În zilele care au trecut am văzut cît costă o viaţă de om pentru lumea în care trăim. Pot muri zeci, sute şi alte mii să fie bătuţi şi violaţi de către cei care ar trebui să-i apere, dar oamenii îşi continuă mersul prin viaţă nestingheriţi. Oamenii au devenit nu doar indiferenţi, ci şi cruzi. Pe foarte puţini îi mai interesează durerea aproapelui. Am fost în Chişinău în ziua cînd televiziunea moldovenească transmitea ameninţările preşedintelui că va folosi gloanţe dacă tinerii vor mai ieşi în stradă. Am intrat în acea zi în capitală pe drumul dinspre Tiraspol şi am văzut maşinile de poliţie care pîndeau ca nişte tîlhari. Străzile Chişinăului erau pustii şi aerul era îmbîcsit de frică şi cruzime. Între timp sute de oameni erau bătuţi în secţiile de poliţie din Chişinău şi de aiurea, iar unii dintre ei muriseră deja, fără ca cineva să o ştie… Ororile petrecute în acest aprilie la Chişinău sînt doar vîrful aisbergului unui sistem întreţinut prin tortură şi şantaj. Ceea ce îi preocupă acum pe gazetari este să demonstreze cît de regizată a fost revoluţia de la Chişinău. Unii dintre fraţii noştri români îşi aduc aminte că au avut colegi de şcoală basarabeni care vorbeau ruseşte. Alţii le reproşează că nu s-au unit cu România. Alţii, mai ortodocşi, îi acuză pentru că au arborat steagul UE pe Parlament. Şi aşa mai departe. Puţini mai vorbesc de suferinţa familiilor care şi-au ridicat băieţii morţi şi de cei circa o mie de băieţi şi bărbaţi cu plămînii dezbătuţi şi oasele rupre care zac acum cine ştie pe unde. Am văzut că trăiesc într-o lume de şacali. În prima zi, în ceasurile următoare incendierii Parlamentului şi Preşedinţiei, oamenii erau cuprinşi de flăcările libertăţii şi îi aclamau pe cei care au arătat atîta curaj. Pînă şi presa moscovită vorbea de Revoluţie la Chişinău, dînd titluri de genul: „Studenţii i-au dat jos pe comunişti”. A doua zi entuziasmul a început să scadă printre comentatorii străini care au fost urecheaţi de oculta internaţională pentru că încurajează vulgul la revoltă. Chişinăul însă mai ardea de speranţă. Veţi spune că totul a fost regizat. Da. Şi? Morţii care mor în aceste scenarii drăceşti nu sînt morţi? Eu personal îi admir, deşi îmi dau bine seama că au acţionat dintr-o mare şi pură naivitate. Dar ce frumoasă e naivitatea lor pe lîngă laşitatea şi viclenia mai marilor acestei lumi. Dacă mai marii lumii sînt lupi care au ajuns paznici la stînă, şleahta care vorbeşte acum de „violenţe” în rîndurile protestatarilor sînt şacali. Oare nu au aruncat mii de oameni cu pietre, şi multe alte mii îi aclamau? Oare nu se fotografiau şi copiii şi bătrînii în fotoliile parlamentarilor? Oare nu erau toţi mînaţi de eroismul văzut în filmele americane şi în cărţile de istorie? Sigur că aşa a fost, dar laşii îşi trădează acum fraţii pentru a nu fi acuzaţi ei. Forurile internaţionale care acuză violenţa tinerilor de la Chişinău ar trebuie mai întîi să interzică propagarea violenţei prin desenele animate şi filmele în care nu trece un minut fără ca ceva să ia foc sau cineva să fie ucis. În majoritatea filmelor eroii pozitivi îi bat pe poliţişti şi nu li se întîmplă nimic, ba chiar sînt declaraţi după aceea salvatori. Iată că moldovenii au luat de bune filmele voastre şi au dat jos zidul de poliţişti pentru a-şi face dreptate aşa cum au văzut în filme. Sînt nebuni, dar i-aţi înnebunit voi! Acum despre scenarii. A fost, desigur, un scenariu, dar el şi-a depăşit cu mult limitele. Mai întîi, pentru că dacă tinerii aceia ar fi venit pregătiţi de bătaie şi-ar fi acoperit capetele cu ciorapi, aşa cum fac toţi protestatarii violenţi pe care ni-i arată ţările europene. Apoi, ar fi venit înarmaţi cu beţe şi răngi, deoarece orice basarabean care a depăşit vîrsta de 18 ani ştie cum bat trupele speciale de la Chişinău. Aşadar, am avut protestatari neînarmaţi şi cu feţele descoperite care au sărit pe scutierii ascunşi după coifuri şi înarmaţi cu bastoane. Provocarea trebuia să se reducă la cîteva pietre aruncate în scuturile poliţiştilor şi la spargerea cîtorva geamuri pentru a învinui opoziţia de vandalism. Nimeni nu s-a aşteptat că vor fi atîtea pietre. Celor care afirmă că „persoanele violente” au fost identificate, le spunem doar că există fotografii care surprind mii de pietre în aer. Adică o mie de persoane aruncînd pietre în acelaşi moment. Fiecare piatră cîntărea între unul şi trei kg (erau bucăţi din plăcile de granit şi caldarîmul cu care era pavată piaţa şi treptele clădirilor). Lupta cu pietre a durat cîteva ore. Aruncătorii oboseau şi se schimbau cu rîndul prin rotaţie. Poliţia nu a fost pregătită pentru un astfel de atac, pentru că nicăieri nu aţi mai văzut ciocniri de stradă cu mii de pietre mai grele de un kg. Era normal ca poliţia să cedeze, de vreme ce nu au folosit focul de armă. Ca să nu mai spunem că comandantul detaşamentului Scut a declarat zilele trecute că mulţi dintre poliţişti au refuzat să bată deoarece şi-au recunoscut în mulţime fraţii şi rudele. Că Vladimir Voronin şi consilierii săi nu se aşteptau la o astfel de turnură, o arată faptul că preşedeintele se afla în acele momente în cabinetul său. Nu, el nu a venit la servici în acea zi pentru a vorbi mulţimii, ci pentru a da interviu după ce se spărgeau cîteva geamuri. Frica însă l-a cuprins pe tiranul comunist, ştiut fiind că toţi tiranii sînt nişte laşi, şi cel care a stat opt ani în fruntea ţării a fugit scos prin spate de securitate în loc să iasă pe trepte şi să vorbească poporului. Voronin a fost primul care a declarat în aceeaşi seară că actele de vandalism au fost săvîrşite de recidivişti şi tineri „drogaţi” şi beţi. Să ne mai mirăm acum că opoziţia a preluat acelaşi refren, după ce i-a făcut lui Voronin hatîrul de a cere renumărarea voturilor în loc să ceară judecarea sistemului criminal comunist? Miile care au aruncat cu pietre erau identificaţi de poliţie după rănile de pe mîini. Granitul aspru şi colţuros le-a jupuit pielea de pe palme. Aşa se explică de ce persoanele maltratate aveau palmele strivite de bocanci. Poliţiştii îi loveau cu bastonul şi le săreau cu bocancii pe mîinile care au îndrăznit să arunce pietre în sfînta preşedenţie comunistă. Cei care susţin ipoteza voroniană a provocatorilor din rîndurile recidiviştilor îşi trădează poporul. După ce opinia publică va fi convinsă de acest fapt, nimeni nu va mai ieşi să-i apere pe cei arestaţi. Iar ei vor fi mii. Veţi spune că penitenciarele din Moldova sînt şi aşa arhipline. Dar cine a zis că toţi aceşti oameni vor fi arestaţi pentru a fi ţinuţi în închisori? Ei vor fi un bun venit pentru mafia comunistă, deoarece li se vor cere sume mari de bani în schimbul eliberării, aşa cum se face în Moldova noastră de după 90. În ce priveşte amnistiaţii preşedintelui, în curînd se va afla cine a fost eliberat din puşcării şi pentru cîţi bani, pentră că dintre victimele represaliilor din aprilie 2009 nu a fost eliberat mai nimeni. Aşadar, cei care în manualele de istorie şi în filme sînt declaraţi eroi, la Chişinău au ajuns să fie numiţi bandiţi. Vi se pare că ceea ce s-a întîmplat nu a fost o revoluţie? Iar eu zic că a fost. O revoluţie care poate nu a schimbat lumea, dar care a dezgolit-o şi a arătat-o aşa cum este. Revoluţia s-a făcut înăuntrul nostru. O revoluţie fără eroi, dar cu atît mai vrednică şi mai curată. Oare nu aţi înţeles încă? Lumea nu mai are nevoie de eroi pentru că are nevoie de sclavi…
Ierom. Savatie Baştovoi
membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova
UE este “uluită” de decizia Republicii Moldova de a introduce vize pentru cetăţenii romani, iar această “situaţie inacceptabilă” va fi analizată din punct de vedere legal la 30 aprilie, a anunţat comisarul pentru extindere Olli Rehn in cadrul dezbaterii privind R. Moldova din Parlamentul European, transmite NewsIn. “Ne uluieşte decizia Republicii Moldova de a introduce vizele pentru cetăţenii romani. Este o situaţie inacceptabilă şi analizăm legalitatea acestei acţiuni. La 30 aprilie vom discuta despre acest lucru in cadrul Comisiei UE-R. Moldova”, a declarat comisarul pentru extindere Ollie Rehn. In plus, Rehn s-a declarat foarte preocupat de evenimentele din Republica Moldova şi a spus că salută faptul că Romania s-a abţinut de la a răspunde cu paşi similar acţiunii Republicii Moldova de a expulza ambasadorul roman. “Trebuie să acţionăm ca un factor de stabilizare pentru acea ţară şi să gandim relaţia UE -R. Moldova pe termen lung. Interesul nostru este să avem o ţară democratică in vecinătatea UE, să promovăm dialogul şi să strangem relaţiile dintre noi”, a mai spus comisarul, subliniind că UE este foarte interesată de ce se intamplă in R. Moldova. De asemenea, europarlamentarul PSE Marianne Mikko, preşedinta Comisiei UE – R. Moldova din PE a declarat că niciun subiect din R. Moldova “nu va rămane tabu”. La randul său, europarlamentarul ALDE Graham Watson a spus că R. Moldova ar trebui să aducă dovezi legate de acuzaţiile aduse Romaniei şi că expulzarea ambasadorului roman şi introducerea vizelor sunt “paşi inacceptabili”. Totodată, Watson a subliniat că declaraţiile preşedintelui Train Băsescu privind simplificarea procedurii de acordare de vize “au sporit tensiunile”. Watson a fost critic şi la adresa “optimismului instinctiv” exprimat de comisarul pentru politică externă Benita Ferreo-Waldner, care ar fi declarat că alegerile din R. Moldova au fost corecte şi legitime.
In replică, Olli Rehn a răspuns că nicidecum nu ar fi vorba despre un simplu optimism, ci despre viziunea “echilibrată şi realistă” a CE. “In plus, pentru a fi un bun comisar trebuie să fii optimist, pentru a fi un bun comisar pentru extindere trebuie să fii optimist”, a punctat Rehn. Benita Ferrero-Waldner a declarat totusi si ca UE “este indignata de decizia Moldovei de a introduce vize pentru România” si ca ceea ce face Moldova “este inacceptabil”. Parlamentul European a dezbătut joi, in cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, situaţia din R. Moldova, şi a decis ca eventualele proiecte de rezoluţii să fie votate la următoarea sesiune, care va avea loc in mai. (Z.O.)
Europarlamentara Mikko, agenta de PR a regimului Voronin
Cu toate acestea, iata ca parlamentarii europeni declarau cu totul altceva pe 6 aprilie, imediat dupa alegeri. Cititi aici un articol oficial al Parlamentului European:
Deputaţi europeni în Moldova cu ocazia alegerilor parlamentare
Relaţii externe – 06-04-2009 – 17:33
“Pe 5 aprilie, moldovenii au mers la vot pentru a-şi alege cei 101 parlamentari. Organizaţiile europene şi internaţionale – printre care şi o delegaţie de la Parlamentul European – care au observat alegerile, au declarat că atmosfera de vot a fost calmă şi paşnică şi că organizarea a fost bună, în ciuda câtorva neconcordanţe procedurale.
