Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Regele Mihai si sotul fiicei sale mai mari, Radu Duda, vor participa la parada de la Moscova pe 9 mai, a confirmat si pentru HotNews.ro directorul Casei Regale, Ion Tuca. Anuntul a fost facut initial de liderul moldovean al AMN, Serafim Urechean, care, citat de StireaZilei.md, argumenta ca presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, ar trebui sa fie prezent si el la aceasta parada, la care si-au anuntat participarea mai multi sefi de stat din Europa si personalitati istorice. Interesant ca anuntul lui Serafim Urechean, fost preferat al lui Adrian Nastase, a fost facut in aceeasi zi in care Mihai Ghimpu se afla in Romania la invitatia lui Traian Basescu.

Mihai I de Hohenzollern si ginerele său Radu Duda vor participa la parada de 9 mai de la Moscova, potrivit si unei declaraţii a secretarului general al Casei Regale, Constanta Iorga pentru www.ziuaveche.ro. Potrivit sursei citate, invitatia a venit din partea presedintelui Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, prin intermediul ambasadorului Ciurilin de la Bucuresti. Detalii suplimentare legate de aceasta vizita vor fi furnizate presei intr-un comunicat, la momentul potrivit, a mai precizat Constanta Iorga pentru www.ziuaveche.ro. “La parada (n.red. – Ziua Victoriei, 9 mai, Moscova) va participa si fostul suveran Mihai I, si sefi de state europene.

O bucurie urmată de o tragedie: Înfrângerea lui Hitler şi victoria comunismului asupra Europei de Est

Federaţia Rusă serbează în data de 9 mai victoria Armatei Roşii împotriva forţelor militare ale lui Adolf Hitler, moment care a marcat capitularea Germaniei şi finalul Celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Republica Moldova a fost invitată să participe cu militari la parada militară care va avea loc la Moscova, însă preşedintele interimar Mihai Ghimpu a refuzat, motivându-se ziariştilor: „Cunosteti care este situatia la noi in armata nationala ? N-o cunosteti, nici nu vreau sa va spun ca la noi, in urma guvernarii comuniste, tot sta pe burta: si economia, si armata si toate institutiile”.

Pentru multe state din fostul bloc sovietic sau din sfera de influenţă comunistă din timpul Războiului Rece, victoria Armatei Roşii a însemnat atât învingerea Germaniei naziste, dar şi începutul a jumătate de veac de dictatură sovietică, plătită cu sute de mii de morţi şi deportaţi, dar şi cu o economie nefuncţională şi o instabilitate politică şi democratică.

“Regele” a adus Armata Roşie în România

Anunţul ultimului rege al României, Mihai de Hoenzollern, de a participa la parada militară de la Moscova, înţeleasă de mulţi analişti politici ca un demonstraţie de forţă a unei ţări din care mentalitatea sovietică nu a dispărut, poate fi legat de momentul 23 august 1944, când pe atunci Regele Mihai a negociat cu Rusia lui Stalin întoarcerea armelor împotriva Germaniei şi schimbarea de la putere a Mareşalului Antonescu. Acest târg politic, care a permis intrarea Armatei Roşii în România şi începutul a 50 de ani de dictatură sovietică şi ateistă, l-a menţinut în funcţie pe Mihai până în 1947, alături de un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-ministru fiind Petru Groza. Cu toate că regimul comunist instaurat la Bucureşti încă nu începuse prigoana intelectualităţii şi a reprezentanţilor politici ai opoziţiei, nici chiar a legionarilor, Mihai I a refuzat să amnistieze liderii politici aflaţi deja în puşcăriile comuniste, printre care Iuliu Maniu.

Abdicarea lui Mihai I, de bună voie. O mistificare autobiografică

Mihai I a abdicat la 30 decembrie 1947, după ce atât URSS, dar şi de SUA şi Marea Britanie i-au sugerat acest lucru. După o vizită la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, Mihai I se întoarce în România, la sugestia personală a lui Winston Churchill, potrivit unor “cercuri monarhiste”. Acest detaliu istoric, ca multe altele, nu au putut fi probate niciodată însă. Ştim însă că înainte de a se căsători cu Ana de Bourbon- Parma Mihai a avut o legătură amoroasă şi cu grecoaica Dodo Chrisolegos, protejată a liderei PCR Ana Pauker, legătură care este posibil să îl fi influenţat pe regelui Mihai în apropierea sa de Moscova.

Cert este că după întoarcerea în ţară, în şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a cabinetului primului-ministrul, Petru Groza a anunţat abdicarea de bună-voie a lui Mihai I. Anunţul a fost făcut public ţării prin intermediul radioului, alături de declaraţia despre propria abdicare a lui Mihai. Acesta părăseşte România în 3 ianuarie 1948, urmat la peste o săptămână de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg, care, potrivit ziarului The New York Times, au colaborat atât de strâns cu ruşii, încât au devenit cunoscute drept «mătuşile roşii» ale Regelui.

(wikipedia.org) Există câteva relatări asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-a ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute 1.000 de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. Într-un interviu din 2007 pentru New York Times Mihai rememorează evenimentele: A fost şantaj. Mi-au spus “Dacă nu semnezi imediat, suntem obligaţi – de ce obligaţi, nu ştiu – să ucidem peste 1.000 de studenţi pe care-i aveau în puşcărie. Potrivit revistei Time, guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestări ulterioare a mii de oameni, nu cu unele anterioare, şi că apoi va scufunda ţara în sânge, dacă Mihai nu abdică. Pe de altă parte, potrivit unor articole din Jurnalul Naţional din care unul citează arhivele Securităţii române, abdicarea regelui Mihai a fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală. Potrivit cărţii Special Tasks: The Memoirs of an Unwanted Witness — A Soviet Spymaster, autobiografice a fostului şef al serviciului de spionaj sovietic NKVD, generalul maior Pavel Sudoplatov, ministrul adjunct de externe sovietic Andrei Vâşinski ar fi purtat personal negocieri cu regele Mihai în vederea abdicării, garantându-i o parte dintr-o pensie ce urma să-i fie plătită lui Mihai în Mexic. Referitor la episodul controversat al ameninţării cu pistolul de către prim-ministrul de atunci, Petru Groza, regina-mamă Elena ar fi declarat, conform arhivei fiicei lui Petru Groza, că acesta s-ar fi comportat cu familia regală „mai bine ca un părinte”, iar că la 30 decembrie 1947, ziua abdicării, „poporul a făcut un divorţ – şi decent şi elegant – de monarhie”.

Rege abdicat devenit prinţ şi apoi din nou … rege

(wikipedia.org) În ianuarie 1948, Mihai a început să se autointituleze prinţ de Hohenzollern, folosind pentru prima dată în loc de rege un titlu retras familiei regale române de casa de Hohenzollern din Germania în timpul primului război mondial, recunoscând prin aceasta că la acea dată nu mai era regele României. Totuşi, în cele din urmă, în martie 1948, Mihai îşi denunţa abdicarea ca fiind smulsă cu forţa şi ilegală. Revista americană “Time” susţine că lui Mihai i-au trebuit peste două luni pentru a denunţa abdicarea, deoarece negociase cu comuniştii recuperarea unor proprietăţi din România, în ciuda unui articol anterior cum că Bucureştii i-ar fi permis să scoată din ţară numai 3.000 de dolari americani, patru automobile şi o decoraţie cu diamante şi rubine, acordată de către Stalin. De atunci, Mihai se semnează ca “Regele Mihai de România”.

George Bara / Napoca News

• Share
• Tweet
• Pin
• Email