Dupa lansarea “Raportului ticalos” Tismaneanu sub girul presedintelui Traian Basescu, Asociatia Civic Media a derulat o campanie de informare si aparare a istoriei reale a Romaniei prin denuntarea falsurilor cuprinse in asa numitul “Raport Final” al asa-zisei Comisii Tismaneanu.
Civic Media a organizat in acest sens o conferinta stiintifica la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti, la care au participat fosti detinuti politic, academicieni, scriitori, preoti si profesori universitari, istorici, jurnalisti ce s-au exprimat critic asupra Raportului. RADIO ROMANIA ACTUALITATI (29 martie 2007), informeaza: “Raportul Tismaneanu, analizat in plenul parlamentului, in prezenta presedintelui Traian Basescu, pe data de 18 decembrie a anului trecut, se constituia atunci intr-un tablou al perioadei comuniste cu detaliile sale, victimele si responsabilii de abuzuri. Astazi insa, Asociatia “Civic Media” si Societatea Academica pentru Adevar Istoric au contestat valoarea de document a acestui raport, acuzandu-l de fals, iar pe cei care l-au intocmit, de amatorism. Academicianul Dinu C. Giurescu nu pune punctul pe i, ci semnul intrebarii pe raportul Tismaneanu, intr-un interviu realizat cu reporterul nostru.”
Pentru o mai temeinica explicare a regimului comunist, Civic Media a organizat si expozitia “Epoca de aur- intre propaganda si realitate” – desfasurata la Muzeul National de Istorie a Romaniei in ianuarie – februarie 2007, in parteneriat cu Ministerul Culturii si Cultelor, SRI, CNSAS, TVR, SRR, Rompres, Institutul Polonez, Asociatia 15 Noiembrie 1987 si alte organisme, si unde a fost anuntat si protocolul Civic Media si al Ministerului Culturii privind Proiectul unui Muzeul al Comunismului bolsevic din Romania. La vernisajul expozitiei, fostii detinuti politic au contestat concluziile “Raportului final” elaborat de fostul propagandist comunist Vladimir Tismaneanu (foto Rompres/Agerpres). De altfel, in cadrul expozitiei au fost prezentate si “creatiile literare” de propaganda comunista ale Anei Blandiana si ale lui Nicolae Manolescu si Vladimir Tismaneanu in oglinda cu martirajul din inchisori al preotilor si luptatorilor din rezistenta anticomunista.
La lansarea expozitiei “Epoca de aur – intre realitate si propaganda”, aflata la Muzeul National de Istorie a Romaniei, s-a dat citire urmatorului
Protest fata de Raportul Tismaneanu
In numele Centrului Rezistentei Anticomuniste coordonat la nivel international de scriitorul Vladimir Bukovski suntem imputerniciti sa va aducem la cunostinta urmatoarele:
Autenticii militanti anticomunisti ai Romaniei, reprezentati de Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista, prin doamna Zoea Radulescu si supravietuitori ai inchisorilor comuniste, domnul Nicolae Purcarea si dr Teofil Mija, de sustinatorul activ al actiunilor lui Paul Goma si al primului Sindicat Liber al Oamenilor Muncii din Romania fondat de dr. Ionel Cana, Vasile Paraschiv, de liderul minerilor grevisti ai anului 1977 din Valea Jiului, Constantin Dobre, de presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987 a muncitorilor brasoveni anticomunisti, Florin Postolachi, cu totii aici de fata; ne insusim Protestul initiat de disidentii reali ai Romaniei Ionel Cana si Victor Frunza si sustinem criticile formulate de Biserica Ortodoxa Romana si Societatea Academica pentru Adevarul Istoric la adresa Raportului Tismaneanu, drept pentru care protestam fata de acesta si contestam public documentul aflat in acest moment pe site-ul Presedintiei Romaniei.
Desi apreciem in mod deosebit gestul presedintelui Traian Basescu de a condamna comunismul, ne exprimam nemultumirea pentru ca, pana la aceasta ora, avem de a face doar cu o condamnare teoretica, care nu are o consecinta practica si juridica pentru a se sustine in mod real dezideratele campaniei electorale a presedintelui tarii: Dreptate si Adevar.
Mai mult, asa-zisul «Raport Final», elaborat de echipa condusa de Vladimir Tismaneanu, are un evident caracter ideologic de sorginte internationalista prezentand numeroase omisiuni, interpretari eronate ale faptelor si mistificari crase ale adevarului istoric.
Avem un pacient inca grav bolnav: Romania. Diagnosticul nestiintific formulat de echipa Tismaneanu nu este satisfacator pentru tara noastra. Ca sa eliminam boala de la radacina se impune categoric o a doua opinie, specializata. Propunem si oferim: elaborarea unui Raport realizat fara “cheltuieli din banul public de 100.000 de euro” de catre o Comisie aflata sub autoritatea profesionala si morala a lui Paul Goma, din care sa faca parte istorici cu prestigiu international si profesori universitari, supervizati de Academia Romana. Raportul Goma va beneficia de colaborarea directa a victimelor regimului comunist.