(…)
O delegaţie de la Parlamentul European a fost duminică în Republica Moldova pentru a observa alegerile. Şefa delegaţiei, socialista estonă Marianne Mikko, a remarcat faptul că „faţă de 2005, există îmbunătăţiri în organizarea alegerilor“. Cu toate acestea, doamna Mikko spune că sunt necesare eforturi suplimentare, „în special în ceea ce priveşte poziţia presei“. Observatorii internaţionali menţionează presupusa intimidare a candidaţilor şi alegătorilor şi gestionarea neadecvată a resurselor administrative. Marianne Mikko a mai remarcat faptul că din cei 600.000-1.000.000 de moldoveni care lucrează în străinătate, numai 22.000 fost înregistraţi pe listele electorale. “
Motto: „Nu cred aproape nimic din ce aud şi doar vreo 50% din ce văd (zâmbeşte). În cadrul acestei vizite scurte, am avut posibilitatea să mă întâlnesc cu preşedintele Voronin, cu premierul Greceanîi şi liderii opoziţiei. Fiecare vede diferit evenimentele, care au avut loc. Din păcate, acum există doar la nivel verbal dorinţa de a începe dialogul. Uniunea Europeană este gata să contribuie la reluarea dialogului.” Premierul ceh Mirek Topolánek, in vizita la Chisinau
OPINIE ZIUA: UE speriata de maciuca lui Voronin de George DAMIAN
Uniunea Europeana a ajuns sa se teama de presedintele comunist al unui stat de patru milioane de locuitori – dintre care un milion fugiti din tara – un stat aproape intrat in faliment. Uniunea Europeana este stransa cu usa de presedintele Voronin sa verse mai multi bani in visteria ultimilor comunisti din Europa. De frica Rusiei, Uniunea Europeana a ajuns sa stea in genunchi in fata maciucii lui Voronin. Dupa ce le-a rupt oasele studentilor si elevilor care au strigat in strada “Jos comunismul!”, Voronin isi flutura ciomagul catre Bruxelles si functionarii unionali se umezesc de frica. La Parlamentul European socialistii il tin in brate pe Voronin si nu mai vor sa-i dea drumul. Destul de greu de inteles acest fenomen – insa poate ca multi socialisti europeni au fost colegi de scoala cu Voronin. Mai greu de inteles de ce socialistii romani din Parlamentul European il tin si ei in brate. Probabil si ei au fost colegi de scoala cu el. Cert este ca legislativul european se chinuie de doua saptamani sa trimita o misiune la Chisinau pentru a verifica acuzatiile de fraudare a alegerilor si de torturare a celor arestati in urma manifestatiilor de protest. Socialistii de la Bruxelles au amenintat ca vor trimite o misiune proprie – diluand astfel si mai mult frectia galenica reprezentata de parlamentul comunitar. Despre o rezolutie care sa condamne abuzurile comunistilor de la Chisinau aproape ca nici nu mai poate fi vorba – a fost amanata pentru luna mai, in ultima sesiune a actualului legislativ comunitar. Una peste alta, Parlamentul European tremura de frica lui Voronin si nu este in stare sa-i spuna comunistului de la Chisinau ca nu este frumos sa iei oameni de pe strada si sa le rupi oasele in beciurile politiei. InsA la Bruxelles a aparut o alta temere: Voronin nu mai vrea sa accepte Parteneriatul Estic propus de Uniunea Europeana. Voronin si-a exprimat deja parerea despre Parteneriatul Estic: este o politica de ingradire a Rusiei. Ocin haraso tavarisci Voronin! Insa in acest caz Voronin nu mai trebuia invitat alaturi de Lukasenko la Praga in 7 mai, trebuia trimis la Moscova, pe drumul pe care il cunoaste deja. De fapt Voronin – dupa ce a demonstrat ca nimeni nu misca la Chisinau fara voia lui, sau, daca misca, misca spre cimitir – are o alta problema: criza economica. Economistii din stanga Prutului trag de multa vreme semnalul de alarma ca pomenile electorale vor baga Chisinaul in faliment. In curand comunistii nu vor mai putea plati salariile promise maciucarilor – sau daca le vor plati, le vor plati la o rata a inflatiei care le va face inexistente. De fapt Voronin face presiuni asupra Comisiei Europene pentru a primi un pachet financiar mai acatarii. Anul viitor se incheie prima faza a Parteneriatului Estic prin care Moldova a primit 210 milioane de euro. Acum Voronin este flamand si vrea mai multi bani de la Uniunea Europeana. Adica de la noi. Voronin – in ciuda propagandei electorale – a intrat in discutii cu FMI si cauta bani in toate partile. Moscova l-a servit cu 50.000 de tone de pacura si cam atat. Acum Voronin, dupa ce a acuzat Romania de toate vinile imaginabile, vrea ca Uniunea Europeana sa-i verse mai multi bani in conturile de stat. Iar de acolo, cu ajutorul firmelor “printisorului” Oleg Voronin, banii pot lua orice directie. La nevoie poate ajuta si reprezentantul UE la Chisinau, Kalman Mizsei, acuzat de deturnari de fonduri inca de pe vremea cand era reprezentantul ONU la Moscova. Uniunea EuropeanA riscA sa devina o gluma sinistra in cazul in care nu va reusi sa condamne ferm brutalitatea de militian a lui Voronin, bataile si torturile indurate de sute de tineri. Si pe langa faptul ca va deveni o gluma sinistra, Uniunea Europeana risca sa devina si o gluma proasta in cazul in care va ceda santajului si se va apuca sa subventioneze regimul de teroare al lui Voronin. Sunt curios cum vor vota socialistii romani din Parlamentul European asupra fondurilor europene destinate lui Voronin. Nu de alta, dar se apropie alegerile europene si trebuie sa stim si noi cum sa votam. UE speriata de maciuca lui Voronin de George DAMIAN
Situaţia tulbure şi tensionată din R. Moldova se prelungeşte. Declaraţiile publice şi reacţiile de presă curg, şi ele, în continuare. Din noianul de interpretări, multe din ele marcate emoţional, se poate reconstitui, în mare, mersul şi sensul evenimentelor. Victoria în alegeri a comuniştilor, mai amplă decât se estima, a declanşat manifestaţii populare la Chişinău. Nu greşim dacă le considerăm spontane, căci tinerii de pretutindeni reacţionează astfel (cazul Franţei este notoriu). Reacţia vehementă a tinerilor împotriva echipei Voronin şi a partidului său este pe deplin explicabilă, în condiţiile aspiraţiei proeuropene, tot mai accentuată în republică, şi ale cronicizării conflictului de pe Nistru. Lozincile lor nu au fost însă cele mai fericit alese. Revolta împotriva rezultatului alegerilor nu-şi are rostul, căci alegerile au fost apreciate în general corecte de către organizaţiile internaţionale care le-au monitorizat. Apoi: nu sunt excluse nici “încurajări” din exterior. Deutsche Welle aminteşte, în context, că R. Moldova găzduieşte ONG-uri de tipul USAID şi National Democratic Institute, iar “Revoluţia Twitter, de la platforma de comunicare prin care tinerii şi-au transmis mesajele legate de participarea la proteste, noutatea acestui tip de comunicare indică din nou o posibilă implicare a unor organizaţii străine”. Pe de altă parte, se comentează mult şi prezenţa “oamenilor în negru”, care au fost printre cei mai agitaţi manifestanţi şi au lansat scandările cele mai provocatoare, dar au şi comis acte provocatoare, violente, de vandalism. O reţetă sigură de compromitere a unei acţiuni declanşate, în mod clar, cu bune intenţii. Trebuie recunoscut că regimul Voronin, oricât de departe ar fi el de democraţie, a reuşit o guvernare mai bună decât precedentele preşedinţii de la Chişinău. Populaţiei i s-au dat unele satisfacţii materiale concrete, iar Partidul Comuniştilor, bine organizat şi disciplinat (pe principiul leninist) este singurul partid multietnic din republică. În schimb, Opoziţia este fărâmiţată (nu mai puţin de patru partide se declară liberale) şi luptă nu numai împotriva comuniştilor, dar şi între diversele ei facţiuni. Cine pierde, cine câştigă? Cine a declanşat actualele tulburări, care se îndepărtează tot mai mult de regulile democraţiei? Tinerii moldoveni nu acţionează întotdeauna, asemenea celor din Occident (de altfel, nici aceştia în mod consecvent), conform tiparelor democratice. Poliţia nu ştie nici ea cum să gestioneze, tot în cadru democratic, asemenea derapaje. Nu întâmplător, în unele comentarii de presă, se sugerează UE şi altor instituţii occidentale să acorde asistenţă şi autorităţilor, şi Opoziţiei (constituită în partide sau spontană, cea a tinerilor), pentru a aşeza lupta politică pe criteriile legii. Cine are de câştigat de pe urma acestor evenimente? În orice caz, nu populaţia acestui stat, cel mai sărăcit din Europa. Aparent, pentru moment, au câştigat Voronin şi ai săi. Au profitat de împrejurări pentru a introduce vize pentru cetăţenii români, au marcat reuşite în discreditarea Opoziţiei şi a mişcărilor tinerilor, ridică noi bariere în calea procesului de apropiere a republicii de Europa, iar prin aceasta, şi de România. Dar lucrurile sunt în mişcare, şi evoluţia lor prea puţin previzibilă.
Da, avem o istorie zbuciumată, care a croit pe parcursul secolelor soarta noastră în mod dureros. Vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă o numim diferit. Şi asta nu ar trebui să fie un prilej de războaie politice. Cred că dificultăţile noastre de comunicare şi de înţelegere au motive istorice şi de mentalitate uşor de înţeles. O bună parte din teritoriul României a fost o parte constitutivă a Statului Moldova…
Apel televizat al Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin
15 Apr. 2009
Stimaţi compatrioţi,
Alegătorii din Republica Moldova încă mai urmează să dea aprecieri evenimentelor din 6 şi 7 aprilie 2009. Societatea moldovenească s-a convins de următorul lucru: în ţară există forţe care sînt capabile să sacrifice instituţiile democratice, respectul faţă de lege, opţiunea europeană a Republicii Moldova şi statalitatea ei de dragul ambiţiilor de a accede la putere. Anume aceste forţe au reuşit în doar cîteva zile să arunce ţara înapoi în atmosfera fricii şi neîncrederii de la începutul anilor 90. Anume ele, prin negarea consecventă a tuturor bazelor democratice ale societăţii moldoveneşti, se părea că au creat toate premisele posibile şi imposibile pentru ca ţara să se abată din calea modernizării europene, să dezlănţuie acţiuni de răzbunare împotriva oponenţilor săi, să discrediteze statalitatea sa prin dispreţul faţă de supremaţia dreptului.
Dar aceste provocări au eşuat. Puterea nu s-a lăsat atrasă în acel joc periculos, în care nu se respectă nici un fel de reguli, joc pe care încearcă să i-l impună oponenţii liberali. Astăzi puterea este preocupată cel mai mult de sarcinile unificării societăţii, vindecării acelui traumatism politic, care a polarizat opinia publică, a condus la crearea unei atmosfere de “război rece” între diferite tabere politice.
“Moldova europeană – o construim împreună!” – anume sub această lozincă a mers Partidul Comuniştilor în cadrul alegerilor din 2009. Nimeni nu bănuia că acest îndemn va fi atît de actual după alegerile parlamentare! Nimeni nici că se gîndea că va trebui să construim şi să restabilim în adevăratul sens al cuvîntului. Şi nu numai edificiile administrative, dar şi societatea noastră. Să restabilim în ea spiritul toleranţei, încrederii şi siguranţei în ziua de mîine. O putere viguroasă se deosebeşte de orice dictatură şi de orice regim autoritar prin faptul că nu se răzbună pe nimeni. Nu se răzbună, deoarece înţelege că conflictele politice sînt doar o proiecţie a ceea ce are loc în adîncul societăţii. Veţi fi de acord cu mine că cel mai uşor este să înăbuşi un conflict prin forţă, aplicînd litera legii, dar este mult mai greu să înţelegi cauzele acestui conflict. Statul moldovenesc a trecut prin multe încercări, dar sînt convins de faptul că din situaţia de criză care s-a creat, ţara noastră va şti să iasă şi mai puternică, iar societatea – şi mai unită.
Eu ştiu că anume asemenea acţiuni ale conducerii Republicii Moldova vor găsi înţelegere nu numai în societatea noastră şi că ele ne vor aduce solidaritatea tuturor prietenilor şi partenerilor externi. Şi acum, desigur, este important să avansăm împreună pe un făgaş constructiv comun, să soluţionăm problemele, dar să nu provocăm noi conflicte.
Anume în acest context considerăm extrem de tendenţioase şi inoportune toate acţiunile pe care le întreprinde faţă de Republica Moldova conducerea de vîrf a României. Discursul Preşedintelui României, Traian Băsescu, constituie cel mai bun şi cel mai elocvent comentariu la cele declarate în repetate rînduri de către conducerea Moldovei în demersurile sale adresate tuturor organismelor şi structurilor Uniunii Europene. Acest discurs – de la început pînă la sfîrşit – constituie un exemplu de revanşizm statal şi nu mai lasă nici un fel de îndoieli în privinţa la aceea cine anume îi inspiră pe acei politicieni, puţini la număr, din Moldova, pentru care lupta pentru valorile liberale se identifică, nu ştiu de ce, cu lupta împotriva independenţei Moldovei. Spre regretul nostru, Preşedintele României, în declaraţia sa, şi-a exprimat dubiile vizavi de concluzia observatorilor europeni cu privire la faptul că alegerile din Moldova au avut un caracter democratic şi au fost libere, a îndrăznit să declare că întreaga populaţie a Republicii Moldova e constituită din români, s-a angajat să sporească sprijinul organizatoric şi financiar pentru toate acele structuri care vorbesc zilnic despre necesitatea lichidării Moldovei, s-a adresat către tineretul moldovenesc cu un apel de solidaritate şi a promis să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa, prin acordarea în masă a cetăţeniei României. Dacă toate acestea nu înseamnă amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova şi instigare la continuarea dezordinilor stradale, atunci, pe baza principiilor dreptului internaţional, toate acestea pot fi calificate în termeni mai duri.
Sînt convins că prin declaraţia sa Preşedintele României a restrîns considerabil aria identificării cauzelor politice interne ale evenimentelor din 6-7 aprilie 2009 din capitala Republicii Moldova şi a absolvit autorităţile moldoveneşti de acuzaţia că ar suferi de spionomanie.
Voi aminti că, în timpul desfăşurării evenimentelor din 7 aprilie, conducerea de vîrf a aşteptat în zadar o reacţie de condamnare din partea României. Reacţie, care să fi conţinut cel puţin o desolidarizare de pogromiştii care asaltau sediul Parlamentului şi al administraţiei prezidenţiale purtînd drapele româneşti şi lozinci unioniste. A urmat însă o tăcere stranie şi elocventă.
În acel moment critic, noi am fost nevoiţi să declarăm Ambasadorul României persona non grata. Pe parcursul întregului său mandat, acest diplomat a transformat Ambasada condusă de el nu într-un loc al dialogului politic dintre două state, ci într-un loc de întîlniri conspirative cu diferite personaje ale politicii moldoveneşti, care caută sprijin nu atît din partea societăţii noastre, cît din partea Guvernului României. Dar se dovedeşte că stimatul diplomat se comporta aşa numai de aceea că, în primul rînd, pentru propriul său preşedinte nu există noţiunile de identitate moldovenească şi de independenţă moldovenească.
În acea zi deosebit de încordată toţi au remarcat ostilitatea deosebită, practic, a tuturor canalelor româneşti de televiziune, care chemau făţiş populaţia ţării noastre la rebeliune. Societatea moldovenească a văzut cum se organizau voluntarii din România pentru a fi trimişi de urgenţă peste graniţă, la Chişinău, cum toate protestele stradale erau etichetate cu mîndrul cuvînt “revoluţie”. Toate aceste semnale alarmante ne-au determinat să introducem regimul de vize pentru cetăţenii români. Această măsură impusă este doar un răspuns statului vecin, care s-a lăsat antrenat făţiş în evenimentele politice interne din Moldova.
