Deşi este mai atent la folosirea construcţiei “pe care” (tot o ratează, dar parcă mai puţin), Geoană continuă să comită henţ după henţ, pe terenul gramaticii. De această dată, într-o discuţie cu Sanda Nicola, la Kanal D:
– În propoziţiile afirmative foloseşte “decât” în loc de “doar”: Noi trebuie decât să facem (0.11 şi 0.44) – Nu reuşeşte să antepună substantivelor cu nume de persoane pronumele în acuzativ: (Îi) doreşte cu orice preţ pe domnu` Blaga, domnu Berceanu … etc. (0.15) – Cum vine asta, referindu-te la partenerii României: Partenerii externi din România ? (0.48) – Numeroase anacoluturi etc.
Exprimarea sa excesiv de eliptică poate să ducă la situaţii precum cea din finalul montajului video, unde lasă impresia că îndeamnă oamenii să nu voteze PSD-ul.
Mircea Geoană continuă lupta cu limba română (I) – 27 octombrie
Invitat într-o emisiune electorală la Televiziunea Română, liderul PSD a dat din nou cu stângul în dreptul limbii române la o existenţă demnă. Greşelile decupate şi un clip electoral le-am mixat într-un spot video.
Probabil că până la sfârşitul campaniei electorale se va strânge material video pentru un lung-metraj, din greşelile de exprimare ale liderului PSD. Un prim spot se găseşte aici.
Se observă eforturile lui Mircea Geoană de a folosi corect construcţia “pe care”, fără să reuşească de fiecare dată, şi pornirea sa de a vorbi despre sine când la persoana a treia, când la prima persoană.
Şi n-am priceput cum e cu pilda meşterului Manole: […] după aia trebuie iar să dărâmi? Cine a zis că trebuie? Ce legătura are cu legenda? Am înţeles în schimb cum foloseşte termenul “locaţie”, în sensul de “aşezare”, “poziţie”, deşi nu dicţionarele nu l-ar înţelege.
În fine, explicaţia elegantă a faptului că nu declină substantivele – din punct de vedere plăţi, din punct de vedere bani etc. – ar fi că limbajul lemnos funcţionăresc s-a instalat şi se simte bine în preşedintele Senatului. Explicaţia mai puţin elegantă, dar credibilă ar fi că nu a luat pe bune bacul la română.
Intervenţiile lui Mircea Geoană au fost culese dintr-o emisiune a TVR-ului, a cărui gazdă este Luca Niculescu. Imaginile au fost mixate cu secvenţe din clipul candidatului şi cu un moment din campania electorală, înregistrat de la Realitatea TV.
Ciudat personaj mai e şi dl Crin Antonescu: în loc să-şi păstreze cele 20 de procente obţinute în alegeri măcar 2-3 zile şi să se bucure de ele, s-a grăbit să le aşeze, după numai zece ore, sub turul II al dlui Geoană (aşa cum anunţase dl Patriciu) prin încredinţare directă, fără licitaţie – în schimbul postului de premier pentru dl Johannis pentru care clanul Grivco a făcut o adevărată fixaţie. Dacă n-au altul mai bun în trei partide, asta e! Sau poate că PSD, PNL şi UDMR nu îndrăznesc să schimbe ce s-a stabilit la nivel oligarhic superior. Cu ocazia predării procentelor PNL în cadrul unui acord fatal cu PSD, dl Antonescu „a exclus orice negociere cu Traian Băsescu care este cel mai mare pericol pentru democraţia din România“. Cum l-o fi măsurat? În mineriade? În televiziuni închise? Şi cum de-a ieşit mai mare decât dnii Iliescu, Năstase, Hrebenciuc şi Vanghelie la un loc? Din două, una: ori dl Antonescu îi subestimează pe cei din PSD ori nici pentru dânsul dimensiunea nu contează. Văzând ce „confortabil“ se simte dl Antonescu lângă PSD şi dl Iliescu (şi nu numai dânsul ci şi alte victime de marcă ale acestora) s-ar zice că politicienii (ca multe din suratele lor din cea mai veche meserie) îi iartă mai lesne pe cei care le-au făcut rău dar nu-i iartă niciodată pe cei cărora le-au făcut ei înşişi rău. Liberalii l-au iertat pe dl Iliescu pentru mineriade dar nu-l iartă pe dl Băsescu pentru că l-au suspendat în 2007. Formula „exclud orice negociere“ sună ca o amintire: nu ne vindem ţara lui Băsescu, o dăm lui Iliescu să se bucure şi el, la 20 de ani de la revoluţie, de încă o victorie a socialismului multilateral dezvoltat cu PNL. Să le fie de bine! Disperarea dlui Geoană de a ajunge la Cotroceni e atât de mare – altfel te pomeneşti că-l dă soacra afară din casă! – încât ar promite orice. Refuzat a doua oară de PNL (care, în treacăt fie zis, l-a abandonat şi pe dl Constantinescu în 2000), dlui Băsescu nu i-a rămas decât să strige că strugurii liberali sunt acri şi că nu mai încheie nicio alianţă: „singurul aliat pe care mi-l doresc este românul“. Nici nu mai are altul. A fost izolat, conform planului: pentru ca „puloverele“ de la revoluţie să se regăsească şi să-l aplice era însă neapărat nevoie de un „dictator“ – aşa că, de trei ani încoace, dl Băsescu a fost declarat dictator şi tiran pe toate canalele caracatiţei. Bine lucrat! Dar să nu fim trişti: capitalismul merge înainte prin foşti securişti şi comunişti. Citeaza acest articol pe saitul tau