Numai astfel vor fi satisfacute cerintele opiniei publice si respectate normele democratiei la care am tanjit sub teroarea comunista, ca si spiritul de Dreptate si Adevar pentru care s-a luptat si s-a murit, incepand de la invadarea Romaniei de catre trupele Armatei Rosii, in sangerosul an 1940, si pana la jertfa tinerilor anticomunisti din iarna anului 1989.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
26 ianuarie 2007
Urmeaza semnaturile
Jurnalul National: De ziua lui Ceausescu, un grup de dizidenti a condamnat raportul Tismaneanu
Nicolae Ceausescu ar fi implinit ieri 89 de ani. Intr-o zi ce pana la revolutie se impunea a fi omagiala, un grup de reprezentanti ai luptei anticomuniste din Romania a tagaduit raportul Tismaneanu aflat pe site-ul Presedintiei. Unde? Langa uniforme de pionieri, obiecte ale fostului dictator, printre poze ale Epocii de Aur si radiouri difuzand repetitiv “a-lo! a-lo!”.
“Iar, tu, Romanie mandra/Tot mereu sa dainuiesti,/Si in comunista era,/Ca o stea sa stralucesti”, sta scris pe o sculptura kitsch, langa un birou oferit ca dar dictatorului de catre Comitetul Municipal Bucuresti al Partidului Comunist Roman. Vernisajul expozitiei “Epoca de Aur: intre propaganda si realitate” s-a deschis ieri, la Muzeul National de Istorie. E-he-he, la asa vremuri, asa eveniment! Culegeri de cantece “Partidul, Ceausescu, Romania”, vaze gigantice imprimate cu portretele Ceausestilor zambind larg, o cutie de mazare din acea perioada, cuvantari expuse pe pereti, canistre cu care oamenii plecau la cozi interminabile la statiile PECO, extrase din ziare ce aduc aminte de “rationalizarea” produselor de baza, cartea de munca a Tovarasului, de profesie “economist”. Batrani nostalgici ce pledau, caror aveau rabdare sa asculte, “traiul bun de altadata”. Copii ce ascultau, ca in fata unei mari grozavii, explicatiile parintilor despre marsurile la care participau fortat, pentru a-si preaslavi “conducatorul suprem”. Un ministru al Culturii ce vorbea detasat despre un “remember al unei epoci extrem de dureroase”.
CONTESTARI. Evenimentul a strans deopotriva batrani ce inca mai jinduiesc dupa comunism si fosti dizidenti ai regimului. Zoea Radulescu (Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista), Vasile Paraschiv (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania), Nicolae Purcarea, Paul Goma, Teofil Mija si Constantin Dobre (liderul minerilor grevisti ai anului 1977) au contestat raportul Tismaneau de condamnare a comunismului. “Desi apreciem in mod deosebit gestul presedintelui Traian Basescu de a condamna comunismul, ne exprimam nemultumirea pentru ca, pana la aceasta ora, avem de a face doar cu o condamnare teoretica, care nu are o consecinta practica si juridica pentru a se sustine in mod real dezideratele campaniei electorale a presedintelui tarii: Dreptate si Adevar. Mai mult, asa-zisul «Raport Final» elaborat de echipa condusa de Vladimir Tismaneanu are un evident caracter ideologic de sorginte internationalista, prezentand numeroase omisiuni, interpretari eronate ale faptelor si mistificari crase ale adevarului istoric”, a citit Victor Roncea, presedintele Asociatiei Civic Media, din protest. Protestatarii au sustinut ca e nevoie de intocmirea unui alt raport, realizat fara cheltuieli din bani publici, de catre o comisie aflata sub “autoritatea morala si profesionala” a lui Paul Goma. (Omagiu – Anticomunismul pe mai multe voci – Sidonia Silian/JN)
Cititi si:
Detinutii politic catre Traian Basescu: Raportul Tismaneanu, un fals care trebuie oprit
Domnule Presedinte al Romaniei,
Editura “Humanitas” a lansat sub semnatura editorilor Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, asa-numitul “Raport final” al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. In format electronic de exact 666 de pagini volumul are in varianta tiparita 880 de pagini si este vandut cu 750.000 lei.
Din pacate, in ciuda promisiunilor sale si a angajamentelor asumate personal si sub semnatura proprie de catre seful Comisiei prezidentiale, Vladimir Tismaneanu, Raportul contine aceleasi neadevaruri si date eronate ca si in prima varianta, electronica, la care s-au adus nenumarate corectii in ultimul an, inregistrate oficial de Comisia in cauza. A devenit o evidenta faptul ca, sub aspect academic, calitatea “Raportului” nu este satisfacatoare, dupa cum au semnalat deja numerosi cercetatori si specialisti din mediul universitar.
