Marko Bela l-a inlocuit cu succes pe extremistul anti-roman Ladislau Tokes la ultimul congres al UDMR, inainte de desfiintarea organizatiei neguvernamentale ilegale structurate strict pe criterii etnice, anti-europene. Chiar daca nu a fost prezent la congres, Tokes se afla pe primul loc pe lista UDMR pentru europarlamentare, urmand sa intre, dupa alegeri, direct in Grupul PPE, spre disperarea romanilor. In lipsa acestuia, pentru ca nu mai avea cu cine sa joace clasicul circ de-a ulii si porumbeii, presedintele UDMR, extremistul anti-roman Marko Bela, a declarat ca nu este de acord cu acordarea cetateniei romane unui milion de romani de peste Prut. Capul UDMR a spus sambata la Congresul de la Cluj al formatiunii sale para-politice ca nu aceasta este cheia solutionarii relatiilor dintre Romania si Republica Moldova. La congres “Cat am tot ocolit chestiunea dublei cetatenii la vremea respectiva ca nu cumva sa tulburam pacea sufleteasca a romanilor, si iata ca acum seful statului ridica acut posibilitatea acordarii cetateniei romane unui milion de moldoveni“, a spus cu tupeu politicianul penal (Apropo, ce se mai aude cu ancheta DNA? S-a ingropat?!), comparand ungurii cu “moldovenii”, adica practic confirmand “nationalitatea” inventata de Stalin si Voronin basarabenilor. “De altfel, eu consider deosebit de problematica aceasta chestiune si nici nu sunt de acord cu ea, fiindca, in opinia mea, nu aceasta este cheia solutionarii relatiilor romano-moldave, dar iata ca, dintr-odata, se vorbeste despre asta”, a afirmat liderul UDMR aservit intereselor antiromanesti ale Rusiei si Ungariei Marko crede ca Bucurestiul a gresit in trecut in relatiile cu Chisinaul, iar acum lucrurile “se razbuna”, transmite Mediafax si Ziare.com. Dupa prima remarca despre “moldoveni”, Marko Bela a continuat cu amenintarile la adresa Romaniei aducand in discutie, dupa modelul sau rusesc, Vladimir Putin, comparatia Transilvania-Kosovo-Transnistria: “Degeaba maturam totul sub covor, caci mai devreme sau mai tarziu aceste probleme ne vor covarsi. Am convingerea ca Romania, in trecut, a abordat gresit chestiunea Republicii Moldova, nu a pus accent adecvat pe ea nici in relatiile cu Rusia, si acum lucrurile se razbuna. Chiar daca nu exista vreo analogie, asa cum nu a existat nici in cazul Kosovo, aceste invataminte trebuie trase si cu privire la relatiile romano-ungare”. In continuare, Marko Bela a sustinut ca e nevoie de o Europa a regiunilor, nu a statelor. El a spus ca nu e firesc ca membrele UE sa fie dispuse sa cedeze atributii Bruxelles-ului, dar nus si regiunilor sau in mod special comunitatilor etnice.
Maghiara, limba obligatorie pentru romani
UDMR trebuie sa munceasca ‘zi de zi’ pentru recunoasterea limbii maghiare ca limba oficiala la nivel local si regional, a declarat la Congresul UDMR, presedintele executiv al formatiunii politice, Kelemen Hunor. El a spus ca politica UDMR trebuie sa se axeze ‘pe dorintele si asteptarile maghiarilor din Transilvania’. In acest context, el a spus ca politicienii maghiari trebuie sa munceasca pentru utilizarea neingradita a limbii materne, ‘nu doar in familie sau la scoli, ci si in rezolvarea problemelor cotidiene – in institutii, spitale, chiar si la tribunal’, publica Ziare.com.
Frunda a pregatit introducerea maghiarei in “spatiul public” pe sub mana, la Consiliul Europei
Culmea! In calitatea sa de “sef al delegaţiei române” la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), senatorul UDMR Gyorgy Frunda vrea să supună dezbaterii la sesiunea de primăvară a acestui organism european un proiect de protocol referitor la “standardele minimale în domeniul minorităţilor”, transmitea Antena3. Documentul, care s-ar vrea o anexă la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, se referă la dreptul de apartenenţă la o minoritate, dreptul de exprimare, dezvoltarea identităţii naţionale, dreptul nelimitat la folosirea limbii materne în viaţa publică şi în cea privată, dreptul la asociere şi la reprezentare politică a minorităţii. Frunda a afirmat că va propune aceste proiect ca anexă la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în sesiunea de primăvară a APCE, care va începe peste cateva zile, în 27 aprilie. Proiectul de protocol stabileşte standarde minime referitoare la reprezentarea proporţională a minorităţii la nivel local, regional şi naţional, dreptul la autonomie culturală şi diferite modele de autonomie existente la nivel local sau regional. “Este un proiect de protocol-anexă la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Dacă se admite ca protocol la Convenţie, atunci da, devine obligatoriu pentru ţările membre ale Consiliului”, a precizat Frunda, adăugând că acest document ar putea deveni un instrument juridic al Curţii Europene a Drepturilor Omului. Senatorul a explicat că reglementarea drepturilor minorităţilor este în prezent foarte diferită în ţările membre ale Consiliului Europei, unele dintre acestea nerecunoscând minorităţile naţionale, cazul Franţei. “Francezii nu cred că vor chiui de bucurie şi nici nu mă vor pupa. Dar minoritarii mă vor susţine în mod cert şi va exista şi o susţinere din partea multora. Sunt conştient că e o procedură lungă, nu se va adopta în două-trei luni de zile, dar trebuie început şi cred, sunt convins, că va fi adoptat “, a precizat Frunda. Senatorul are nevoie de semnăturile a zece parlamentari din cinci ţări membre, care trebuie să aparţină la două grupuri politice pentru a putea depune acest proiect la sesiunea APCE.
Doamne, fereste! Poate se trezeste si statul si Senatul roman si-i retrage sefia delegatiei tarii noastre acestui inamic versat al Romaniei!
După cum aflam la sfârşitul săptămânii trecute din „flash“-urile agenţiilor de presă – serviciile noastre de informaţii erau în „week-end“ – la Bruxelles au fost lansate cele mai dure şi grave acuzaţii care au putut fi auzite până acum împotriva României, conducătorilor săi politici şi administraţiei centrale.
Aşa cum suntem deja obişnuiţi, actul de înalta lipsă de patriotism şi non-civism paneuropean aparţine unor acuzatori de serviciu împotriva Romåniei, pe care Liga Mondială a Revizioniştilor Unguri i-a înregimentat în Uniunea Democrată a Maghiarilor din Romånia. Numele lor nu este demn de a fi menţionat. Stoicii urmaşi ai internaţionaliştilor marxişti, aflaţi într-o permanentă negare a statelor naţionale, fundamentate pe unitatea popoarelor care au edificat sistemul politic democratic din istoria contemporană, continuă să lucreze, cånd adânciţi în conspiraţii, cånd la lumina reflectoarelor carelor de reportaje, împotriva a tot ceea nu exprimă propria lor concepţie, opinie şi voinţă. Adică, printr-o ancestrală intoleranţă faţă de drepturile şi libertăţile altora, ei se manifestă şi se autodefinesc în spaţiul public şi instituţional politic european ca extremişti naţionalist-revizionişti. La numai cåteva zile după ce preşedintele Romåniei constata, în termeni mai mult sau mai puţin adecvaţi, dar care exprimau pe fond o realitate, profunda discriminare etnică a romånilor, minoritate naţională în propria lor ţară, procurorii Ligii Mondiale a Revizioniştilor Unguri, au lansat în Parlamentul Europei grava şi abominabila acuzaţie de genocid etnic săvårşit de statul romån împotriva cetăţenilor săi de naţionalitate maghiară. Somat să se explice, unul dintre acuzatori s-a întors în mormåntul de acum 90 de ani al Imperiului Austro-Ungar şi a încercat să manipuleze cu statistici din 1920 încoace. Cine nu ştie că în arsenalul diversiunii politice se operează cu trei categorii de minciuni: minciuna adevărată, adevărul mincinos şi „adevărul statistic“?! Am susţinut că procurorii neorevizionişti nu sunt decåt fideli urmaşi ai înaintaşilor cominternişti, adică a celor care, în numele internaţionalismului de gen marxist, specia stalinistă, şi-au făcut o profesie de credinţă din continua subversiune contra edificiului statal-naţional al Romåniei. Ca să nu rămån doar în planul declarativ al afirmaţiilor mele, fie-mi şi mie permis să mă întorc puţin în istorie. Nu în cea din 1920, ci mai aproape, în 1948. Iată ce raporta, la 25 septembie 1948, ministrul Franţei în Romånia, Pierre Charpentier: „Excelenţei Sale Domnului Robert Schuman, ministru al afacerilor străine, (…) Pentru Moscova, subliniază informatorul meu, poporul romån constituie o erezie etnică şi politică, aşezat de-a curmezişul «marii slave» care se revarsă în jurul lui.