“În legatura cu denumirea de rom, voi propune în Parlamentul român o lege prin care sa interzicem folosirea denumirii de rom în loc de tigan, pentru a înlatura confuzia între cele doua nume (rom si român, n.r.), confuzie ce nu de putine ori a adus prejudicii românilor din afara granitelor”, afirma senatorul Iulian Urban pentru a adauga: Cel mai nou sustinator al acestei legi este chiar presedintele tarii.
Preşedintele Traian Băsescu a pledat joia trecuta, la Radio Romania Actualitatia, pentru o clarificare a situaţiei romilor la nivel european, considerând că ţiganii nomazi au o cultură “a deplasării dintr-un loc în altul”, iar politicienii trebuie să ia decizii privind integrarea lor în condiţiile în care există astfel de confuzii faţă de provenienţa lor.”Au această cultură a deplasării dintr-un loc în altul. Politicienii, ca să ia decizii de susţinere financiară a unui proces de integrare a romilor nomazi, au nevoie să nu fie contestaţi de propria lor populaţie. Una este când politicienii francezi, germani, britanici spun: trebuie să integrăm o jumătate de milion de ţigani nomazi şi alta când contribuabilul olandez se gandeste că – ‘aoleo!, trebuie să integram 22 milioane de români’. Romi, români, e neclar”, a precizat preşedintele.
Preşedintele a afirmat că s-a făcut “o mare greşeală” când s-a schimbat numele ţiganilor în romi, provocând o “confuzie” pentru mulţi cetăţeni europeni, care nu ştiu dacă “romii înseamnă români” sau e vorba de o etnie distinctă. “Romi, ţigani… Este extrem de important. Politic, în România s-a făcut o mare greşeală, o realizez şi eu acum, când s-a schimbat numele acestei minorităţi din ţigani în romi. Nu întreţine nimeni intenţionat confuzia. A fost decizia noastră politică, nu mai ştiu cine a luat-o, nici n-am dat atenţie atunci, dar ea s-a produs şi, în momentul de faţă, la mulţi dintre cetăţenii europeni este o confuzie dacă romi înseamnă români, toţi 22 de milioane sau este vorba despre o etnie”, a spus Băsescu.
M-am gandit sa-l informeze eu pe presedinte cine a ordonat schimbarea in Romania a denumirii de tigani in romi, pentru a crea aceasta confuzie. In Romania, a existat un Memorandum, pe care Andrei Plesu i l-a lasat lui Petre Roman pe birou, cand i-a predat stafeta, pentru a-l pune in practica. E drept, exista si o rezolutie a Consiliului Europei pe aceasta tema, cu statut de recomandare, stimulata de un “vecin bun” de-al nostru: George Soros. Cum multi dintre consilierii sai au trecut pe la Colegiul lui Plesu si buzunarul lui Soros nu ma mir ca nu este informat pe aceasta tema. Cu rezolutia CE nu mai avem ce face, decat daca am avea politicieni vocali si la Strasbourg. Dar acolo, cei care se ocupa de minoritati “ca reprezentanti ai Romaniei” sunt… unguri.
Iata esenta faptelor, pe care am prezentat-o de-a lungul anilor, in Ziua si Curentul:
Cum au devenit romanii romi. Memorandumul prin care Petre Roman a oficializat “rom-anizarea” tiganilor
Scris de Victor Roncea
Introducerea cuvântului rom/rrom în loc de ţigan şi crearea ambiguităţii lexicale – mai ales la nivel internaţional – roma/roman cu limba romani – romanes/romaneste, cu o concluzie „firească“ – România egal ţara romilor, a fost aplicată românilor imediat după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundaţia Sörös, cu sprijinul unor membri trecători ai Guvernelor de la Bucureşti.
O primă dispută a fost legată de cuvântul „romi“ – cu un singur „r“ -, românii fiind prostiţi apoi că acesta va fi înlocuit cu „rromi“, o altă formulă care doar a sporit debandada lexicală. Este de amintit că în anii 1995 limba cu care Sörös vroia să înlocuiască oficial ţigăneasca primise numele de „romalli“, formă care nici nu se putea declina şi care a fost înlocuită ulterior cu „romani“ şi varianta „rromani“. Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost inventat numele de „romanes“. Confuzia este generală, inclusiv la nivelele academice şi, mai ales, ale autorităţilor din ţările afectate de valul de imigraţie şi/sau infracţionalitate ţigănească: rom/roma/român cu limba romanes/româneşte, comunitatea Romă cu ţara… România.