E oficial. Crin Antonescu, candidatul liberal la preşedinţie, cel care ne promitea un altfel de politică, o politică a bunului-simţ, este partenerul oficial al lui Marian Vanghelie, primarul care este de la sectorul 5, al guzganului rozaliu Hrebenciuc şi, nu în cele din urmă, al lui Ion Iliescu. Este vorba despre acelaşi emanat al revoluţiei care a şters pe jos cu partidele istorice, i-a hăituit pe liberali şi ţărănişti şi nu s-a lăsat până când nu i-a şters de pe faţa politicii româneşti. PNŢCD nu mai există practic în politica romånească, iar PNL-ul lui Crin Antonescu care dansează cazaciocul cu Iliescu şi Năstase nu mai are nicio legătură cu principiile liberalismului lăsate moştenire de Brătianu. Interesant e că din poza noii familii dominată de figura impozantă a Bunicuţei cu iz de comunism învechit, nu lipseşte nici Dan Voiculescu, semn că noua alianţă poate conta pe serviciile devotate ale Antenelor. Ce e trist în toată această poveste e faptul că nişte oameni au fost păcăliţi. Mulţi români au votat cu Crin Antonescu crezând în onestitatea pe care o clama şi-n dorinţa lui de a determina o schimbare a modului în care se face politică în România. Din păcate pentru ei, acei oameni nu ştiau că Antonescu acţionează la cheiţa învârtită de Dinu Patriciu. La nici 24 de ore de la închiderea urnelor, Crin Antonescu s-a dezbrăcat fără rezerve de haina bunului-simţ şi a anunţat tovărăşia cu guzganul rozaliu şi cu cel care a pus bastoanele în mâinile minerilor în iunie ’90. Ştiu mulţi liberali cu carnet de partid în buzunar cărora li se strepezesc dinţii numai la gândul de a fi tovarăşi de drum cu autorul almanahelor sau cu Ion Iliescu, autor de marcă al mineriadelor ş al loviturii de stat din decembrie ’89. Probabil ei vor sta acasă la alegerile din 6 decembrie sau vor vota cu Traian Băsescu, întrucât au declarat că mai bine le pică mâna decât să contribuie prin votul lor la revenirea la putere a lui Iliescu&co. În viitor, ca să nu mai insulte inteligenţa românilor, Crin Antonescu ar trebui să-şi pregătească deja afişele electorale în care să fie încadrat de noii săi colegi de drum, Hrebenciuc şi Vanghelie, şi vegheat părinteşte din spate de zâmbetul larg al lui Iliescu şi de trabucul lui Patriciu. Citeaza acest articol pe saitul tau
Scris deGeorge Roncea In urmă cu aproape o lună, în data de 27 octombrie, „Curentul“ publica un material intitulat „Crin Antonescu îl spală de sânge pe Ion Iliescu“, articol care a generat un mare număr de comentarii, atât pe forumul ziarului, cât şi în mediul online, unde a fost preluat de sute de internauţi şi comentat de alte câteva mii. Am marcat la vremea aceea o situaţie cu totul stranie pentru un liberal care pretinde că a empatizat cu Piaţa Universităţii, deşi Crin se afla la Tulcea în timp ce minerii lui Iliescu ne spărgeau capetele imediat după ce unităţile militare au deschis focul cu gloanţe de război asupra noastră la ordinul expres al „cârpei kaghebiste“. Crin Antonescu declarase „că Ion Iliescu este de apreciat pentru că în anii ’90 nu a pus Armata să împuşte oameni în Piaţa Universităţii“. Am demonstrat în paginile ziarului, publicând în întregime Jurnalul de luptă al Armatei din perioada 13-15 iunie 1990, că Ion Iliescu este principalul responsabil pentru deschiderea focului împotriva civililor sub pretextul că Armata luptă împotriva unei „rebeliuni legionare şi că trebuie să acţioneze ca atare“ – pentru a-l cita pe Ion Iliescu. Mai scriam atunci: „Să-l auzi pe liderul liberalilor Crin Antonescu cum îl ridică în slăvi pe criminalul ce a distrus 20 de ani din istoria României face cât o vizită în bestiarul grădinii zoologice a kominternului. Pe de altă parte, şi bătrâna cucuvea kominternistă şi-a găsit, în sfârşit, lăudătorul potrivit – un broscoi exoftalmic care orăcăie cretinisme – fără orice complex al bunului-simţ – pe orice post de televiziune din ograda GRIVCO-FNI. Pentru cei care au uitat, Ion Iliescu, din punct de vedere antropologic, un criminal cu mâinile roşii de sânge – este cel care în iunie 1990 a cerut şi coordonat reprimarea cu bestialitate a manifestaţiei din Piaţa Universităţii. În urma represiunii din iunie 1990, a rezultat un număr de 756 de răniţi, peste 1.300 de bucureşteni au fost bătuţi şi reţinuţi abuziv (între 2 şi 60 de zile), au «rezultat» 4 morţi prin împuşcare, 18 răniţi prin împuşcare recunoscuţi oficial, în realitate fiind peste 100 de persoane care au decedat, majoritatea în urma loviturilor primite în cap şi în alte părţi vitale, lovituri primite de la mineri, în 14-16 iunie. Ca unul dintre cei care au fost ţintă directă a gloanţelor trase la ordinul lui Ion Iliescu şi din toate aceste motive consemnate mai sus, cred cu tărie, astăzi, că Crin este un cretin, o javră neghioabă şi un jeg sub-uman, antropologic vorbind. Semnez şi susţin“.
