunii sale, care poate fi considerată, fără nici un fel de îndoială sau notă de sarcasm, drept un „succes story“.
(…)
Dar să ne întoarcem la Traian Băsescu şi la povestea ascensiunii sale, la chipurile ei uitate ori ascunse, care se adună toate în acest singur sens al unui destin de excepţie. Chiar dacă nu este istoria eroică şi exemplară a unui erou de basm, ridicat prin calităţi şi eforturi proprii din praful uliţei în purpura puterii, ea are farmecul ei aparte, arătînd propriile merite ale protagonistului. Aici, în Balcani, şi mai ales de două-trei sute de ani încoace, puterea are alte înţelesuri, iar căile spre ea sînt netezite prin resorturi mult mai bizantine decît am fost noi învăţaţi, citind biografiile marilor oameni ai istoriei universale. Traian Băsescu nu este produsul unei lumi obişnuite cu eroii, ci mai degrabă al unui crepuscul comunist, marcat de haos moral şi lipsuri, de comportamente arbitrare, discreţionare, de autosuficienţă şi umilinţă acceptată, în care principalele criterii de reuşită au fost ginta şi geanta, adică al cui eşti şi pe cine serveşti. Traian Băsescu a reuşit să ajungă în vîrf folosindu-se de aceste reguli, ignorîndu-le cînd a crezut că e cazul, navigînd cu dezinvoltura celui care ştie că totul e permis, dacă vrei cu adevărat să fie, şi că dreptatea este întotdeauna de partea învingătorului. Şi a reuşit. Aceasta este povestea victoriei sale.
(…)
Se ştia, în epocă, cît de greu e să ajungi student la marină. Traian Băsescu a depăşit însă toate aceste rigori şi a ajuns să-şi vadă visul cu ochii. Din aceşti ani, datează primele informaţii documentare cu privire la Traian Băsescu. Ele privesc însă vocaţia sa de mai tîrziu pentru putere şi compromis şi arată că a acceptat o colaborare cu Securitatea. Cum se ştie, există o cale de a face şi compromisuri fără compromitere. Dar Traian Băsescu nu a ales-o pe aceasta, ci a dus pînă la capăt devoţiunea faţă de un regim în faţa căruia alegea să se închine, pentru a-i putea culege apoi, pe faţă sau pe furiş, roadele. Nici educaţia din familie nu îi lăsa o altă alegere, căci valorile casei gravitau în jurul valorilor oficializate ale timpului, fără ca să existe îndoială asupra raţiunilor şi acţiunilor regimului comunist. Apoi, mai era vorba şi de fructul dulce al puterii ascunse de a înrîuri destinele celorlalţi, precum şi de avantajele care decurgeau dintr-o colaborare cu cei ce puteau influenţa un salt în carieră. Conform unui document care a fost făcut public în circumstanţele unui proces derulat în 2004 şi asupra căruia vom reveni, emis de către Unitatea Militară 01150 (Arhiva) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Traian Băsescu figurează în evidenţele păstrate ca fost colaborator al Direcţiei de contrainformaţii militare (Direcţia a IV-a din cadrul Securităţii), pe vremea cînd era student la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrîn“. Ce înseamnă, practic, cele de mai sus? „Colaborator“ al Securităţii, spre deosebire de informator, era o persoană care, fără a semna un angajament şi fără a primi în mod obligatoriu un nume conspirativ, furniza de bunăvoie informaţii unui ofiţer al Securităţii. Fără îndoială, la Institutul de Marină era un asemenea „ceist“, cum era numit, prescurtat, ofiţerul de contrainformaţii al unităţii, care monitoriza atent atît cursanţii, cît şi profesorii Institutului, sub aspectul activităţii lor profesionale, dar, mai ales, al celui cu privire la fidelitatea faţă de regim. În genere, marinarii erau atent urmăriţi, datorită contactelor lor implicite cu străinii, contacte asupra cărora regimul comunist din România devenise de-a dreptul paranoic, pe măsură ce Nicolae Ceauşescu lăsa deoparte orice scrupul în întărirea puterii personale şi instaurarea dictaturii. Cu atît mai mult, încă din faza de pregătire, trebuiau controlaţi ofiţerii care aveau să îi comande. A fost sau nu studentul Traian Băsescu de la Institutul de Marină un asemenea colaborator? În orice caz, ca o primă reacţie, Traian Băsescu, liderul de partid şi candidatul la Preşedinţia României, nu şi-a ascuns mai întîi furia faţă de publicarea acestor informaţii despre trecutul său.
(…)
Mai departe, este vorba chiar despre un foc. Subiectul, miezul articolului este o anume întîmplare; căci scurta şi enigmatica scrisoare care a adus-o pe reporteriţa de la Flacăra în Constanţa se încheia astfel: „Nu uitaţi să-l întrebaţi despre întîmplarea cu incendiul de pe nava «Argeşul», petrecută undeva, în lume, pe vremea cînd nu împlinise încă 30 de ani“. Dînd curs invitaţiei, tovarăşa ziaristă l-a întrebat deci pe Traian Băsescu, care-i povesteşte cele întîmplate: „ne aflam într-un port, pe un mare fluviu. Descărcam naftă, produs distilat din benzină. «Argeşul» se afla în dana unei mari companii petroliere. Spre sfîrşitul descărcării, a izbucnit incendiul. Nu se ştia de la ce şi cum izbucnise. Se aflau în zonă 14 nave, sub diverse pavilioane. Ardea fluviul în plină zi“. Flăcările, povesteşte Băsescu, atingeau 40 de metri şi, în mai puţin de un minut, mai precis „în circa 45 de secunde, şi nava noastră a fost prinsă în această horă de flăcări. Mai întîi, am ordonat trecerea echipajului la posturile de manevră, cu intenţia de a scoate nava din zonă. Văzînd că nu sîntem decuplaţi şi realizînd că nu putem pleca (s-ar fi întîmplat o adevărată catastrofă), am hotărît să rămîn cu echipajul la bord, în speranţa că incendiul nu va determina explozia tancurilor de marfă ale navei şi cu intenţia fermă de a stinge incendiul de pe nava noastră şi de a o salva. Echipajul a trecut deci la posturile de incendiu“. Lupta cu flăcările a durat două ore, la capătul ei echipajul de pe nava românească stingînd şi focul de la bordul unui împingător străin abandonat de echipaj şi ajuns în pupa „Argeşului“, cu tancurile de combustibil în flăcări. „Pericolul creştea alarmant. Pe de o parte, stingeam flăcările care ne cotropiseră, pe de alta, un nou generator de incendiu, adus de curent, ne ameninţa. A fost o luptă titanică. Întregul echipaj a rămas la posturi.“ Aceasta, cu toate că nimeni şi nimic, susţine comandantul Băsescu, nu i-ar fi acuzat dacă dădeau bir cu fugiţii. „Era situaţia clasică de abandon a navei. Nimeni nu ne-ar fi acuzat că într-o asemenea împrejurare am părăsit nava. De altfel, toate cele 14 nave din zona incendiului au fost abandonate.“
Va urma, ne asigura revista familiei Musat, “Observator cultural“