Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

“În timp ce germanii ne-au luat toate ouăle de la găini, ruşii au mâncat mai întâi găinile şi acum insista să le dăm ouă” – Constantin IC (Dinu) Bratianu, 1945

Economistul Dan Popa releva: In cautare de bani, statele incep sa se uite prin arhive la datoriile istorice  pe care le au de incasat si sa intenteze procese pentru recuperarea acestora. E cazul SUA- Germania, dar nu asupra lui m-as opri astazi, ci as aminti un caz care ne afecteaza direct. O mai veche datorie a Germaniei fata de Banca Nationala a Romaniei.

E vorba de contractul de Clearing semnat intre Guvernele Romaniei si Germaniei, pe data de 23 martie 1939, in care Romania se obliga sa livreze marfuri diverse (titei brut, produse petroliere, cherestea, produse cerealiere, etc.) catre Germania, care urma sa le achite la un pret mai mare cu 10 % fata de valoarea medie a preturilor mondiale. Germania urma sa achite facturile prin Casa Germana de Compensatie, dar platile trebuiau efecuate numai catre BNR, in marci germane imperiale. BNR, la randul ei, achita in lei romanesti exportatorilor si in acest fel totul era in regula. Contractul acesta se poate gasi pe Internet, nu e niciun mare secret, mai scrie Dan Popa, in articolul Germania datoreaza BNR peste 18 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939, plin de alte detalii.

Investigatia lui Dan Popa a pornit de la o adevarat bomba de presa – si nu numai – dezgropata din anii razboiului de cercetatorii Radu Golban si Mihaela-Brânduşa Tudose, ambii doctori în ştiinţe economice, intr-un prim articol, din Saptamana Financiara, aparut inca din 17 mai: O soluţie pentru ieşirea din criză: recuperarea datoriilor Germaniei din relaţiile comerciale nerespectate cu Romånia, si urmat de numeroase corespondente oficale ale celor doi, cu autoritati din Romania, dar si de o interpelare in Bundestag, saptamana trecuta.

Documentarea celor doi experti arata ca, la jumătatea anului 1944, soldul activ pentru România al cliringului româno-german ajunsese la 57,8 miliarde de lei, respectiv circa un miliard de mărci, conform lucrarii lui C. Kiriţescu Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. 2, p. 503 . Conform lucrărilor de specialitate străine, respectiv Rieder, Maximiliane, Deutsch-italienische Wirtschaftsbeziehungen: Kontinuitäten und Brüche 1936-1957 (Relaţiile economice germano-italiene: continuitate şi întreruperi 1936-1957), p. 41, soldul activ pentru Ro­mâ­nia al cliringului româno-german (la sfâr­şi­tul anului 1944) era de 1.126,4 milioane de mărci imperiale. Plecându-se de la aprecierea că 1 reichsmark este evaluat, în prezent, la 3,3 euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde de euro, fără a adăuga şi dobânda aferentă celor 66 de ani – din 1944 până în 2010; fără a ne lansa într-un cal­cul matematic costisitor de actualizare, ci doar dacă am calcula o dobândă moderată de doar 2,5% pe an, se poate aprecia că valoarea totală a datoriei (suma iniţială şi dobânda ca­pitalizată) se ridică la 18,88 miliarde de euro.

Urez succes celor care se ocupa de materializarea acestei descoperiri si nu pot sa nu ma intreb, in completare, daca este cineva dispus sa calculeze ce datorii are fata de noi succesoarea URSS, Federatia Rusa, pentru jaful sinistru intreprins de la momentul intrarii trupele de ocupatie sovietice in Romania si teritoriile ei istorice?

• Share
• Tweet
• Pin
• Email