Mulţi comentatori au fost de părere că greşesc asumându-i lui Crin Antonescu intenţia, premeditarea poziţionării în tabăra criminalului Ion Iliescu, blestemul României, pentru a-l cita pe defunctul Ticu Dumitrescu. Alţi comentatori au notat pe marginea articolului din „Curentul“ opinii pertinente, şi cu viziune aş zice acum, după ce asistăm la surprinzătoarele declaraţii de afecţiune lansate de Crin Antonescu la adresa lui Geoană, „demagog, laş mincinos, maimuţoi, handicapat“ – pentru a-l cita pe liderul PNL şi afirmaţiile sale din campania electorală. „Un oportunism de joasă factură l-a făcut pe Antonescu să-i lingă târtitza lui Iliescu, acum în context electoral. Orice calcul ar avea această Giocondă a liberalilor este evident unul idiot. Genul acesta de poziţionări distrug orice urmă de credibilitate a partidului. Personal, nu cred că Crin a trecut prin Piaţa Universităţii, homosexualii preferau Piaţa Operei, dar, chiar şi aşa, să te apuci acum să-l scoţi basma curată pe Iliescu minţind cu neruşinare şi inventându-i merite pe care nu le-a avut este aproape o blasfemie. Faptul că Ion Iliescu este un criminal cu mâinile roşii de sânge este deja o axiomă. Nu uitaţi, totuşi, că Crin este fetitza din flori a lui Iliescu cu Dinu Patriciu“… astfel de comentarii, unele chiar mai acide probau faptul că internauţii beneficiază de o avansată cultură politică şi de o corectă înţelegere a contextului actual. Un alt comentator a adăugat un remember al trădărilor PNL – Patriciu în favoarea Iliescului, trădări care pun într-o ecuaţie a „normalităţii“ bătaia de joc a liderilor „liberali“, faţă de propriul electoral, anti-Iliescu organic.
Remember: trădările PNL – Patriciu în favoarea Iliescului
În anul 1990, Dinu Patriciu devine membru fondator al PNL – „impulsionat“ de Caraman – fost cadru al Securităţii suspectat de legături cu KGB-ul. În legislatura 1990-1992, Patriciu a fost ales ca deputat de Timiş pe listele PNL. A făcut parte din Comisia pentru administraţie centrală şi locală, amenajarea teritoriului şi urbanism şi din Comisia pentru echilibru ecologic şi protecţia mediului. După o scurtă perioadă de la alegeri, intrând în conflict cu vechii liberali, Dinu Patriciu, împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu, Horia Rusu şi Viorel Cataramă, au provocat o sciziune în partid prin înfiinţarea la 25 iulie 1990 a PNL-Aripa Tânără, formaţiune ce va fi condusă de Patriciu. În anul 1991, PNL-Aripa Tânără semnează, alături de FSN, Carta pentru Reformă şi Democraţie, intrând în guvernul Petre Roman (2) remaniat. Ca urmare a acestei alianţe, Dinu Patriciu devine ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului.
Episodul primei ieşiri a PNL din Convenţie
Înainte de alegerile din septembrie 1992, PNL părăseşte Convenţia şi încearcă să participe singur la alegeri. Rezultatul a fost neintrarea în parlament a PNL. Acest moment marchează schimbarea numelui Convenţiei în Convenţia Democrată din România (CDR). De de a făcut asta PNL-ul? Pentru că feseneaua trebuia ajutată, căci anul 1992 este semnificativ prin aceea că a surprins primele alegeri locale libere. În februarie, pentru prima dată, opoziţia câştiga în faţa FSN. În marile oraşe, opoziţia câştiga chiar detaşat. Crin Halaicu, reprezentantul CD, îl învinge pe Cazimir Ionescu (din FSN) la alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei. Aşa că, prin ajutorul dat de PNL, feseneaua şi-a revenit în septembrie. În alegerile din 1992, CDR a pierdut 20% comparativ cu rezultatele pe care le-a înregistrat în februarie. Aşa că trăiască PNL şi FSN!
PNL şi PSD
Ultima concluzie la care a ajuns Crin Antonescu formulată astfel: „pentru PNL, răul mai mic este PSD“, cuprinde în ea toată dinamita cu care aceşti „liberali“, în inconştienţa sau poate conştienţa lor, duc la distrugerea unui partid, ultimul partid istoric, după ce au pus şi ei umărul la distrugerea PNŢCD. PSD şi Iliescu reprezintă cel mai mare rău care ni s-a întåmplat din ’89 încoace şi aducerea lor în fruntea ţării din nou ar fi o crimă. Adevăratul gropar al PNŢCD se numeşte Emil Constantinescu, marele susţinător de acum al lui Crin Antonescu. În data de 4 august 2006, Biroul de Presă al PNL anunţa: „Declaraţiile lui Dinu Patriciu referitoare la o posibilă guvernare PNL-PSD reprezintă o poziţie personală regretabilă şi inacceptabilă, care se situează în afara liniei politice şi acţiunilor partidului“. În comunicat se mai afirma că PNL a respins permanent orice colaborare la guvernare cu PSD, partid care „a ridicat corupţia la rang de virtute politică şi care a ales vanghelizarea drept o soluţie de reformare“. Astăzi, PNL-ul lui Crin Antonescu, urdurosul cu nume de floare (mortuară) – o trompetă ruginită la fel cu „flaşneta“ hårbuită Nikolai – interpretează o partitură (Imnul indecenţei şi al îmbogăţirii fără scrupule) compusă de Patriciu la indicaţia lui Iliescu şi a sprijinitorilor din spate – investitorii ruşi pe care i-a vizitat Geoană, din KGB-ul rusesc care şi-au putut face jocurile murdare în voie pe aici prin Romånica…! Cele de mai sus reprezintă opiniile comentatorilor ziarului nostru, la fel de inteligenţi sau chiar mai inteligenţi decât noi, comentatori care au întrevăzut de la începutul campaniei electorale refacerea Alianţei PNL-PSD, Patriciu-Ion Iliescu, via Hrebenciuc. Ceea ce mă face să reiterez afirmaţia de acum o lună când scriam: „Ca unul dintre cei care au fost ţintă directă a gloanţelor trase la ordinul lui Ion Iliescu şi din toate aceste motive consemnate mai sus, cred cu tărie, astăzi, că Crin este un cretin, o javră neghioabă şi un jeg sub-uman, antropologic vorbind. Semnez şi susţin“.