Printre cele mai grave falsificari de date din Raportul lui Vladimir Tismaneanu, constatate recent de catre Consiliul National Director al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, se numara micsorarea nepermisa a chiar numarului victimelor comunismului in Romania, de la circa 2.000.000, consemnate prin lucrari stiintifice in domeniu, la 350.000, cifra inscrisa “dupa ureche” de Dorin Dobrincu, cel mai apropiat colaborator al lui Vladimir Tismaneanu, alaturi de Cristian Vasile.
Acest act dezvaluie incercarea flagranta de minimalizare a caracterului criminal al regimului de ocupatie comunist in Romania – pe care l-ati condamnat, in acest sens, cu demnitate, in 18 decembrie anul trecut – si se inscrie in lantul neadevarurilor insirate in Raport despre capi si duhovnici ai Bisericii Ortodoxe si alti factori ai luptei anticomuniste din Romania.
Am crezut ca toate rectificarile solicitate de noi cu baze stiintifice si transmise cu buna credinta Comisiei prezidentiale si presedintelui acesteia personal, relatate ca victime si martori directi ai evenimentelor interpretate de Comisia lui Vladimir Tismaneanu, vor fi aplicate textului initial, dupa cum am fost asigurati, ferm, in mai multe randuri, de catre Administratia Prezidentiala a Romaniei.
Faptul ca, in ciuda acestor asigurari, Comisia prezidentiala nu a inregistrat nici o nota de rectificare in cuprinsul Raportului Tismaneanu-Humanitas – dupa cum nu a inclus nici protestul oficial al Bisericii Ortodoxe Romane – denota reaua vointa a autorilor si a coordonatorului principal al compilatiei pe marginea comunismului ce poarta, din nefericire, efigia statului roman prin Presedintia Romaniei.
Noi, victime ale comunismului, fosti detinuti politici si luptatori anticomunisti in toate viata noastra, va cerem, Domnule Presedinte al Romanie, sa solicitati retragerea neintarziata de pe piata a “Raportului final” si, mai ales, sa dispuneti ca acest “Raport” viciat sa NU fie difuzat in bibliotecile scolare si universitare, dupa cum intentioneaza Vladimir Tismaneanu. Propagarea falsului in sistemul educational este un act de o gravitate fara precedent, mai ales in contextul utilizarii institutiei prezidentiale ca vehicul.
NU vrem sa li se serveasca copiilor nostri o “prelucrare a trecutului” tributara unor “viziuni” complet falsificante asupra istoriei traite de noi pe frontul anticomunismului, in temnite si munti, in spitale psihiatrice si in deportare, pe strazile Brasovului lui ’87 si ale Bucurestiului lui ’89 – ’90.
In numele zecilor de mii de morti ai nostri cazuti pentru Romania pe frontul luptei anti-comuniste si a celor peste doua milioane de victime ale aparatului bolsevic de represiune, in numele familiilor acestora, va cerem, in al 12-lea ceas, sa nu girati aceasta prelucrare deformatoare a Istoriei reale a Romaniei.
Sunteti Presedintele care si-a asumat curajos condamnarea comunismului si care a avut puterea morala de a cere iertare victimelor, in calitate de sef al statului, si in numele Statului Roman, la 20 de ani de la revolta anticomunista de la Brasov.
Noi, semnatarii, afirmam raspicat ca suntem in masura sa va punem la dispozitie toate datele care lipsesc Raportului, nici pe departe “final” si speram sa nu nesocotiti aceasta ultima rugaminte a supravietuitorilor Holocaustului Rosu.
In numele Adevarului, pentru Romania.
Centrul Rezistentei Anticomuniste, presedinte de onoare Vladimir Bukovski;
CEILALTI SEMNATARI:
Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti;
Fundatia Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista;
Asociatia 15 Noiembrie 1987, Brasov si Iulius Filip, fost detinut politic, sustinator al Sindicatului Solidarnosc;
Societatea Academica Romaneasca pentru Adevarul Istoric;
Civic Net – Piata Universitatii 1989-1990
La prag de Sfantul Apostol Andrei
Ocrotitorul Romanilor
Noiembrie 2007
ANEXE:
1. Declaratia Consiliului National Director al AFDPR, 26 noiembrie 2007;
2. Cererea “Asociatiei 15 Noiembrie 1987″ de modificare a Raportului, inregistrata oficial si preluata sub semnatura de catre Vladimir Tismaneanu, august 2007;
3. Protestul luptatorilor anticomunisti la Expozitia “Epoca de Aur intre realitatea si propaganda” de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, 26 ianuarie 2007;
4. Protestul disidentilor Victor Frunza si Ionel Cana, fondatorul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romania si expunerea critica a scriitorului Victor Frunza la adresa Raportului – conferintele Aliantei Civice si a Societatii Academice Romana pentru Adevarul Istoric, martie 2007;
5. Studiul “Procesul istoriografic al ‘Procesului comunismului’”al cercetatorului Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, dr. Florin Abraham, mai 2007;
6. Studiul analistului CIA, Richard Hall “Raportul Tismaneanu: romanii meritau ceva mai bun”, septembrie 2007;
7. Protestul oficial al Bisericii Ortodoxe Romane fata de Raportul Tismaneanu, 20 decembrie 2006, insotit de pozitia Bisericii Catolice, “Biserica si comunismul”, aprilie 2007.
