Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Prin ordinul Ministrului Educaţiei (*) nr. 3310 din 2 martie 2009, Istoria Românilor – alături de alte discipline – dispare din aria curriculară a clasei a XII-a, la „liceele tehnologice”. Această denumire înglobează minimum 65% din întreaga reţea de licee, şi anume profilele industrial, telecomunicaţii, agricol, silvic, construcţii, textile.
Hotărârea luată la 2 martie 2009 este ultima dintr-un şir de măsuri relativ recente, care au eliminat istoria din rândul disciplinelor formative şi au împins-o într-o zonă unde responsabilii ariei curriculare pot jongla după voie. Iată datele:
1. Înainte de decembrie 1989, istoria avea câte 2 (două) ore săptămânal şi anume: Istoria românilor („a patriei”) la clasele a IV-a, a VIII-a şi a XII-a; Istoria universală la clasele a V-a, a VI-a, şi a VII-a; Pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a câte una oră săptămânal (Pentru elevii care urmau numai zece clase programa era modificată corespunzător.)1
2. După decembrie 1989, cuvântul de ordine a fost adaptarea curriculei la criterii europene, şi integrarea istoriei românilor în aceea europeană (universală). Ca primă măsură de „adaptare şi integrare” istoria a rămas cu numai una oră săptămânal la toate clasele, afară de a XII-a.
3. Socotind că şi aşa era prea mult, Ministerul Educaţiei a lăsat pentru istoria românilor numai una oră la clasa a XII-a!
4. Din septembrie 2007, manualul de clasa a XII-a a primit titlul laconic şi neutru de „istorie”. De ce să rămână tinerii absolvenţi de liceu cu concluzia că există totuşi o istorie a românilor?
5. Manualele alternative sunt redactate pentru fiecare clasă, după un model unic. Cel de clasa a XII-a, de exemplu, are cinci teme generale socotite definitorii, divizate în subpuncte, fiecare cu acelaşi titlu şi însoţite de un „studiu de caz”.
O comisie specială verifică în ce măsură autorii respectă întru totul regulile stabilite de minister şi îi aduc la ordine când este cazul. În plus, au fost stabilite criterii de gramaj ale hârtiei, raportul între textul propriu-zis şi partea metodică, ilustraţii, hărţi, în final preţul de cost. O atare politică a manualelor a avut două consecinţe, deşi autorii lor sunt persoane întru totul competente.
6. Manualele au devenit un fel de texte documentare cu caracter de generalitate, fără vreo atractivitate pentru elevi. Aceştia, când au posibilitate de opţiune la un examen, aleg altă disciplină, iar nu istoria.
7. A doua consecinţă: manualele au devenit alternative mai ales prin numele autorilor şi al editorilor, prea puţin prin conţinutul care urmează acelaşi tipic.
8. În mai 2008, mai marii Ministerului Educaţiei au hotărât eliminarea a circa 1/3 din conţinutul tuturor manualelor, inclusiv istoria. Începutul îl fac clasele VI şi VII pentru anul şcolar 2008/2009. Dacă măsura va fi extinsă şi la celelalte clase, caracterul schematic-documentar al manualului de istorie va spori şi mai mult.2
9. La capătul acestei evoluţii, vine ordinul Ministrului Educaţiei din 2 martie 2009 (arătat la început). În urma unor repetate proteste, Ministerul revine şi decide ca istoria şi geografia să fie predate la clasa a XII-a alternativ, o săptămână una şi săptămâna următoare cealaltă. Cu o astfel de „soluţie”, Ministerul a schilodit dintr-o lovitură două discipline formative, şi istoria şi geografia. O performanţă demnă de reţinut.
10. Recomandarea nr. 1283/1996 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei precizează: „Istoria constituie unul din mijloacele de reconstituire a trecutului şi de făurire a identităţii culturale… Istoria are de jucat un rol politic cheie în Europa… Cunoaşterea istoriei este importantă pentru societatea civilă. Fără aceasta, individul este mai vulnerabil la manipularea politică sau de orice fel… Cunoaşterea istoriei trebuie să fie o parte esenţială a educaţiei tinerilor…”3. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei poate recomanda ce vrea, la Bucureşti mai marii educaţiei văd lucrurile altfel.
11. Ministrul Educaţiei a precizat că eliminarea orei de istorie de la clasa a XII-a, nu îi aparţine: „Măsura nu am luat-o eu… În Minister există «Centrul Naţional de Curriculum» şi Consiliul pentru învăţământul profesional şi tehnic. Au avut nişte argumente. O să văd care au fost argumentele lor şi argumentele celor care spun că nu este bine aşa şi să decidem în favoarea celor care au mai multe argumente.”4. Predarea istoriei românilor la clasa a XII-a rămâne, aşadar, în funcţie de „argumentele” prezentate de Centrul şi Consiliul, menţionate anterior!!
Şi, în final, rămâne o mare nedumerire şi întrebarea: care este orizontul cultural şi profilul cetăţenesc şi moral al persoanelor care au propus eliminarea orei de istoria românilor de la clasa a XII-a? Ar fi de dorit să le cunoaştem şi nominal.

• Share
• Tweet
• Pin
• Email