Asociatia Academica de Administratie Publica “EUROPA” solicita autoritatilor competente sa cerceteze gravele abuzuri ale doamnei Mihaela Geoana, presedintele Societatii Nationale a Crucii Rosii Romane (SNCRR), care au avut drept obiectiv fraudarea alegerilor prezidentiale si compromiterea celei mai puternice organizatii neguvernamentale din Romania.
Incalcand grav regulamentele si principiile de functionare ale Crucii Rosii, sotia liderului PSD a transformat SNCRR in feuda partidului condus de Mircea Geoana. NEUTRALITATEA, INDEPENDENTA si IMPARTIALITATEA sunt 3 dintre cele 7 principii fundamentale ale Miscarii Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie. „Miscarea nu face nici o deosebire de nationalitate, rasa, religie, origine sociala sau apartenenta politica. In scopul mentinerii increderii tuturor, Miscarea se abtine sa ia parte la ostilitati si la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic.Neutralitatea arata ca Crucea Rosie nu se implica si nu adopta nici o pozitie in controverse politice, religioase, rasiale sau ideologice. Daca Crucea Rosie ar adopta o anumita pozitie, ea ar pierde increderea unei parti a populatiei si nu ar mai putea sa-si continue activitatile. Nici o organizatie de Cruce Rosie nu poate accepta sa fie subordonata unui partid politic sau sa devina un instrument al politicii guvernamentale.” (https://www.crucearosie.ro/despre-noi/principii-fundamentale-2.html )
La 21 octombrie, doamna Geoana facea urmatoarea declaratie, urmata apoi de fapte pe masura: „Voi sustine campania sotului meu, voi fi alaturi de el cu tot ce am facut eu pana acum şi cu tot ce voi face de acum incolo. Ma voi întâlni cu femei, cu sustinatori, cu voluntari, voi împarti fluturasi, voi încerca sa conving cât mai multi oameni sa voteze cu Mircea Geoana.”
Fiind Presedintele Crucii Rosii Romane, doamna Mihaela Geoana nu avea voie sa se implice in campania electorala si sa-si sprijine public sotul in tentativa sa de a deveni Presedintele Romaniei. Doamna Geoana nu avea dreptul sa transforme SNCRR in portavoce a campaniei politice a sotului domniei sale. Jumatatea domnului Geoana nu avea voie sa fraudeze practic alegerile, oferind mita electorala sub forma unor ajutoare umanitare colectate si distribuite de Crucea Rosie.
Din luna octombrie si pana la debutul lunii decembrie se deruleaza in toata tara proiectul SNCRR „BANCA DE ALIMENTE”, transformat de presedinta Geoana in MITA ELECTORALA PSD. „Pe fondul impactului crizei economice mondiale si al cresterii preturilor la produsele alimentare, Crucea Rosie Romana, in vederea indeplinirii misiunii sale, propune proiectul Banca de Alimente a Crucii Rosii Romane, care reprezinta o solutie imediata de ajutorare a persoanelor fara venituri sau cu venituri foarte mici.(…) Proiectul Banca de Alimente presupune stocarea de alimente neperisabile in depozitele Crucii Rosii prin donatii/sponsorizari si distribuirea acestora catre persoanele vulnerabile din Bucuresti si din tara.” (https://www.crucearosie.ro/proiecte/banca-de-alimente-a-crucii-rosii-romane/despre-banca-de-alimente.html ).
Dupa ce a pacalit firme de prim-rang si banci de calibru sa sprijine un proiect asa-zis umanitar al Crucii Rosii, sotia liderului PSD a transformat campania de ajutorare intr-una electorala. Pentru prima data, presedintele SNCRR a strecurat in pachetele distribuite in plina campanie electorala un mesaj semnat MIHAELA GEOANA, in conditiile in care isi anuntase public implicarea in campania PSD si se afisa alaturi de sotul sau la toate actiunile partidului condus de Mircea Geoana. Pentru ca subordonarea politica a Crucii Rosii fata de PSD sa fie desavarsita, conducerea SNCRR a ales aceleasi mesaje ca partidul politic.
BeRedBeCool al PSD a devenit BeRed in varianta Crucii Rosii, pentru ca efectele fraudei electorale sa fie depline. Pana si paginile web au devenit identice ca mesaj. https://www.beredbecool.ro/evenimente a prezentat programele PSD din campanie (CARAVANA ROSIE), iar https://b-red.ro/ a demonstrat ca SNCRR a incetat sa mai fie parte a Miscarii Internationale de Cruce Rosie, devenind in schimb o ramura a PSD. „BE RED (Fii Rosu) este mai mult decat un nume, este un mod de a trai, un mod de a gandi, un mod de a construi amintiri alaturi de oameni ca tine!” Asa sustine oficial conducerea Crucii Rosii Romane. (https://b-red.ro/blog/category/b-red/)
Alaturi de sotia liderului PSD, din conducerea Crucii Rosii Romane mai fac parte si alti lideri ai partidului condus de Mircea Geoana, cum sunt: Constantin Nicolescu – vicepresedinte PSD, Alexandru Banica – vicepresedinte PSD Prahova, George Baesu – deputat PSD, Alecsandru Stiuca – deputat PSD.
