Credincioşii care vin frecvent să se roage în Catedrala din Dealul Mitropoliei spun că nu le este frică să intre în biserică, după ce, duminică, după Liturghie, un candelabru era să-i trimită la Dumnezeu, mai înainte de vreme, pe un bărbat şi o femeie care au asistat pioşi la slujbă. Mai mult, femeile care se roagă aici cred că acesta a fost un semn de Sus, pentru că “poporul român este plin de păcate”.
Duminică după-amiază, în catedrala patriarhală, liniştea firească de după Liturghie a fost tulburată brusc de câteva ţipete şi un zgomot ciudat, ca la cutremur. Acesta fusese provocat de un candelabru desprins din lanţuri, care a lovit doi credincioşi. Din fericire, cei doi au ajuns la spital doar cu câteva răni superficiale. Oamenii care vin să se roage aici pun acest incident pe seama păcatelor românilor.
«Suntem un popor de păcătoşi»
“Suntem un popor de păcătoşi. A fost un semn de la Dumnezeu, ca să ne mai liniştim. Nu aţi văzut ce debandadă a fost la sărbătoarea Sfântului Dumitru?!”, ne-a spus Lucreţia Chiriţescu, o credincioasă care vine frecvent la biserica din Dealul Mitropoliei.
Reprezentanţii Patriarhiei susţin că lanţul care a cedat e foarte vechi, iar firma care s-a ocupat de refacerea catedralei nu ar avea vreo vină pentru acest incident.
Abia au renovat biserica
La nici două săptămâni de la redeschidere, catedrala patriarhală are iar probleme! Ruperea lanţului care susţinea candelabrul pune la îndoială calitatea reparaţiilor făcute de firma care s-a ocupat aproape şase luni de renovarea bisericii. De sărbătoarea Sfântului Dumitru, care a avut loc în urmă cu 10 zile, Patriarhia şi-a redeschis biserica. Incidentul s-a petrecut în jurul orei 13.00, imediat după slujba de duminică (la cateva minute dupa ce PF Daniel parasise biserica – nota mea)
Doua persoane au fost ranite ieri, in Catedrala Patriarhala, dupa prima slujba sustinuta de Patriarhul Daniel in biserica retarnosita la 350 de ani de la prima sfintire a lacasului. Unul din lanturile de prindere ale unui policandru a cedat si, in cadere, i-a atins pe doi credinciosi aflati in pronaos, in apropierea mormantului Patriarhului Teoctist. Actualul Patriarh, Daniel, iesise din biserica doar de putin timp. Astfel a reusit sa evite o noua internare precum a fost precedenta, cand, dupa ce a calcat cu stangul de Ziua Sfintei Cruci si a cazut pe treptele Palatului Patriarhal, a stat vreo trei saptamani internat in spital si alte trei la pat. Potrivit preotului Costel Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei, este vorba de un policandru cu cinci lanturi, dintre care a cedat unul. “Una din verigile din lantul central de sustinere al policandrului a cedat si, in cadere, a atins doua persoane. A fost chemata imediat Ambulanta, una din persoane, un barbat, fiind dusa la spitalul de urgenta Floreasca cu un traumatism cranian usor”, a declarat Stoica pentru Mediafax. “Nu e o problema la sistemul de prindere, ci pur si simplu a cedat o za din lant”, a mai spus Stoica. In 26 octombrie, de Sfantul Dimitrie, Catedrala Patriarhala a fost redeschisa, in prezenta a numeroase oficialitati politice, dupa ce, timp de mai multe luni, s-a aflat in renovare. Lucrarile la Catedrala au inceput chiar in preajma parastasului de un an al regretatului Patriarh Teoctist, cand, in ciuda cererilor familiei de a se permite sustinerea unei slujbe pe masura, la 26 iulie, pomenirea Patriarhului a avut loc sub schele, ca in catacombele crestine. La 3/11/ a.c. se implineste scurgerea unui an si a trei luni de la inmormantarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist. Vezi FOTO si VIDEO: Batjocura la Parastasul de un an al Patriarhului Teoctist. Urmariti in exclusivitate mai jos doua mici filmari cu Parintele Patriarh Teoctist la sarbatorirea Hramului Catedralei, ziua Sfantului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, in urma cu doi ani.