AFDPR: Raportul Tismaneanu contine date eronate
O nota de subsol a raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste in Romania a starnit protestul Comitetului National Director al AFDPR.
Asociatia fostilor detinuti politici este contrariata de faptul ca cifra de doua milioane de victime ale comunismului, avansata de expertiza AFDPR este pusa la indoiala in paginile raportului amintit. Prezentam integral pozitia AFDPR.
Comitetul National Director al AFDPR, intrunit ieri in sedinta, a adoptat urmatoarea declaratie:
AFDPR saluta lansarea volumului ce cuprinde “Raportul final” al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, considerand aceasta nu numai un evniment editorial, politic si cultural remarcabil, dar si un moment cu semnificatie istorica, pentru care AFDPR a luptat consecvent vreme de 17 ani. Contributia noastra la elaborarea acestui document este importanta: prin initiativa condamnarii crimelor comunismului am oferit o expertiza de o valoare unica, bazata pe marturiile supravietuitorilor gulagului comunist, cat si pe studierea a zeci de mii de documente care demonstreaza caracterul criminal si odios al regimului securisto-comunist din Romania.
Aportul nostru la intocmirea Raportului are deci o dimensiune morala, dar si o dimensiune stiintifica, fiind lucrat de cunoscutul prof. univ. Boldur Latescu, fost detinut politic. Numele unora dintre noi pe lista autorilor documentului, ca si aceea de membri ai Comisiei Prezidentiale, ii confera acestuia un spor de legitimitate si credibilitate.
Tocmai de aceea suntem contrariati de imixtiunea inexplicabila, neprofesionista si lipsita de orice suport stiintific, pe care unul din redactorii volumului dl D. Dobrincu si-a permis sa o faca in textul elaborat de noi. Este vorba despre o nota de subsol prin care este pusa la indoiala si considerata exagerata si netemeinica cifra de doua milioane de victime ale comunismului din Romania, in perioada celor 45 ani.
Este avansata in schimb cifra de 350.000 de victime avand ca sursa o persoana necunoscuta (Maria Golescu) care ar fi aflat aceasta, in 1982 (deci in plin regim dictatorial comunist) de la “alti fosti detinuti politici”.
In conditiile in care din primele pagini ale Raportului se subliniaza caracterul criminal al sistemului comunist si se vorbeste de peste o suta de milioane de victime, nota de subsol a dlui Dobrincu este cel putin bizara si nu are decat o singura justificare: diluarea cu orice pret a vinovatiei Securitatii comuniste din Romania. Actiune premeditata prin refuzul de a pune la dispozitia dlui Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Comisiei Prezidentiale, textul volumului, inainte de a se da bun de tipar.
Se stie si se spune acest lucru in Raport si in discursul presedintelui Basescu (pe care AFDPR si l-a insusit), ca in Romania, regimul securisto-comunist a fost dintre cele mai dure, lucru care justifica si cifra de doua milioane de victime si declararea regimului comunist din Romania ca “ilegitim si criminal”.
Avand in vedere aceste lucruri, Comitetul National Director (CND) al AFDPR se dezice de textul din Raport in care s-au facut aceste interventii inacceptabile, lipsite de onestitate si de baza stiintifica, regretand totodata faptul ca a acordat o anumita incredere dlui Vladimir Tismaneanu. AFDPR tine sa refuze asa-zisele beneficii care ar rezulta din vanzarea celor 1500 de exemplare ale Raportului.
Presedintele AFDPR a declarat in fata CND ca domnia sa considera ca este nedrept si imoral sa mai faca parte din Colegiul CNSAS, participand astfel la deconspirarea fostilor informatori ai Securitatii, atat timp cat adevaratii vinovati, fostii ofiteri de Securitate care i-au recrutat pe acestia de cele mai multe ori prin amenintari si santaje sau la varsta adolescentei sunt aparati de prevederile Legii 187/1999 si de actualele Servicii de informatii, care cu greu si dupa repetate interventii predau CNSAS datele de stare civila ale acestora.
Totul se tergiverseaza si nu exista nici o speranta ca Parlamentul sa dovedeasca intentia ca aceasta deconspirare si in mod special sa poata fi incheiata vreodata. Cea mai clara dovada a fost aceea a respingerii in Comisiile parlamentare a amendamentelor Guvernului privind publicarea in Monitorul Oficial a acestor ofiteri de Securitate, fara a mai fi nevoie de intocmirea unor probatorii, greu de realizat, cum si fara parcurgerea unor proceduri juridice intinse pe ani de zile.
De asemenea, dl Constantin Ticu Dumitrescu considera ca fiind nedrept si imoral pentru constiinta sa sa participe la deconspirarea anumitor informatori ai Securitatii, in vreme ce diferitelor personalitati din clasa noastra politica sau din diferite alte medii sa nu li se gaseasca dosarele complete sau sa se prezinte simple procese verbale prin care se certifica faptul ca acestea au fost arse la 22 decembrie 1989.