Este foarte grav ca decizia doamnei Mihaela Geoana de a implica SNCRR in campania electorala de partea PSD a avut si sustinerea unui lider al organizatiei, care ar fi trebuit sa respinga primul si categoric acest demers ilegal si imoral si chiar sa ceara demisia sau demiterea presedintelui Crucii Rosii Romane, care incalcase grav regulamentele si principiile organizatiei atat de respectate la nivel mondial. Este vorba de generalul maior Liviu Viorel Nemeş, prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). IGSU este un organ de specialitate aflat în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, care asigura coordonarea unitara si permanenta a activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta. (https://www.igsu.ro/echipa.htm )
Asociatia Academica de Administratie Publica “EUROPA” solicita demiterea sau demisia de onoare a generalului Nemes, care a demonstrat nu doar ca poate subordona politic o voce importanta a societatii civile internationale (Crucea Rosie), ci si ca este vulnerabil, fiind practic partas ca manager al IGSU in fraudarea alegerilor prezidentiale.
Asociatia Academica de Administratie Publica “EUROPA” cere Societatii Nationale a Crucii Rosii Romane sa suspende programul “BANCA DE ALIMENTE” intre cele doua tururi de scrutin, pentru a opri astfel actiunea de fraudare a alegerilor de catre PSD si SNCRR.
Asociatia Academica de Administratie Publica “EUROPA” ii cere doamnei Mihaela Geoana sa demisioneze din fruntea SNCRR, pentru a nu distruge Crucea Rosie si pentru a nu atrage organizatia intr-un urias scandal international. Sotii Geoana trebuie sa inteleaga ca cei cca 100 000 de membri ai Crucii Rosii Romane trebuie respectati, iar voluntariatul lor exceptional nu trebuie folosit in campania electorala pentru satisfacerea intereselor PSD si ale familiei Geoana.
Asociatia Academica de Administratie Publica “EUROPA” considera ca tentativele agresive de politizare a unor organizatii neguvernamentale care prin statut si prin istoria lor sunt apolitice, independente, neutre si impartiale, toate aceste demersuri ilegale si imorale ale unor lideri politici de genul domnului Geoana fac foarte rau societatii civile din Romania, constituind chiar grave atacuri la bazele democratiei si ale statului de drept.
Informatii suplimentare se pot obtine la 0723.568.280, 0744.148.965, [email protected]. PRESEDINTE, Bogdan Draghici
INFO-PRIM.MD: Partidul Democrat din Moldova şi Edinaya Rossia vor semna în curând un acord de cooperare
2009-11-22/13:56 Partidul Democrat din R. Moldova (PDM) şi partidul „Edinaya Rossia” din Federaţia Rusă vor semna în scurt timp un acord de cooperare. Partidele au început să lucreze la proiect acum câteva săptămâni, iar detaliile acestuia au fost discutate în timpul vizitei liderului pdm, Marian Lupu, la Sanct-Petersburg, sâmbătă, 21 noiembrie, în calitate de invitat la lucrările congresului partidului „Edinaya Rosssia”, al cărui lider este premirul rus, Vladimir Putin, transmite Info-Prim Neo cu referire la presa rusă.
Potrivit paginii electronice a postului rus de radio „Golos Rossii”, Marian Lupu a declarat că, practic, documentul a fost parafat, însă mai este de lucru asupra lui. Liderul PDM afirmă că implementarea acordului de cooperare dintre cele două partide va permite acestora să-şi ofere ajutor reciproc, formând, în acelaşi timp, o nouă platformă de interacţiune. „Aceste planuri ne vor aduce noi perspective pentru cooperarea între partide şi în relaţiile Rusia – R. Moldova”, a mai spus Lupu, subliniind că Rusia a fost şi trebuie să rămână partenerul strategic al R. Moldova.
Aceasta a fost deja cea de-a doua vizită a lui Marian Lupu în Rusia, de când este desemnat candidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova din partea Alianţei pentru Integrarea Europeană, de guvernământ.
La începutul săptămânii viitoare, Marian Lupu mai are programată şi o deplasare la Bruxelless. În cadrul acesteia, liderul PDM va avea mai multe întrevederi cu oficiali ai Comisiei Europene, Parlamentului European, Oficiului Înaltului Reprezentant UE pentru politică externă şi de securitate comună etc.
Dupa ce l-au pupat in toate orificiile pe Geoana, sclavii lui Vintu din presa sunt pusi sa faca “dreapta”-mprejur. Calculele mogulilor arata ca in turul doi Geoana este mai vulnerabil decat Crin in fata lui Basescu. Atunci, in ura lor fata de presedinte, incearca o miscare sinucigasa pe ultima suta de metri, inventand chiar date false pentru a se debarasa de Geoana si a-l salta pe Crin. Daca-i asa sunt in stare sa merg sa-l votez pe Geoana 🙂 Parerea mea este ca mogulii, ca si papusile lor politice si sclavii lor de presa, sunt intr-o cadere libera care nu mai poate fi oprita nici de Mama Omida Iliescu cu tot aparatul KGB cu tot!