Un titlu ‘jmecher’ a facut voga ieri (apropo: se pare ca smecher vine de la idisul ‘schmuck’): “Românii s-au călcat în picioare la credinţă fast-food”. Izvorat din creierul celui mai mare si mai tare jurnalist din parcare – din parcarea de pe Casa Scanteii, evident – titlul si-a propus sa sintetizeze un articol prin care bietii credinciosi care stau de trei-patru ba chiar cinci nopti in jurul Patriarhiei, la o coada ce depaseste un kilometru, doar pentru a atinge moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena si ale Cuviosului Apostol Pavel, erau ridiculizati la sange. Cum altfel?! Comanda a fost dat de CTP, acest monstru de mediocritate si micime sufleteasca, incrancenatul celui care plateste mai gros, inchinatorul la orice stea numai sa vina aprobarea pe conducta de la Rasarit, mafalda masculina, atoatestiutorul pamantului care habar n-avea ca colegutul lui de birou a fost turnator BTT la DSS si e multi-milionar in afaceri grele cu securisti pretutindenari, purtatorul de ceas de plastic cu sute de mii de euro in conturi care-si schimba Dacia de propaganda cand ajunge dupa colt, tenismanul-pudel preferat al cui e mai smecher la putere, aprigul moralist de la Cap si Pajura care zicea mai ieri, citez: “nu voi mai avea vreo relatie contractuala cu Realitatea TV cat timp Sorin Ovidiu Vintu va fi patronul postului” – Ha, ha, ha! – nota mea, a lui Vantu: “Mare om, mare caracter” -, otrava publica fesenisto-comunisto-miniereasca a anilor ’90, un suflet fara forma, un creier fara fond, o rasnita ruginita, mizera si nociva a oricarui proiect romanesc, o cartita slinoasa a “carpei kaghebiste”, curva cea mai plina de bube a presei romanesti. Asta e CTP, pe scurt, ca n-am timp. Sigur, subiectul pelerinajului e “de atmosfera”. Poate crea imagini si comentarii “soc”. Dupa nopti nedormite oricine se va imbulzi poate sa ajunga mai repede la nazuinta sa. Diferenta dintre acesti pelerini si CTP este ca bietii oameni se inchina sfintelor moaste iar capu’ la pajura se inghesuie la casieria mogului sa-i linga Banul pe care-l scuipa pana mai ieri. Da, romanii sunt evlaviosi! Da, romanii cred in Dumnezeu! Nu-ti place? Suie-te pe steaua din varful Casei Scanteii, poate vine un omulet rosu (cu doua coarne) si te ia!
Vezi aici miile de pelerini care au stat si noaptea trecuta de veghe pentru neamul lor
Sursa: https://www.youtube.com/user/ElianaCorina
Cum au fost furate Moastele Sfantului Dimitrie Basarabov Cand bulgarii ies la furat de moaste
Data de 17 februarie 1918 reprezinta o zi neagra in multincercata istorie a Bisericii Ortodoxe Romane. In jurul orei 2 noaptea, Catedrala Sfintei Mitropolii a fost jefuita de un grup format din 20 de soldati. Dupa ce sergentul de serviciu a fost inlaturat din curte si tinut la o parte, militarii, folosindu-se de niste rangi, au fortat ambele usi ale Catedralei, au spart geamurile de la intrare si, navalind spre altar, au ridicat sicriul cu Sfintele Moaste ale Cuviosului Dimitrie Basarabov, impreuna cu toate odoarele ce se aflau atunci intr-insul. Banda a operat aproape doua ore, dupa care a transportat bunurile furate intr-un automobil pregatit special, aflat pe o strada laterala. Avea sa fie cel mai odios fapt pe care niste oameni aflati sub arme l-au putut comite cu