Este adevarat ca in ultimul an in activitatea CNSAS s-au inregistrat progrese importante, iar in Colegiu s-a realizat in mod real o atmosfera de lucru, insa, in afara celor mentionate mai sus, se tergiverseaza mutarea intr-un alt sediu si nu se dubleaza numarul personalului existent, astfel incat CNSAS nu va putea realiza nici in 10 ani de acum inainte Deconspirarea Securitatii, fapt de care vor fi acuzati membrii Colegiului si in mod special dl Constantin Ticu Dumitrescu.
Comitetul National Director al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici
MATERIAL TRANSMIS COMISIEI PREZIDENTIALE
Catre Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania
In atentia domnului Vladimir Tismaneanu
Asociatia “15 Noiembrie 1987″, care reuneste muncitorii arestati, torturati, condamnati si deportati in urma revoltei muncitoresti anticomuniste din 15 Noiembrie 1987, a primit cu bucurie initiativa Presedintelui Romaniei de condamnare oficiala a regimului comunist din Romania, considerat ilegitim si criminal.
Din pacate, insa, membrii Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, for in care, din pacate, nu si-au aflat locul o serie de reprezentanti autentici ai rezistentei romanesti anticomuniste, au produs un Raport final in care, cel putin in ce ne priveste, adevarul istoric este prezentat trunchiat. Consultarea organizatiei noastre si a altor organizatii sau personalitati reprezentative ar fi eliminat multe din neajunsurile Raportului.
Cea mai grava omisiune este neprecizarea caracterului anticomunist al revoltei muncitoresti din 15 Noiembrie 1987. In intreg capitolul “Proteste muncitoresti in Romania comunista” nu exista cea mai mica referire la acest lucru. Se incearca acreditarea ideii ca avem de-a face doar cu o revolta anticeausista. Faptul este contrazis de miile de muncitori protestatari care au scandat, in mai multe randuri, “Jos comunismul!” si au inlaturat insemnele comuniste de pe fosta Judeteana de Partid Brasov.
O alta omisiune importanta este trecerea sub tacere a manifestarii de solidarizare cu muncitorii brasoveni a celor trei studenti brasoveni (Catalin Bia, Lucian Silaghi si Horia Serban) care, in 22 noiembrie 1987, au afisat, in fata cantinei studentesti din Complexul Memorandului, o pancarta pe care scria “Muncitorii arestati nu trebuie sa moara.”. in urma acestei actiuni, studentii au fost exmatriculati si deportati. In 15 decembrie 1987, un alt grup de studenti brasoveni, format din Mihai Torjo, Marian Brancoveanu si Marian Lupoi, cere eliberarea noastra, inscriptionand peretii interiori a doua corpuri ale Universitatii Brasov. La randul lor, sunt exmatriculati si arestati.
De asemenea, raportorii gresesc pana si in privinta numarului muncitorilor deportati (62, in loc de 61), nepomenind nimic despre cele 27 de persoane care au fost fortate sa-si schimbe locul de munca, despre cele peste 500 de persoane arestate si anchetate in sediile Militiei si Securitatii din Brasov si Bucuresti sau despre suferintele indurate de sotiile si copiii muncitorilor deportati, care au trait, la randul lor, experienta domiciliului obligatoriu.
Pentru stiinta autorilor Raportului Tismaneanu este de semnalat ca manifestantii au inceput sa cante imnul “Desteapta-te, romane!” in dreptul Spitalului Judetean Brasov, si nu la iesirea pe poarta uzinei Steagul Rosu, cum mentioneaza gresit acestia.
Ne exprimam surprinderea ca, desi au avut acces la arhive, raportorii nu fac nici o referire la dosarele de Securitate ale membrilor nostri.
Tinand cont de toate acestea, Asociatia “15 Noiembrie 1987″ solicita respectuos sa se dispuna efectuarea corectiilor cuvenite Raportului Tismaneanu, care, prin modul in care a fost redactat, a produs nemultumire in randul unor personalitati marcante ale rezistentei anticomuniste.
Asociatia 15 Noiembrie 1987
Florin POSTOLACHI, Presedinte
Jurnalul National: “Raportul Tismaneanu, un fals care trebuie oprit”
2007 12 01| de Ilarion Tiu
APEL CĂTRE PREŞEDINTE
Joi, 29 noiembrie, mai multe asociaţii ale foştilor deţinuţi politic din România au adresat preşedintelui Băsescu un protest contra conţinutului “Raportului Tismăneanu”, publicat de curând la Editura Humanitas. Printre altele, protestul solicită imperativ preşedintelui: “Noi, victime ale comunismului, foşti deţinuţi politic şi luptători anticomunişti, vă cerem, Domnule Preşedinte al României, să solicitaţi retragerea neîntârziată de pe piaţă a «Raportului final» şi, mai ales, să dispuneţi ca acest «Raport» viciat Så NU FIE difuzat în bibliotecile şcolare şi universitare, după cum intenţionează Vladimir Tismăneanu. Propagarea falsului în sistemul educaţional este un act de o gravitate fără precedent. În numele zecilor de mii de morţi ai noştri căzuţi pentru România vă cerem, în al 12-lea ceas, să nu giraţi această prelucrare deformatoare a Istoriei reale a României”.
