Victor Roncea Blog

Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată pentru perioada 17-18 mai curent, cei doi şefi de stat vor emite o declaraţie comună cu referire la regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Nezavisimaia Gazeta menţionează că a obţinut aceste informaţii de la sursele sale din cadrul Ministerului rus de Externe. Esenţa acestei declaraţii o constituie, potrivit sursei, „intenţiile Rusiei şi Ucrainei de a-şi coordona eforturile privind reglementarea transnistreană, unde ambele state au statut de garanţi şi intermediari”.

Replică la solicitarea Chişinăului de a înlocui pacificatorii ruşi cu un contingent internaţional de menţinere a păcii

Publicaţia notează că decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean. „La Tiraspol, acest lucru a lucru a fost apreciat ca fiind o provocare, întrucât războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unora de a uni Moldova cu România, lucru nedorit în Transnistria”, se spune în articol.

De asemenea, autorul menţionează că „în Transnistria locuiesc circa 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni, iar soarta lor nu poate lăsa indiferente autorităţile ruse şi ucrainene” şi că Dmitri Medvedev i-a promis lui Igor Smirnov că transnistrenii care posedă paşaport rusesc vor fi apăraţi de Federaţia Rusă, „în caz de necesitate”.

Autorul mai spune că în documentul pe care Medvedev şi Ianukovici urmează să îl semneze va fi confirmată poziţia celor două părţi în ceea ce priveşte trupele ruse de menţinere a păcii, şi anume, că acestea trebuie să rămână în Transnistria şi să se bucure de tot sprijinul de care au nevoie din partea Ucrainei şi a Federaţiei Ruse. „Acest document va fi ca un răspuns la adresa părţii moldovene care cere schimbarea pacificatorilor ruşi cu un contingent internaţional civil de menţinere a păcii şi observatori ai procesului de reglementare a conflictului din Uniunea Europeană”, se spune în articol.

Amintim că, în anul 2006, autorităţile Republicii Moldova, bucurându-se de sprijinul preşedintelui ucrainean de atunci, Victor Iuşcenko, au închis frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean pentru mărfurile exportate din Transnistria, care nu dispun de ştampila vamală a Republicii Moldova. Totodată, din acel moment, monitorizarea frontierei moldo-ucrainene pe acest segment este asigurată de o misiune de observatori ai Uniunii Europene, EUBAM. Astfel, publicaţia moscovită constată că această decizie ar fi împiedicat Transnistria să supravieţuiască politic şi economic dacă nu s-ar fi bucurat de sprijin din partea Federaţiei Ruse şi că astăzi, există premize ca situaţia să se schimbe în favoarea autorităţilor transnistrene. În acelaşi timp, deputatul ucrainean din Rada Supremă de la Kiev din partea Partidului Regiunilor (condus de preşedintele Victor Ianukovici), Vasili Hara, a declarat pentru sursa citată că în parlamentul ucrainean sunt binecunoscute problemele transnistrenilor şi că Ucraina este dispusă să-i ajute.

Expert german: Rusia beneficiază de premise favorabile pentru a reveni la „planul Kozak

Expertul din cadrul unui institut german pentru politică externă, Alexandr Rar, susţine că Uniunea Europeană nu dispune, în momentul de faţă, de pârghii prin care să influenţeze reglementarea transnistreană, iar Moscova este dispusă să revină la planul Kozak şi că se bucură de susţinere în acest sens din partea lui Victor Ianukovici. „Rusia şi-a dorit dintotdeauna să revină în acest spaţiu, însă, pe timpul administraţiei Iuşcenko, întâmpina rezistenţă din partea Ucrainei. În momentul de faţă, însă, lucrurile au şansa să evolueze în direcţia dorită de Kremlin. Şi, întrucât Uniunea Europeană are probleme proprii cu care se confruntă, nu se opune apropierii dintre Moscova şi Kiev. Astăzi, există un moment prielnic pentru Moscova şi ea ar putea să se folosească de moment. Moscova şi-ar dori să revină la „Planul Kozak”, iar Ianukovici o susţine. Următoarea senzaţie poate fi susţinerea iniţiativelor Moscovei de către reprezentantul OSCE din partea Kazahstanului”, a declarat Alexandr Rar, citat de Nezavisimaia Gazeta.

Totodată, publicaţia constată că, în momentul de faţă, în condiţiile actualei puteri de la Chişinău, nu poate fi vorba de revenirea la perioada 3003 (când Vladimir Voronin a respins Planul Kozak – n.n.), dar notează că, în toamna acestui an, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, configuraţia puterii se va schimba, şi deşi nu se poate, deocamdată, afirma care vor fi priorităţile noilor autorităţi, totuşi, pot fi făcute unele deducţii. „Mai ales că, la adresa ex-preşedintelui Vladimir Voronin (cel care a îngropat „Planul Kozak” – nota autorului), sunt enunţate acuzaţii. În acest sens, autorul readuce în atenţie că, acum câteva zile, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, unul dintre pilonii actualei coaliţii de guvernământ, s-a referit la „greşelile” comise de Vladimir Voronin legate privind negocierea „planului Kozak”. „Dacă nu ar fi fost aceste greşeli, nu ar fi existat nici embargoul rusesc pentru vinurile moldoveneşti, lucru care a dinamitat, practic, economia Republicii Moldova”, a declarat Lupu.