Teme Scris de Tia Serbanescu După nenumărate confruntări pe tema confruntărilor electorale ale candidaţilor, staffurile respective reuşiseră să stabilească locul acţiunii: Palatul Parlamentului. Locul era bun: aveau spaţiu unde să se fugărească, la o adică. Despre numărul participanţilor circulau mai multe variante: PSD voia cinci (în nădejdea că dl Geoană va avea mai mulţi aliaţi) iar PD-L prefera 2-3 (în nădejdea că dl Băsescu va avea mai puţini adversari). Temele au fost şi ele viu disputate – dar, cum s-a observat, marea absentă e lupta anticorupţie, lucru confirmat şi de un raport internaţional unde România a luat nota 3,8 după 3,8 ani în care justiţia e acuzată că a abandonat războiul cu corupţia. Cine ştie, poate că este o abordare nouă. Poate că justiţia viitorului va arăta cu totul altfel: corupţii îi vor judeca pe ceilalţi (dacă nu cumva o fac deja) acuzându-i că pun beţe-n roate dezvoltării economice şi întreţin discordia între diferite categorii sociale. Adică, de ce să te lupţi cu corupţia în loc să te înţelegi cu ea? De ce să întreţinem o atmosferă tensionată în societate? Doi foşti procurori (daţi afară de CSM) fac de câteva zile demonstraţii televizate de justiţie interactivă: e vorba de dl Ciprian Nastasiu care l-a eliberat pe teroristul Hayssam şi de dna Angela Ciurea care l-a eliberat pe spionul Stancev cu care a băut apoi o sticlă de vin într-un restaurant din Nisa. Ce romantic! Angelica, marchiza îngerilor! In vino veritas: un procuror adevărat nu se năpusteşte asupra inculpatului, ci-l eliberează şi cată să-l înţeleagă, să stea de vorbă cu el, să se cunoască mai bine. Poate că au de învăţat unii de la alţii – de pildă, că n-ai nevoie de probe la acuzaţii de-a gata. Aşa şi-a amintit dl Nastasiu că „a auzit“ de răscumpărarea ziariştilor răpiţi în Irak cu o sumă din care au dispărut 4 mil. de euro. Unde? Din cauza amintirilor confuze ale dlui Nastasiu nu s-a mai înţeles dacă e bine că au fost salvaţi cei trei răpiţi sau e rău că au fost răscumpăraţi. Dna Ciurea şi-a dat seama la rându-i că a suportat presiuni din partea dnei Kovesi care i-ar fi cerut „s-o lase mai moale“ cu dosarul unei privatizări de care nici nu se ocupa. Sigur era dna Kovesi? Pare un text masculin. De ce au tăcut până acum? Fiindcă Vanghelie anunţa de acum două luni că urmează „dezvăluiri cu Hayssam“ întrucât arhiva de la Interne „e pe mâini bune“. Mâinile or fi bune, nimic de zis, dar capetele sunt cam seci. Doar atât puteţi? Îl faceţi de râs pe dl Hrebenciuc degeaba!
Aşa-zisa carte-bombă lansată de grupările de gherilă din slujba lui Mircea Geoană, „Prădarea României“, ar fi trebuit să se numească „Trădarea României“ şi să fie o reflexie a intenţiilor reale ale conspiratorilor fostului partid comunist, coafat drept social-democrat. Este vorba de centrul de comandă şi control condus de eminenţa cenuşie a PSD, Viorel Hrebenciuc, alintat în intimitatea pesediştilor cu apelativul „Javra“ (strict autentic – nm). Conform declaraţiilor incendiare făcute de omul de afaceri şi editorul ziarului „Curentul“, Mihai Iacob, în emisiunea „Naşul“ de la postul B1TV, schema otrăvită de atacare a preşedintelui Traian Băsescu prin intermediul unor foşti slujbaşi ai statului, rejectaţi din sistem în urma unor grave abateri, a fost sifonată public, într-un cadru restrâns, de artizanii jocurilor PSD, încă din luna octombrie. Cunoscutul „garant“ al lui Mircea Geoană, şi nu numai, Marian Vanghelie, cârtiţa politică infiltrată până în arhiva secretă a DGIPI, a divulgat din greşeală la o discuţie informală planurile de atac ale candidatului Mircea Geoană. Metoda este simplă şi se bazează pe tacticile clasice de gherilă: hărţuirea continuă a adversarului, respectiv a preşedintelui Traian Băsescu, şi îndreptarea atenţiei publice pe piste false, „explozive“. Scopul şi mijloacele: protejarea şi conservarea alesului PSD, Mircea Geoană, introducând hămăitori de serviciu şi amplificând la maximum făcătura prin intervenţia gălăgioasă a vectorilor de influenţă aserviţi din mass-media, tip Chirieac-Roşca. Aceeaşi manevră s-a putut constata şi ieri, la scandalul creat pe fondul mascaradei confruntării televizate, când aceeaşi „javră“ i-a băgat la înaintare pe Vadim şi Becali, „creaţia“ lui, după cum a mărturisit într-un interviu recent. La discuţia din luna octombrie, la care a participat şi Mihai Iacob, Vanghelie s-a lăudat bombastic că principala temă de asalt la preşedintele Băsescu va fi chiar controversatul caz Hayssam. Influentul manipulator PSD-ist avea încă de atunci creionat cadrul exact de atac, conceput în laboratoarele lui Viorel Hrebenciuc şi Mircea Geoană. Vanghelie s-a scăpat în ce priveşte organizarea planului murdar până la cele mai mici amănunte şi, în special, asupra faptului că vor fi folosiţi doi foşti procurori şi doi foşti ofiţeri ai SIE, implicaţi în cazul Hayssam, care vor reclama „dispariţia“ a patru milioane de dolari din pretinsa răscumpărare, a relevat Mihai Iacob. În intervenţia sa făcută în direct, prin telefon, cu Elena Udrea în studio – care a căzut de acord că scenariul este foarte credibil -, Mihai Iacob a mai dezvăluit că tartorul PSD, Viorel Hrebenciuc, urma să asigure promovarea mediatică a cazului, prin intermediul posturilor Antena 3 şi Realitatea TV şi a cotidianelor „Jurnalul Naţional“, „Gardianul“, „Ziua“ şi „Cotidianul“. Iacob afirmă că l-a avertizat pe Vanghelie că adoptarea unui asemenea plan, care are în calcul şi foşti procurori, şi foşti ofiţeri SIE, riscă să afecteze siguranţa naţională a României şi să arunce o umbră de neîncredere asupra instituţiilor statului în faţa partenerilor euro-atlantici ai ţării. „Nu-i nimic! Viorel a promis că se ocupă el de asta!“, a afirmat cu lejeritate Vanghelie. În faţa unui asemenea răspuns care sfidează responsabilitatea firească pe care trebuie să o aibă un om politic faţă de securitatea naţională, Mihai Iacob a atenţionat mai multe instituţii ale statului.