ISTORIE. Protestul opozanţilor fostului regim vine pe fondul pretenţiilor “Comisiei Tismăneanu” ca acest raport să devină o istorie oficială a României pentru perioada 1944-1989. Asemenea “istorii” au făcut şi comuniştii în urmă cu 60 de ani, când sub semnătura lui Mihail Roller, şi cu girul lui Leonte Răutu – tovarăşii de luptă şi idei ai lui Tismăneanu-tatăl – “regimul burghez” fusese declarat “criminal”. Gheorghiu-Dej, cât era el de muncitor cu patru clase primare, n-a mers până acolo încât să pună stema ţării peste falsurile lui Roller. Şi de amintit că însuşi Roller a sfârşit prin a se sinucide în 1958, când istoria sa deja nu mai era de actualitate!
ZIUA: Revolta detinutilor politici
Pagina realizata de Luciana POP •30 Noiembrie 2007
Intr-un apel adresat presedintelui, mai multe asociatii ale fostilor detinuti politici si luptatori anticomunisti din Romania considera ca Raportul Tismaneanu reprezinta un fals care trebuie oprit. Contestatarii solicita retragerea imediata de pe piata a “Raportului final”, precum si nedifuzarea acestui document “viciat” in bibliotecile scolare si universitare. AFDPR a constatat ca numarul victimelor comunismului a fost micsorat de editorii Raportului de la 2.000.000 la 350.000.
Textul este semnat de Centrul Rezistentei Anticomuniste (presedinte de onoare Vladimir Bukovski), Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti, Fundatia Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista, Asociatia 15 Noiembrie 1987, Brasov, si Iulius Filip, sustinator al Sindicatului Solidaritatea, Societatea Academica Romaneasca pentru Adevarul Istoric si Civic Net – Piata Universitatii 1989-1990. Prezentam mai jos textul integral al apelului.
“Editura Humanitas a lansat sub semnatura editorilor Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, asa-numitul <> al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. In format electronic de aproape 666 de pagini volumul are in varianta tiparita 880 de pagini si este vandut cu 750.000 lei. Din pacate, in ciuda promisiunilor sale si a angajamentelor asumate personal si sub semnatura proprie de catre seful Comisiei prezidentiale, Vladimir Tismaneanu, Raportul contine aceleasi neadevaruri si date eronate ca si in prima varianta, electronica, la care s-au adus nenumarate corectii in ultimul an, inregistrate oficial de Comisia in cauza. A devenit o evidenta faptul ca, sub aspect academic, calitatea “Raportului” nu este satisfacatoare, fapt semnalat deja de numerosi cercetatori si specialisti din mediul universitar. Printre cele mai grave falsificari de date din Raportul lui Vladimir Tismaneanu, constatate recent de catre Consiliul National Director al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, se numara micsorarea nepermisa a chiar numarului victimelor comunismului in Romania, de la circa 2.000.000, consemnate prin lucrari stiintifice in domeniu, la 350.000, cifra inscrisa “dupa ureche” de Dorin Dobrincu, cel mai apropiat colaborator al lui Tismaneanu, alaturi de Cristian Vasile.
Acest act “dezvaluie incercarea flagranta de minimalizare a caracterului criminal al regimului de ocupatie comunist in Romania – pe care l-ati condamnat, in acest sens, cu demnitate, in 18 decembrie anul trecut – si se inscrie in lantul neadevarurilor insirate in Raport despre capi si duhovnici ai Bisericii Ortodoxe si alti factori ai luptei anticomuniste din Romania.
Am crezut ca toate rectificarile solicitate de noi cu baze stiintifice si transmise cu buna credinta Comisiei prezidentiale si presedintelui acesteia personal, relatate ca victime si martori directi ai evenimentelor interpretate de Comisia lui Vladimir Tismaneanu, vor fi aplicate textului initial, dupa cum am fost asigurati, ferm, in mai multe randuri, de catre Administratia Prezidentiala.
Faptul ca, in ciuda acestor asigurari, Comisia prezidentiala nu a inregistrat nici o nota de rectificare in cuprinsul Raportului Tismaneanu – Humanitas – dupa cum nu a inclus nici protestul oficial al Bisericii Ortodoxe Romane – denota reaua vointa a autorilor si a coordonatorului principal al compilatiei pe marginea comunismului ce poarta, din nefericire, efigia statului roman prin Presedintia Romaniei.
Noi, victime ale comunismului, fosti detinuti politici si luptatori anticomunisti, va cerem, domnule presedinte al Romaniei, sa solicitati retragerea neintarziata de pe piata a “Raportului final” si, mai ales, sa NU dispuneti ca acest “Raport” viciat sa fie difuzat in bibliotecile scolare si universitare, dupa cum intentioneaza Vladimir Tismaneanu. Propagarea falsului in sistemul educational este un act de o gravitate fara precedent, mai ales in contextul utilizarii institutiei prezidentiale ca vehicul.
