Posts Tagged ‘Sfantul Constantin Brancoveanu’

Procesiune impresionantă pentru cinstirea moaştelor Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu şi a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cum a fost acum 80 de ani, pe 21 mai 1934. FOTO GALERIE și VIDEO

Procesiunea din 21 mai 1934 – sabia Voievodului Constantin Brâncoveanu

21 mai 1934, Bucuresti – Procesiunea reînhumarii moastelor domnitorului Constantin Brancovenau în Biserica Sfântul Gheorghe Nou de catre Patriarhul Miron Cristea – tot atunci se implineau 220 de ani de la martiriul domnitorului

Procesiunea cu Moastele Sfantului Martir Constantin Brancoveanu 21 Mai 2014

Sfantul Constantin Brâncoveanu si cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, au fost martirizati în urma cu 300 de ani, in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1714, aceasta fiind chiar ziua de naştere a Domnitorului, care împlinea 60 de ani, cat şi ziua onomastică a sotiei sale, Maria Brancoveanu, a amintit PF Patriarhul Daniel in prelegerea de luni, 19 mai, de la Ateneul Roman, unde i-a conferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” Doamnei Lidia Stăniloae, fiica marelui teolog si mucenic al temnitelor comuniste, Parintele Profesor Dumitru Staniloae.

UPDATE: Vedeti aici o FOTO GALERIE cu imagini de la procesiunea de azi.

In cadrul aceluiasi eveniment, concertul Bucuria Învierii dedicat cinstirii Femeilor mironosiţe, Patriarhul a informat ca sfintele moaşte ale Voievodului martir Constantin Brâncoveanu, deshumate recent, pe 15 mai 2014, au fost aşezate într-o raclă strălucitoare, confecţionată din argint aurit, cu mare măiestrie, de maicile de la Mănăstirea Pasărea. Aceasta racla (foto dreapta), realizata prin strădania Preasfințitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, impreuna cu cea confectionata pentru Sfânta Ecaterina, Sfântul Paisie și Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț, au fost sfintite ieri in Paraclisul istoric al Patriarhiei, de PF Daniel.

Craniul Sfantului Martir Brancoveanu purtand gaura sulitei in care a fost ridicat dupa decapitare - via Roncea Ro

Dupa cum s-a anuntat, in sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu și oseminte depuse în formă de cruce. Patriarhia Romana a informat ca echipa de cercetare condusa de arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu a fost completată prin prezenţa a doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru și dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer. Astfel,  domniile lor au putut vedea  osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu și  au observat următoarele: „Craniul aparține unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforații de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuțit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”. Aceste observații sunt în concordanță cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu și cu observațiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932. Spre cinstirea Sfantului martir Brancoveanu, astazi, 21 mai, la fel ca in urma cu exact 80 de ani, va avea loc o procesiune impresionanta.

Sfintii Imparati Constanin si Elena si Mantuitorul la Biserica de hram de langa Cismigiu

Evlavia este dublata prin faptul ca la 21 mai în fiecare an Catedrala Patriarhală din Bucureşti îşi sărbătoreşte si ocrotitorii, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Iata programul manifestarilor, transmis de Biroul de Presa al Patriarhiei:

De la ora 7:00 va avea loc scoaterea în procesiune a raclelor cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. De la ora 7:30 la 9:15, preoţii şi diaconii Catedralei patriarhale vor oficia în altarul de vară al Catedralei patriarhale slujba acatistelor sfinţilor amintiţi. De la ora 9:30 va fi oficiată Sfânta Liturghie, săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar la 12:30 va avea loc premierea câştigătorilor Concursului naţional „Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine“.

De la 13:15, în Sala „Europa Christiana“ din Palatul Patriarhiei vor avea loc premierea câştigătorilor Concursului naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“ şi vernisarea expoziţiei cu lucrările realizate de aceştia.

De la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.

Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul GheorgheNou” (în jurul orelor 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, eveniment pe care il puteti vedea in fotografiile de epoca de mai jos, obtinute de la Biserica unde se afla mormantul Sfantului Martir Brancoveanu, voievod martir care este si patronul spiritual al miscarii Pro Vita ortodoxe, infiintata de Ioan Alexandru in urma cu 24 de ani. Incepand de azi, moastele vor fi puse spre inchinarea dreptcredinciosilor.

In urma cu 80 de ani, sedinţa Sfântului Sinod din data de 30 noiembrie 1934, prezidată de Patriarhul Miron Cristea, consemna evlavia românilor pentru Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu lansând ideea canonizării acestuia. Dumnezeu a rânduit ca acest act de canonizare să se întâmple în anul 1992, în zilele de păstorire ale Patriarhului Teoctist (1986-2007), cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Teoctist,

din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Bucureştilor,

Mitropolit al Munteniei si Dobrogei

şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prea iubitului cler şi dreptcredincioşilor crestini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă şi pace de la Dumnezeu, Parintele luminilor, iar de la noi patriarhiceşti binecuvântări.

┼ Bineplăcut lui Dumnezeu şi de mare folos duhovnicesc pentru credincioşi este a cinsti cu laude pe cei care, pentru nevoinţele şi vredniciile lor în viaţa pământească, după trecerea la cele veşnice s-au numărat în randul sfinţilor. Pomenind aceste vase alese ale Duhului Sfânt, dreptcredincioşii Sfintei noastre Biserici preamaresc pe Dumnezeu de la care vine tot ajutorul şi fară de care nimeni nu se poate împărtăşi de darurile cele multe şi felurite ale virtuţilor.

┼ Drept aceea, luând aminte la faptele virtuoase ale binecredinciosului voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a cârmuit cu crestinească înţelepciune vreme de 25 de ani Ţara Românească, întemeietor de artă şi cultură românească, ridicând, înnoind sau înzestrând multe biserici, mănăstiri şi alte aşezăminte, miluind pe cei săraci, ajutând cu prisosinţă Sfintele Biserici Ortodoxe surori de aproape sau de mai departe şi mai presus de toate acestea învrednicindu-se a primi moarte mucenicească pentru dreapta credinţă, împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul său, Ianache.

┼ Smerenia noastră împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, purtând grija de folosul duhovnicesc al credincioşilor încredinţaţi nouă spre arhipăstorire şi, pe de altă parte, ţinând seama de cele arătate de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor; drept aceea, urmând rânduiala canonică şi sinodală şi chemând în ajutorul nostru puterea celui Preaînalt,

Hotărâm:

┼ Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu, împreună cu fiii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache să fie cinstiţi cu sfinţii în ceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 16 august, fiind înscrişi în sinaxar, în carţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii noastre .

┼ Mai rânduim să se tipărească viaţa, slujba şi icoana acestor sfinţi martiri, care să fie primite cu evlavie de către dreptmăritorii crestini, iar chipurile acestora să fie zugrăvite şi aşezate la loc cunoscut alături de cele ale altor sfinţi de neam român, în bisericile ce se vor construi sau reînnoi de acum înainte.

┼ Spre deplina statornicire a celor pe care le-am rânduit în chip canonic, întărim cu semnăturile noastre actul de faţă, ca tomos patriarhal şi sinodal de canonizare, adică de aşezare în rândul Sfinţilor Martiri, a celor acum pomeniţi, spre a-l aduce la cunostinţa evlaviosului cler şi a dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române.

Dat în Bucureşti, în anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea

Culegere de date istorice și fotografii realizată de Preot Paroh Dr. Emil Nedelea Cărămizaru

Hristos a Inviat!   Procesiunea din 21 mai 1934 – cu osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu

Procesiunea din 21 mai 1934 – osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu

Procesiunea din 21 mai 1934 – sabia Voievodului Constantin Brâncoveanu

Procesiunea din 21 mai 1934 – scoaterea sicriului cu osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu

Roncea.Ro

Frumusetile Ortodoxiei. Mega Ison – Portal de muzica psaltica, muzica bizantina, muzica brancoveneasca

Mintuitorul inconjurat de Sinoadele ecumenice - SucevitaMega Ison

Mega Ison este numele unei cîntări didactice atribuită de Predania Bisericii Sfîntului Ioan Cucuzel (sec. 13).