Rămîn pe conştiinţa Preşedintelui Băsescu toate aprecierile lui dure şi declaraţiile sale nereţinute. Sper că ele vor constitui obiectul unei investigaţii speciale în cadrul Uniunii Europene, care este obligată să poarte răspundere colectivă pentru acţiunile unei ţări care a procedat la provocarea de ciocniri stradale în altă ţară. În acelaşi timp, forţa şi spiritul valorilor europene rezidă nu numai în capacitatea de a ţine în frîu instinctele de grotă ale unor politicieni europeni. Forţa lor rezidă în a identifica în comun consensul în cele mai dificile situaţii. Cu mare părere de rău, relaţiile dintre Moldova şi România, fac astăzi parte din această categorie de probleme.
Pentru a exclude interpretări greşite, aş vrea ca anume eu să fac cunoscută încă o dată acea viziune asupra relaţiilor moldo-române, care ar putea fi acceptabilă pentru popoarele ambelor ţări.
Da, avem o istorie zbuciumată, care a croit pe parcursul secolelor soarta noastră în mod dureros. Vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă o numim diferit. Şi asta nu ar trebui să fie un prilej de războaie politice. Cred că dificultăţile noastre de comunicare şi de înţelegere au motive istorice şi de mentalitate uşor de înţeles. O bună parte din teritoriul României a fost o parte constitutivă a Statului Moldova. Mai bine de 20 de ani o parte din teritoriul Republicii Moldova s-a aflat în componenţa Statului Român. Şi de aici percepţia uneori naivă şi romantică, alteori plină de superioritate şi aroganţă, a noilor realităţi geopolitice, apărute după destrămarea URSS şi după proclamarea Independenţei Republicii Moldova. Ideea refacerii României Mari sau unionismul a incendiat imaginaţia multora după 1989. Însă timpul a impus abordări pragmatice şi realiste, iar visătorii de ieri s-au maturizat şi la Chişinău, şi la Bucureşti. Totuşi ispita de a privi Republica Moldova ca pe un teritoriu pierdut, care, în anumite circumstanţe, ar putea fi recuperat, mai frămîntă minţile unora în ambele capitale. “Problema Basarabiei”, cum este numită la Bucureşti, a devenit şi un cal de bătaie electoral în însăşi România.
Sper că, mai devreme sau mai tîrziu, conducerea României actuale va conştientiza faptul că timpul intrigilor geopolitice perimate a trecut, că ţările europene depăşesc de mai mult timp cu succes vechile obide istorice. Aş îndrăzni să le sugerez prietenilor noştri de la Bucureşti un model de parteneriat regional din care ar trebui să ne inspirăm şi noi în relaţiile bilaterale: Polonia şi Ucraina. Polonia a pierdut şi ea teritorii importante în favoarea fostei URSS, teritorii care azi sînt parte integrantă a Ucrainei. Dar nimeni la Varşovia nu agită ideea revanşei, a pretenţiilor teritoriale faţă de Kiev. Nimeni nu încearcă să-i convertească pe ucraineni în polonezi, acordînd populaţiei acestei ţări cetăţenie, lipsindu-i de un stimulent de cea mai mare importanţă pentru integrarea europeană a propriei ţări. Dimpotrivă, relaţiile dintre cele două ţări sînt excelente. La fel ca şi relaţiile dintre Polonia şi Lituania. Aceasta în timp ce se ştie că şi graniţele dintre ele au avut de suferit modificări substanţiale. Dar aceasta nu reprezintă o piedică pentru raporturile de parteneriat şi cooperare strînsă între Varşovia şi Vilnius. În cazul României, însă, din păcate, se menţine o altă optică, care ne aruncă permanent în hăţişul spinos şi infinit al reproşurilor şi acuzaţiilor reciproce. Şi e păcat.
Eu consider că trebuie să depăşim naivităţile începutului anilor 90 şi să lăsăm la o parte aerele de superioritate. Ca oameni de stat, avem obligaţia să gîndim în mod realist. Altminteri, frustrările cauzate de obsesiile istorice vor provoca tendinţe revanşarde, care sînt deopotrivă şi depăşite, şi antieuropene.
Nedorinţa oficialităţilor de la Bucureşti de a semna tratatul de bază şi cel de delimitare a frontierei cu Republica Moldova este o dovadă evidentă a lipsei de sinceritate. Toate justificările şi pretextele din care se amînă în permanenţă semnarea acestor documente fundamentale pentru consolidarea relaţiilor noastre nu au nimic în comun nici cu practica internaţională, nici cu interesele naţionale ale României, nici cu interesele Uniunii Europeane. Ele doar arată clar că la Bucureşti “cartea Basarabiei” este jucată din simpla neînţelegere a esenţei noilor realităţi geopolitice din regiune.
Deosebit de dramatic este faptul că promovarea unui românism fundamentalist şi agresiv, ca şi acţiunile de destabilizare politică a Moldovei doar alimentează separatismul transnistrean, justificîndu-i pretenţia unui pericol iminent care ar emana dinspre România. Anume de aceea, toţi cei care le inspiră făţiş cetăţenilor minori ai ţării mele scenarii fanteziste despre refacerea României Mari, în primul rînd subminează stabilitatea regională. Nemaivorbind de faptul că acţiunile provocatoare sub acoperirea patriotismului aduc un prejudiciu indiscutabil şi intereselor naţionale ale Ucrainei, integrităţii ei teritoriale, împingînd astfel întreaga regiune spre pericolul unei balcanizări periculoase.
Trebuie să recunosc că în această calitate a sa România, din păcate, nu este un generator de stabilitate pentru Republica Moldova şi pentru regiunea din jur. Iar pretenţia domnului Băsescu de a se preocupa de “cele patru milioane de români” nu este decît o dovadă a neînţelegerii realităţilor de la noi. Asemenea atitudine, printre altele, nu ţine seama de faptul că în Republica Moldova trăiesc cetăţeni de diferite naţionalităţi, care au drepturi egale cu cele ale naţiunii titulare, grija obsedantă a domnului Băsescu pentru românii din Basarabia fiind nu doar o manifestare a românismului agresiv, ci şi un factor de aţîţare a vrajbei interetnice.
Îmi pare rău că autorităţile de la Bucureşti confundă istoria şi cultura cu politica. Ar fi bine ca ele să înţeleagă un simplu adevăr: afinitatea lingvistică şi spirituală nu acordă nici unui om de stat de la Bucureşti dreptul să-şi extindă autoritatea politică asupra cetăţenilor Republicii Moldova.
În calitatea mea de Preşedinte al Republicii Moldova, declar în mod univoc: ţara mea doreşte să dezvolte cele mai bune şi durabile relaţii de prietenie şi de colaborare cu România. Aprofundarea relaţiilor politice, economice şi culturale este în interesul ţării mele. Noi sîntem însă în drept să cerem autorităţilor române să ne trateze cu respect şi onestitate, ca pe un stat suveran, ca pe un popor care trăieşte după legile ţării sale, fără imixtiune din exterior, dezvoltînd democraţia în spirit european şi în conformitate cu normele internaţionale şi cu practica internaţională.
Noi considerăm că în condiţiile actuale cea mai bună dovadă a aspiraţiilor europene ale României şi a respectului sincer pentru statalitatea moldovenească ar fi semnarea Tratatului politic de bază între ţările noastre şi semnarea Tratatului de frontieră. Dar o şi mai mare contribuţie a României la dezvoltarea perspectivei europene pentru Moldova ar fi activizarea eforturilor României în cadrul Uniunii Europene în vederea acordării dreptului de liberă circulaţie cetăţenilor Moldovei. Nu mă îndoiesc că România este capabilă să-şi mobilizeze toată energia şi toată autoritatea pentru atingerea acestor scopuri.
În ceea ce priveşte criza trecută, eu, ca Preşedinte al Republicii Moldova, consider că este de datoria mea nu numai să păstrez stabilitatea şi încrederea faţă de instituţiile democratice. Eu sînt dator să fac totul pentru ca izbucnirile de violenţă disperată, care s-au manifestat pe 7 aprilie, să nu se mai repete în viitor, pentru ca poporul Moldovei să spună despre sine că e capabil să identifice fără ajutorul altora soluţii care îl pun în acelaşi rînd cu popoarele civilizate ale Europei.
Eu sînt sincer atunci cînd declar că nu înţeleg strategia oponenţilor liberali, nu înţeleg nici scopurile lor, nici valorile lor, nici lozincile lor. Dar eu ştiu un lucru – în spatele liberalilor stau alegătorii, stau cetăţenii Republicii Moldova. Îmi pare bine că am putut să evităm vărsările de sînge marţea trecută, zisă “neagră”, dar sînt extrem de îngrijorat de faptul că sute de cetăţeni tineri sînt nevoiţi să se afle în aresturi, să plătească cu libertatea lor pentru greşelile care sînt pe conştiinţa altor oameni, care îşi zic politicieni.
Eu ştiu că societatea din Republica Moldova va rămîne întotdeauna diferită, că opinia ei publică nu va fi adusă la acelaşi numitor. Unora le vor fi pe plac comuniştii, alţii vor vota pentru alte partide. Aceasta deoarece Moldova este un stat democratic. În aceasta constă puterea ţării noastre, în aceasta constă imunitatea ei faţă de orice provocări, faţă de orice episoade dramatice ale istoriei noastre contemporane.
În calitate de lider al partidului învingător, eu ştiu că anume acestui partid îi revine şi în continuare responsabilitatea nu numai pentru avansarea ţării pe calea modernizării europene, pentru prevenirea crizei economice, pentru asigurarea unei noii calităţi a vieţii. Partidul nostru este răspunzător şi pentru faptul ca, indiferent de convingerile sale politice, indiferent de acţiunile diverşilor provocatori, fiecare cetăţean al Moldovei să fie sigur că Patria sa este un stat liber, modern.
Anume de aceasta, precum şi profitînd de apropierea celei mai luminoase sărbători a tuturor creştinilor ortodocşi, îi îndemn pe toţi participanţii la procesul politic din Republica Moldova să revină pe făgaşul dialogului civilizat. Reprezentanţii lumii interlope şi recidiviştii care au profitat de situaţia politică complicată vor rămîne în locurile de detenţie. Pentru toţi ceilalţi participanţi la evenimentele din 7 aprilie, cer organelor abilitate iniţierea amnistiei totale şi solicit sistarea tuturor formelor de urmărire a participanţilor la acţiunile de protest stradal.
Puterea nu cere şi nici nu înaintează nici un fel de condiţii liderilor opoziţiei. Orice decizie a lor are un singur judecător – alegătorul. Anume el ne va aprecia pe noi toţi.
Doi preoti romani si o maica din Basarabia au primit interdictie de a intra in Republica Moldova dupa decretul lui Vladimir Voronin dat in urma evenimentelor din 7 aprilie, in ciuda faptului ca bisericile si manastirea lor ii asteapta de sarbatorile de Pasti. Preotii Ion Bigea si Constantin Dumitrascu ne-au declarat in exclusivitate cum granicerii CSI din Vama Oancea-Cahul nu le-au mai permis accesul in Republica Moldova invocand decretul-lege dat miercurea trecuta prin care cetatenii romani nu mai voie sa intre pe teritoriul Moldovei decat cu o viza speciala de la Ministerul de Interne de la Chisinau. Preotii Mitropoliei Basarabiei, care tine de Biserica Ortodoxa Romana, au permis de munca valabil pana in august 2009. Parintii ne-au mai spus ca ambele comunitati locale din satele Vadul lui Isac si Larga Noua, unde acestia au parohii, sunt ingrijorate din cauza faptului ca slujbele de Sfintele Pasti vor ramane neoficiate. “Sambata (11 aprilie -n.red.) la punctul de trecere Oancea-Cahul, granicerii moldoveni nu ne-au lasat sa intram din cauza ca aceasta legii data de Guvernul de la Chisinau care contine textual ca nici un roman indiferent de ce acte are nu va putea intra in Moldova”, ne-a spus parintele Bigea. “Singura solutie a fost sa rugam preoti din satele vecine sa sfinteasca macar pasca si ouale de Pasti ale oamenilor”, a mai spus preotul Bigea. Totodata, acestia ne-au mai declarat ca au incercat sa ia legatura cu autoritatile moldovenesti care i-au indrumat pe niste cai birocratice imposibil de rezolvat. “Am fost la consulatul Republicii Moldova si ni s-a raspuns ca nu stiu pe ce baza sa ne dea viza si ne-au indrumat sa obtinem invitatie de la Biroul de Imigrari si azil de pe langa Ministerul de Interne moldovean, desi noi avem permise de munca valabile eliberate de Republica Moldova”, a mai afirmat preotul roman. Cazul celor doi preoti nu este unul singular, iar din informatiile pe care le avem, in zilele urmatoare, vor fi intreprinse controale Ministerului de Interne de la Chisinau la mai multe parohii din Republica Moldova care se afla sub patronajul Mitropoliei Basarabiei direct subordonata Patriarhiei de la Bucuresti. “Am inteles ca mai exista o maicuta care este tot in aceeasi situatie, desi, si dansa are toate actele in regula. La granita mi s-a mai spus ca legea este data pentru toata suflare romaneasca, indiferent daca este vorba despre un diplomat sau nu”, a conchis parintele Dumitrascu. Cei doi preoti ortodocsi au mai patimit intr-un mod similar de Craciun, acum doi ani, cand au fost expulzati cu forta din Basarabia. La vremea respectiva, parintele Bigea afirma, pentru Romania libera: “Am fost trimis de Episcopia Husilor si Romanului in Republica Moldova, ca preot, in 1993. Mitropolia Basarabiei tocmai fusese reactivata de catre Patriarhia Romana si eu am fost trimis ca preot misionar intr-un sat pe malul Nistrului, Jora de Jos, Raionul Orhei. Dupa restabilirea parohiei Vadul lui Isac, Raionul Cahul, am fost numit preot acolo. In Vadul lui Isac, din 1944, cand a fost deportat preotul in Siberia, pana in 1994, cand am fost numit preot paroh, nu au existat biserica si preot. Nu aveam biserica la inceput, slujind sub cerul liber pentru cele peste 300 de familii enoriase. Pentru prima data, in Vadul lui Isac se sfinteau cozonacul si pasca de Pasti si pot sa va marturisesc ca a fost una dintre cele mai mari trairi sufletesti ale mele. Apoi, am construit un paraclis, pe locul unde fusese biserica ortodoxa, daramata cu buldozerul in 1944. Am inceput a construi o biserica, cu ajutorul lui Dumnezeu si al enoriasilor, aceasta fiind aproape gata. Nu a fost totul frumos de la inceput, am avut probleme mari cu cealalta Mitropolie, care are jurisdictia sub Patriarhia Moscovei, cu preotii din aceasta Mitropolie, cu Securitatea, insa nu s-a ajuns niciodata la momentul de a fi expulzat. Am fost dus de multe ori la Securitate, unde mi se reprosa tot timpul ca sunt roman, ca sunt pe stilul nou si nu am voie sa slujesc acolo, zazanie bagata de preotii Mitropoliei Moldovei, din cadrul Patriarhiei Moscovei. De pe 9 decembrie 2007 a inceput calvarul adevarat”. Ulterior, parintele Bigea, impreuna cu alti doi preoti, dintre care unul era parintele Dumitrascu, au fost expulzati, ceea ce a facut mai multi preoti si enoriasi din cadrul Mitropoliei Basarabiei sa organizeze un mars pe traseul Giurgiulesti-Cahul, in semn de solidaritate cu cei trei preoti. Participantii la mars s-au rugat ca acestia sa poata reveni in tara si sa poata sluji in continuare la bisericile Mitropoliei Basarabiei. Ca si atunci, si de data aceasta, credinciosii romani de peste Prut vor ramane fara slujba, la cea mai importanta sarbatoare a Ortodoxiei. In exclusivitate pentru ZIUA Online, cei doi preoti povestesc travaliul interzicerii revenirii la bisericile lor. M.N./V.R.