Ceea ce putem constata însă, ca observatori ai evenimentului despre care aveam cunoştinţă încă de dinainte de a se derula, este că desfăşurătorul acestuia a urmat exact planul enunţat din prostie de Marian Vanghelie. Bomba-buzdugan a fost dată în „Jurnalul Naţional“, „în exclusivitate“, vineri, 13 noiembrie, sub titlul „Cazul Hayssam: Unde sunt banii pentru răscumpărarea jurnaliştilor?“ şi cu ameninţarea că luni vor urma dezvăluiri fulminante, în acelaşi cadru de „exclusivitate“ aranjat de Viorel Hrebenciuc cu „fratele“ Felix Voiculescu, viitor „prim-ministru“ sub „preşedinţia“ Mircea Geoană. Rapid, ministrul-fantomă al economiei PSD, Sorin Ovidiu Vîntu, apăsase deja butonul roşu care porneşte teleghidarea „liderilor de opinie“ la Realitatea TV. De luni, toate gurile de foc ale trusturilor celor doi moguli cu interese economice asupra sectoarelor strategice ale României au răguşit de cât au tras în preşedinte din toate direcţiile. Problema scenariştilor şi regizorilor de mâna a doua a făcăturii anti-Băsescu este că şi-au ales actori conform mediului corupt în care se scaldă. Cei doi procurori rejectaţi sunt, în ciuda propagandei trusturilor Vîntu şi Voiculescu, persoane a căror integritate morală şi profesională s-a volatilizat de mult. Vocalista Angela Ciurea, fost procuror DIICOT în perioada 1 august 2006 – 6 ianuarie 2009, a fost exclusă din magistratură pe 16 septembrie 2009, după ce s-a hârjonit sub soarele Nisei chiar cu unul din inculpaţii dintr-un dosar pe care-l instrumenta, nimeni altul decât spionul răsăritean Stamen Stancev. Conform informaţiilor care au dus la revocarea sa, Ciurea s-a deplasat la Nisa împreună cu avocatul lui Sancev, după ce tot ea ceruse şi obţinuse ridicarea interdicţiilor de a părăsi ţara de către spionul anti-NATO. Şi dus a fost. La fel, ce coincidenţă!, vioara întâi în filmul „Trădarea României“, procurorul Ciprian Nastasiu, a fost revocat din funcţia de adjunct al şefului DIICOT în urma scandalului fugii lui Omar Hayssam, după ce chiar el solicitase eliberarea sirianului din arest.
Filiera SIE-Hayssam-PSD şi viceversa
Omul de afaceri sirian cu serioase legături secrete cu serviciile de informaţii prezente în Orientul Mijlociu a fost dintotdeauna un privilegiat al regimului PSD: de la favorurile economice obţinute ca membru al anturajului aeropurtat al lui Ion Iliescu până la pseudo-operaţia prin care ar fi scăpat de cancer, realizată artistic de fidelul lui Mircea Geoană, fostul ministru al Sănătăţii, Mircea Beuran. La fel, co-autorul cărţii de intoxicări electorale este, se spune, un apropiat de-al Mihaelei Geoană, soţia para-oengistă a şefului PSD. Cu toate acestea, nici chiar principalul autor, procurorul Ciprian Nastasiu, nu-şi permite să mintă pe cât şi-ar fi dorit PSD, pentru că la lansarea cărţii sale a recunoscut că preşedintele Băsescu i-a spus doar: „Nu pot să-ţi dau sfaturi, faci ceea ce este legal“. Misterul care încă planează asupra Afacerii Javra contra Şefului Statului este legat de folosirea unor foşti agenţi SIE în combinaţia anti-Băsescu, ceea ce ar putea duce la constatarea încălcării unui jurământ, cât şi a datoriilor profesionale ale unor ofiţeri români de informaţii. La ora închiderii ediţiei, aşteptam răspunsul oficial al instituţiilor speciale implicate în elucidarea acestei afaceri.