premeditare. O incercare de a lovi in institutia bisericeasca de la noi, dar si in credinta si nazuintele poporului roman. Chiar de la inceput, anchetatorii cazului au presupus ca jefuitorii erau soldati bulgari, ipoteza ce avea sa fie confirmata abia dupa prinderea lor. Evenimentul a fost extrem de grav, mai ales ca Sfantul Dimitrie era insusi patronul Bucurestilor. Intr-o scrisoare adresata de Mitropolitul Conon Maresalului Mackensen se spune: “Excelenta Voastra, cu mare durere sufleteasca, aducandu-le aceasta la Inalta-Va cunostinta si in credinta ca Biserica si Religiunea Ortodoxa sunt protejate prin toate tratatele de la Haga etc., cunoscand Inaltele sentimente ale Majestatii Sale Imparatul Germaniei, Noi Va rugam staruitor ca sa binevoiti a ordona sa se ia cele mai urgente masuri si sa se opreasca pe drum calatoria Sfintelor Moaste, oriunde vor fi, urmarindu-se toti ostasii vinovati, binevoind a dispune inapoierea Sicriului Sfintelor Moaste si tot avutul lor, ca sa stea nestramutate in Catedrala Sfintei Mitropolii a Tarii, Sf. Dimitrie fiind insusi Patronul Capitalei Bucuresti”. Documentul a fost transmis prin Posta militara germana, la 19 februarie 1918. Scrisoarea s-a aflat in corespondenta generalului bavarez Zach (comandantul judetului Vlasca) catre prefectul judetului cu acelasi nume. Intoarcerea Sfintelor Moaste Continuarea la https://www.crestinortodox.ro/Sfantul-Dimitrie/Cum_au_fost_furate_Moastele_Sfantului_Dimitrie_Basarabov-461-536.html Vezi si • Sfantul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor • Predica la Sfantul Dimitrie cel Nou • Paraclisul Sfantului Dimitrie cel Nou • Donatorul si mesterul raclei Sfantului Dimitrie cel Nou • Cum au fost furate Moastele Sfantului Dimitrie Basarabov Lumea celor mici: • Povesti si poezii pentru copii• Planse de colorat • Proverbe si zicatori• Ghicitori
Nu mai înţeleg nimic. În aceeaşi vreme în care Sinodul se aduna pentru a redacta comunicatul prin care eu eram ameninţat cu excomunicarea, un membru al aceluiaşi Sfânt Sinod îmi trimitea una din lucrările sale, cu „dedicaţia”: „D-lui Profesor Nae Ionescu, curagiosul soldat al Ortodoxiei”. Eu nu sunt, evident, răspunzător de ceea ce crede Prea Sfinţitul despre mine. Imi închipui însă că această manifestaţie de apreciere – şi, vă rog să mă credeţi, mai sunt şi altele, de la alţii – ar fi putut să aibă un ecou şi în şedinţa Sinodului, în care s-a aruncat împotriva mea ameninţarea anatemii.
Eu nu păstrez „documente”, dar tare mă tem că tot aş mai găsi, rătăcită prin hârtiile mele, una din multele telegrame de mulţumire şi felicitări cu cari m-au cinstit mai mult decât unul din înalţii prelaţi.
Şi atunci, mă întreb: ce rost au toate aceste întâmplări? Ce legătură este între mărturisirile de prietenie şi pasivitatea absolută faţă de ameninţarea Sfântului Sinod? Evident, nici una. Dar tocmai de aceea lucrul e semnificativ.
Semnificativ, nu, Doamne fereşte, din cauza persoanei mele. Veţi binevoi a concede că nu e nici un fel de falsă modestie dacă socotesc persoana mea ca irelevantă în tot ceea ce se întâmplă. (Pe această cale nu pot urma doară pe vlădica Neculai de la Sibiu!) Dar întâmplarea e semnificativă pentru că ea repetă o atitudine puţin simpatică a sinodalilor: lipsa de curaj.