(…) Nu este nici o îndoială că pentru toţi ungurii (…) pentru cei din Budapesta ca şi pentru cei din Romånia, problema Transilvaniei nu este definitiv tranşată; ei nu au renunţat niciodată şi nu vor renunţa vreodată la această provincie. Or, «ungurii» ocupă acum – şi asta din 1944 încoace – o poziţie nesperată în statul romån. Unele dintre principalele posturi de comandă se găsesc în måini maghiare.(…) Lichidarea, la instrucţiunile Moscovei, a Partidului Naţional Ţărănesc, cu temelie transilvană, le-a adus mari servicii. Ministrul de Finanţe, Vasile Luca, însărcinat cu probleme religioase în Biroul Politic al Partidului Comunist, este «ungur» şi catholic… Cu ajutorul lui Luca… al grupului din jurul lui Stoian, ministru al Cultelor, Takacs, ministru al Naţionalităţilor, Szico, Szentmiklosi, deputat, prieten intim al Monseniorului Marton, care, în ciuda opoziţiei faţă de regim, rămåne pe locul lui – ungurii proiectează lichidarea elementului catolic romånesc din Transilvania, în acelaşi timp cu lichidarea, pe plan religios, a Bisericii Catolice Unite… Este ciudat să vezi… cum pe motive naţionale, catolicismul maghiar se aliază azi cu comunismul… pentru a lupta împotriva Romei, care susţine mişcarea unită“. Oare istoria ne joacă farse, domnilor?! Cu ce dovezi susţin astăzi acuzatorii neorevizionişti ai Romåniei „genocidul paşnic“ împotriva ungurilor cetăţeni romåni? Să-i cităm: „(…) mă refer… la crearea Episcopiei romåne ortodoxe în secuime, ori la clădirea în ultimii 20 de ani a aproape 2000 de biserici romåneşti. Numai la Oradea au fost clădite 16 sau 17 biserici ortodoxe întru marea slavă a Domnului!“ „(…) dacă sunt trei sau patru familii romåneşti într-un sat din Bihor sau Satu Mare se şi clădeşte o biserică ortodoxă romånă. Vorba aceea, încă nu sunt broaşte, dar se face lacul unde ele să poată sări. Ceea ce se întåmplă în realitate este o încercare continuă de fragmentare a unităţii satelor şi aşezărilor maghiare“. O altă afirmaţie foarte gravă din rechizitoriul susţinut la Bruxelles cere „oprirea distrugerii intenţionate a economiei din zona secuiască!“ Nu ne putem abţine să nu exclamăm: „Curată nesimţire, cåtă lipsă de ruşine!“ În aproape două decenii de participare la guvernare, aleşii maghiarilor nu s-au îngrijit decåt de propria lor chiverniseală. S-au îmbogăţit peste noapte, călcånd lege după lege, ori făcånd legea dupa voia lor, într-o antinaţională alianţă transpartinică a grupurilor de interese nelegitime, cerşind favoruri după favoruri. Apoi, şi-au pus averile la adăpost în bănci străine. Acum, cånd nu mai sunt ministeriabili şi numeroasele robinete ale jafului, mitei, corupţiei, evaziunii fiscale, spălărilor de bani şi ale altor mari înfruptări din bani publici nu mai curg, ci doar picură, pe ici, pe colo, prin administraţiile locale, „patrioţii“ unguri udemerişti şi civici văd dezastrul care l-au produs şi tot ei îl deplång. Asta chiar că este de domeniul antologiei crimelor politice! La punctele 9 şi 10 ale rechizitoriului revizionist sunt iterate: „Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective“ şi „Autonomia teritorială a ţinutului secuiesc“, iar ca posibile soluţii ar trebui transpusă negocierea între palestinieni şi evrei pe baza principiului „pace contra teritorii“. „Pentru susţinerea unui asemenea principiu şi aplicarea sa în practică, avem nevoie de un sprijin internaţional şi, în special, de sprijinul Unga-riei“, mai spun agenţii subversiunii contra Constituţiei Romåniei. Modelul Kosovo. Din nou, fără comentarii! Bazaţi pe concepţie greşită despre democraţie, raporta ministrului său, la 31 martie 1947, consulul Franţei la Cluj, Gabriel Richard, că ungurii nu se îndoiesc de succesul revendicărilor lor. Consulul Franţei ne-a lăsat şi un avertisment. „Romånii şi ungurii au un dicton comun: „Sångele apă nu se face, care nu se aplică nicăieri mai bine ca în Transilvania (…) şi ne temem că slabele rezultate obţinute prin perseverenţă ar putea fi pierdute brusc într-o zi, la prima perspectivă a realizării prin violenţă a unui ideal la care ungurii nu au rezistat niciodată în decursul istoriei lor“. Astăzi, societatea infomaţională globalizată dă neorevizioniştilor arme mai puternice decåt violenţa fizică brutală, arme în care ideile şi cuvintele ce le exprimă pot avea efectul rachetei nucleare teleghidate. General de brigadă (r) Aurel I. Rogojan de la Inceşti-Bihor
Săptămâna trecută, chiar de Valentine’s Day, doi tineri adolescenţi italieni, un băiat şi o fată, au trăit coşmarul vieţii lor. Au avut ocazia să afle ce înseamnă violenţa şi brutalitatea unor fiare maghiare. Cei doi au fost agresaţi în Roma, în cartierul Appio Latino, după care au fost duşi cu forţa pe un teren viran din Parcul Caffarella. Aici, tânăra de 14 ani a fost violată, iar prietenul acesteia, de 16 ani, a fost călcat în picioare şi apoi legat, după care cei doi tineri au mai fost şi jefuiţi de către doi conaţionali de-ai lui Lazslo Tokes, preşedintele de onoare al UDMR şi conducător din umbră al Partidului Civic Maghiar. Brutele, violatorii de la Roma, se numesc Isztojka Loyos şi Karol Racz şi sunt maghiaro-ţigani de origine, aşa cum era şi Romulus Mailat – primul „român“ care a făcut vâlvă în Italia. Şi cei care l-au asasinat pe Marian Cozma la Veszprem fac parte din acelaşi neam. În Ardeal, există peste 200.000 de ţigani care, la recensăminte se declarau „maghiari“ şi care sunt votanţi-cheie pentru UDMR deoarece, fără voturile lor, nu ar mai avea loc în Parlament mogulii partidului etnic. Cei doi violatori unguri sunt ardeleni din judeţul Braşov, din satul Jasz, unde, la ultimul recensământ, cea mai mare parte a ţiganilor s-au declarat „maghiari“. În aceeaşi zi în care tinerii adolescenţi italieni cădeau pradă satrapilor maghiari, europarlamentarii UDMR Sogor Csaba şi Iuliu Winkler au înaintat Preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering o Petiţie adoptată la adunarea de la Sfântu Gheorghe din 8 februarie 2009, care conţine cele mai dure şi grave acuzaţii auzite vreodată la Bruxelles împotriva României. Laszlo Tokes, candidat pe primul loc pe lista comună UDMR-PCM pentru alegerile europarlamentare din 10 iunie, accentuînd punctele de vedere UDMR conţinute în Petiţie, a afirmat public că maghiarii sunt supuşi unui „genocid paşnic“. Pastorul a reclamat, anul trecut, pe adresa preşedinţiei, lipsa „reprezentărilor adecvate“ la adresa maghiarilor din România, cerându-i oficial preşedintelui României angajarea la Cotroceni a Smarandei Enache, vicepreşedinte PNL şi fostă activistă PCR. Tokes cerea pentru Smaranda un fel de post de comisar însărcinat cu sporirea privilegiilor minorităţii maghiare. Pentru cine nu îşi mai aduce aminte de martie 1990 şi de românul Cofariu, căsăpit de unguri la Târgu Mureş, trebuie să readucem în memorie faptul că Smarandei Enache i se datorează prezentarea acestuia ca maghiar, în presa străină, dezinformare reluată la nivel mondial. S-a imprimat, astfel, în conştiinţa publică de atunci, ca şi de acum, imaginea „bestialilor români, care au produs victime între maghiari (sau italieni)“. Faptul că ulterior s-a dovedit că victima a fost românul Cofariu nu s-a mai aflat, aşa după cum, astăzi, nu s-a aflat şi comentat nici măcar în presa română faptul că actualii criminali sunt (şi) de origine maghiară. Dezinformarea tip „Smaranda Enache“ a funcţionat şi acum, după 20 de ani de la evenimentele din martie 1990. Agresorii violatori de la Roma – Isztojka Loyos şi Karol Racz, au fost desemnaţi drept români, deşi se vedea foarte bine după nume că sunt unguri. Calificarea lor drept ţigani este superfluă câtă vreme nimeni nu a putut produce un „ţiganometru“ care să identifice nivelul de sânge ţigănesc din sânge. Pretutindeni în lume oamenii îşi definesc naţionalitatea în raport cu limba. Numele celor două bestii de la Roma sunt nume de botez şi de familie maghiare, cei doi sunt unguri înainte de toate. Unguri ca şi Tokes, unguri ca şi Marko Bela, unguri ca şi fiul Smarandei Enache, care poartă nume ungu-resc. Întrebarea care se pune acum, este dacă există vreo legătură între tactica hoţului care strigă „prindeţi hoţii“, folosită de Tokes şi UDMR – acuzaţiile de genocid aduse României, punerea la zid a românilor în Italia şi în Europa şi implicarea unor conaţionali de-ai pastorului Tokes, criminali şi violatori de teapa lui Mailat, Isztojka Loyos şi Karol Racz în înfierbântarea campaniei antiromâneşti la nivel european? În termeni tehnici, ce ni se aplică acum este un stigmat creat prin stereotipie dar şi cu mijloace specifice războiului imagologic, una din „specialităţile“ celebrului teoretician italian Roger Muchielli… https://www.curentulro/