Ministerul Afacerilor Externe salută declaraţia publică a lui Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei (CoE), privind decizia de a trimite, la Chişinău, o misiune condusă de Jean-Louis Laurens, director general pentru democraţie şi afaceri politice al CoE. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe salută trimiterea misiunii CoE, pentru investigarea situaţiei post-electorale din Republica Moldova, transmite echipa MAE. Rezultatele acestei misiuni şi măsurile avute în vedere de oficialii organizaţiei sunt de natură să contribuie la readucerea societăţii din Republica Moldova pe un parcurs de normalitate a statului de drept şi de respect al democraţiei şi drepturilor omului. Council of Europe Secretary General Terry Davis statement on Moldova Strasbourg, 15.04.2009 – “During the last few days, we have received very mixed news from Moldova. On one hand, I am encouraged by the proposal to check electoral lists and recount the votes. This should help to calm the post-election controversy. On the other hand, I am very concerned about alleged breaches of human rights with alleged detention of large numbers of people, including children, and restrictions on the freedom of media. Against this background, I have asked Jean-Louis Laurens, the Director General for Democracy and Political Affairs of the Council of Europe, to travel to Chisinau immediately and report on the situation in the country.”
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru, şi ne ocupăm astăzi de o Românie curată, de o Moldovă curata.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Preşedintele spune astăzi, în discursul său, „România nu vrea să pună în discuţie un teritoriu pierdut în trecut şi nu vrea să pună în discuţie graniţele şi suveranitatea altui stat. Este în interesul României să se învecineze cu o ţară stabilă şi prosperă. Atitudinea noastră pleacă de la valorile Uniunii Europene. Valorile europene erau împărtăşite de Bucureşti şi Chişinău”. Invitaţii mei vin cu foarte multe elemente despre ce se întâmplă acum în Republica Moldova. Extra, extraordinar ce fac aceşti tineri la Chişinău, care vor să îl înlăture pe acel şef de gubernie, acest Voronin care şi-a permis să cenzureze într-un mod criminal ştirile despre manifestaţia celor 30 de mii de tineri. Televiziunea Naţională dădea la greu desene animate, operă şi poveşti pentru adormit copiii. Incredibil! Doar pentru aşa ceva şi aia nu e ţară. Aia e o ţară bananieră. Invitaţii mei sunt domnii Olimpian Ungherea, scriitor, Victor Roncea, jurnalist „Ziua” şi Alexandru Căutiş, jurnalist la Academia Caţavencu. Ce veşti avem? Ultimele noutăţi? Victor Roncea: Ultimele noutăţi sunt tragice. Se adaugă pe lista victimelor martire din Basarabia încă un tânăr, pe lângă Valeriu Boboc, ucis în mod mizerabil şi a cărui moarte o acoperă autorităţile, se adaugă un alt tânăr, de 22 de ani, Ion Ţâbuleac, care a fost aruncat în una din aceste nopţi în curtea Spitalului de Urgenţă Chişinău, electrocutat, cu fractură la picior şi comoţie cerebrala, în urma cărora a şi decedat. Ar fi trebuit să fie un moment de bucurie faptul că 30 de mii de tineri au ieşit în piaţă să spună „Jos comunismul!” şi poate şi arestarile ar fi reprezentat un moment de întărire al acestei noi generaţii basarabene, dacă nu ar fi fost şi aceste crime. Autorităţile de la Chişinău au anunţat că sunt 188 de arestaţi, societatea civilă si presa ne spun de 800. Radu Moraru: Dar zvonul că au fost trimişi în Transnistria? Victor Roncea: Acolo orice e posibil. Dacă e să dăm filmul înapoi este foarte posibil ca totul să fi fost pus la cale la întâlnirea pe care Smirnov a avut-o cu preşedintele Voronin şi preşedintele Medvedev la Moscova, pe 18 martie anul acesta, când au pus la cale şi marea pace dintre Republica Moldova şi Transnistria. Radu Moraru: Sursele noastre indică altceva, că Voronin e căzut din cărţile Moscovei. Nici Medvedev, nici Putin nu mai vor să se asocieze cu acest personaj depăşit de istorie. Victor Roncea: E adevărat că e depăşit de istorie, dar în acelaşi timp Moscova e o maestră a jocurilor şi îşi păstrează cărţi sau piese oriunde: si pe front si in fata frontului si in spatele forntului. Sunt convins că şi ceilalţi participanţi ai aşa-zisei opoziţii din Chişinău sunt oamenii Moscovei, mai putin unul. Sunt convins 100%. Îl avem pe fostul primar al Chişinăului, Serafim Urechean, care a fost 11 ani primar al Chişinăului… Radu Moraru: Dar nu e o capcană… şi la noi după revoluţie toţi veneau din aceleaşi zone. Victor Roncea: E adevărat, dar a fost instruit de partid la şcoala de cadre de la Leningrad. Este un om al sistemului sovietic. Celălalt, Vladimir Filat, este un om al noului sistem imperialist. Spunea colegul de la Caţavencu că Rusia mai degrabă îl sprijină pe Filat decât pe Voronin. Alexandru Căutiş: Nu au o problemă cu faptul că ar fi susţinut Filat de Rusia, atâta vreme cât Filat e un democrat. Acţiunile lui nu vor fi niciodată de teapa acţiunilor lui Voronin. Că poate fi susţinut de Rusia, poate fi şi o carte bună. Victor Roncea: În acelaşi timp, Voronin e un veteran al sistemului sovietic: este general! Radu Moraru: Deci genul acesta de preşedinte, de şef de colhoz, acesta e comportamentul lui, că fiul său are nu ştiu câte contracte în Republica Moldova. Adică ei dau foc la Parlament, ei îl vopsesc acum. Alexandru Căutiş: A monopolizat toată economia moldovenească. Radu Moraru: Are bănci, are şi cooperativă de vândut ovule. Victor Roncea: Nu e de ignorat faptul că aceste afaceri şi le-a dezvoltat şi în relaţie cu România, cu structuri mafiote din România. Radu Moraru: Domnule Olimpian Ungherea, toată lumea a aşteptat poziţia României exprimată prin preşedintele său şi spune: „Am venit astăzi pentru a-mi exprima preocuparea faţă de românii din Republica Moldova. Mulţi s-au întrebat de ce preşedintele României nu a reacţionat imediat la provocările venite de la Chişinău? Nu am dorit să răspund provocărilor din ultima săptămână, dar nici nu puteam să tac la nesfârşit. Datoria noastră morală este să nu îi abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, care au o istorie comună cu a noastră şi care vor un viitor comun”. Ce părere aveţi despre discursul preşedintelui? Olimpian Ungherea: Îngăduiţi-mi să ies din această clipă dramatică, pentru cel mult un minut, şi să mergem la sursa ei. Izvorul se află în 1991 august, când au ieşit oamenii în stradă, când aveau pe bune libertate, aveau ocazia istorică să facă ceva în ţara lor, dacă noi i-am fi ajutat. Radu Moraru: Noi fiind? Olimpian Ungherea: România lui Ion Iliescu. Nu vreau să intru în amănunte, să arăt cu degetul, dar a fost o ratare atunci. Atunci am ratat un moment istoric pe care nu l-au ratat înaintaşii noştri în 1918, cu sfatul ţării şi nu vreau să intru în istorie, deşi e fascinantă. Radu Moraru: Deci dacă ne ridicam la măreţia momentul puteam să…? Olimpian Ungherea: Acum era România Mare. Radu Moraru: Ne-a lipsit curajul. Bine, Ion Iliescu nu a fost niciodată cunoscut pentru curajul său. Olimpian Ungherea: Dar nu a fost singurul. Alexandru Căutiş: Iliescu a ramas celebru cu “am vorbit la Moscova şi am spus cine suntem şi ce vrem”. Victor Roncea: Si cu faptul ca e ultimul sef de stat al lumii care a semnat ultimul tratat cu fosta URSS… Radu Moraru: Spune Traian Băsescu şi asta e o frază care m-a uns pe suflet: „Am fost primul stat care am recunoscut independenţa Republicii Moldova, în 1991, şi care a stabilit relaţii diplomatice cu Chişinăul. Am făcut acest gest, deşi acest teritoriu a fost smuls de la sânul ţării prin pactul comunisto-fascist Ribbentrop-Molotov”. Aşa mi se pare o poziţie. Am făcut o tâmpenie. Modul în care ni s-a furat Basarabia ne dădea dreptul în ’91 să reîntregim ţara. Olimpian Ungherea: Doream să spun, apropo de discursul preşedintelui României, că il salut si imi ridic pălăria în faţa acestui discurs, deşi am văzut înainte de a intra în emisiune pe un ecran TV, Mircea Geoană: „Traian Băsescu a sărit calul”. Victor Roncea: Păi a sărit calul din punctul lui de vedere, ca membru al PSD, fostul PCR. Radu Moraru: E, nu chiar. Şi mie mi s-a părut discursul cam dur. Olimpian Ungherea: Aşa trebuie să fim de fiecare dată. Trebuie să privim cu ochi deschişi realitatea. Libertatea nu ţi-o dă nimeni. O iei, o cucereşti. Nu neapărat cu armele, cu inteligenţa, cu spiritul, cu diplomaţia. Revin la celebru an 1918. Nimeni nu ne-a dat nimic gratis atunci. Am luptat. Şi iar revin la discursul lui Traian Băsescu. Acesta e tipul de discurs care trebuie să ne promoveze de aici încolo, care trebuie să ne definească, să ne spunem tuturor celorlalţi în întreaga lume cine suntem şi ce vrem. Cu sărut mâna nu facem nimic. Alexandru Căutiş: Pe de altă parte, priveşti discursul acesta ca român. Vreau să transpui situaţia asta la Germania. Dacă în Germania de Est s-ar fi întâmplat aceste lucruri, crezi tu că Germania de Vest nu ar fi reacţionat pe măsură? Eu cred că da şi cred că e şi normal. Aceia sunt nişte români. În discursul preşedintelui o să auzi expresia „moldoveni de etnie română”, deci până la urmă români. În Constituţia ţării, spune Traian Băsescu în discurs, articolul 7 prevede că e o datorie să ai grijă de românii din străinătate. Radu Moraru: Eu sunt de acord cu acest discurs, şi eu îl aplaud. Întrebarea este dacă la nivel de ţară europeană, ăştia din Europa nu ne vor da peste degete dacă nu ai voie ca ţară europeană să ai genul acesta de discurs în calitate de şef de stat? Victor Roncea: Suntem o ţară europeană care suntem în faţa unei ţări totalitariste. De fapt ţări e impropriu spus. Să nu mai vorbim de românii basarabeni ca moldoveni şi să nu mai vorbim de statul Republica Moldova ca despre o ţară. Nu are cum să fie o patrie, e o bucată din România, acum un stat totalitar. Radu Moraru: Asta spune şi în discurs. „Negarea identităţilor româneşti este parte o moştenirii totalitare a Republicii Moldova”. Cetăţenii moldoveni sunt victimele unui regim totalitarist. Victor Roncea: Pe care Voronin îl continuă şi asupra nu doar a cetăţenilor Republicii Moldova, ci asupra românilor. Aceştia sunt români pentru că s-au născut din părinţi români şi conform Constituţiei României orice cetăţean care s-a născut din părinţi români este român. Că autorităţile de la Bucureşti nu le-au dat încă cetăţenie de 20 de ani, este vina lui Ion Iliescu, e vina lui Constantinescu, este vina unor Parlamente trădătoare. Vine acum Traian Băsescu – şi de asta consider si eu că e un discurs epocal – şi găseşte soluţia. În ciuda a tot ceea ce spun adversarii săi din PSD, soluţia pentru Basarabia a oferit-o Traian Băsescu astăzi, prin conferirea cetăţeniei române tuturor românilor deposedaţi abuziv de ea. Aceasta e soluţia. Radu Moraru: Mi se pare senzaţional, te-ai născut din părinţi români eşti român. Victor Roncea: Aceasta e Constituţia. Ne reîntregim prin fraţii noştri, prin trupul acestei ţări care e format din români, dintre care, unii, mor chiar acum. Radu Moraru: Şi Alexandru Căutiş a spus o chestie senzaţională. Alexandru Căutiş: Tinerii de astăzi care sunt arestaţi au mai fost arestaţi în 2006 de acelaşi regim Voronin pentru că s-au luptat pentru limba română. În ce fel? Victor Roncea: A mai fost şi momentul 2001- 2002 când au ieşit pe stradă sute de mii pentru limba română, pentru manualul de Istorie a românilor, pentru Eminescu. Alexandru Căutiş: În 2006, fiind plecaţi în vacanţa şcolară, s-a produs o modificare a manualelor de învăţământ, cele care aveau în titulatură cuvântul român, românesc. Au fost schimbate titulaturile în moldo-român. Radu Moraru: Bine, erau aberaţiile lui Voronin. Alexandru Căutiş: El a mers în vizită la Bălţi, unde la o întâlnire a spus că nu e de acceptat ca profesorii de limba română să se cheme profesori de limbă română şi să predea româna. Trebuie să fie profesori de limbă moldovenească. A fost un protest în rândul profesorilor. Radu Moraru: Dar acum i-a acuzat recent pe profesori că scot elevi pe care îi educă în spiritul lui Antonescu. Victor Roncea: Bine, din pacate acest lucru se petrece si la Bucuresti… Alexandru