Nu vrem sa li se serveasca nepotilor si copiilor nostri o <prelucrare a trecutului> tipica regimului trecut, tributara unor <viziuni> complet falsificante asupra istoriei traite de noi pe frontul anticomunismului, in temnite si munti, in spitale psihiatrice si in deportare, pe strazile Brasovului lui ’87 si ale Bucurestiului lui ’89 – ’90.
In numele zecilor de mii de morti
In numele zecilor de mii de morti ai nostri cazuti pentru Romania pe frontul luptei anti-comuniste si al celor peste doua milioane de victime ale aparatului bolsevic de represiune si in numele familiilor acestora, va cerem, in al 12-lea ceas, sa NU girati aceasta prelucrare deformatoare a Istoriei reale a Romaniei. Sunteti Presedintele care si-a asumat curajos condamnarea comunismului si care a avut puterea morala de a cere iertare victimelor, in calitate de sef al statului si in numele Statului Roman, la 20 de ani de la revolta anticomunista de la Brasov.
Noi, semnatarii acestui apel, afirmam raspicat ca suntem in masura sa va punem la dispozitie toate datele care lipsesc Raportului, nici pe departe <final> si speram sa NU nesocotiti aceasta ultima rugaminte a supravietuitorilor Holocaustului Rosu”.
In finalul textului transmis Administratiei Prezidentiale au fost adaugate, ca anexe, urmatoarele studii si documente: Declaratia Consiliului National Director al AFDPR, 26 noiembrie 2007; Cererea “Asociatiei 15 Noiembrie 1987” de modificare a Raportului, inregistrata oficial si preluata sub semnatura de catre Vladimir Tismaneanu; Protestul luptatorilor anticomunisti la Expozitia “Epoca de Aur intre realitate si propaganda” de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, 26 ianuarie 2007; Protestul disidentilor Victor Frunza si Ionel Cana, fondatorul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romania si expunerea critica a scriitorului Victor Frunza la adresa Raportului – conferintele Aliantei Civice si ale Societatii Academice Romane pentru Adevarul Istoric; Studiul “Procesul istoriografic al <procesului cuminismului> al cercetatorului Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, dr. Florin Abraham; Studiul analistului CIA, Richard Hall “Raportul Tismaneanu: romanii meritau ceva mai bun”; Protestul oficial al Bisericii Ortodoxe Romane fata de Raportul Tismaneanu, 20 decembrie 2006, insotit de pozitia Bisericii Catolice – “Biserica si comunismul”.
Holocaustul rosu a ucis peste 100.000.000 de oameni
In Romania, peste 10% din natiune a fost incarcerata si peste 200.000 de anticomunisti au fost exterminati in lagare si inchisori
Victimele comunismului la nivel mondial se ridica la peste o suta de milioane. Studiile scriitorului rus Aleksandr Soljenitin arata ca peste 120.000.000 de oameni au cazut rapusi de teroarea bolsevica. La inceputul anilor ’90, Comitetul Natiunilor Captive din SUA comunica cifra de 140.000.000 de morti. Dintre acestia, peste 2.000.000 de victime directe ale regimului represiv comunist sunt din Romania – 10% din populatia tarii. Supusi unor experimente anti-umane, ca cel de la Pitesti, anticomunistii au cazut rapusi pe capete sub actiunea directa a comisarilor sovietici ai aparatului bolsevic de ocupatie. Intre 1948 – 1964 elita culturala si politica a Romaniei a intrat alaturi de tarani si muncitori anticomunisti in inchisori mari sau in lagare cu mai mult de 5.000 de detinuti. Durata minima a fost de 2 ani. In perioada amintita au trecut ca atare prin puscarii 600.000 de oameni. Intre 1965 si 1989, opresiunea a continuat. Cele mai cunoscute nume, dr Ionel Cana, Paul Goma, Iulius Filip, Victor Frunza, parintele Gheorghe Calciu au trecut in aceasta perioada prin inchisorile comuniste, urmati de muncitorii brasoveni anticomunisti care, in 1987, anticipau insurectia din 1989. Cumuland cele doua perioade obtinem ca, in perioada 1945 – 1989, au trecut prin cele peste 120 de puscarii si lagare ale Romaniei 1.200.000 de oameni.