Comentarii (1) Tehnica “tapului ispasitor”
One of famous study of Muchielli -“Psychology of the Publicity and Propaganda” – describe how to use modern technology to condition the masses. “You have to create the right awareness with the people you want to mobilize, based on a feeling of indignation, indignation towards an enemy, an enemy which is taken as a scapegoat by using various techniques in order to create this feeling of indignation, and also hatred against this enemy”. etc romanii/tiganii unguri cu buletin romanesc, folosesc transformarii Romaniei si romanilor in “scapegoat”. intrebarea este, cui prodest? Italiei, politicienilor de stanga sau de dreapta din Italia, Europei satula de propriile principii, dupa ce le-a impus, prin sanctiuni (vezi Hadareni) Romaniei? Cine poate da un raspuns si cine poate aborda metodologic noile cadre ale “razboiului imagologic”? Mai ales care sunt radacinile acestei operatiuni, deoarece stigmatizarea romanilor are deja o istorie “europeana” – ne amintim istoriile cu copii din orfelinate, cu asa zisa persecutie a minoritarilor – unguri si tigani, cu povestile invaziei tiganilor in Germania, Irlanda, Marea Britanie. Cine a promovat suprapunerea romi – romani, Romania – Rromanes? De ce cu ani in urma Jirinovski, cunoscut pentru calitatea sa de purtator de cuvant a liniei vechiului KGB, a definit public teoria care devine azi axioma la nivel european: romanii = tigani. A dat acesta in urma cu zece ani un fel de semnal, a transmis un mesaj Romaniei, din partea Moscovei, pentru a ne atentiona ce ne asteapta si pentru a obtine din partea Romaniei o anumita reactie? De ce nu face nimeni o analiza serioasa asupra mecanismelor si istoricului acestei stereotipii, sau stigme cum zice autorul articolului. A da milioane de dolari pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in Italie – program ridicol al MAE, de anul trecut, (intrati pe site-ul lor, razi de mori, cica a crescut cu 18 la suta nivelul de apreciere pozitiva a romanilor in Italia, ca urmare a cheltuirii a vreo sase milioane de dolari, dati unei agentii de PR, prietena a liberalilor) este echivalent cu a arunca un pahar cu apa peste un incendiu. De ce nu se cauta sursele situatiei de acum si de ce nu se definesc mijloace reale de contracarare a agresiunii la nivel imagologic, daca avem de-a face cu asa ceva? Scris de Muchielli junior
UDMR şi-a propus definirea unei zone exclusive de control economic şi politic – concentrată în câteva judeţe româneşti precum Harghita, Mureş, Covasna, Satu Mare şi Cluj. În aceste zone, prioritar, au fost înfiinţate, de-a lungul anilor, câteva mii de fundaţii şi asociaţii „non-profit“, dar extrem de profitabile pentru liderii UDMR. Zona a fost „îndesită“ instituţional de păienjenişul de firme, fundaţii şi asociaţii reprezentând recipiente de colectare a fondurilor pentru baza economică şi politică maghiară. „Centrala“ este Clujul, locul de unde se va lansa noua platformă politică a UDMR. În Cluj, din cele 1.253 de fundaţii şi aproximativ 1.500 de asociaţii locale, în jur de 600 de fundaţii şi alte câteva sute de asociaţii sunt controlate de UDMR. Pe aici vin banii de la Budapesta, subiect care a mai fost prezentat în „Curentul“, recent.
Rolul central al Clujului. Grupul Eureka
În cadrul UDMR s-au conturat două grupări puternice, una formată din liderii mai vechi ai Uniunii şi alta din tinerii promovaţi imediat după alegerile din 2004. Geografic, în UDMR, gruparea tinerilor s-a concentrat în zona Clujului, în timp ce gruparea „bătrânilor“ Verestoy Attila – Tackacs Csaba – Gyorgy Frunda domină fieful tradiţional din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Clujul are un rol-cheie, axial, aici fiind concentrată şi activitatea Grupului Eureka, o organizaţie „non profit“, care se ocupă însă şi de afaceri şi politică, al cărei lider politic, la vedere, este Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004-iunie 2007, cercetat în mai multe dosare grave penale – printre altele şi într-un dosar de trădare şi spionaj al reţelei Stanchev-Benyatov. Gruparea reţelei Eureka susţine interesele celor mai influenţi oameni de afaceri maghiari din Transilvania şi promovează liderii UDMR din judeţul Cluj. Acţionarii societăţii Group Eureka SRL sunt şi membri ai Asociaţiei Întreprinzătorilor Eureka (AIE), alimentată prin suveica de transferuri financiare ale celor peste 70 de firme în care sunt implicaţi aproximativ cincisprezece importanţi oameni de afaceri maghiari din Cluj.
„Schumacher“ intră pe turnantă
Liderul formal al noii voci politice care se conturează în UDMR este fostul ministru Zsolt Nagy, introdus în firmele grupului Eureka, prin intermediul unui interpus, respectiv prin partenera de afaceri a fratelui său, Nagy Karoly, cel care derulează cele mai importante afaceri ale familiei. Nagy Karoly, fratele fostului ministru al Comunicaţiilor, este asociat în societatea Galopp SRL Târgu Mureş, cu fostul ministru al Lucrărilor Publice, Borbely Lasylo, cu Szepessy Laszlo, mâna dreaptă şi directorul de cabinet al preşedintelui UDMR, Marko Bela, şi cu Kelemen Attila. Nagy Zsolt, numit în conversaţiile intime de către şeful său, celebrul spion aflat în libertate – Stamen Stanchev – „Schumacher“ sau „Schumi“, face parte dintr-un cerc mai vast cu activitate anti-românească condus la vedere de Arpad Paszkany, lider informal al Grupării Eureka. Paszkany controlează reprezentanţele locale ale firmelor Opel şi Chevrolet, este administratorul companiei Polus şi reprezentant în România al holdingului Trigranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Arpad Paszkany este unul dintre cei mai puternici jucători din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local şi Polus. Arpad Paszkany a căpătat notorietate după preluarea clubului de fotbal CFR, devenit club fanion al maghiarilor. La finalul anului 2008, Paszkani l-a numit pe Nagy în funcţia de director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, companie care gestionează grupul de firme deţinute de către Paszkany. Fostul ministru este manager de proiect pentru viitorul Cartier al Tineretului care va fi construit de Polus Real Estate.
„Televiziunea Ardealului“, pe spatele MCTI
Pe lângă proiectele imobiliare al lui Paszkany, Nagy Zsolt mai are încă o activitate importantă, coordonarea proiectului unei televiziuni a maghiarilor. Banii vin de la guvernul Ungariei prin fundaţia „Janovics Jeno Alapitvany“ – condusă de Nagy Zsolt, care mai este implicat şi în conducerea Fundaţiei „Communitas“, organizaţie care a introdus în România sute de milioane de forinţi prin fundaţia Illyes Kozalapitvany, Centrala de la Budapesta a fundaţiilor UDMR, creată special de către guvernul ungar ca interfaţă cu maghiarii de peste hotare. Viitoarea televiziune a Ardealului, ce îşi are deja sediul la Târgu-Mureş, va emite 24 de ore din 24 şi va acoperi circa 85% din teritoriul Ardealului graţie retransmisiei terestre, introducerii pe cablu şi pe platformele digitale. Miza înmulţirii aparatului mediatic a fost urmărită constant în activitatea lui Nagy la MCTI, acesta instalând un număr însemnat de platforme digitale cu precădere în zonele cu maghiari, tocmai pentru a uşura intrarea şi audienţa viitoarei televiziuni maghiare a Ardealului. Imediat după ce UDMR a obţinut portofoliul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Budapesta „s-a activat“ oferind fonduri importante în vederea lansării televiziunii maghiarilor şi pentru alte programe media destinate maghiarilor. Prin Nagy, Budapesta a primit acces în anumite zone şi sectoare strategice din cadrul ministerului.