Căutiş: Trebuie apreciaţi profesorii din Moldova pentru că au refuzat să îi exmatriculeze pe elevii şi pe studenţii care au participat la astfel de proteste pro-limba română. Radu Moraru: Şi la istorie a vrut să umble într-un timp. Victor Roncea: Şi a schimbat manualul. Vorbeşte de statalitatea Moldovă care are o vechime de 650 de ani şi astfel de aberaţii. Alexandru Căutiş: Ce mi s-a părut de o obrăznicie maximă, chiar în ziua alegerilor Voronin s-a găsit să declare că el nu face declaraţii în limba română, ci în moldovenească. Radu Moraru: Aici vin nişte acuzaţii foarte importante pentru că vin din partea unui şef de stat. Spune aşa: „Suntem avocatul vocaţiei europene a Republicii Moldova, fără a cere nimic în schimb. România e a 3-a sursă de importuri şi prima destinaţie a exporturilor Republicii Moldova, schimburile economice s-au intensificat. Cu toate acestea administraţia Republicii Moldova a încercat să împiedice dezvoltarea firească a relaţiilor dintre cele două ţări”. De ce? Victor Roncea: Şi din cauza acelei vizite de pe 18 martie. Radu Moraru: O secundă, lasă această vizită, dar de când e el. Victor Roncea: E vorba de o politică care se desfăşoară pe această falie, o geopolitică a zonei. Voronin a reproşat României că avem două baze ale Statelor Unite pe teritoriul ţării. Cum îşi permite? Normal că el nu reprezintă doar punctul lui de vedere şi merge pe retorica rusească. Acelaşi lucru îl spun Putin, Medvedev si Lavrov. Radu Moraru: Eu cred că nu instalau americanii baze la Marea Neagră dacă nu se înţelegeau cu ruşii. Victor Roncea: Pentru ruşi este o provocare şi o insultă. Radu Moraru: Sigur, dar ruşii au ştiut să primească ceva în schimb. Victor Roncea: Eu nu cred că vor accepta aceste baze. E adevarat, tine foarte mult de puterea de negociere între Statele Unite şi Rusia. Dar să vedem mai departe ce se întâmplă: se apropie Ucraina de NATO. Nici acest lucru nu îl vor accepta. S-a demonstrat, pe parcursul iernii trecute, când au tăiat din nou gazul, care sunt metodele lor de repercusiune, dacă vor. Radu Moraru: Zice: „În ultimii 4 ani ne-am străduit să relansăm relaţiile bilaterale. România a fost acuzată de imperialism şi expansionism. Nu vom accepta ca România să fie acuzată. Nu vom accepta ca românii de peste Prut să fie umiliţi şi nu vom accepta ca România să fie acuzată de destabilizarea Republicii Moldova. Suntem confruntaţi cu acuzaţii fără precedent, dovedesc rea-credinţă şi încercarea de a dezinforma. Nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării din Republica Moldova”. Olimpian Ungherea: Nu, bănuiala mea, certitudinea mea profundă este că Traian Băsescu, înainte de a ţine acest discurs, s-a consultat cu colegii lui din clubul select al Europei. Sunt aranjamente. E fulminant discursul. Radu Moraru: E şef de stat membru al Uniunii Europene. Olimpian Ungherea: Dar doream să mai spun ceva legat de acest individ care răspunde la numele de Voronin. Am o informaţie de la un prieten de la Ministerul de Externe, un prieten bun. Duminică am avut întâlnire cu el, cu alte probleme, dar la un moment dat am discutat şi chestia asta. Zic, mă da ce dracu’ îl ţine Moscova în braţe pe individul acesta, că Moscova a început să aibă un alt aer de ceva vreme. Zice, nu îl ţine. În întâlnirea de acum două zile de la Moscova i-a spus: „Să nu iasă scandal la Chişinău”. Acesta a fost cuvântul de ordine. Nu a prins-o nimeni, o fac şi eu publică acum. Radu Moraru: Da, foarte interesant. Noi am avut marţea trecută, la ora 11:30, ora României, aştepta şi generalul Talpeş, şi dintr-o sursă foarte credibilă, am primit acelaşi tip de informaţii. Dumneavoastră o completaţi cu această informaţie foarte preţioasă, că i-ar fi spus lui Voronin, e un limbaj diplomatic, chiar şi între şefi de state cum e Rusia şi gubernia lui Voronin. Victor Roncea: Dar el se aştepta la un scandal, pentru că această opoziţie de care vorbeam mai devreme, respectiv Vladimir Filat, anunţase demonstraţii de două săptămâni. Radu Moraru: Ştiu. Dar ce a spus practic Medvedev? Domne, mai uşor, ca să nu iasă scandal? 2. Ce spune Javier Solana, reprezentantul Uniunii Europene? Domne, ne preocupă, fără violenţă. Şi reprezentantul american ce spune? Rezultatul votului. Dar nu ştim rezultatul încă. Se renumără voturile şi tare cred că la renumărare Voronin nu va avea ce să mai facă. Alexandru Căutiş: Ar trebui să se revadă listele pentru că pe listele acelea au votat foarte mulţi decedaţi. Sunt persoane, români moldoveni, care au trimis din străinătate mesaje disperate pe mail în care spuneau că au aflat că au votat, deşi erau plecaţi din ţară. Radu Moraru: Păi nu se verifică şi listele? Alexandru Căutiş: Nu. Victor Roncea: Noi am publicat astăzi în „Ziua” că e vorba de un număr de 300 de mii de voturi inventate, ceea ce i-au adus lui Voronin cele 61 de mandate de care avea nevoie pentr a-si instala noul presedinte. Între timp, la numaratoare, au mai scăzut, sunt vreo 59. Radu Moraru: Vedeţi poze din „Cotidianul”, cum au fost bătuţi tinerii. Victor Roncea: Sunt fotografii trimise de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. Radu Moraru: Dar Chirtoacă de unde e? Alexandru Căutiş: E un tip care s-a şcolit în străinătate, a fost apoi în România, a avut o poziţie importantă în televiziune. Radu Moraru: La Pro TV. Victor Roncea: Şi la TVR. A fost student în România, membru al „Ligii tinerilor de pretutindeni”. Radu Moraru: O fi vreun model din acesta? Victor Roncea: E un tânăr politician roman de sprijinit şi e singurul necorupt din combinaţia politica de acolo. Alexandru Căutiş: Din păcate, ei nu au foarte mulţi oameni politici remarcaţi de populaţie sau care să constituie un nucleu politic valabil. Sunt 2-3 vârfuri, două, şi sunt singuri. Radu Moraru: Eu nu sunt un cunoscător, nu ştiu ce tabere sunt acolo, dar ce se vede sau cine seamănă cu cine, este acest primar tânăr, cu această privire proaspătă şi acei copii care au demonstrat. Se potrivesc foarte bine. Citesc însă ce acuzaţii mai face preşedintele României: „Se încearcă să se arunce vina pe România pentru paşii înapoi făcuţi de Republica Moldova”. Voronin, a încercat prin diverse promovări să reiasă că toţi spionii noştri sunt acei tineri care demonstrează acolo. Victor Roncea: Eu m-aş fi bucurat să fie aşa. Va dati seama: o forta de 30.000 de agenti… Radu Moraru: Publicitate! Am revenit, suntem în direct. Este un discurs extraordinar de solidarizare din partea României faţă de aceşti tineri frumoşi care au ieşit într-un număr impresionant la Chişinău. Astăzi, 30 de mii de români nu se mai strâng nicăieri. Iată că la Chişinău, de necaz, de durere, de dorinţa de libertate, tinerii s-au strâns, şi domnule Olimpian Ungherea, credeţi că ei au fost manipulaţi să se strângă? Au fost serviciile secrete care au îmbârligat şi au strâns acolo ca să iasă? Olimpian Ungherea: Domnule Radu Moraru, e bună întrebarea. Ce stimulent îţi mai trebuie din altă parte când îţi ajunge cuţitul la os, când în ţara ta, care a fost România, ţi se spune că nu e România, că nu se vorbeşte româneşte, că se vorbeşte moldoveneşte, când sunt tot felul de interdicţii pentru studii, pentru plecat la muncă, venit înapoi, deşi auzeam la o ştire, mai devreme că aproape 2 miliarde de euro aduc „moldovenii” din străinătate care muncesc şi trimit la ei în ţară. Alexandru Căutiş: Cam la atât se echivalează şi averea lui Oleg Voronin, fiul lui Voronin. Olimpian Ungherea: Deci ce stimulent? Eu aş zice că să îi ferească Dumnezeu dacă România vreodată ia în serios şi să privească cu ochi critic către Basarabia. Nu ne trebuie prea mult. România e o ţară înţeleaptă şi nu cred că răspunde la o astfel de provocare. Radu Moraru: Eu cred că aceasta a fost cea mai înţeleaptă decizie, să nu răspundem. Victor Roncea: Mă bucur foarte mult că a tăcut preşedintele, din mai multe motive. 1. Că i-a dat prilej lui Voronin să îşi dea în petic în continuare cu tâmpeniile pe care le-a făcut în toate aceste zile. 2. Preşedintele cere o solidarizare europeană. Or, în această perioadă nu avea cui să ceară această solidarizare, pentru că în Europa Occidentală a fost Paştele catolic. Toate instituţiile europene au fost închise. De abia azi au revenit funcţionarii europeni la lucru. Şi e bine că s-a adresat astăzi ca mesajul dânsului să fie pe masa funcţionarilor europeni. Şi al 3-lea punct: este Săptămâna Mare; şi faptul că anunţă în această perioadă conferirea cetăţeniei române basarabenilor cred că dă un plus de greutate. Radu Moraru: Da. „Am cerut Guvernului de la Bucureşti modificarea legii astfel încât cetăţenii moldoveni care doresc să obţină cetăţenia română să o poată obţine mai uşor. Evenimentele din Republica Moldova ridică mari semne de întrebare. Este condamnabilă ameninţarea cetăţenilor cu ajutorul armelor şi cenzura asupra mass-media. Suntem îngrijoraţi de represaliile autorităţilor. Atragem atenţia că întoarcerea armelor împotriva cetăţenilor, printre care se regăsesc şi români, reprezintă o crimă. Violenţele de la Chişinău nu au servit nici manifestanţilor, nici opoziţiei, ci celor care conduc Republica Moldova”. Aici mi s-a părut o acuzaţie pe faţă, cum că lăsaţi vrăjeala că voi aţi provocat violenţe, voi aţi dat foc Parlamentului. Are oare preşedintele probe? Alexandru Căutiş: Are primarul Chişinăului, are probe care dovedesc că persoanele care au generat violenţă şi care au provocat stricăciuni la Parlament erau… nu erau tineri manifestanţi de genul celor care au devenit victime, ci nişte oameni care nu au păţit nimic. Unii au aruncat cu pietre, unii au reuşit să pună steaguri, păziţi de poliţie. Nu au mâncat deloc bătaie. Mai mult, au avut acces la emisiuni, la postul naţional de televiziune, în care au explicat de ce s-au dus ei acolo, ce au făcut. Iar cei care au manifestat paşnic au fost înhăţaţi şi bătuţi. Radu Moraru: Dar Voronin e dinozaur de secol 16, dacă atâta îl duce mintea. Cât de prost să fii, pe televiziunea naţională, pe care ai împiedicat-o să arate ce se întâmplă în Chişinău, să difuzeze imagini, tocmai acolo să îi vezi pe ăştia care vorbesc liber? Victor Roncea: Nu chiar de secol 16. De exemplu, la noi, secolul trecut, sa spunem, dar e vorba de politicieni si astazi activi, cum ar fi Ion Iliescu, care a executat acelasi scenariu in 13-15 iunie 1990. Desi si atunci a fost o situatie amestecata… Alexandru Căutiş: Au fost mineri care vorbeau impecabil, dar care şi loveau impecabil cu pumnul şi cu piciorul la mineriade. Deci oameni din aceştia infiltraţi s-au văzut şi la noi chiar de curând. Victor Roncea: A fost revolta tinerilor din Piaţa Universităţii, si atunci a existat aceeasi situatie: tineri revoltati dar si agenţii provocatori. Si la noi, atunci, politistii şi-au dat foc la autobuze. Sunt înrudite si sistemele si metodele. Radu Moraru: „Pentru tânăra generaţie de peste Prut”, şi aici mi se pare foarte important. Cred că este momentul cheie al discursului, pentru că preşedintele a observat o chestiune. Nu s-a amestecat, a sesizat ce am sesizat şi noi, domne acolo e manifestaţia tinerilor. Pe ei îi interesează internetul, nu politicul, dar vor să spună Nu acestui tip de politică. Şi faptul că e un preşedinte de stat european care se solidarizează cu o tânără generaţie mi s-a părut important şi mai ales pentru ei, pentru că văd că nu mai sunt singuri. Până acum erau singuri. „Pentru tânăra generaţie de peste Prut, dragi tineri, care vă puneţi speranţa în România şi în Uniunea Europeană, viitorul nu poate fi decât al vostru. Totalitarismul comunist reprezintă trecutul. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului, Republica Moldova nu mai poate rămâne izolată. Libertatea individului nu poate fi negociată. Nu există nicio justificare pentru înjosirea rasei umane în interesele unui partid”. Bun aici. Victor Roncea: Şi continuă: „viitorul nu poate fi decât al vostru. Aveţi încredere în forţele libertăţii”. Ei reprezintă forţele libertăţii dar si noi, prin sustinere. Radu Moraru: Ştiu. Dar dincolo de discurs, putem să subînţelegem că deja se cam ştie soarta lui Voronin? Olimpian Ungherea: Categoric. Traian Băsescu are cu certitudine astfel de informaţii. Radu Moraru: De aici cam aşa rezultă, le spune tinerilor: copii, staţi liniştiţi, gata! Victor Roncea: Ce perioadă aproximaţi pentru sfârşitul lui Voronin? Alexandru Căutiş: Numărarea voturilor. Olimpian Ungherea: Cu toată construcţia asta, eu cred că sfârşitul lui Voronin nu înseamnă sfârşitul unui singur om. Este o structură, ca să folosesc o expresie de Ferentari, o gaşcă de derbedei care au pus mâna pe o bucată de pământ şi i-au zis statul X, hai să facem un rămăşag. Alexandru Căutiş: Acum depinde pe ce puneţi pariu, că dacă puneţi pariu pe o situaţie aşa cum a avut-o România, s-ar putea să pierdeţi. Nu cred că vor avea nici ei un fel de Punct 8 de la Timişoara. Radu Moraru: Ştiu, dar acolo e chiar o gaşcă, nu sunt foarte mulţi. E Voronin, fiul şi compania. Alexandru Căutiş: Inclusiv în opoziţie sunt oameni care au trecut pe la toate partidele. Poate va fi rapida. Radu Moraru: Aici nu ştim. Poate va fi o trecere bruscă sau poate va fi o trecere lentă, cum a avut şi România. Alexandru Căutiş: Măcar să nu aibă un comportament cum l-a avut şi Voronin. Radu Moraru: Eu văd aşa, Chirtoacă ar fi o soluţie radicală, adică tinerii spun „gata cu alegeri falsificate, refacem alegerile”. Alexandru Căutiş: Noi nu am avut politician de statura lui Chirtoacă. Radu Moraru: Da. Petre Roman era, dar până la urmă s-a dovedit că nu. Şi varianta medie, cu oameni care sunt apropiaţi sau au avut apropiere de Moscova. Aici e foarte important cum s-a făcut jocul la nivel înalt. Victor Roncea: Nu chiar. Corespondentul lui Petre Roman e mai degraba Vladimir Filat. Chirtoaca e diferit. Alexandru Căutiş: Nu e problema că se apropie de Moscova vreun politician, problema e să nu se îndepărteze prea mult de Moldova, pentru că Voronin a fost foarte îndepărtat de Moldova. Radu Moraru: Mai spune preşedintele României: „România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă Cortină de Fier”. Deci două elemente importante apropo de ce spuneai, Cortina de Fier şi faptul că Moldova nu mai poate rămâne izolată. Olimpian Ungherea: Nici Moscova nu mai e interesată de întreaga Basarabie. Kremlinul e interesat de Transnistria. Radu Moraru: De ce? Olimpian Ungherea: E o enclavă, ca şi Leningradul. Deci e clară treaba asta. Victor Roncea: Militarizata. Radu Moraru: E şi criză economică… Olimpian Ungherea: Iar pământul ăla, bucăţica aia care se cheamă Transnistria, nu mă interesează. Alexandru Căutiş: Eu cred că interesează foarte mult, numai că lor le convine o zonă tampon unde să fie linişte. Nu are nimeni interesul ca între NATO şi zona de dominaţie rusească să fie probleme. Victor Roncea: E vorba şi de cât mai acceptăm noi ca această zonă gri să includă români. Hai să includă ucraineni. Dar si preşedintele merge mai departe. Dânsul spune că nu contesta statalitatea Republicii Moldova dar ca aceasta Cortina de Fier nu poate fi ridicată la Prut, si totodata că graniţa Europei nici nu se va opri la Prut, va merge mai departe incluzând şi Republica Moldova. Deci face oarecum mişto de Voronin. Olimpian Ungherea: Ca şef de stat trebuie să se limiteze. Victor Roncea: Sigur, dar e un mod diplomatic şi subtil de a-i spune lui Voronin că nu va rezita. Radu Moraru: Eu ţin minte că în zilele revoluţiei veneau mesaje de solidarizare din toată lumea şi eram fericiţi. Uite că şi americanii sunt cu noi şi chinezii. Credeţi că pe aceşti tineri, pe care îi cam doare la bască de politică, îi îmbărbătează acest discurs al unui preşedinte de stat vecin? Victor Roncea: Absolut. E sprijinul preşedintelui lor pentru că preşedintele României este preşedintele tuturor românilor. Alexandru Căutiş: În Republica Moldova zilele astea, surse valabile de informaţie au fost câteva ziare, televiziunile nu au dat mai nimic, dar în schimb au fost blogurile. Internetul a fost sursa principală de informaţie. La ora 5 a fost discursul preşedintelui, la ora 6 era pe blogurile din Republica Moldova. E o chestiune foarte frumoasă pe care o fac românii din Moldova. Radu Moraru: Aici, dacă îmi daţi voie, pentru că vreau să rămânem cu picioarele pe pământ, mă întreb de ce nu au tăiat internetul? Victor Roncea: Au încercat şi au reuşit, dar în mică parte, nu în totalitate. Radu Moraru: De ce? Cine are cablu? Cablu e uşor de tăiat. Alexandru Căutiş: În momentul acela s-ar bloca şi nişte bănci. Radu Moraru: Asta e foarte importantă. Alexandru Căutiş: Au blocat serviciul de telefonie mobilă în Piaţa Centrală din Chişinău. Victor Roncea: Internetul este acum singura armă a libertăţii. Olimpian Ungherea: Deci raportat la ’89 românesc… Radu Moraru: Noi aveam Europa Liberă atunci. Olimpian Ungherea: Aşa, erau restrânse treburile. Radu Moraru: Dar şi atunci, nu a fost bruiată Europa Liberă, deşi ar fi putut să fie. Aici internetul, cât s-a chinuit Voronin arată că deja el nu mai controlează. Olimpian Ungherea: Da. Sunt oameni care ţin la afacerile lor de acolo şi care spun: păi ce faci, îmi iei colanul de sub nas? Deci aici nu se poate. Acesta e marele avantaj pe care îl au tinerii de acolo. Victor Roncea: Aşa s-au şi strâns, prin intermediul internetului şi al mesajelor. Alexandru Căutiş: Eu i-am întrebat, scriind în Academia Caţavencu despre situaţia lor, a trebuit să mă documentez. Nu puteam să ajung acolo, deşi poate că mi-aş fi dorit să văd. De ce să văd? Pentru că e revoltă asemănătoare cu revolta românilor din anii 1940-1950. Radu Moraru: Şi în ’89 să ştii că erau tot tineri. Alexandru Căutiş: Da. Din păcate, în ’89 s-a strigat foarte târziu împotriva comunismului. Noi îl aveam pe Nicolae Ceauşescu pe care trebuia să îl dăm jos. Victor Roncea: Nu e chiar asa. Cel putin, la Bucuresti, s-a strigat din prima clipa, pe 21 decembrie. Radu Moraru: Dar credeţi că îi mişcă discursul preşedintelui pe aceşti tineri, sau îi lasă indiferenţi? Olimpian Ungherea: Categoric. Sunt curios cum vor reacţiona? Nu au primit doar un balon de oxigen, au primit un ocean. Tinerii aceia, care la un moment dat s-au văzut părăsiţi, trădaţi. Cum mă, noi rămânem aici, nu ne ajută nimeni cu nimic, măcar cu aplauze. Bine le-a făcut discursul! A fost un curent de energie dat acestor oameni. Victor Roncea: Alexandru are dreptate apropo de paralela cu generaţia anticomunistă din anii ’40-’50. Noi în ’89 am scăpat de comunism, dar ei nu au scăpat. Deci ei sunt în continuare în acest lagăr, sunt arestaţi, bătuţi, ucişi. Radu Moraru: Acesta era momentul important, şi din partea noastră să ne solidarizăm, că eram cam moi aşa. Dar ar trebui să conştientizăm că până la urmă e vorba de cetăţeni români. Aşa cum suntem sensibili că l-au arestat pe Gigi Becali, aşa cum sunt sensibili la genocidul din ţările africane… Alexandru Căutiş: Dar nu sunt sensibili românii dacă câştigă echipa naţională un meci de fotbal? Păi e cea mai mare victorie sau de apreciat nişte români care se bat pentru limba română? Radu Moraru: Sunt mult mai de apreciat. Alexandru Căutiş: Şi se pune problema de ce nu a ieşit Traian Băsescu mai devreme cu un discurs? Dar de ce nu au ieşit românii mai devreme? Asta e o mare victorie. Olimpian Ungherea: Aţi atins un nerv deja rănit. Bun. Şeful statului, şeful statului. El e singurul personaj dintr-un stat care ia cuvântul la urmă. Dar întreaga noastră clasă politică, timp de o săptămână jumătate am urmărit zi de zi presa scrisă şi audiovizualul. Nu am văzut, decât cu rare excepţii, una din ele fiind a dumneavoastră aici. Radu Moraru: Chiar, de când a fost o amorţire? Alexandru Căutiş: Pentru că românii… Radu Moraru: Şi Piaţa Universităţii a fost o trambulină. Alexandru Căutiş: Să povestesc o chestiune personală. În ziua în care s-au declanşat manifestaţiile la Chişinău s-a întâmplat să fiu în străinătate. Şi eram cu băieţelul meu. Şi mergând cu el i-am spus, vorbeşte mai încet. Nu i-am spus că e o problemă că vorbim româneşte, că trebuia să îi explic nişte lucruri pe care nu le-ar fi înţeles. Întors în ţară, i-am văzut pe aceşti tineri că s-au bătut pentru limba română şi mi-a fost ruşine că eu am avut această desconsiderare faţă de limba română. Mi-am îndemnat copilul să vorbească mai încet şi ei mureau acolo. Atitudinea mea faţă de români, faţă de limba română… Radu Moraru: Noi o avem, la noi e gratis. Alexandru Căutiş: Şi nu ne batem pentru noi. De asta nici politicienii nu au cules acest eveniment. Radu Moraru: Pe de altă parte, trebuie să mai spunem ceva, avem vreo 150 de candidaţi la preşedinţie. Domne, nu a ieşit unul. Şi cel mai grav ştiţi ce mi se pare? Nu am văzut Casa regală. Mie mi se pare o chestie de inabilitate, că de aia regele s-a întors în ţară. Poate ca preşedinte de ţară trebuie să vezi ce nebunii mai face Voronin, ce zice clubul european, dar ca rege nu avea nicio treabă. Domne nu se poate, sunt românii noştri, bătuţi acolo. Alexandru Căutiş: Ar fi fost şi o reparaţie morală pentru momentul în care a fost evacuată Basarabia fără să se tragă un foc. Victor Roncea: Dar dupa aceea a recuperat-o Antonescu, pe care l-a arestat tot Mihai, in 23 august! Olimpian Ungherea: După umila mea părere, Maiestatea sa, regele Mihai I, este la ora actuală prizonierul familiei sale şi l-a scos pe acest circar… Radu Moraru: Nu, actor. Olimpian Ungherea: Aşa, actor de circ, l-au scos în faţă. Nu mă deranjează problemele lui de familie, dar mă deranjează că un principe care a fost învestit cu această calitate sacrosantă, Principe de România, şi-a depus candidatura pentru preşedinţia României. Din acest motiv Casa regală nu a luat nicio poziţie. Şi cum spuneţi dumneavoastră, trebuia să fie primii. Radu Moraru: Da. E regele tuturor românilor. Olimpian Ungherea: La care se adaugă durerea istorică care aparţine tânărului rege Mihai, ce s-a întâmplat cu Basarabia. Dacă Antonescu nu ar fi fost arestat, el întorcea armata împotriva Germaniei şi Basarabia nu ar fi căzut. Alexandru Căutiş: Nu, el şi-a pregătit un plan 2 şi tot timpul a fost cu o echipă a doua cu care să negocieze. Radu Moraru: Vedeţi în ce ţară trăim? Olimpian Ungherea: Da. Alexandru Căutiş: Dar vedeţi în ce ţară trăiesc alţi români şi totuşi îşi iubesc numele şi limba şi îşi dau sângele pentru ea? Radu Moraru: Dar eu cred că nouă, românilor, cărora şcolile pe care le avem ni se par fireşti, ne e greu să credem că mai e cineva pe planeta asta gata să îşi rişte viaţa pentru limba română. Eu cred că dacă întrebi 10 români de aici zic: fugi domne de aici. Victor Roncea: Sau pentru credinţă. Ei s-au bătut ani în şir să reînfiinţeze Mitropolia Basarabiei. Ştiţi că astăzi, zilele astea, basarabenii rămân şi fără preoţi? Pentru că preoţii români care urmau să se intoarca in Basarabia de Pasti au fost opriţi la graniţă. Radu Moraru: Luăm un mic pasaj din discursul preşedintelui. Traian Băsescu: Cetăţenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lăsat urme adânci. Negarea identităţii româneşti este parte a acestei moşteniri totalitare. Pentru o întreagă generaţie de tineri, studiul limbii şi literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovadă de curaj. A rosti slujba în limba română şi a o oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei, a fost adesea un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal. Sechelele comunismului se regăsesc şi în teza conform căreia identitatea unui stat se construieşte lansând permanente acuze la adresa României şi a cetăţenilor săi. Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizaţi pentru că sunt români. Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acţiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliţi doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societăţii deschise. Doamnelor şi domnilor, România sprijină necondiţionat Republica Moldova. Este în interesul direct al României ca Republica Moldova să îşi împlinească destinul european, conform aspiraţiilor cetăţenilor ei de a trăi în securitate şi stabilitate democratică. Ţara noastră consideră că democratizarea şi modernizarea Republicii Moldova, precum şi respectarea drepturilor şi libertăţilor civile ale cetăţenilor săi sunt elemente fundamentale, care influenţează calitatea relaţiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmărite indiferent de orientarea politică a autorităţilor de la Chişinău, atâta timp cât sunt rezultatul unor alegeri corecte. Radu Moraru: Am revenit în direct. E discurs emoţionant, dar mi-a plăcut că a fost un discurs rece. Nu aveam nevoie de patetisme. De pragmatismul acesta au nevoie şi acei copii. Victor Roncea: Aş vrea să revin la problema Mitropoliei Basarabiei, pe care a enunţat-o iata şi preşedintele. De Crăciun, preoţii români, cu cetăţenie română din Republica Moldova, au fost expulzaţi, sub diverse pretexte: că nu au viză, că nu au permis de munca, etc. Acum nu li se permite să intre în Republica Moldova, de Pasti. Deci iată cum de cele mai sfinte sărbători sunt îndepărtaţi de la slujire. Aceasta denotă caracterul comunist al regimului. Radu Moraru: Ştii ce arată? Arată frică. Cred că nenea Voronin îşi riscă libertatea la maxim. Şi problema e că pe lumea asta nu mai sunt ţări care să îl primească. Cuba o mai fi comunistă, dar acolo s-a terminat. Victor Roncea: Eu cred că în situaţia sa de milionar, îşi găseşte uşor locul. Radu Moraru: Şi Moscova l-a lăsat din braţe pentru că omul s-a lăcomit, s-a hămesit şi a pus mâna pe tot. Şi-a băgat toată familia acolo. Victor Roncea: In concluzie, cred ca aşa cum a intervenit preşedintele, ar fi bine să intervină şi patriarhul pentru trupul Bisericii. Radu Moraru: Publicitate! Primim informaţii şi una din ele e foarte gravă. Din păcate nu avem cum să verificăm această informaţie, dar gândiţi-vă că au fost 30 de mii de oameni şi din informaţiile mele, aceste manifestaţii au fost filmate de către forţele de ordine ale lui Voronin, iar apoi, aşa cum s-a întâmplat, şi în timpul lui 21 decembrie, şi în timpul lui 16 decembrie la Timişoara, ieşirile în stradă ale tinerilor de pe 21 decembrie, când armata era cu noi, erau şi nişte băieţi cu noi care filmau în draci de pe case, de pe geamuri, filmau feţe, mai ales ale celor care păreau liderii acestor ieşiri. Şi de aia cred că la 30 de mii de oameni e posibil ca cifra să nu fie deloc exagerată, deşi e incredibil de mare, 800 de arestaţi. În Europa de astăzi, un regim ca ăsta trebuie să dispară. Victor Roncea: Atâţia au fost arestaţi şi in prima zi a mineriadei. Alexandru Căutiş: Serviciile secrete au datoria să facă asta în orice ţară, la evenimente de genul acesta. Numai că, când se întâmplă acum în România e un lucru mai grav. Studenţii basarabeni care au vrut să plece acasă au fost triaţi la graniţă pe baza unor imagini filmate din România. Au vrut să vadă care dintre cei care vor să intre în ţară au participat în România la manifestaţii. Şi nu erau imagini preluate la televiziunile din România, pentru că televiziunile din România nu au filmat atât de mult. Erau filmaţi de agenţi din Moldova. Radu Moraru: „Alexandru Olevski, lector la Universitatea Tehnică a Republicii Moldova se pare că a fost arestat astăzi, în jurul orelor 14. A participat paşnic la protestele de săptămâna trecută şi singurul motiv la care ne gândim e faptul că e implicat ca voluntar în mai multe ONG-uri”. Victor Roncea: Si un altul, care lucreaza pentru un ONG american a fost retinut… Radu Moraru: Da. Foarte interesant. Eu cred în această cifră, de 800 de arestati, e foarte probabilă. Fiind 30 de mii de manifestanţi… şi în 15 noiembrie, la Braşov, s-a întâmplat la fel, când au fost filmaţi manifestanţii, la Iaşi de asemenea. Victor Roncea: Şi pentru că pomeniţi de Asociaţia „15 Noiembrie”, ei astăzi, apropo si de discursul politic al preşedintelui, ei alături de foştii deţinuţi politici au venit cu aceeaşi soluţie. Dar la ce mod? Ei propuneau să îşi doneze cetăţeniile. Aceasta a fost soluţia foştilor deţinuţi politici impreuna cu Parintele Justin Parvu: ne donăm cetăţeniile noastre către fraţii basarabeni aflaţi închişi. Un gest foarte frumos. Radu Moraru: Da. Foarte interesant. Un alt subiect: se pare că sunt un milion de voturi trucate. E posibil să fie atât de mare? Victor Roncea: Noi evaluam la 300 de mii, dar cine ştie? Radu Moraru: Şi mulţi spun că trebuie listele verificate, nu renumărarea voturilor. Dar renumărarea voturilor presupune şi verificarea listelor. Victor Roncea: Dar ar putea vi lansata alegeri anticipate. La ce mod? Dacă asa-zisa opozitie şi-ar depune mâine mandatele. Dacă îşi depune “opozitia” mandatele, Voronin cu partidul lui nu pot guverna singuri. Dacă vor cu adevărat asta, sa si le depuna, daca nu, nu. Vom vedea zilele urmatoare. Radu Moraru: Interesant. „Când văd în ce hal au fost trataţi aceşti oameni mă întreb cum de nu se sesizează Protecţia Internaţională a Omului?” Am mai primit un mesaj: „Dacă Voronin se consideră moldovean, de ce vorbeşte în limba română?” Alexandru Căutiş: Păi el a spus în repetate rânduri, chiar în ziua alegerilor: „Nu dau declaraţii în limba română”. Radu Moraru: Dacă eu am înţeles tot ce a spus el şi el înţelege ce spun eu, înseamnă că noi nu vorbim româneşte, ci vorbim moldoveneşte. Victor Roncea: Şi atunci să facem Moldova Mare, sa ne integram in Moldova. Radu Moraru: Vrem să ne integrăm în Moldova si vrem sa votam in Moldova. Spune cineva, Cătălin din Braşov „Trec des prin Moldova şi să ştiţi că habar nu au să vorbească româneşte. Doar în Chişinău se vorbeşte ceva româneşte, aşa că nu vă mai chinuiţi să îi salvaţi, că nu vor. Când vin în România vorbesc numai ruseşte, chiar dacă ştiu şi româneşte, iar în sufletul lor sunt mai aproape de Rusia decât de România”. Olimpian Ungherea: Nu este aşa. Victor Roncea: Am auzit un analist zilele trecute afirmând că „Ce tot aveţi cu basarabenii, când ştim noi prea bine că ei nu au niciun respect faţă de români şi nu sunt ospitalieri”. Ei bine, acel analist – din grupul treninguristilor – nu a fost niciodată în Basarabia. La fel si cu mesajul anteror. E o magarie! Alexandru Căutiş: Trăim şi marota aceasta, că românii sunt ospitalieri, dar ei să ştiţi că chiar sunt ospitalieri. Ei la petreceri pun tot pe masă, scot tot ce au mai bun. Radu Moraru: Şi în Moldova noastra. Dar atenţie, hai să o luăm altfel, să zicem că e aşa. Dar eu întreb aşa, noi ne-am solidarizat şi cu studenţii chinezi. Până la urmă sunt nişte tineri acolo care îşi dau viaţa pentru limbă, pentru libertate. Olimpian Ungherea: Aş vrea să vă rog ceva, să nu trecem prea uşor peste o idee care mie mi se pare extrem de importantă, emisă de Victor Roncea: Opoziţia din Moldova. Dacă am spus clasa politică românească şi am blamat-o, pentru că nu a luat o atitudine, dar eu am mari îndoieli că aceasta “Opoziţie”, care a reieşit din actualele alegeri din Republica Moldova renunţă la ciolănel de dragul cetăţeniei, de dragul libertăţii, de dragul tinerilor din piaţă. E o chestie genială. Să urmăriţi în emisiunile următoare reacţia Opoziţiei. Radu Moraru: Şi eu m-am temut de asta, dar ştiţi unde nu stă în picioare chestiunea asta? Amintiţi-vă de Germania Democrată. L-au dat jos pe Honeker, a venit Egon Krentz. Nemţii nu au plecat acasă, au rămas în stradă şi i-au zis lui Egon Krentz, pa, noi nu asta vrem. Nouă nu ne-a ieşit. Dar Victor Roncea, ia gândeşte-te la generaţia aceasta „internet”. Păi dacă noi eram generaţia aceasta în ’89… aceşti copii au o forţă mai mare decât aveam noi în ’89. Victor Roncea: Au acces la informaţie curata. Radu Moraru: Păi dacă noi eram tinerii ăştia de astăzi economiseam 10 ani din viaţa fiecăruia dintre noi. Victor Roncea: Foarte adevarat! Alexandru Căutiş: Discursul lui Ion Iliescu din zilele acelea din Piaţa Universităţii a avut aceleaşi teme pe care le-a avut discursul lui Voronin acum. A spus fascişti şi a spus grupuri plătite. Radu Moraru: Da, atunci erau legionari. Alexandru Căutiş: Dar cum îşi poate imagina că poţi să plăteşti 30 de mii de tineri? Ce să le dai? Cu ce să îi aduci, ca să mănânce bătaie în piaţă? Radu Moraru: Nu pot înţelege, aşa cum nu ne-am înţeles nici pe noi părinţii noştri. Ne spuneau: stai aici, unde pleci? Păi mă duc pentru libertate. Ce libertate!? Stai mă! Cuţitul la os a ajuns la aceşti tineri. Alexandru Căutiş: După ce a murit Valeriu Boboc, au ieşit în piaţă oameni maturi, pentru că atunci şi-au dat seama că e o problemă. Radu Moraru: Mai e o dramă şi a moldovenilor noştri, care stau aici de ani de zile. Noi am primit sute, mii de emailuri. Nu îşi pot lua cetăţenia, deşi sunt căsătoriţi, au copii, au cariere aici. Victor Roncea: Sunt sute de mii de cazuri… Alexandru Căutiş: Oameni remarcabili care nu îşi pot lua cetăţenia. Nu ne referim la unii care vin în piaţă să vândă fierbătoare. Sunt oameni cu facultate, care lucrează în televiziuni. Victor Roncea: Sunt tragedii care se petrec la frontieră. Sunt sate cu români din România, căsătoriţi cu românce de peste Prut care trebuie să treacă din 3 în 3 luni graniţa. Şi să stea peste Prut 3 luni de zile, lăsându-şi copiii aici. E inuman. Românii au devenit mai discriminaţi decât străinii care obţin cetăţenie română. Olimpian Ungherea: Intelighenţia sovietică are şi astăzi oameni bine implantaţi în structurile de comandă, unele chiar în relaţia externă cu paşapoarte, cu treburi. E un adevăr. Radu Moraru: Adică acest proces a fost deliberat… Alexandru Căutiş: Inteligenţa lor combinată cu corupţia din România. Radu Moraru: Sugeraţi că a fost şi un plan de frânare pentru a se acorda cetăţenia? Victor Roncea: A fost un plan de blocare a cetateniilor. În perioada guvernării lui Adrian Năstase s-au dat doar 4 cetăţenii. Radu Moraru: 4 cetăţenii? Victor Roncea: Da. Si cine credeţi ca au fost beneficiarii? Familia lui Serafim Urechean (*). Radu Moraru: O singură familie a primit cetăţenia română? Victor Roncea: Soţia, copilul, ginerele. A fost un blocaj total timp de patru ani. După care a venit guvernarea amestecată… Radu Moraru: Pot să îl rog pe bloger-ul Adrian Năstase să răspundă? Victor Roncea: Da. De ce nu? Radu Moraru: Domnule Adrian Năstase, în calitatea dumneavoastră de mare bloger, campion mondial la blogul dumneavoastră, fost ministru de externe, fost premier al României, mare diplomat, având în vedere că v-aţi pronunţat pe dosarul dumneavoastră şi pe minciunile preşedintelui, pronunţaţi-vă puţin şi pe această temă, solidarizaţi-vă cu aceşti tineri din Moldova şi spuneţi-ne de ce pe perioada mandatului dumneavoastră aţi acordat doar 4 cetăţenii? Poate că e doar o intoxicare. Victor Roncea: A fost un blocaj total care nu s-a schimbat nici după venirea noii guvernări PNL-PD-L, nici până în ziua de astăzi. E adevărat, nu se mai dau 4-5, se dau 150, poate 300, dar sunt sute de mii care asteapta. În câţi ani îşi vor primi aceşti români cetăţenia naturală? Radu Moraru: Dar dacă a fost şi o frână din partea Uniunii Europene? Victor Roncea: Nu, acesta a fost un pretext. Suntem un stat suveran, nimeni nu ne poate impune să nu facem dreptate unor cetăţeni români. Olimpian Ungherea: E opera negativă a unora dintre noi. Victor Roncea: E adevărat că sunt discuţii şi la ora actuală, poate România să primească 4 milioane de cetăţeni? Să le ofere această cetăţenie? Eu cred ca da. E o datorie! Alexandru Căutiş: Eu am în familie un caz. Cumnatul meu e căsătorit cu o fată din Republica Moldova, au doi copii. În nenumărate rânduri au venit în Bucureşti, au stat pe la… a fost umilit. El român, trebuia să dovedească că relaţia lor e solidă, deşi aveau doi copii, erau căsătoriţi. Victor Roncea: Pe de altă parte, birocraţia din România e oribilă. Li se cer acestor tineri documente de la primăriile comuniste de peste Prut prin care să dovedească că s-au născut cu numele de Cojocaru. Când ajung acolo, dacă doreşte funcţionarul, li se dă o adeverinţă dupa mult timp. Si ce practică este în Republica Moldova, de schimbare a numelui, conform rusificarii. Cojocaru devine Cojocari, după tradiţia rusească. Se intorc la Bucuresti cu aduce această transcriere, după care persoana e trimisă înapoi pentru că s-a greşit o literă. Şi asta continuă ani de zile. Alexandru Căutiş: Iar în anticamera centrului în care se dădea viza se spunea „nu mai scăpăm de moldovenii aceştia împuţiţi”. Şi erau studenţi. Nu meritau un astfel de tratament. Radu Moraru: Dar pe de altă parte, nu avem