În definitiv, sunt şi oameni de ispravă, creştini dreptcredincioşi, în Soborul Bisericii româneşti. Numai că nu au curajul să se manifeste cum trebuie. Ei îşi spun părerea, se îndurerează sincer de rătăcirea celorlalţi – şi tac. Cel mult dacă se dau deoparte ca să nu mai fie părtaşi la o călcare a legii.
Numai atât? E puţin. Datoria unui creştin e să mărturisească adevărul. Cu orice primejdie. „Martir” se derivă, de altfel, tot din „martor”. Curajul acesta al mărturiei adevărului, chiar cu preţul martirajului, lipseşte cu desăvârşire ierarhilor noştri celor buni. Ei uită că Apocalipsa spune: „Şi îi voi scuipa pre ei din gura mea, fiindcă au fost căldicei”.
Şi mai uită un lucru: că bunătatea lor este, în orice caz, un ghimpe în ochiul celor răi; şi că, până la sfârşit, dacă nu se apără şi dacă nu apără Biserica, tot la mănăstire – coborâţi din scaun – vor sfârşi.
Dar, atunci, de ce să nu rişte a cădea din scaun mărturisind adevărul? Şi-ar mântui cel puţin sufletul; pe când aşa…
Evident însă, nu poţi impune nimănui să fie erou.
Multumesc prietenilor care mi-au trimis acest text!
SECTORUL COMUNICAŢII ŞI RELAŢII PUBLICE CENTRUL DE PRESĂ BASILICA BIROUL DE PRESĂ P A L A T U L P A T R I A R H I E I ALEEA DEALUL MITROPOLIEI 25, 040163 BUCUREŞTI IV, ROMÂNIA Telefon: + 40 21 406 71 67 Fax: + 40 21 406 71 72 E-mail: [email protected], https://www.patriarhia.ro Nr. 4281 / 18 iunie 2008
Ignoranţă cronică şi speculaţii forţate
În legătură cu opiniile exprimate de domnul Dan Ciachir în editorialul intitulat Izolare şi criză apărut în cotidianul Ziua de astăzi, 18 iunie 2008, facem următoarele precizări: Dovedindu-şi încă o dată ignoranţa în problemele bisericeşti şi înclinaţia spre speculaţii forţate, domnul Dan Ciachir consideră neparticiparea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi scrisoarea Sanctităţii Sale adresată Patriarhului Moscovei ca dovezi în sprijinul falsei opinii a „izolării intraortodoxe” a Bisericii Ortodoxe Române. Domnia sa dovedeşte că nu are habar de cutuma Bisericilor Ortodoxe de a participa la cel mai înalt nivel la funerariile unui Întâistătător, cu scopul omagierii personalităţii celui ce a trecut la cele veşnice, iar, la ceremonia de întronizare, de a delega un reprezentant pentru ca întâietatea de cinstire să-i revină celui nou ales. În acest sens, îl informăm pe domnul Dan Ciachir că, aşa cum în urmă cu 18 ani, la ceremonia de întronizare a Sanctităţii Sale Alexei al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, nu a participat Patriarhul Ecumenic, tot astfel, în luna februarie 2008, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, deşi grec de origine, nu a fost prezent la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Ieronim al II-lea, noul Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade. În ceea ce priveşte scrisoarea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu adresată Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei şi al întregii Rusii, aceasta nu are nici o legătură cu problema Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, fiind datată înainte de situaţia creată de Mitropolitul Banatului prin împărtăşirea sa cu greco-catolicii; iar principiile eclesiologice invocate de Patriarhul Ecumenic în scrisoarea respectivă nu reprezintă o noutate, acestea regăsindu-se şi în corespondenţa Patriarhiei Ecumenice cu Patriarhia Română. Bisericile Ortodoxe păstrează relaţii frăţeşti de comunicare şi comuniune, deşi fiecare, uneori, are interese etnice diferite, ţinând cont de principiul etnic de organizare al lor şi de responsabilitatea pastoral-misionară faţă de proprii credincioşi, oriunde s-ar afla aceştia. În acest sens, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române are datoria de a se îngriji de credincioşii ortodocşi români din ţară şi din afara graniţelor ţării, după cum o fac şi celelalte Biserici Ortodoxe surori pentru credincioşii lor. Desigur, atât naţionalismul extremist, cât şi imperialismul opresiv nu aduc beneficii Bisericii soborniceşti. Din păcate, în timp ce Patriarhia Ecumenică şi-a extins jurisdicţia asupra unor comunităţi ortodoxe de alte etnii (Estonia, Finlanda, etc.), iar Patriarhia Moscovei, asupra unor popoare organizate în state independente (Ucraina, Estonia, Georgia, Belarus, etc.), se contestă totuşi dreptul de jurisdicţie canonică al Patriarhiei Române asupra comunităţilor ortodoxe române din stânga Prutului, care în