Acest spaţiu virtual este dedicat exegezei notaţiilor muzicii byzantine, adică operaţiunii de trecere dintr-o notaţie în alta.

megaison @ gmail . com

Partea I

Erezia iconoclastă

(gr. eikon – chip, înfățișare, icoană și klasma – a distruge)

Răzvrătirea iconoclastă – ura faţă de cunoaşterea revelată prin chipuri – a apărut întâi în secolul al VI-lea, cu privire la imaginile vizuale. Departe de a fi o formă de apofatism, iconoclasmul reapare sub forma unui atac faţă de imaginile muzicale, însă e identică, în substanţa şi în manifestarea ei, cu forma anathematisită în sec. VIII. Cleric sau mirean, iconoclastul modern pare că nu mai suportă felul de rugăciune al Sfinţilor, vrând mai degrabă să se roage fie fără nici un fel de artă bisericească (fără psaltică şi chiar fără imnografie), fie mai degrabă cu muzica, pictura şi poezia heterodoxă, ba chiar cea atee, decât cu cea a Sfinţilor.

Cîntarea de mai sus, interpretată de grupul de psalţi “Nectarie Schimonahul” din Bucureşti la Floriile anului 2005, e foarte cu putinţă să fi fost ultima cîntare bisericească pe care voievodul şi Mucenicul lui Hristos Constantin Brîncoveanu (in portretul de la Manastirea Sinai mai jos) a ascultat-o în viaţa aceasta, cu puţin mai înainte de arestarea sa de către turci în Săptămîna Patimilor anului 1714.

Portretul-voievodului-Constantin-Brîncoveanu-1696-Mănăstirea-Sinai-pozat de P Filotheu

Între otomani și bizantini. Muzicile la încoronarea domnului

1. Ceremonialul de la Constantinopol

Cum de pe la jumătatea veacului al XVI-lea Ţările Române intrau sub jurisdicţia Imperiului Otoman, este de la sine înţeles că privilegiul desemnării noului principe nu mai aparţinea elitei nobiliare şi ecleziastice locale ci Sublimei Porţi.

Macarie Ieromonahul este ctitorul tiparului psaltic în limba română, poate cel mai important traducător de muzică şi unul din cei mai desăvîrşiţi compozitori şi muzicieni pe care i-a avut vreodată poporul român.

Prin bunăvoinţa unui membru al grupului Byzantion, am obţinut o copie digitală a studiului dedicat Ieromonahului Macarie în anul 1908 de părintele Niculae M. Popescu (1881-1963), una din cele mai strălucite minţi ale acestei ţări din ultimul secol.

[Ultima variantă a acestui material se află pe saitul Mănăstirii Petru Vodă]

Mihalache Moldoveanul este unul din cei mai puţini cunoscuţi compozitori şi traducători români de la sfîrşitul veacului al XVIII. Lucrările sale sunt, cele mai multe dintre ele, cvasi-necunoscute, atât cercetătorilor, cât şi psalţilor de astăzi. Am încercat să creionez o primă listă a lor.

The following list is far from being complete. Therefore, any information about a certain edition will be most welcome. If you know any printed Byzantine music of this period not in the following list, please communicate us. Doubly so as will be welcome any digital copy of it (scanned preferred). Thank you.

1820 Anastasimatarion of Petros Peloponnisios. Editor: Manuil Petros Ephesios. Publishers: Petros Ephesios and Anton Pann.