MCTI – baza de contact a Budapestei
Au fost semnate o serie de memorandumuri şi protocoale avantajoase iar dezvoltarea colaborării cu autorităţile maghiare a fost prioritară. Contactele lui Nagy cu Executivul de la Budapesta s-au concretizat într-o serie de parteneriate bilaterale, cel mai important fiind Memorandumul de cooperare şi de înţelegere în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu autorităţile ungare. Acordul propunea printre multe altele „realizarea unor proiecte care să faciliteze dezvoltarea societăţii informaţionale locale, prin activitatea coordonată a minorităţii maghiare din România“, iar pentru punerea în aplicare a măsurilor, Nagy s-a întâlnit în numeroase rânduri cu omologul său maghiar, Kovacs Kalman, sau cu Ferenc Gyurcsany, prim-ministrul Ungariei. În baza acestui Memorandum, pe parcursul anului 2007 au fost înfiinţate aproape 100 de puncte de acces la Internet „e-Transilvania“, în judeţele cu minoritate maghiară. Fondurile s-au rulat prin ONG-ul ministrului Nagy Zsolt, fundaţia Janovics Jeno Alapitvany, al cărei scop principal este administrarea televiziunii maghiare a Ardealului. Sub conducerea lui Nagy Zsolt, activează, ca membri ai fundaţiei, liderii UDMR Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor şi Gasparik Attila. Această poziţie dominantă arată rolul important al tânărului Nagy în noul curent politic din UDMR. Înfiinţarea noului post de radio şi a viitorului post TV coordonat de Nagy Szolt şi finanţat de Budapesta reprezintă primul pas spre consolidarea unui grup de interese bine consolidat, ce va lansa o nouă platformă politică, formată din politicieni şi oameni de afaceri maghiari, care vor fi susţinuţi de noul Trust media.
„Străpungerea“ Transilvaniei
Conglomeratul imobiliar, economic şi politic din Cluj, concentrat în jurul Grupului Polus, va fi susţinut direct de Trustul media, deplasând Centrala UDMR către inima Transilvaniei, în dreptul viitoarei autostrăzi care va asigura un flux economic major către şi dinspre Budapesta. În următorul deceniu, mediul economic al Ardealului va fi unul complementar Ungariei, realizându-se, astfel, unul dintre principalele deziderate ale politicii externe maghiare, scop definit încă de acum zece ani de fostul ministru de Externe Geza Jeszenski: „în fapt, urmărim ca Transilvania să devină un spaţiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor în graniţele lor existente înainte de Trianon“. Organizarea internă a UDMR, prin Consiliul Reprezentanţilor – un fel de miniparlament, şi crearea unor direcţii regionale cu rol executiv, care se ocupă de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultură, de învăţământ – ce imită activitatea ministerelor, arată deja intenţia organizării maghiare de tip statal pe teritoriul României. În Secuime s-a trecut de mult la utilizarea vechilor sigle şi embleme din timpul ocupaţiei hortiste, în consilii şi primării se foloseşte exclusiv limba maghiară, la întruniri şi sărbători se cântă imnul de stat maghiar, deci, de facto, funcţionează „insule de autonomie“ cu atribute statale, ce străpung „frontiera internă“ a României. Referendumul „Ţinutului Secuiesc“ din martie, promovat de 24 de consilii locale, urmăreşte doar oficializarea stării de fapt. În viitor, planul Jeszenski se va consolida treptat, pe fondul surpării autorităţii statului român în Transilvania. Scris deGeorge Roncea
de George DAMIAN La Parlamentul European, Sogor Csaba si Iuliu Winkler au declansat ofensiva de primavara printr-o petitie adresata presedintelui legislativului european, Hans-Gert Pottering. O petitie dura, care prezinta o imagine catastrofala a maghiarimii din Romania: modificare fortata a componentei etnice, militarizare a regiunilor locuite de maghiari, excluderea maghiarilor din autoritatile locale. Toate cele de mai sus sunt practic acuzatii de nerespectare a tratatelor internationale la care Romania este parte.
O tactica mai veche: actualul europarlamentar de la Budapesta, Tabajdi Csaba, acuza Romania in vara anului 1989 ca detine arme nucleare pe care intentioneaza sa le foloseasca impotriva Ungariei – pe modelul detinere de arme de distrugere in masa, invazie pentru eliminarea dictatorului. Solutia din petitia Sogor-Winkler: recunoasterea si extinderea drepturilor colective plus autonomia teritoriala pentru tinutul secuiesc. Aici recunoastem “modelul Kosovo”. La nivel international sunt recunoscute doua forme de autodeterminare: prin secesiune si prin respectarea drepturilor minoritatilor. Petitia de mai sus, cerand “drepturi colective” se indeparteaza de drepturile minoritatilor si se apropie usor de secesiune.
Contre romano-maghiare in Parlamentul European Laszlo Tokes a condamnat la Parlamentul European, “omogenizarea si romanizarea Transilvaniei prin metoda schimbarii artificiale a proportiilor etnice”, informeaza Mediafax.”Dupa alegerile din toamna din Romania si dupa formarea Guvernului – la fel ca in Slovacia – si in Romania…
SCRISOARE DESCHISĂ Domniei Sale, Domnului Traian BĂSESCU, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Membrii Despărţământului ASTRA „Covasna-Harghita”, întruniţi în Adunare Generală, cu participarea Prea Sfinţitului Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, , a conducerii centrale a ASTREI şi a membrilor Consiliului Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, apreciază prezenţa Domniei Voastre în judeţul Covasna şi poziţia corectă pe care aţi exprimat-o în legătură cu realităţile din această zonă. Relevând tranşant lipsa de fundament legal şi de finalitate a demersurilor politice anticonstituţionale ce vizează autonomia teritorială a aşa zisului „Ţinut Secuiesc” şi readucând discursul politic între limitele cadrului constituţional, v-aţi onorat înalta demnitate de garant al respectării Constituţiei României şi de Preşedinte al tuturor cetăţenilor români, indiferent de naţionalitate. Mărturisim şi pe această cale dorinţa şi speranţa de bună convieţuire şi conlucrare între români şi maghiari, pe fundamentul comun al coeziunii creştine şi al convieţuirii multiseculare, dar nu putem să nu fim îngrijoraţi văzând încrâncenarea cu care liderii maghiari încearcă cu tot dinadinsul, prin tot felul de acţiuni (apeluri patetice, fluturaşi în cutiile poştale, chemări la mitinguri de protest a „întregii suflări maghiare”, aprinderea de „focuri secuieşti”, arborarea de „steaguri secuieşti” pe edificii oficiale ale statului, iniţierea de referendumuri, ş.a.), să-i incite pe concetăţenii noştrii de etnie maghiară împotriva autorităţilor române, pentru motive închipuite: cum că ar urma să fie discriminaţi şi oprimaţi prin schimbarea funcţionarilor maghiari din conducerile autorităţilor judeţene de stat – consecinţă firească, dacă se va produce – a neaccederii UDMR în noul Guvern; cum că şeful statului i-ar fi jignit pronunţându-se conform Constituţiei României împotriva autonomiei teritoriale, ori că statul român ar duce o politică de „populare controlată” a „regiunii secuieşti” cu români în scopul „modificării componenţei etnice”, ş.a.m.d. Întrucât o bună parte din faptele autorităţilor locale conduse de UDMR de discriminare etnică a românilor, au fost înlesnite de lacunele şi ambiguităţile legislaţiei în vigoare, care au fost exploatate sub pretextul că „dacă legea nu interzice expres, înseamnă că permite”, solicităm Guvernului şi Parlamentului României, amendarea legislaţiei prin texte normative clare şi neechivoce, care să interzică explicit şi sub sancţiuni ferme faptele anticonstituţionale şi discriminatorii ce s-au manifestat până în prezent, cum ar fi: condiţionarea ocupării funcţiilor în administraţie de cunoaşterea limbii maghiare; arborarea pe clădirile oficiale sau în spaţii publice a altor drapele şi însemne decât cele prevăzute de lege; încălcarea flagrantă a jurământului depus la investirea în funcţie de demnitari, aleşi şi funcţionari publici; nesocotirea statutului constituţional al limbii române de unică limbă oficială în administraţia publică, ş.a. Cerem să se pună capăt politicii UDMR, de menţinere deliberată în izolare, înapoiere şi subdezvoltare economică a judeţelor Covasna şi Harghita, în care şi noi ne trăim viaţa, dusă până în prezent în scopul de a se putea pretexta că e nevoie de autonomie teritorială deoarece statul român ar fi vinovat de dezinteres şi defavorizare a zonei noastre în raport cu restul ţării. Cerem să nu mai fim marginalizaţi şi discriminaţi ca români în România europeană a mileniului III . Dorim ca miniştrii din Guvernul României şi parlamentarii români să vă urmeze exemplul şi să vină cât mai des în zona noastră, pentru a cunoaşte nemijlocit realităţile şi a găsi soluţii legale şi corecte pentru problemele cu care ne confruntăm cei care trăim aici împreună, români şi maghiari. Reprezentanţii societăţii civile româneşti, Vă solicită, Domnule Preşedinte, continuarea întrevederilor începute în urmă cu un an la Covasna, care s-au dovedit benefice şi dătătoare de speranţă pentru revenirea la normalitate în interesul general al bunei convieţuirii în această parte de ţară. Sfântu Gheorghe, Din încredinţarea participanţilor la Adunarea din 14 februarie 2009, Av. Ioan SOLOMON
(Huiduirea declaraţiei lui Băsescu este cam pe la minutul 3:25) Relatarea unui extremist maghiar: La 8 februarie a avut loc la Sfântu Gheorghe cea mai amplă manifestare populară de când UDMR a intrat în opoziţie şi maghiarii au început rând pe rând să-şi piardă oamenii în instituţii centrale şi locale ale statului. În jur de 6000 de oameni au cerut printre altele respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate. Această manifestare a venit şi ca răspuns la declaraţia anti-autonomie a preşedintelui Traian Băsescu. Ştiri detaliate despre manifestaţie puteţi citi la Mediafax, Hotnews, Realitatea TV, Cotidianul, Gardianul, etc.