mod liber doresc să fie în comuniune cu Biserica – Mamă. De fapt, Mitropolia Basarabiei nu a înfiinţat noi eparhii, ci a reactivat istoricele sale eparhii care nu au fost niciodată desfiinţate de jure, ci şi-au întrerupt în mod forţat activitatea prin intervenţia armatei sovietice în anul 1944. Referitor la situaţia creată de Mitropolitul Banatului, îi reamintim domnului Ciachir faptul că Patriarhia Română şi-a exprimat, prompt şi fără echivoc, punctul de vedere, precizând faptul că dialogul actual al Ortodoxiei cu Biserica Romano – Catolică, deja destul de fragil, nu poate fi ajutat, ci mai degrabă complicat prin gesturi considerate de unii „profetice”, iar de alţii problematice. Este de dorit să cultivăm nu miraculosul sau senzaţionalul, ci seriozitatea şi credibilitatea în relaţiile dintre Biserici aflate în dialog pentru refacerea unităţii creştine (Comunicat de presă din 27 mai 2008). […] Pentru Ortodoxie, Sfânta Taină a Împărtăşaniei este expresia cea mai înaltă a comuniunii şi a unităţii eclesiale deja existente, iar nu o etapă sau mijloc spre realizarea acestui deziderat. A ne împărtăşi liturgic din acelaşi Potir şi a rămâne în continuare în Biserici separate dogmatic şi canonic este un non-sens din punct de vedere teologic… (Comunicat de presă din 2 iunie 2008). Constatând încă o dată stilul defectuos în documentare şi veninos în exprimare al domnului Dan Ciachir, precum şi tendinţa de a cultiva în plan bisericesc spiritul totalitar extremist, caracterizat prin judecăţi pripite şi sentinţe radicale, nu putem să nu ne întrebăm retoric cărei Biserici îi aparţine şi căror duhuri slujeşte domnia sa? BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Cu ce a deranjat “veninosul” Ciachir, zis si “gagauzul”? (dupa cum l-a facut Patriarhia in alta “precizare”):
Izolare si criza de Dan CIACHIR Izolarea intraortodoxa a Bisericii noastre din acest moment imi evoca situatia de carantina externa impusa Romaniei in ultimul an de viata al lui Ceausescu. Si iata de ce. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I nu este nicidecum un habotnic. Anii de studii petrecuti la Roma, reprezentanta pe care a deschis-o in urma cu un deceniu la Bruxelles, vizitele intreprinse in capitale…
COMUNICAT DE PRESĂ Lămuriri privind ceremonia de întronizare a noului Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei
La solicitarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Teofan şi în consultare cu Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Iaşilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acceptat ca întronizarea Înaltpreasfinţiei Sale ca Mitroplit al Moldovei şi Bucovinei să aibă loc duminică, 8 iunie 2008. În funcţie de evoluţia stării de sănătate, Prefericitul Părinte Patriarh Daniel speră ca, la sărbătoarea Înălţării Domnului (5 iunie 2008), să participe la Sfânta Liturghie săvârşită în biserica mănăstirii Neamţ, cu ocazia hramului, apoi să viziteze mănăstirea Sihăstria – mănăstirea de metanie a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române -, iar, duminică, 8 iunie 2008, să oficieze în catedrala mitropolitană din Iaşi ceremonia de întronizare a Înaltpreasfinţitului Teofan, noul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Nr. 2488 / 9 aprilie 2008
COMUNICAT DE PRESĂ
Evoluţia locală postoperatorie şi starea generală de sănătate ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel sunt foarte bune
Evoluţia locală postoperatorie şi starea generală de sănătate ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel sunt foarte bune. În prezent, Patriarhul României beneficiază de un program de recuperare sub supraveghere medicală permanentă care decurge foarte bine în condiţii de siguranţă şi linişte, faţă de Reşedinţa patriarhală unde, în aceste zile, au loc lucrări de restaurare (treptele Reşedinţei patriarhale), renovare, reamenajare (bibliotecă nouă şi Paraclis nou, situate deasupra dormitorului din apartamentul Patriarhului) şi dotare. Având în vedere profesionalismul echipei medicale şi condiţiile foarte bune din spitalul militar central “dr. Carol Davila”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel doreşte să folosească timpul petrecut în spital şi pentru a face controlul medical periodic, efectuat parţial zilele trecute.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Nr. 2487 / 9 aprilie 2008 DREPT LA REPLICĂ Cât de mult sunt dezinformaţi cititorii cotidianului Ziarul!