Lista cronologică a cărţilor de muzică psaltică în limba română, tipărite în România între 1820 şi 2014

Lista de mai jos este foarte departe de a fi completă. Pentru aceea orice informaţie privitoare la o anume ediţie va fi bine primită. Dacă cunoaşteţi vreo tipăritură psaltică ce nu se află în lista de mai jos, vă rog să o comunicaţi. Cu atît mai mult va fi binevenită orice copie digitală a sa (de preferat scanare).

Părintele Macarie Ieromonahul (1750-1836), în prefaţa Irmologhionului lui Petru Lampadarie, tradus de sfinţia sa în româneşte şi tipărit în 1823 la Viena, făcînd o istorie a muzicii psaltice româneşti de pînă la el, la paginile 9-10 inserează următorul text:

“Şi iarăşi cu mult mai încoace, în zilele fericitului întru pomenire dascalului Şărban Protopsaltul, fiind cel mai desăvîrşit şi cel mai vestit dascal al vremii aceiia dintre greci, Anastasie Rapsaniotul, cu socoteală ca să-şi găsească…

De-a lungul secolelor se cunosc mai multe notaţii muzicale:

– notaţia ecfonetică (sec. 4 – 13), folosită iniţial pentru lecţionare, adică Profetologhion, Evanghelie şi Apostol. Spre sfîrşitul secolului 13 lecţionarele încetează să mai fie împodobite cu această notaţie;

– notaţia tip Chartres (sec. 9-12) (în imagine stihira Ἡ σοφία τοῦ Θεοῦ, τῆς ἑορτῆς…), din care a evoluat notaţia condacară şi notaţia znamenny;

– notaţia rotundă (aghiopolită) (sec.

Trimiteţi feedback

Vedeti si Frumusetile Ortodoxiei. Cantari la Simpozionul International de Muzicologie Bizantina 2013: Polihroniu pentru Mihail Sturza Voievod, Canonul Sfintilor Martiri Brancoveni si Toata Suflarea (pasapnoarie). VIDEO

Monahul Filotheu: Sfantul Constantin Brâncoveanu nu a fost mason. Nici Horea, nici Closca, nici Tudor. Ultimele cuvinte ale martirului: “Copiii mei, fiti cu curaj; am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta; să ne mântuim cel putin sufletul…”


,,Copiii mei, fiti cu curaj; am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta; să ne mântuim cel putin sufletul, spălându-ne păcatele în sângele nostru !” – Ultimele cuvinte ale lui Constantin Brâncoveanu reproduse de Anton Maria Del Chiaro, secretarul domnului

“Mor pentru Naţiune!” – Ultimele cuvinte ale lui Horea

“Acuşi îi scoatem noi şi pe ei de aici şi-i alungăm la dracu’!” – Closca despre unguri la momentul prinderii

“Vreti să mă omorâti? Eu nu mă tem de moarte. Eu am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Mai înainte de a fi ridicat steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am îmbrăcat în cămasa morţii!” – Tudor Vladimirescu la momentul prinderii

După cum ştim, prima lojă masonica s-a întemeiat la Londra, în 1717. Sf. Constantin Brâncoveanu a fost omorît la 15 August 1714, aşadar cu trei ani mai devreme. După el s-au instalat domnii fanarioţi, care au venit cu alţi secretari şi cu alte obiceiuri. Del Chiaro, secretarul voieevodului, nu era un puşti în 1714, chiar dacă în 1718 a publicat cartea cu titlul Revoluţiile Valahe. Dar nici titlul, nici conţinutul cărţii nu au absolut nici o legătură cu doctrina masoneriei si kominternului. [ https://www.scribd.com/doc/6627437/Anton-Maria-Del-Chiaro-Revolutiile-Valahiei ] Mai multe date “oficiale” găsiţi aici: https://www.masonicforum.ro/ro/nr3/rommod.html. Practic, deşi aici nu scrie, se afirmă în altă parte că italianul Carra care ar fi trecut prin Galaţi la 1734, AR TREBUI SĂ FIE una şi aceeaşi persoană cu Anton Maria del Chiaro (care aproape sigur era trecut în lumea cealaltă la 1734). Şi uite aşa, un italian care vizitează Ţările Române este confundat în mod voit cu secretarul voievodului, iar Sfîntul Mucenic declarat mason. Nesimţire şi obrăznicie grosolană.