În acest post aşi dori să redau cititorilor noştrii Petiţia adresată Preşedintelui, Gurvernului şi Parlamentului European. Reamintesc faptul că petiţia în sine nu aparţine nici de UDMR, nici de PCM, nici de bisericile istorice maghiare care au organizat marşul de protest. Petiţia va fi înmânată sus numitelor instituţii în numele tuturor participanţilor la această manifestare. Eu personal în general sunt de acord cu petiţia (în afară de unele nuanţe care cred că sunt exagerate), dar asta nu îi obligă cu nimic pe ceilalţi 3 membrii ai blogului, care îşi pot exprima personal acordul, sau dezacordul, în general opinia în comentarii dacă doresc. La acelaşi lucru vă invit şi pe voi, stimaţi cititori ai blogului nostru.
PETIŢIE
Către Preşedinţia României Către Guvernul României Către Parlamentul European
Noi, participanţii la marea adunare din Sfântu Gheorghe am constatat după alegerile parlamentare o amplificare a atitudinii antimaghiare venită atât din partea guvernului, cât şi din partea preşedintelui României, Ţinând cont că autonomia Ţinutului Secuiesc are rădăcini încă de mai multe secole, Amintindu-ne că şi la naşterea statului Român modern autonomia Ţinutului Secuiesc a fost garantată prin actul de unire, care şi în vremurile întunecate ale comunismului – chiar cu drepturi ştirbite – a existat, Luând în considerare formele de autonomie existente în Uniunea Europeană, cât şi drepturile colective ale comunităţilor minoritare, care susţin convieţuiera paşnică între diferite etnii,
SOLICITĂM
1. Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile care au indignat secuimea 2. Respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate 3. Încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin deschise sau mascate, prin care se urmăreşte modificare componenţei etnice 4. Oprirea distrugerii intenţionate a economiei din regiunea secuiască, şi asigurarea dezvoltării corespunzătoare a infrastructurii 5. Retrocedare rapidă a bunurilor bisericeşti şi publice ce au fost naţionalizate 6. Oprirea creşterii numerice a unităţilor militare, şi de asemenea, la fel ca în alte zone, trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei publice locale 7. Înfiinţarea de către statul român a unei universităţii maghiare, cu finanţare din bugetul statului 8. Recunoaşterea limbii maghiare, alături de limba română, ca şi limbă oficială regională 9. Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective 10. Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc 8 februarie 2009 Sfântu Gheorghe
Deputatul european, László Tőkés, a făcut o declaraţie referitor la “epurarea etnică” din Covasna şi Harghita. Redăm textul integral al documentului:
“După alegerile din toamnă din România si după formarea guvernului – la fel ca în Slovacia – şi în România revine în forţă în viaţa politică instigarea antimaghiară. Demonstraţia din 9 februarie 2009 din Sfăntu Gheorghe, Sepsiszentgyörgy organizată de bisericile maghiare, a protestat tocmai împotriva acestui fenomen. In petiţia formulată cu ocazia demonstraţiei, mii de localnici secui au protestat împotriva schimbării proporţiilor etnice în Ţara Secuilor prin popularea direcţionată a regiunii cu grupuri de români din alte zone. În mod absurd, domnul preşedinte Traian Băsescu a acuzat secuii maghiari de “epurare etnică”. Paralel cu aceasta, cu ocazia alegerilor pentru primăria Clujului, foile volante ale “democraţilor” instigau împotriva candidaţilor maghiari folosind aceeaşi calomnie. După decenii de discriminare şi privare de drepturi, cine acuză pe cine?!Doresc să atrag atenţia Parlamentului că, în România – prin metode subtile, chiar şi acum, continuă omogenizarea, românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice.
La cererea demonstranţilor înmânez cabinetului domnului Preşedinte Hans-Gert Pöttering petiţia şi fluturaşul.
Excelenţei sale, Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu
Bucureşti, Palatul Cotroceni
Stimate Domnule Preşedinte,
Conform celor convenite cu ocazia vizitei noastre din data de 5 Decembrie 2007 vă înaintăm prin prezenta, setul de documente ce fundamentează temele dezbătute la întîlnire.
Cuprins: 1.Iniţiativă privind masa rotundă româno-maghiară 2.Iniţiativă privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine „Partium” 3.Iniţiativă pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist 4.Iniţiativă pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităţilor naţionale 5.Propunere privind numirea unui consilier în Administraţia Prezidenţială pe domeniul minorităţilor 6.Punct de vedere privind proiectele de autonomie înaintate de reprezentanţii comunităţii maghiare
Conform înţelegerii noastre din decembrie, totodată vă cerem, să ne comunicaţi o dată în care programul Excelenţei voastre vă permite să ne primiţi pentru continuarea schimbului de păreri.
Excelenţă,
Urăndu-vă succes şi sănătate pentru îndeplinirea sarcinilor de înaltă responsabilitate pe care le aveţi, primiţi alesele noastre consideraţiuni,
Cu stimă,
László Tőkés Deputat în Parlamentul European Preşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania
Anexa 1.
INIŢIATIVĂ privind masa rotundă româno-maghiară
Cu ocazia întâlnirii sale cu deputatul în Parlementul European Tőkés László, desfăşurat la 5 decembrie 2007 preşedintele Traian Băsescu a considerat şi el oportună organizarea unei mese rotunde româno-maghiare. Bazându-ne pe sprijinul promis de Domnul Preşedinte prezentăm mai jos propunerile noastre privind modalitatea d organizare a acestor tratative:
Uniunea Democrată Maghiară din România a sprijinit de la bunele începuturi ideea unei mese rotunde bilaterale româno-maghiare menite a rezolva problemele comune pe bază de consens, şi care ar putea deveni ulterior forul determinant al reconcilierii româno-maghiare. Această concepţie a fost sprijinită şi de bisericile istorice maghiare din România. În declaraţia lor comună emisă în acest sens, ierarhii bisericeşti a făcut propunerea ca „în cazul în care această masă rotundă va avea loc, la aceasta să participe şi delegaţii bisericilor care întrunesc şi reprezintă comunitatea maghiară din România. Participarea lor ar evidenţia caracterul reprezentiv al mesei rotunde, credibilitatea ei socială, morală şi politică (20 octombrie 1991). Propunerea pentru organizarea mesei rotunde a fost sprijinită de hotărârile a mai multor Congrese ale UDMR (1991, 1993, 1995), „pentru soluţionarea rezonabilă pe baza înţelegerii a problemei minoritare, respectiv a minorităţii naţionale meghiare din România (Congresul UDMR, Miercurea Ciuc, 1995). În urmă cu cinci ani, la 1 februarie 2003, Adunarea Generală Extaordinară a Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului din Satu Mare, ocazie cu care s-a relansat mişcarea pentru autonomie a comunităţii naţionale maghiare din Transilvania, a formulat – printre altele – următoarele propuneri către „concetăţenii noştri români, către Guvernul României şi Bisericile surori româneşti”: (a) Să se organizeze un dialog politic şi civil româno-maghiar cu participare cât mai largă. (b) În cadrul unui dialog ecumenic Bisericile române şi maghiare să dezbată problemele comune care le privesc.” Pe baza celor prezentate, în spiritul dialogului şi a ecumeniei, urmând practica eficientă adoptată în mai multe ţări privind tratativele şi acordurile dintre comunităţile majoritare şi minoritare propunem a se organiza un dialog reprezentativ la o masă rotundă româno-maghiar la nivel naţional care, pe baza înţelegerii reciproce ar avea menirea de a rezolva atât situaţia comunităţii naţionale maghiare din România cât şi relaţia ei cu naţiunea română, şi care ar pune bazele unei reglementări constituţionale şi legale definitive a acestei probleme.
Această concepţie şi iniţiativă este în deplin acord cu intenţiile de reconciliere atât a părţii maghiare cât şi cu cea a părţii române, cu scopurile şi interesele acestora, respectiv cu practica europeană în domeniu. Oradea, 8 Februarie 2008
Anexa 2.