În legătură cu speculaţiile şi insinuările răutăcioase din articolul intitulat „Cât de bolnav este Patriarhul”, apărut în cotidianul Ziarul de astăzi, 9 aprilie 2008, care dovedesc lipsa de etică şi deontolgie profesională a autorilor articolului, facem următoarele precizări: Singura sursă competentă de informare în legătură cu stare de sănătate a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel sunt medicii de la spitalul clinic de urgenţă militar central „dr. Carol Davila”. În comunicările apărute în mass-media sub semnătura Conf. Univ. Dr. Ioan Sârbu, comandantul spitalului, se precizează fără echivoc faptul că evoluţia locală postoperatorie şi starea generală de sănătate ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel sunt foarte bune. În prezent, Patriarhul României beneficiază de un program de recuperare sub supraveghere medicală permanentă care decurge foarte bine în condiţii de siguranţă şi linişte, faţă de Reşedinţa patriarhală unde, în aceste zile, au loc lucrări de restaurare (treptele Reşedinţei patriarhale), renovare, reamenajare (bibliotecă nouă şi Paraclis nou, situate deasupra dormitorului din apartamentul Patriarhului) şi dotare. Având în vedere profesionalismul echipei medicale şi condiţiile foarte bune din spitalul militar central “dr. Carol Davila”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel doreşte să folosească timpul petrecut în spital şi pentru a face controlul medical periodic, efectuat parţial zilele trecute. În concluzie, nu este nimic de ascuns şi nu există motive pentru speculaţii gratuite. În ceea ce priveşte afirmaţiile halucinante referitoare la Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, menţionăm doar faptul că Preasfinţia Sa a fost într-un pelerinaj de două săptămâni în Ţara Sfântă din care s-a întors în urmă cu două zile. Patriarhia Română nu joacă rolul de arbitru între instituţiile Statului şi nu susţine interesele uneia în detrimentul celorlalte, ci doreşte buna desfăşurare a activităţii tuturor. De altfel, reuşita Summit-ului NATO, găzduit de capitala ţării noastre între 2-4 aprilie 2008, se datorează bunei organizări şi colaborări dintre toate instituţiile Statului român. Încercarea de a crea conflicte artificiale între Patriarhia Română şi unele instituţii reprezintă o dovadă de rea credinţă şi lipsă de respect, atât faţă de Biserică, cât şi faţă de Stat, din partea unor jurnalişti dornici de senzaţional cu preţul dezinformării propriilor cititori şi a opiniei publice.