Precum zicea si Eliade, indivizii ăştia nu au nici un soi de scrupule în a-şi atribui tot ce se întîmplă valoros şi de a mistifica adevărul. Ei, chipurile, niciodată nu crează o schismă, o sectă, ci rămîn pururi membri ai Bisericii, chiar dacă, prin credinţa lor, sînt cu totul în afara ei. Şi am înţeles, studiind documentele lor, că mint cu neruşinare. Spre exemplu, Leon Geuca episcop de Husi, mitropolitul Dionisie Lupu, episcopul Amfilohie si episcopul Gherasim Clipa sînt declaraţi masoni doar pentru că ştiau italiană ori franceză, ori ambele (unii dintre ei au şi tradus şi chiar publicat cărţi din aceste limbi). Dar atunci episcopii erau aproape în exclusivitate aleşi dintre călugării de neam boieresc, iar în epocă boierii aveau obiceiul să-şi înveţe odraslele limbi străine. Dar de la a cunoaşte o limbă străină pînă la a fi într-o lojă este distanţă uriaşă. Gherasim Clipa traduce în 1787 o carte a unui abate francez pe nume Perault, numită Taina Francmasonilor şi Taina Mopşilor (ms. rom. 951 de la BAR), tocmai pentru a-i da pe faţă pe indivizii din această specie josnică, aşa cum şi spune în prefaţă, adică să ştie cititorul cărţii cum să-i recunoască.

Alte minciuni de aceeasi speta: “După unele surse Horea si Tudor Vladimirescu au fost francmasoni”. De parcă dacă ar fi fost, ar mai fi fost omorîţi, unul de curtea imperială austriacă, unde ereticii aceştia se infiltraseră de o bucată de vreme (pentru ca: “în Transilvania, miscarea francmasonică a parvenit pe filieră austriacă.”), iar celălalt de grecii eterişti, declaraţi masoni. După părerea mea, amîndoi sînt Sfinţi Mucenici şi merită canonizaţi. Sînt suficient de multe elemente pentru amîndoi care să confirme sfinţenia vieţii lor, după cum se poate găsi în studiile serioase ce li s-au dedicat.

“Premizele creării si întemeierii unei veritabile francmasonerii moderne românesti, încep la Paris în anul 1820, cînd în loja “Ateneul Străinilor” sunt initiati fiii de boieri trimisi la studii în străinătate”. Aha! Apoi urmează o listă de fii de boieri şi paşoptişti notorii. Dar e o problemă chiar şi aici, anume că nici unul din cei din listă nu a ajuns student la Paris înainte de 1835. Practic acesta este anul în care se poate vorbi de prima lojă românească, şi aceea la Paris.

Manuscrisul ierodiaconului Gherasim, ajuns mai apoi episcop, de la 1787, are doar menirea de a oferi mijloace de recunoaştere, aşa cum şi autorul francez al cărţii a intenţionat. Un lucru e sigur: la 1793, cînd un oarecare ieromonah pe nume Agathon îl defaimă pe Sfîntul Paisie de la Neamţ, numindu-l înşelat şi farmazon, cuvîntul din urmă era în conştiinţa monahală şi aproape sigur a tuturor creştinilor de atunci drept o ocară ruşinoasă. Aşadar, deşi se auzise despre aceşti indivizi, un lucru e sigur, din ceea ce am studiat: PÎNĂ LA 1848 (anul întoarcerii paşoptiştilor de la studii) NU EXISTĂ NICI O INFORMAŢIE SERIOASĂ DESPRE EXISTENŢA VREUNEI LOJI ÎN ŢĂRILE ROMÂNE.

M. Filotheu

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova