“Noi aici în Transilvania ştim foarte bine că avem dreptul la viaţă, la o viaţă plină de vrednicie, pentru care aşteptăm, în mod natural, sprijinul FIDESZ şi al Ţării Mamă” – Peter Eckstein Kovacs, onorat, si el, cu Ordinul National “Steaua Romaniei”, la tabara autonomistilor maghiari de la “Tusvanyos”, in 2010, din postura de consilier al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu
Gabriela Firea, devenita purtator de cuvant ad-hoc al Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional “Steaua României”, a anuntat, ieri, ca agentul maghiar Lazslo Tokes poate “sa-si pledeze cauza” in favoarea pastrarii Ordinului National conferit de Traian Basescu, pe 26 septembrie, la Academia Romana? Poftim? Ce sa caute agentul maghiar in forul academic suprem al Romaniei? Ce tampenie mai e si asta? Ordinul tine de Cotroceni. Acolo este locul agentului maghiar, alaturi de cel care l-a decorat, cu un elogiu demn de falsificatorii istoriei de care s-a inconjurat, in cap cu Tismaneanu. Cititi si va cruciti: “în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplu personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”.
Consiliul de Onoare este format din Ionel Haiduc, Constantin Degeratu, Şerban Brădişteanu, Costin Georgescu, Mircea Geoană, Gabriela Firea şi Ecaterina Andronescu. Presedintele Academiei trebuie sa reconsidere aceasta idee deplasata. Laszlo Tokes nu trebuie sa intineze marmura peste care au trecut pasii lui Nicolae Iorga.
PS: Inteleg ca Peter Eckstein Kovacs (ca si propagandistul PCR-ist Cristian Preda, aparator infocat al lui Tokes) a candidat si el pentru Consiliul de Onoare al Ordinului. Nu cumva acest personaj cocotat de Basescu prin copac, la Cotroceni – la fel cum a fost suit si Tokes, de altfel, in varful Parlamentului European – ar trebui sa se afla in exact aceeasi banca (sau celula) cu colegul sau de serviciu; serviciu secret maghiar? Nu Kovacs declara – din postura de consilier prezidential! – ca “tara lui mama” este Ungaria? Pai si atunci n-ar trebui sa se duca la origini? Daca tot facem curatenie, atunci sa facem!
In rest, ma bucur ca ce am propus acum trei ani, in sfarsit, se implineste. Se misca destul de greoi mecansimul nostru de aparare, capusat bine de agentii anti-Romania, dar pana la urma, iata, se misca! Consiliul de Onoare are ocazia sa spele onoarea Romaniei. Sa o faca!
Ofer cateva date despre agentul maghiar Laszlo Tokes, in atentia Comisiei in cauza:
Prin ordinul Ministrului Educaţiei (*) nr. 3310 din 2 martie 2009, Istoria Românilor – alături de alte discipline – dispare din aria curriculară a clasei a XII-a, la „liceele tehnologice”. Această denumire înglobează minimum 65% din întreaga reţea de licee, şi anume profilele industrial, telecomunicaţii, agricol, silvic, construcţii, textile. Hotărârea luată la 2 martie 2009 este ultima dintr-un şir de măsuri relativ recente, care au eliminat istoria din rândul disciplinelor formative şi au împins-o într-o zonă unde responsabilii ariei curriculare pot jongla după voie. Iată datele: 1. Înainte de decembrie 1989, istoria avea câte 2 (două) ore săptămânal şi anume: Istoria românilor („a patriei”) la clasele a IV-a, a VIII-a şi a XII-a; Istoria universală la clasele a V-a, a VI-a, şi a VII-a; Pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a câte una oră săptămânal (Pentru elevii care urmau numai zece clase programa era modificată corespunzător.)1 2. După decembrie 1989, cuvântul de ordine a fost adaptarea curriculei la criterii europene, şi integrarea istoriei românilor în aceea europeană (universală). Ca primă măsură de „adaptare şi integrare” istoria a rămas cu numai una oră săptămânal la toate clasele, afară de a XII-a. 3. Socotind că şi aşa era prea mult, Ministerul Educaţiei a lăsat pentru istoria românilor numai una oră la clasa a XII-a! 4. Din septembrie 2007, manualul de clasa a XII-a a primit titlul laconic şi neutru de „istorie”. De ce să rămână tinerii absolvenţi de liceu cu concluzia că există totuşi o istorie a românilor? 5. Manualele alternative sunt redactate pentru fiecare clasă, după un model unic. Cel de clasa a XII-a, de exemplu, are cinci teme generale socotite definitorii, divizate în subpuncte, fiecare cu acelaşi titlu şi însoţite de un „studiu de caz”. O comisie specială verifică în ce măsură autorii respectă întru totul regulile stabilite de minister şi îi aduc la ordine când este cazul. În plus, au fost stabilite criterii de gramaj ale hârtiei, raportul între textul propriu-zis şi partea metodică, ilustraţii, hărţi, în final preţul de cost. O atare politică a manualelor a avut două consecinţe, deşi autorii lor sunt persoane întru totul competente. 6. Manualele au devenit un fel de texte documentare cu caracter de generalitate, fără vreo atractivitate pentru elevi. Aceştia, când au posibilitate de opţiune la un examen, aleg altă disciplină, iar nu istoria. 7. A doua consecinţă: manualele au devenit alternative mai ales prin numele autorilor şi al editorilor, prea puţin prin conţinutul care urmează acelaşi tipic. 8. În mai 2008, mai marii Ministerului Educaţiei au hotărât eliminarea a circa 1/3 din conţinutul tuturor manualelor, inclusiv istoria. Începutul îl fac clasele VI şi VII pentru anul şcolar 2008/2009. Dacă măsura va fi extinsă şi la celelalte clase, caracterul schematic-documentar al manualului de istorie va spori şi mai mult.2 9. La capătul acestei evoluţii, vine ordinul Ministrului Educaţiei din 2 martie 2009 (arătat la început). În urma unor repetate proteste, Ministerul revine şi decide ca istoria şi geografia să fie predate la clasa a XII-a alternativ, o săptămână una şi săptămâna următoare cealaltă. Cu o astfel de „soluţie”, Ministerul a schilodit dintr-o lovitură două discipline formative, şi istoria şi geografia. O performanţă demnă de reţinut. 10. Recomandarea nr. 1283/1996 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei precizează: „Istoria constituie unul din mijloacele de reconstituire a trecutului şi de făurire a identităţii culturale… Istoria are de jucat un rol politic cheie în Europa… Cunoaşterea istoriei este importantă pentru societatea civilă. Fără aceasta, individul este mai vulnerabil la manipularea politică sau de orice fel… Cunoaşterea istoriei trebuie să fie o parte esenţială a educaţiei tinerilor…”3. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei poate recomanda ce vrea, la Bucureşti mai marii educaţiei văd lucrurile altfel. 11. Ministrul Educaţiei a precizat că eliminarea orei de istorie de la clasa a XII-a, nu îi aparţine: „Măsura nu am luat-o eu… În Minister există «Centrul Naţional de Curriculum» şi Consiliul pentru învăţământul profesional şi tehnic. Au avut nişte argumente. O să văd care au fost argumentele lor şi argumentele celor care spun că nu este bine aşa şi să decidem în favoarea celor care au mai multe argumente.”4. Predarea istoriei românilor la clasa a XII-a rămâne, aşadar, în funcţie de „argumentele” prezentate de Centrul şi Consiliul, menţionate anterior!! Şi, în final, rămâne o mare nedumerire şi întrebarea: care este orizontul cultural şi profilul cetăţenesc şi moral al persoanelor care au propus eliminarea orei de istoria românilor de la clasa a XII-a? Ar fi de dorit să le cunoaştem şi nominal.
Dinu C GIURESCU
Revista CLIPA
NOTE: 1. St. Lascu şi I. Moiceanu, Reducerea numărului orelor la disciplina istorie – o ruşine în „Agora“ anul VI, nr. 24, 2006, Ediţie de iarnă, p. 7. 2. Magda Severin, Manualele la tocat. O treime din materie va fi ştearsă… în „Ziua” vineri 16 mai 2008, p. 6. 3. Ioan Scurtu, Învăţământul încotro? O decizie stupefiantă, în „Opinia Naţională”, nr. 472 din 23 martie 2009, p. 3. 4. Istoria-geografia. Struţocămila liceenilor în „Jurnalul Naţional”, joi 12 martie 2009, p. 7.
(*) Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, este membra a Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare – https://www.ipid.ro/ – IPID, alaturi de alte mari personalitati ale Romaniei