Un act legitim de dreptate şi de apărare a identităţii româneşti Lămuriri privind recunoaşterea juridică a Mitropoliei Basarabiei şi a eparhiilor sufragane 1. Reactivarea celor trei eparhii de către Mitropolia Basarabiei, forţate de către puterea sovietică să-şi întrerupă activitatea în 1944, a fost consecinţa firească a faptului că prin hotărârea definitivă a Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, din 2004, Mitropolia Autonomă a Basarabiei a fost recunoscută drept succesoarea spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944, inclusiv. Ca atare, în mod legitim, Mitropolia Basarabiei a înscris în propriul Statut de organizare şi funcţionare cele patru eparhii componente: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria; apoi toate acestea au fost înregistrate oficial de către Guvernul Republicii Moldova, având personalitate juridică de câţiva ani. Reactivarea juridică a acestor eparhii pe teritoriul canonic al Mitropoliei Autonome a Basarabiei a fost cauzată, în primul rând, de înfiinţarea de către Mitropolia Moldovei, dependentă canonic de Patriarhia Moscovei, a eparhiilor (Eparhia de Tiraspol şi Dubăsari, Eparhia de Cahul şi Comrat, Eparhia de Edineţ şi Briceni, Eparhia de Ungheni şi Nisiporeni, Eparhia de Bălţi şi Făleşti), pentru a împiedica dezvoltarea Mitropoliei Basarabiei. 2. Ca atare, recunoaşterea juridică şi reactivarea celor patru eparhii desfiinţate abuziv de către regimul sovietic comunist, reprezintă un act de dreptate şi o lucrare legitimă a Mitropoliei Autonome a Basarabiei, care nu putea fi ignorată sau trecută sub tăcere, atâta vreme cât această Mitropolie luptă pentru demnitate şi pentru păstrarea propriei identităţi. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea eparhiilor sufragane ale Mitropoliei Autonome a Basarabiei, care este prigonită şi îngrădită în libertatea ei religioasă şi, în activitatea ei pastorală, chiar considerată ca fiind străină şi nedorită în propria ei ţară. 3. Patriarhia Română consideră că relaţiile între Bisericile Ortodoxe surori nu trebuie să fie animate nici de agresivitate expansionistă, nici de servilism umilitor, specifice sistemelor totalitare, deoarece nu poate fi pace trainică fără dreptate, nici iubire frăţească fără respect reciproc. 4. Dată fiind complexitatea noii configuraţii bisericeşti din Republica Moldova, ca urmare a unor moşteniri istorice adverse, Patriarhia Română militează pentru coexistenţa paşnică şi cooperare frăţească între cele două Mitropolii, armonizând, cu înţelepciune şi realism, principiul teritorial cu principiul pastoral etnic, după cum s-a convenit în pastoraţia ortodocşilor din diaspora. Totuşi, pentru Patriarhia Română, organizarea bisericească efectivă a celor trei eparhii reactivate nu constituie o prioritate în prezent. Ţinând cont de această situaţie specială, Patriarhia Română militează pentru coexistenţa paşnică şi cooperarea frăţească între cele două Mitropolii Ortodoxe dependente canonic de două Patriarhii Ortodoxe surori. Dialogul şi cooperarea frăţească, mai ales între cele două Mitropolii, sunt cele mai bune căi de a rezolva problemele existente pe plan local şi de a ajuta cele două Patriarhii surori să găsească împreună soluţia trainică cea mai adecvată complexităţii situaţiei din zonă, pentru apărarea şi promovarea Ortodoxiei. BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
November 4th, 2008 
VR 
Credincioşii care vin frecvent să se roage în Catedrala din Dealul Mitropoliei spun că nu le este frică să intre în biserică, după ce, duminică, după Liturghie, un candelabru era să-i trimită la Dumnezeu, mai înainte de vreme, pe un bărbat şi o femeie care au asistat pioşi la slujbă. Mai mult, femeile care se roagă aici cred că acesta a fost un semn de Sus, pentru că “poporul român este plin de păcate”.
La nici două săptămâni de la redeschidere, catedrala patriarhală are iar probleme! Ruperea lanţului care susţinea candelabrul pune la îndoială calitatea reparaţiilor făcute de firma care s-a ocupat aproape şase luni de renovarea bisericii. De sărbătoarea Sfântului Dumitru, care a avut loc în urmă cu 10 zile, Patriarhia şi-a redeschis biserica.
Posted in Uncategorized 
Tags: 