INIŢIATIVĂ privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine “Partium”
Înfiinţată în 1991 pe baza autorizaţiei de funcţionare nr. 4805/1991 emise de Secretariatul de Stat pentru Culte, instituţia de învăţământ superior predecesoare a actualei Universităţi Creştine “Partium” a funcţionat sub numele de Institutul Superior Reformat “Sulyok István” cu specializarea de Teologie reformată didactică, deci cu caracter teologic, căreia s-a asociat câte o specializare laică: Asistenţă socială, Limba şi literatura germană, Ştiinţe juridice. În urma adoptării şi promulgării Legii nr. 88/1993 instituţia a înaintat dosarele în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare pentru specializările existente, obţinând avizul favorabil al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Posibilităţile create de modificarea legii 84/1995 au determinat conducerea instituţiei să înfiinţeze Fundaţia Pro Universitate Partium, cu scopul de a contribui la promovarea şi dezvoltarea culturii, învăţământului şi ştiinţei specifice comunităţii maghiare din România, prin crearea şi asigurarea cadrului corespunzător desfăşurării activităţii unei instituţii de învăţământ superior cu profil complex. Tribunalul Judeţean Bihor – Oradea dispune prin sentinţa civilă nr. 118/N/1999. din 20 Septembrie 1999 înregistrarea Fundaţiei Pro Universitatea Partium, cu sediul în Oradea, str. Mihai Pavel nr. 10, ca organizaţie neguvernamentală, non-profit, cu personalitate juridică. La 1 octombrie 1999 are loc şedinţa reunită a membrilor fondatori şi al Consiliului de Conducere a Fundaţiei Pro Universitate Partium, la care se decide înfiinţarea Universităţii Creştine Partium, cu sediul in Oradea, str. Primăriei nr. 36 Noua instituţie porneşte cu trei specializări cu autorizație de funcţionare provizorie, la care se adaugă în cursul anilor ce au urmat, alte specializări; ajungând astfel la 12 specializări autorizate după cum urmează: Specializarea Filosofie a obţinut autorizaţia de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29.11. 2000. Specializarea Limba şi literatura română a obţinut autorizarea de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29 noiembrie 2000 Management cu autorizaţia de funcţionare acordată prin H.G. 1215 din 29. noiembrie 2000. Limba şi literatura engleză, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002 Limba şi literatura germană, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Economia comerţului, turismului şi serviciilor, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Asistenţă socială, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Sociologie, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Teologie didactică reformată, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Limba şi literatura engleză-limba şi literatura română, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Arte plastice (grafică), autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Pedagogie muzicală, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002
În data de 5 martie 2004 Universitatea a depus documentaţie în vederea acreditării a două specializări duble: Teologie reformată didactică-Asistenţă socială şi Teologie reformată didactică-Limba şi literatura germană. Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare a decis în mod favorabil în acelaşi an acreditarea celor două specializări şi a instituţiei (cf. Hot. Guv. 1609/2004 publicată în Monitorul Oficial 950/18 octombrie 2004). În conformitate cu Legea 288/2004 şi a Hotărârii de Guvern 88/2005 cele două specializări duble s-au transformat în trei specializări simple. Inştiinţarea nr. 356/12.05.2005 se referă la această propunere a Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Din documentele Comisiei Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare reiese că Universitatea satisface toate condiţiile profesionale necesare acreditării. După această dată a început, din păcate, o perioadă lungă de tărăgănare a problemei acreditării, în ciuda intervenţiilor conducerii universităţii la nivelul ministerului şi al legislativului. În cele din urmă procedura legislativă a început în mai 2007, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, iar mai apoi în Plenul Senatului. Proiectul de lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium” a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 octombrie 2007, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (2) din Costituţia României, republicată. În prezent proiectul de lege se află la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a Parlamentului României. În data de 5 noiembrie 2007 prof. dr. Andea Petru, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a efectuat o vizită la Universitatea noastră şi a întocmit un raport către Comisie. Cerem sprijinul politic al Instituției Prezidențiale pentru urgentarea procedurii legislative privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium”. Menţionăm că – după ştirea noastră – nici o altă instituţie de învăţământ superior nu a avut un proces de acreditare atât de îndelungat.
Anexa 3.
INIŢIATIVĂ pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist
În Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste elaborat sub conducerea politologului-istoric Vladimir Tismăneanu, din cele 666 de pagini doar 18 tratează situaţia minorităţii maghiare din România în perioada regimului totalitar.
Având în vedere că membrii comunităţii maghiare au avut o pondere însemnată între cei persecutaţi, şi au desfăşurat numeroase acţiuni de rezistenţă, printre ei numărându-se numeroşi disidenţi de seamă, precum şi faptul că întreaga comunitate a fost supusă – pe lângă cea a dictaturii comuniste în sine – şi discriminării naţionale şi religioase specifice fiecărui regim totalitar, se simte nevoia ca acest capitol să fie mult extins, analiza evenimentelor să se facă mai în profunzime, luând în considerare şi noi aspecte.
Cu participarea celor care au luat parte la elaborarea Raportului Final, cât şi cu colaborarea altor istorici care cunosc aceea perioadă istorică cât şi a unor politicieni şi sociologi se doreşte a se elabora o lucrare amplă privind perioada regimului comunist şi implicaţiile ei asupra comunităţii maghiare.
Trecând peste faza de victimizare, pe lângă şi în complectarea celor cuprinse în Raport, se va analiza soarta instituţiilor economice, culturale, sociale, confesionale şi de învăţământ, nominalizarea victimelor opresiunii dar şi a celor care au deservit regimul comunist, nominalizarea informatorilor, efectele măsurilor instituţiilor comuniste asupra populaţiei de naţonalitate maghiară (imigrări, pierderea identităţii etnice şi confesionale, modificarea forţată a compoziţiei etnice a unor localităţi şi microregiuni, evoluţia numărului cetăţenilor de naţionalitate maghiară din România, cauzele şi efectele acestui proces, etc.), contribuţia unor instituţii de stat la procesul de deznaţionalizare şi a persecutării bisericilor.
Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, solicităm din partea Instituţiei Prezidenţiale a interveni pentru următoarele:
1.Acces la documentele pe baza cărora s-a elaborat Raportul Final, atât cele care au fost prelucrate, cât şi cele care au stat la dispoziţia cercetătorilor, însă din lipsă de timp sau spaţiu nu au fost prelucrate, respectiv nu apar în Raportul Final 2.Accesul cercetătorilor la documentele Arhivelor Statului 3.Accesul cercetătorilor la arhivele judeţene ale statului 4.Accesul cercetătorilor la arhivele Departamentului de Stat pentru Culte 5.Accesul cercetătorilor la Arhivele Securităţii 6.Accesul cercetătorilor la dosarele aflate la CNSAS 7.Accesul cercetătorilor la dosarele fostului Partid Comunist Român (cele centrale şi cele judeţene) 8.Accssul cercetătorilor la arhivele Ministerului Învăţământului 9.Accesul cercetătorilor la datele Institutului Naţional de Statistică
Anexa 4.
INIŢIATIVĂ pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităților naționale
Asigurarea prezenței reprezentanților minorităților naționale în forul legislativ al unei țări este un drept colectiv important, din punct de vedere al apărării identității naționale, etnice și lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În România, acest drept este garantat prin Constituție (art. 62, alin. 2), iar punerea lui în practică este stabilit de prevederile corespunzătoare ale Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza unei discriminări pozitive justificate în cazul acelor comunități minoritare, ale căror număr de membri se situează sub norma de preprezentare pentru un mandat de deputat. Dacă în cazul acestor comunități, cu număr de membri sub norma de reprezentare, prevederile generoase ale legii electorale privind alegerea reprezentantului fiecărei comunități în parte în Camera Deputaților s-a dovedit a fi generoasă, în cazul acelor minorități, ale căror număr de membri depășește norma de reprezentare (cazul comunității maghiarilor și rromilor), prevederile legii electorale generează și efecte negative creând un deficit de democrație în interiorul acestor comunități. Sursa acestor efecte generatoare de deficit democratic este pragul electoral de 5 % din voturile valabil exprimate. Logica introducerii pragului se justifică în cazul partidelor, ale căror țintă electorală este întregul corp de alegători din România. Teoretic și organizațiile politice ale minorităților naționale pot aspira la voturile tuturor alegătorilor, dar – din considerente ce țin de logica reprezentării comunităților proprii – aceste formațiuni țintesc, în principal, voturile acelei comunități, la ale cărei reprezentare se angajează în mod principial și programatic. Acceptând această realitate, pragul electoral în cazul minorităților, care nu optează pentru asigurarea unui singur mandat prin discriminare pozitivă, ci aspiră pentru o reprezentare proporțională, asemenea majorității, devine o frână a democrației interne în cadrul acestor comunități. Cu o mică exagerare, se poate afirma, că persoanele aparținând acestor minorități naționale – maghiari sau rromi – pentru a nu pierde proporționalitatea reprezentării în forul legislativ (principiu profund european), pot opta între a fi maghiari, respectivi rromi sau democrați. Soluția de rezolvare a acestei dileme, adică de a satisface atît dreptul la reprezentare proporțională, cât și dreptul la pluralism politic este crearea prin lege a posibilității organizațiilor politice ale minorităților naționale de a concura pentru un număr de mandate de parlamentar, stabilit prin lege, proporțional cu datele demografice relevante ale ultimului recensământ general al populației. În anexă prezentăm amendamentele concrete înaintate și susținute în Camera Deputaților cu ocazia dezbaterii privind modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sesiunea parlamentară din toamna anului 2004 de către deputații Zsolt Szilágyi și Tibor T. Toró. Filozofia acestui model se poate adapta și la cazul aplicării scrutinului uninominal, prin crearea unor colegii electorale speciale în cazul fiecărei minorități naționale în parte. Cerem sprijinul instituției prezidențiale și sprijinul personal al președintelui României pentru a genera o dezbatere publică profundă despre acest model de reprezentare parlamentară a minorităților naționale, respectiv implementarea ei în sistemul electoral românesc.
Anexa nr. 5
PROPUNERE privind inființarea funcției de consilier prezidențial pentru problemele minorităților naționale
Prin prezenta, Vă înaintăm propunerea noastră pentru funcția de consilier prezidențial pentru problemele minoritățiilor naționale în persoana
Doamnei Smaranda Enache, copreședinte al Ligii Pro Europa.
Doamna Smaranda Enache este o personalitate binecunoscută, care militează pentru statul de drept, democrație, toleranță interetnică, dialog interetnic. În calitate de președinte al Ligii Pro Europa în ultimii ani a desfășurat o activitate consecventă și bine cunoscută în domeniul drepturilor omului și drepturilor minoritățiilor, atât pe plan intern și pe plan internațional. Numeroasele programe derulate de Liga Pro Europa au arătat, că Doamna Enache este un expert al domeniului, cunoscând normele și practicile internaționale, dar și legislația din România. A servit în calitate de ambasador al României în Finlanda în perioada 1998-2001. Având în vedere faptul, că de-a lungul anilor a dobândit relații de muncă și de parteneriat cu diverse organizații ale comunitățiilor naționale din România, printre care organizații ale comunității maghiare și a romilor, avem convingerea, că în cazul numirii sale în funcția susamintită, ar contribui în mod pozitiv la actul de exercitare a funcției prezidențiale.
Expunere de motive privind clarificarea conceptului de autonomie
În perioada postdecembristă societatea română şi opinia publică a fost deseori speriată şi influenţată, în mod negativ, de ”pericolul autonomiei”. Aceste temeri şi neînţelegeri izvoresc din faptul că autonomia şi autoguvernarea sunt prezentate ca fiind opuse ordinii constituţionale şi caracterului unitar al statului român. Reprezentanţii comunităţii maghiare au formulat, încă din 1990, programatic necesitatea dobândirii unei forme de autonomii ca mijloc instituţional adecvat ce poate garanta menţinerea şi dezvoltarea comunităţii maghiare. Experienţa centralismului comunist a indus o permanentă stare de nesiguranţă, dependenţă în rândul maghiarilor şi bineînţeles al celorlaltor comunităţi naţionale şi etnice. Dar imediat după dobândirea libertăţii de exprimare au apărut aceste revendicări dat fiind faptul, că aceste comunităţi au sperat o schimbare substanţială a relaţiei cetăţean-stat, respectic comunitate-stat. Nevoia autoadministrării, autoguvernării a diferitelor comunităţi etnice, lingvistice, religioase, regionale etc. porneşte dintr-un principiu democratic, şi anume: participarea comunităţii la deciziile care o privesc. Prin prezenta scurtă expunere dorim să punctăm, şi să vă împărtăşim câteva dintre considerentele care, cu bunăvoinţa Excelenţei Dumneavoastră, pot clarifica poziţia liderilor maghiari în domeniul aflat sub analiză: I. Din punctul de vedere al organizării statale, autonomia şi autoguvernarea diferitelor comunităţi reprezintă o divizare a puterii (power sharing) caracteristică statului modern. Acest principiu se bazează pe un contract social, care implică, pe de o parte, puterea centrală, care reprezintă statul, pe de altă parte acele comunităţi, care primesc anumite competenţe de administrare într-un anumit domeniu în baza voinţei politice proprii de a-şi gestiona singur, prin mijloacele puse la îndemână de statalitatea modernă, segmente ale vieţii comunitare. Acest contract se bazează pe înţelegerea comunităţii respective, că statul recunoaşte şi garantează, prin acte normative, statutul de autoguvernare, pe de altă parte comunitatea respectivă acceptă ca aceste puteri conferite se întind până la limita strictă a vieţii comunitare, neafectând nicicum alte comunităţi, şi se referă numai pe o anumită arie de competenţă specifică. Statul modern, care vede ca resursă şi temei al dezvoltării aşezarea societăţii şi pe baza unui „contract intercomunitar” (nu numai pe clasicul contract social al indivizilor), transmite anumite competenţe administrative şi decizionale acestor comunităţi. Autonomia universitară, colegiul medicilor, colegiul architecţiilor, autonomia cultelor religioase, autonomia locală reprezintă, fiecare, exemple concrete privind delegarea puterilor administrative atât pe axa verticală (criteriu teritorial), cît şi pe axa orizontală (colectivităţi non-teritoriale). Actul de guvernare devine, astfel, mai legitim şi, pe cale de consecinţă, mai eficient. Deşi, privit din perspectiva statului primei perioade ale modernităţii politice, a secolului XIX, pare a fi paradoxal, totuşi statul care are în structură autonomii şi autoguvernări, are azi, în zilele noastre şi un ascendent clar în privinţa legitimităţii şi a capacităţii de acomodare faţă de contextul internaţional al schimbărilor rapide. II. Din punctul de vedere al (re)construcţiei europene, trebuie să avem în vedere că acest concept al autonomiei şi al autoguvernării izvorăşte din principiul subsidiarităţii, principiu care a fost preluat din gândirea creştină modernă (din enciclica papală „Rerum Novarum” din 1891, apoi din „Quadragesimo Anno” – 1931) de către partidele creştin-democrate. Astfel, putem conchide, preluarea subsidiarităţii ca principiu de organizare statală – cu tot ce implică ea prin formele autonomiei şi ale autoguvernării – face parte dintr-o viziune creştină modernă asupra societăţii europene. III. Din punctul de vedere al modernizării administrative, formele de delegare a puterii administrative, oferite de autonomiile şi structurile autoguvernate, reprezintă un sistem administrativ cu un model de control mai eficient din partea celor guvernaţi, din partea cetăţenilor. Atribuţiile comunităţii autonome sunt stabilite prin acte normative, deci acestea pot fi exercitate numai în limita constituţionalităţii şi a legilor. Totuşi, întrucît aceste norme devin prin autoguvernare „mai apropiate” cetăţeanului nu numai prin calitatea – drepturile şi îndatoririle – de cetăţean (abstract), ci şi prin apartenenţa lui (concretă) la o comunitate, creşte respectul şi interesul acestuia faţă de legalitate şi binele comun. Interesul sporit are un efect pozitiv asupra actului de administrare care se manifestă prin participare sporită la alegeri, la pregătirea publică a deciziilor, la exercitarea unui controlul mai pronunţat asupra actelor administrative, în general, prin restrîngerea fenomenului de înstrăinare faţă de sfera publică. IV. Din punct de vedere economic: autoadministrarea teritorială a comunităţiilor culturale, lingvistice sau etnice poate contribui în mod favorbil la dezvoltarea socio-economică a comunităţii respective dar şi a regiunii în care aceste comunităţi trăiesc împreună cu alţii, deoarece economia depinde în mare măsură de coeziunea culturală. Mai mult, modelele de dezvoltare ale modernităţii târzii tind să dovedească că o prosperitatea economică durabilă, fără efecte distructive asupra mediului şi a contextelor culturale, poate fi aşezată numai pe o bază comunitară. De exemplu, experienţa Tirolului de Sud arată că înfiinţarea unei regiuni autonome administrative nu numai că oferă garanţii celor trei comunităţi etnice (italienii, vorbitorii de germană şi ladinii) pentru prezervarea limbii, culturii şi tradiţiilor proprii, dar şi reuşeşte (a reuşit în 20 de ani) să facă din Tirolul de Sud – o regiune montană, de graniţă, săracă – una din regiunile cele mai bogate şi dezvoltate ale Uniunii Europene. Autonomia administrativă-culturală, administrativă-regională cu statut special a avut, deci, un efect sinergetic în raport cu mobilizarea resurselor de dezvoltare economică a acestei regiuni. În concluzie, autonomia, cum, de altfel, putem vedea şi din experienţa tărilor Uniunii Europene, realizează de fapt un contract de loialitate între comunităţile lingvistice, culturale sau minoritare şi statul în care acestea trăiesc, deoarece statul recunoscând dreptul la autoadministrare recunoaşte, de fapt, valoarea şi viabilitatea acestor comunităţii. Prin această recunoaştere el obţine nu numai un spor de legitimitate, dar şi contribuie la modernizarea propriei administraţii – în sensul apropierii acesteia de cetăţenii pe care îi are – şi pune bazele unei dezvoltări durabile, mai puţin expuse efectelor distructive ale globalizării.