In ceea ce priveste numarul mortilor, stim ca, in intervalul 1964 – 1990 au decedat 500.000 de fosti detinuti politici. In inchisorile comuniste, unele cu regim inspaimantator, vizand exterminarea (Aiud, Gherla, Sighet, lagarele de la Canal, Balta Brailei si Delta Dunarii) si detinand cote de lichidare mult mai mari fata de medie, cifra totala (provizorie) a mortilor din Romania, victime ale regimului comunist este de peste 200.000. Intr-o lucrare de specialitate privind crimele comunismului in Romania trebuie luate in considerarea si crimele din Basarabia, Bucovina si restul provinciilor romanesti ocupate de URSS, de unde au fost deportati si trimisi in Gulag peste un milion de romani. Nu trebuie uitat tributul de sange platit de taranimea romana, un document studiu consacrat colectivizarii in Romania (inceputa in 1949) estimand ca, in randurile taranimii, numarul mortilor s-a ridicat la 30.000. Aceasta cifra se refera insa numai la cei lichidati in timpul colectivizarii fortate. Potrivit unor studii de specialitate, procentul inalt atins de colectivizare in Romania explica amploarea operatiei de deportare, precedata de arestari, estimata la un minimum de 50.000. In ceea ce priveste clerul ortodox, catolic si protestant, datele arata ca in puscariile romanesti s-au perindat circa 4000 de preoti, din care 10% (circa 400) au fost ucisi in temnita. Biserica Ortodoxa si cea Catolica au publicat deja primul volum al lucrarii “Martiri pentru Hristos din Romania, in perioada regimului comunist”, in care sunt redate incarcerarea si mortile preotilor romani. O prima initiativa in acest sens a apartinut cercetatorilor de la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST), aflat sub egida Academiei Romane si care a publicat zeci de titluri legate de rezistenta anticomunista din Romania. De toate aceste studii stiintifice trebuie tinut cont atunci cand se publica estimari care se doresc a intra in bibliotecile scolare si universitare pentru a deveni referinte pentru generatiile viitoare. Altfel, ne vom trezi direct in “1984”.
Cartita Cristian Vasile
Cristian Vasile, angajat al Institutului de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucuresti, a fost cunoscut inainte pentru studiile sale controversate referitoare la viata religioasa din Romania din perioada comunista si pentru colaborarea la revista “22”. Ca membru al Comisiei Tismaneanu, Cristian Vasile a fost unul din semnatarii capitolului dedicat Cultelor care a facut ca Biserica Ortodoxa Romana sa protesteze oficial fata de Raportul Tismaneanu. Miza ideologica a acestui capitol nu este alta decat atacul la persoana raposatului Patriarh Teoctist, murdarit fara probe si considerat ca principalul vinovat de toate nenorocirile din viata religioasa din Romania din 1945 si pana azi. Vasile nu face altceva decat sa sugereze, abuziv, ca toti ierarhii ortodocsi din perioada comunista au ajuns in functii in urma colaborarii cu Securitatea. De altfel, exista foarte putine elemente de noutate in capitolul amintit, rezultate nemijlocit din cercetarea comisiei, unul dintre ele fiind pretinsa colaborare cu Securitatea a Patriarhului Justin Moisescu. Vasile a ajuns sa se planga ca a putut doar citi dosarul de la SRI fara a i se permite sa faca insemnari sau copii dupa el. Cristian Vasile a facut apoi declaratii publice incalcand flagrant legile de protectie a informatiilor clasificate si pe cea de organizare si de functionare a SRI. Pentru a fi in perfecta legalitate, Vasile trebuia sa solicite CNSAS informatii referitoare la persoana fostului Patriarh Justin, deoarece doar CNSAS putea sa provoace declasificarea eventualului dosar pastrat in arhiva SRI.
Dorin Dobrincu, omul cheie
La 12 iulie 2007, Dorin Dobrincu a fost numit in functia de director general al Arhivelor Nationale, fara concurs, la presiuni din zona Comisiei Tismaneanu. La data numirii, Dobrincu nu intrunea conditiile legale pentru exercitarea unei functii publice de conducere, asa ca, in vederea incadrarii sale, s-a optat pentru varianta detasarii pe o perioada de un an din cadrul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iasi iar fisa postului de director general al Arhivelor Nationale a fost modificata dupa profilul lui Dobrincu. Apartenenta cuplului Dorin si Ligia Dobrincu la Cultul Evanghelic (Neoprotestant), legal recunoscut de Statul Roman, are ecouri negative in mediul universitar si s-a reflectat imediat prin publicarea asa-zisului dosar de cadre creat de comunisti, inainte de 1989, al Prea Fericitului Parinte intru Adormire Patriarhul Teoctist, declansand protestul intemeiat al BOR. Mai mult, dupa cum sustin surse din cadrul AN, Dobrincu a facut presiuni asupra mai multor directori ai directiilor judetene ale Arhivelor Nationale pentru a scoate la lumina si alte dosare de cadre din arhivele fostelor comitete judetene ale PCR, in special din Constanta.
Restul Anexelor sunt disponibile pe site-ul Civic Media, in Sectiunea Raportul Tismaneanu
Un simbol există prin el însuşi. El nu se adresează DECÂT Poporului Român.
Ma uit pe antenisti si incep sa cred ca astia il plagiaza pe tatal meu. El a facut un protest la Alexander Romanov dupa care s-a trezit pe cap cu un consilier sovietic care a vrut sa il execute si asta era inainte ca unul din fratii mei sa fie omorit cu o injectie. Cred ca stiti si povestea cum a fost aranjat in 1990 cu dosarul pe masa.
Imi pare rau dar nu stiu dosarul…