nicio cultură. Timp de 20 de ani, fără să ne dăm seama, am fost intoxicaţi de un curent în care să îi vedem ca pe nişte paria ai societăţii. Şi aşa e. Am stat şi m-am gândit. Adevărul este că… ce boicot aveau cântăreţii lor aici în România? La un moment dat Televiziunea naţională nu îi mai difuza. Domnul Ion Iliescu ar putea să răspundă de ce? Nu vi se pare ciudat că nici foşti preşedinţi nu au reacţionat? Victor Roncea: Au reacţionat, dar în mod mârşav. Ion Iliescu a pus ieri pe blog o scuză cu ce vorbeam mai devreme, neunirea României cu Basarabia, invocând pretextul puterii Rusiei. Dar stai puţin: ai fost 11 ani preşedinte! Nu ai făcut Unire în ’90, când semnai ultimul tratat cu URSS, dar după aceea, 11 ani, ce ai facut? Totul este o minciună. Noi ştim de la politicienii basarabeni care s-au dus la el în birou şi au spus „suntem gata să ne unim”. Deci ei ne cereau unirea şi Ion Iliescu nu a vrut. După oare Constantinescu ce a făcut? A semnat tratatul cu Ucraina, prin care jumătate din Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta, ca si Insula Serpilor, au fost date unui stat străin, a doua oara dupa Pactul Hitler-Stalin. Radu Moraru: Atunci nu puteau, erau speriaţi, erau fricoşi, dar astăzi, când s-au răcit, ei nu mai sunt nimic în ţara asta, sunt foşti preşedinţi, sunt nişte staturi. Oamenii i-au votat la un moment dat, au avut încredere în ei. Nu a ieşit unul să spună public nici Constantinescu, nici Ion Iliescu. Victor Roncea: Au ieşit cu declaraţii pe la colţuri. Ion Iliescu pe blog şi Constantinescu a dat şi el declaraţie că Traian Băsescu nu vine cu nicio soluţie. Uite că vine: cetăţenia română, dar susţineţi-l. Să vedem că toate partidele se solidarizează cu acest proiect şi mâine votează legea. Radu Moraru: „Sunt din Basarabia. Vă mulţumesc că sunteţi alături de noi. M-a bucurat mult discursul preşedintelui Traian Băsescu, lucru de care avem nevoie acum. Sigur că noi avem nevoie de altă imagine. Voronin nu ne reprezintă. Chiar dacă lăcomia nu îl lasă să renunţe, noi considerăm că în scurt timp va fi nevoit să renunţe. Nici Rusia nu îl mai suportă. Mai suntem foarte indignaţi de faptul că, după toate stricăciunile produse în Parlament, fiul lui va avea de câştigat. Asta e una din dovezile că la comanda lui s-au provocat vandalismele. Dar de agresiunile produse faţă de tinerii manifestanţi nu ne mirăm. A şi zis Voronin într-un discurs la TV Moldova 1. Mă gândeam că va fi linişte, dar nu a fost să fie. Dar dacă voi vreţi aşa, să colaborăm altfel, vom colabora. Se ştie că vorbim de bloguri, site-uri şi sigur că sunt păreri pro-Voronin şi cel mai sentimental lucru mi s-a părut când o tânără a scris cu litere mari MĂI, CHIAR NU ÎNŢELEGI CĂ NE DOARE SUFLETUL? Ne doare pe toţi sufletul pentru ţara noastră”. Mult mai poeţi moldovenii. Victor Roncea: Sigur ca da: Eminescu! Radu Moraru: „Multă vină are Voronin pentru că s-a ajuns unde s-a ajuns, dar nu cred că e normal să fie aruncată toată vina pe el. Nu el este cel care a bătut, torturat, electrocutat copiii ăia, ci acei oameni poliţişti. Pe ei cine îi pedepseşte? Să zicem că Voronin e prins în cele din urmă. Acei oamenii scapă? Numai de aia, că e ordin de sus, le dă dreptul să facă aşa ceva?” Pleacă Voronin, evident sunt luaţi la întrebări şi respectivii după. Dar mie mi s-a părut, şi cu asta aş încheia, din discursul preşedintelui reiese că ar avea informaţii că s-a cam terminat, i s-a terminat pista lui Voronin. Victor Roncea: Eu aş vrea să ne gândim că e Săptămâna Patimilor şi oricât de mult ar încerca aceşti comunişti să crucifice tinerii români de acolo, ei chiar şi prin moarte, ulterior vor învia cu neamul nostru reintregit in ceruri. Olimpian Ungherea: Pentru că suntem în Săptămâna Patimilor, este săptămâna suferinţei, dar şi a iertării, eu zic aşa, că noi, românii, românii de pretutindeni, iertăm, dar totodată avertizez că zilele regimului comunist de la Chişinău sunt numărate. Pentru acest regim totalitar numărătoarea inversă a început. Alexandru Căutiş: Eu am zis ce am avut de zis, aş vrea să fie un moment de apreciere pentru aceşti tineri, să ne ridicăm toţi 4 în picioare şi să îi aplaudăm. Radu Moraru: Ii aplaudăm! Hai România!
(Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)
* Este vorba de Hotărârea Guvernului României 622, din 29 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 6 iunie 2003, semnată de premierul Adrian Năstase, ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu, ministrul de Externe Mircea Geoană şi ministrul de Interne Toma Zaharia, potrivit căreia se acordă cetăţenia română pentru Urechean Larisa – soţia lui Serafim Urechean, Pohilă Violeta – fiica lui Serafim şi a Larisei ca şi lui Pohilă Oleg, ginerele fostului primar de Chişinău, Serafim Urechean actual “opozant” (vezi si foto)
PS: Vladimir Voronin a anuntat ca ii da azi replica lui Traian Basescu, la orele 21.35, intr-o transmisie Tv. Interesant ca a durat atata timp scrierea replicii si, la fel de interesant, faptul ca initial transmisia era anuntata pentru 19.45…
Chisinau, 15 apr/Agerpres/ – Dupa moartea primului tanar, Valeriu Boboc (vezi video), ministrul adjunct de interne al Republicii Moldova, general-maiorul Valentin Zubic, sustine intr-un interviu acordat miercuri RIA Novosti, ca tanarul Ion Tabuleac, in varsta de 22 de ani, despre care presa de la Chisinau a scris ca a fost aruncat fara suflare in curtea Spitalului de Urgenta, avand coastele rupte, rani adanci in regiunea tamplelor si un picior fracturat, nu a murit snopit in bataie de politisti, ci ‘s-a sinucis’.
In interviul acordat agentiei ruse de presa, generalul Zubic afirma ca nu exista niciun fel de ‘grupuri secrete’ de politisti in civil care ar ridica de pe strada oameni, in special, tineri suspectati de participare la actiunile de protest din data de 7 aprilie, care au degenerat in violente. Aceasta declaratie survine in contextul in care pe Youtube circula numeroase inregistrari facute cu telefoanele mobile, in care ‘baietii in civil’ rasucesc maini, brutalizeaza tineri pe cale de a fi arestati.
De altfel, cazul lui Ion Tabuleac, a doua victima a represaliilor regimului Voronin in urma protestelor de la Chisinau, a fost semnalat presei de cadrele medicale de la Spitalul de Urgenta, care au declarat pentru publicatia Jurnal de Chisinau ca trupul neinsufletit al baiatului a fost aruncat in curtea institutiei dintr-o masina alba marca Niva, apartinand Ministerului Afacerilor Interne.Tatal tanarului, Semion ´abuleac, a relatat presei de la Chisinau ca ‘fiul sau avea coastele frante, un picior rupt, rani adanci in regiunea tamplelor’. Certificatul de deces constata insa ca moartea baiatului a survenit in urma unei traume toracice.
Potrivit ministrului adjunct de interne, Ion Tabuleac ‘s-a sinucis’, probabil ca si celalalt tanar ucis in bataie de politie, Valeriu Boboc, de 23 de ani, casatorit si cu un copil. §i acesta avea urme de lovituri, coaste rupte si o plaga adanca la cap.In absenta ziaristilor straini, care au fost impiedicati sa-si exercite in conditii normale meseria sau au fost expulzati, autoritatile de la Chisinau incep ‘sa-i sinucida’ pe tinerii ucisi in bataie de politie, concluzioneaza Jurnal de Chisinau.
OSCE: raport confidential despre rele tratamente aplicate unor protestatari arestati in cursul recentelor violente din Republica Moldova
Viena, 15 apr /Agerpres/ – ntr-un raport confidential al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa /OSCE/ se afirma ca fortele de securitate din Republica Moldova au incalcat drepturile omului aplicand rele tratamente unor protestatari arestati in cursul violentelor ce au avut loc din cauza rezultatelor disputate ale alegerilor parlamentare, transmite miercuri din Viena agentia Reuters. In raportul intocmit de misiunea OSCE in Republica Moldova se afirma ca organizatia ”a verificat unele reclamatii” si cauta sa obtina accesul in inchisori si o audienta la procurorul-sef in legatura cu afirmatiile referitoare la comiterea de abuzuri.Politia din Republica Moldova a arestat circa 200 de persoane in cursul protestelor opozitiei liberale prooccidentale dupa alegerile din 5 aprilie castigate de comunisti. Miercuri a inceput o renumarare a voturilor din ordinul Curtii Constitutionale, la cererea presedintelui republicii, comunistul Vladimir Voronin.
In raportul sau, OSCE afirma ca organizatii neguvernamentale internationale si jurnalisti au relatat in cursul saptamanii trecute despre o serie de abuzuri postelectorale comise de autoritatile de la Chisinau.Abuzurile se refera la rele tratamente in cazul protestatarilor arestati, conditii inumane de detentie, tortura, represalii impotriva mass-media, expulzarea unor jurnalisti straini, potrivit raportului.n raportul confidential al OSCE se afirma ca cel putin o persoana a murit in cursul violentelor, din cauza inhalarii de fum, potrivit autoritatilor, dar, conform opozitiei, din cauza abuzurilor politiei in timpul detentiei. In timp ce politia moldoveana afirma ca Valeriu Boboc a fost gasit mort intr-o piata centrala la 7 aprilie, familia acestuia spune ca a aflat despre moartea lui abia pe 10 aprilie si ca trupul neinsufletit prezenta urme de violente, se mentioneaza in raport. O organizatie antitortura din Republica Moldova a intervievat detinuti care au afirmat ca au fost batuti cu bastoane, recipiente din plastic cu apa, cu pumnii si cu picioarele, se mai spune in raportul OSCE.Potrivit organizatiei, 25-28 de persoane arestate au fost tinute intr-o celula de numai opt metri patrati, cu acces limitat la apa si grupuri sanitare.
Biroul primarului orasului Chisinau, Dorin Chirtoaca, reprezentantul unuia din cele trei principale partide de opozitie din Republica Moldova, a facut sa circule imagini cu detinuti prezentand echimoze. n raportul OSCE, care a circulat in randul reprezentantilor celor 56 de state membre ale OSCE, se afirma ca avocatilor li s-a interzis accesul in inchisori pentru a-si vizita clientii si ca au fost interogati fara asistenta juridica.
Autoritatile moldovene au respins acuzatiile referitoare la abuzuri, se precizeaza in raportul confidential al OSCE.n incidentele in care au fost implicate mass-media, cel putin 20 de jurnalisti romani si trei membri ai unei echipe de televiziune georgiene au fost impiedicati sa intre in Republica Moldova, se afirma in document.Din 7 pana pe 10 aprilie, politia din Republica Moldova a fost filmata cum ataca mai multi jurnalisti, care relatau despre demonstratii si actiunile fortelor de ordine, si cum distrugea materialele filmate de catre presa. Cel putin trei jurnalisti au fost arestati, fiind ulterior eliberati, afirma OSCE.Evgheni Golosceapov, seful filialei din Republica Moldova a organizatiei Amnesty International, a declarat pentru Reuters ca ”un mare numar de abuzuri au fost comise de catre autoritati”. ”O multime de oameni ne-au spus ca au fost batuti in arestul politiei”, a afirmat Golosceapov.
Comunistii au obtinut la alegerile din 5 aprilie 49,48 % din voturi si 60 de mandate. Trei partide de opozitie, de larga orientare proromaneasca, au totalizat 35,34 % si 41 de mandate si cer noi alegeri, invocand fraude cu listele electorale.Voronin, care doreste strangerea relatiilor cu Occidentul, dar si dezvoltarea legaturilor ce dateaza de mult timp cu Rusia, a afirmat ca protestele au facut parte dintr-o incercare de lovitura de stat si au fost puse la cale de Romania vecina, care are aceeasi mostenire lingvistica si culturala cu Republica Moldova.Romania dezminte insa aceste acuzatii, conchide Reuters. AGERPRES/(Angela Sarbu)
UPDATE: Voronin cere amnistierea tuturor persoanelor care au participat la actiunile din 7 aprilie
Chisinau, 15 apr/Agerpres/ – Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a facut apel miercuri la amnistierea tuturor participantilor la manifestatiile postelectorale de la 7 aprilie si la suspendarea tuturor proceselor judiciare impotriva acestora, precizand insa ca aceste masuri nu ii vizeaza pe criminalii recidivisti.
April 23rd, 2009 
VR 
Revoluţia fără eroi
Posted in Uncategorized 
Tags: 