Maghiarii dintr-un orasel din Mures interzic construirea unei biserici ortodoxe Cu siguranta, atunci când a spus ca in judetele Harghita si Covasna se petrece o epurare etnica a românilor, presedintele Traian Basescu a stiut bine ce spune. Cu precizarea ca astfel de epurari se petrec si in unele zone ale judetului Mures. De altfel, ziarul nostru a scris, in mod repetat, ani la rând, despre acest fenomen. Situatia din orasul muresean Miercurea Nirajului (5.800 de locuitori, circa 85% maghiari) e inca un exemplu in acest sens.
Comunitatea româna ortodoxa din oras a initiat, la finele anului trecut, construirea unei biserici in centrul orasului, pe un teren care-i apartine, dupa ce justitia i l-a atribuit, prin sentinta definitiva si irevocabila, la finele unui proces de durata cu autoritatile locale, alcatuite in exclusivitate din membri ai UDMR si ai Partidului Civic Maghiar. In a doua zi a Craciunului anului 2008 a fost pusa piatra de temelie a bisericii. Pe acelasi loc a fost sfintita o cruce de Inalt Prea Sfintia Sa Andrei Andreicut, episcop de Alba Iulia, si de protopopul de Târgu-Mures, Nicolae Sincan. Dupa câteva zile, crucea a fost distrusa de autori inca neprinsi de politie. Primaria si Consiliul Local au amendat cu 1.000 de lei Biserica Ortodoxa, pe motiv ca o hotarâre a Consiliului Local interzice constructiile in centrul orasului.
Referendum impotriva bisericii românesti „E obligatoriu sa existe autorizatie de constructie si pentru acea cruce. Dânsii (Parohia – n.r.) au cerut de la noi autorizatia, dar noi nu am acordat-o, pentru ca, potrivit unei hotarâri adoptate de Consiliul Local al orasului nostru, sunt interzise constructiile in zona centrala”, a declarat primarul orasului, Laszlo Daszkel. Colegul sau, vicele Sandor Toth, i-a tinut isonul: „Nu ingradim nici un cult si nu avem nimic cu Biserica Ortodoxa. Dorim doar ca nimeni sa nu construiasca pe spatiul verde din centrul orasului. Daca biserica solicita acest lucru, vom incerca sa gasim un alt teren, undeva in alta parte”, a spus Toth. Mai mult, pentru a da o aparenta de legalitate de nezdruncinat, Primaria Miercurea Nirajului si Consiliul Local au emis o hotarâre prin care convoaca locuitorii urbei sa se pronunte, in cadrul unui referendum, asupra interzicerii ridicarii constructiilor de orice fel in zona centrala a localitatii. Adica exact acolo unde Parohia Ortodoxa Româna detine terenul pe care doreste sa ridice o biserica pentru micuta comunitate româneasca din Miercurea Nirajului. Prefectul judetului, Marius Pascan, a atacat in contencios administrativ acea hotarâre a Consiliului Local privitoare la referendum. „Un astfel de referendum, cum doresc cei de la Miercurea Nirajului, nu poate avea loc in conditii de legalitate. Dreptul la proprietate, dreptul de a dispune de propria proprietate nu poate face obiectul unui referendum, intrucât aceste drepturi sunt garantate in Constitutia României. Referendumul respectiv este inutil si ilegal”, a declarat prefectul Marius Pascan.
„Cei de la Miercurea Nirajului n-au actionat de capul lor” „Am facut o plângere la politie, pentru a fi gasiti cei care au vandalizat crucea si piatra de temelie a bisericii. Nu stim sa fi fost gasiti autorii. Va mai spun si altceva: cei de la Miercurea Nirajului, ma refer la primar si la Consiliul Local, nu au actionat de capul lor. Sigur s-au consultat inainte cu sefii lor de la Târgu-Mures. Am reclamat aceasta situatie inadmisibila inclusiv Presedintiei României”, a declarat preotul dr. Remus Onisor, consilier administrativ-bisericesc la Arhiepiscopia Alba Iulia. „Autoritatile de acolo trateaza acel teren al nostru ca si cum ar apartine domeniului public. Stiu ca prin 2002, când noi ne judecam cu ei pentru terenul respectiv, autoritatile din Miercurea Nirajului au trecut terenul in domeniul public. Si asa figureaza si acum, desi noi am câstigat dreptul de proprietate prin decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila. Daca ar dori sa respecte legea, ar trebui ca acum Consiliul Local Miercurea Nirajului sa dea o hotarâre prin care sa scoata acel teren din domeniul public. Sunt convinsa insa ca n-o vor face decât daca-i vom sili, prin justitie. Si o sa o facem. Numai ca asta dureaza, poate, doi-trei ani”; a declarat Ioana Tutui, consilier juridic al Arhiepiscopiei.
Deputatul UDMR Kelemen ameninta cu CEDO Deputatul UDMR de Mures, Karoly Kelemen, a sarit ca ars si a amenintat, intr-o conferinta de presa desfasurata la finele saptamânii trecute, la Târgu-Mures, ca va duce cazul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. „In proces (e vorba de actiunea introdusa de Prefectura in contencios administrativ – n.r.) vor interveni mai multi cetateni ai orasului, in nume propriu. Oamenii nu doresc constructii in centrul orasului lor si dorinta aceasta a comunitatii trebuie respectata”, a declarat deputatul Kerekes. Oricum, referendumul dorit de autoritatile maghiare nu va mai putea avea loc. Gratie atacarii hotarârii respective in contencios administrativ, hotarârea este suspendata de drept, pâna ce instanta va solutiona definitiv cauza. „Aceste sicane permanente, aceasta prigoana indreptata impotriva românilor de pe Valea Nirajului, inceputa cu incendierea bisericilor noastre de acolo, in 1940, trebuie sa inceteze”, a cerut, protopopul Sincan. In 1940, biserica ortodoxa din Miercurea Nirajului a fost incendiata de ocupantii maghiari si rasa de pe fata pamântului. De precizat ca, la Miercurea Nirajului, in administratia locala nu lucreaza nici un român, iar in localitate nu mai exista, de cel putin cinci-sase ani, nici macar o clasa cu predare in limba româna. Sorin Simion / Gardianul
Minoritatea epureaza majoritatea Seful statului nu a gasit niciun sef roman in institutiile din secuime
Presedintele Traian Basescu a declarat, sambata, ca nu are “nicio retinere” in a spune ca epurarea etnica s-a produs in administratiile locale din Harghita si Covasna si a precizat ca va renunta la aceasta idee daca macar “un sef de teava undeva” – director, sef serviciu sau sef de birou din administratiile locale – va fi roman. Basescu s-a intalnit la sfarsitul saptamanii, la vila de protocol din statiunea Covasna, cu sefii Consiliilor Judetene si a primariilor din judetele Covasna si Harghita. “Acest lucru (epurarea etnica-n.red.) s-a produs si voi considera ca nu mai este atunci cand voi vedea primul roman la Primaria Sfantu Gheorghe”, a spus Basescu, potrivit Mediafax. El s-a intrebat daca “chiar niciun roman nu e demn sa fie macar sef de birou intr-o primarie condusa de un cetatean roman de etnie maghiara” si a apreciat ca aceste lucruri nu pot fi ascunse, catalogand drept “incorect”a minti cu privire la acest aspect. Mai mult, seful statului a spus ca se asteapta sa vada macar un director roman in Consiliile Judetene din Covasna si Harghita sau in primariile locale. Cat despre autonomia teritoriala, Basescu a spus ca este convins ca niciun politician maghiar nu le-a explicat oamenilor ce prevede Constitutia cu privire la acest lucru si a precizat ca secuii sunt oameni corecti si nu ar trebui sa fie mintiti. “Consider ca nu am jignit pe nimeni. Ca presedinte, am aparat prin afirmatii ce este scris in Constitutia Romaniei”, a adaugat presedintele referindu-se la declaratiile facute la Budapesta, despre autonomia teritoriala, pe care a subliniat ca le mentine.
April 26th, 2009 
VR 
Marko Bela l-a inlocuit cu succes pe extremistul anti-roman Ladislau Tokes la ultimul congres al UDMR, inainte de desfiintarea organizatiei neguvernamentale ilegale structurate strict pe criterii etnice, anti-europene. Chiar daca nu a fost prezent la congres, Tokes se afla pe primul loc pe lista UDMR pentru europarlamentare, urmand sa intre, dupa alegeri, direct in Grupul PPE, spre disperarea romanilor. In lipsa acestuia, pentru ca nu mai avea cu cine sa joace clasicul circ de-a ulii si porumbeii, presedintele UDMR, extremistul anti-roman Marko Bela, a declarat ca nu este de acord cu acordarea cetateniei romane unui milion de romani de peste Prut. Capul UDMR a spus sambata la Congresul de la Cluj al formatiunii sale para-politice ca nu aceasta este cheia solutionarii relatiilor dintre Romania si Republica Moldova. La congres
Posted in Uncategorized 
Tags: +aurel+rogojan.jpg)