După vizitele secrete, Geoană afirmă că va fi invitat oficial la Înalta Poartă de la Răsărit Scris deGeorge Roncea „Am luat legătura cu ambasada URSS, ca să-i informez cine suntem şi ce vrem…“- Ion Iliescu, în 1989. După fix 20 de ani, Mircea Geoană, cel care a preluat ştafeta de la Ion Iliescu, ia legătura direct la sursă, cu ruşii, via Boris Golovin, un cadru GRU (serviciile militare de informaţii ruseşti) – implicat în orice altceva decåt în acţiuni umanitare, de dragoste sinceră faţă de romåni. Golovin reprezintă în Romånia interesele unei pletore de oligarhi/kaghebişti printre care Oleg Deripaska, Igor Ziuzin, creaturi ale unui mogul israelian – Mark Rich – legat stråns de afacerile cu Moscova, de mai bine de trei decenii. Între timp, de la momentul iniţial, când Hrebenciuc şi Guşă, apropiaţii lui Boris Golovin şi ai lui Geoană, au negat vizita secretă, în timp ce prezidenţiabilul PSD tăcea mâlc, subiectul s-a extins, mai multe surse au ieşit pe interval cu date legate de insolita excursie. S-au pronunţat nume ca Romgaz şi alte obiective dragi Rusiei, pe care un Patriciu, de exemplu, şi le dorea, acum doi ani, grabnic privatizate – a se citi mătrăşite. Recent, prezidenţiabilul Geoană a venit cu noi detalii susţinând că „din aprilie şi până acum am mai fost o dată la Moscova, într-o vizită privată“. Mai mult, Geoană pretinde că cele două vizite tainice vor fructifica o a doua, la vedere, deoarece, susţine acesta: „Am primit o invitaţie oficială, în urmă cu câteva zile, pentru o vizită la Moscova“. Relaţia specială a PSD cu Moscova nu este de azi, de ieri, Tataia Ilici având un rol important în acest tip de îmbârligare împotriva naturii. Mircea Geoană este candidatul unui partid a cărui politică faţă de Basarabia, aşa-zisa R. Moldova, a fost una în care interesele Rusiei au primat. Mai mult, recent, în Parlamentul European, socialiştii din România s-au opus urgentării procedurii de redobândire a cetăţeniei române pe motiv că astfel s-ar deteriora relaţiile României cu Federaţia Rusă. „Rusia über alles!“ pare să fie sloganul drag al pesediştilor noştri. Rusia şi-a creat din timp o „coloană a cincea“ – o agentură – în ţări precum Ucraina, Bulgaria, Serbia, România, dar şi chiar în Germania, Italia, Franţa – unde au activat şi activează grupări politice cu vederi rusofile încă de dinaintea izbucnirii „războiului rece“. Situaţia din România este una cu mult mai dramatică comparativ cu ţările occidentale aflate la o oarecare distanţă de sufocanta îmbrăţişare geopolitică a Rusiei. „Curentul“ a prezentat pe larg fragmente dintr-un material cu mult mai mare care ilustrează infiltrările în plan economic mai ales a instituţiilor şi serviciilor specializate în treburi cu caracter militar de origine rusească. Imaginea este una copleşitoare şi alarmantă, mai ales pentru o ţară NATO, orientată de politica dusă de preşedintele Băsescu pe aliniamente americane. În mandatul lui Traian Băsescu, România a cultivat constant relaţii privilegiate cu Washingtonul, iar atât liberalii, cât şi pesediştii l-au atacat deseori pe actualul preşedinte pentru această atitudine, de pe poziţii de amor faţă de Rusia evidente. Patriciu, în mod special, cel care a cedat CSI-ului condus de Rusia Rompetrolul, a excelat în acestă orientare. Căţei mai mici ca Guşă s-au ilustrat şi ei prin manifestări excesive şi perverse chiar faţă de rusoi.
Miza blocării alianţei strategice cu Statele Unite
După vizita recentă în Romånia a vicepreşedintelui american Joe Biden, poziţia Statelor Unite faţă de Rusia şi vecinătatea apropiată s-a clarificat. Biden a ales Romånia, una dintre cele mai pro-americane ţări din regiune, pentru a transmite, în cursul discursului de la Biblioteca Centrală Universitară, un mesaj clar de respingere a pretenţiilor Rusiei din zona aşa-zisei „vecinătăţi apropiate“. Deşi noi ne aflăm la peste 1.000 de kilometri de Rusia, România cade, pentru Moscova, în aria „vecinătăţii apropiate“. O analiză politică a prestigioasei Stratfor arată că Biden „a încurajat pe faţă statele regiunii istmului ponto-baltic să submineze activ influenţa Rusiei asupra statelor aflate în zona sa de periferie. În acest sens, el nu doar a încurajat ţările în cauză să promoveze schimbarea politică în regiune, dar le-a şi asigurat de tot sprijinul american pentru acest demers“. Joe Biden s-a pronunţat tranşant: „Noi nu mai gândim din perspectiva a ceea ce pot face Statele Unite pentru ţările din Europa Centrală, ci, mai degrabă, din perspectiva a ceea ce putem face împreună cu Europa Centrală“. O afirmaţie clară a intenţiei unei alianţe strategice cu America, dar şi în ceea ce priveşte raporturile cu Rusia. Diminuarea influenţei Rusiei în zona Mării Negre este o miză colosală, iar un raport de anul trecut al Ministerului de Externe al Rusiei se lăuda tocmai cu această realizare a ultimilor doi ani – blocarea, prin „mijloacele specifice“ ruseşti, a eforturilor României de diminuare a influenţei ruseşti în zonă. În acest context, este o evidenţă că la Kremlin se speră în subminarea alianţei strategice cu Statele Unite, prin plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni. Vizitele lui Mircea Geoană la Moscova exprimă miza pe care o pun ruşii pe liderul PSD pentru o astfel de schimbare de linie. Geoană intră pentru Rusia în categoria „mijloacelor specifice“.