Apoi, cu concursul direct al lui Petre Roman, pe atunci ministru de Externe, s-a realizat oficializarea în cadrul instituţiilor de stat a denumirilor rom/rrom/român, cu titlu obligatoriu, deşi la nivel european avem doar simple recomandări în acest sens, venite din partea Consiliului Europei şi nu a Uniunii Europene.
În acelaşi timp, confuzia rom-român pe plan european a dus până la situaţii ridicole. Astfel, o delegaţie oficială a fost împiedicată să intre într-un stat UE, înainte de aderare, pentru că pe paşaport prescurtarea ţării noastre era ROM. Acest fapt l-a determinat în 2002 pe secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor de la acea dată, Ion Antonescu, să solicite primului-ministru schimbarea prescurtării, cel puţin în paşapoartele noastre, ceea ce s-a şi îndeplinit, de atunci aceasta fiind ROU, pe criteriul apartenenţei la spaţiul francofonic. Însă acest lucru nu se poate realiza în toate domeniile. În multe alte nomenclatoare străine prescurtarea fiind şi azi aceeaşi: ROM.
Iata cum de ceea ce eram noi acuzati – ca vrem sa asimilam tiganii – ni se intampla noua azi, la nivel european, prin intermediul mass media, care deja ne-a asimilat “romilor”.
Prezentăm mai jos Memorandumul care a făcut ca această confuzie să se perpetueze până la identificarea românilor cu romii, indiferent dacă aceştia provin din Rusia, Bulgaria, Ungaria sau fosta Iugoslavie.
Memorandumul prin care Petre Roman a transformat românii în romi pe plan internaţional
„Ministerul Afacerilor Externe al României
Nr. D2 / 1094 29.02.2000
Domnului Mugur Isărescu,
Prim-ministru al Guvernului României
Memorandum
De la: Petre Roman, ministru de stat,
Ministrul Afacerilor Externe
Tema: Termenii folosiţi pentru denumirea etniei romilor/ţiganilor
În ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe a fost confruntat cu o veritabilă campanie declanşată de unele asociaţii de romi pentru reconsiderarea oficială a poziţiei sale în privinţa recomandării pe care a făcut-o prin Memorandumul MAE nr. H03/169, din 31 ianuarie 1995, către primul-ministru, pentru utilizarea, în documentele oficiale, a termenului de «ţigan» în detrimentul celui de «rom», care de-abia începuse să se impună.
Preocuparea pentru acest Memorandum a fost manifestată şi de mediile internaţionale. Reprezentanţi ai Consiliului Europei, ai Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale internaţionale militante pentru drepturile omului au făcut referire, în discuţiile lor cu autorităţile române, la acest document. (…)
Având în vedere cele de mai sus, propunem folosirea, cu precădere, a termenului rrom în corespondenţa MAE, în paralel cu formulele alternative menţionate mai sus (Roma/Gypsies, Roms/Tsiganes, Roma and Sinti) în corespondenţă cu organizaţiile internaţionale care le utilizează.
Această propunere:
– răspunde presiunii exercitate de majoritatea asociaţiilor romilor din România pentru anularea Memorandumului – H(03)169/1995, contribuind la «stingerea» unui conflict artificial şi, mai mult, la construirea unor relaţii, pe baze parteneriale, cu ONG-urile care reprezintă această comunitate etnică;
– este rezultatul consultărilor dintre MAE şi o serie de specialişti în domeniu, organizaţii internaţionale (Consiliul Europei şi OSCE), instituţii naţionale (Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Avocatul Poporului) şi asociaţii ale rromilor.
Semnat: Petre Roman
Ministrul de Externe al României“.
Cuvântul ŢIGAN cu toate derivatele sale trebuie reabilitat, după ce o mână de xenofobi l-au scos din uzul oficial.
Românescul ŢIGAN este un EXONIM, alături de exonimul românesc arhaic GHIFT, păstrat în dialectele macedo-român şi megleno-român, iar la noi prin derivatul A (SE) GHIFTUI.
Pe când ţingănescul RROM, cu variantele lui regioanle LOM şi DROM, este un ENDONIM.
Endonimul rrom este echivalent cu exonimele ţigan din limbile slave şi română, zingaro din italiană, gipsy din engleză, zigeuner din germană, gitano, falmenco şi calé din spaniolă, kowli din persană, asix din curdă, tsoani din ebraică, gitan, tsigane, manouche, romanichel, bohémien, sinti, gitou, babane, gean du voyage din franceză, mustalainen din finlandeză, ghajar şi nawar din arabă sau cu INFRANIMELE din limba română căldărar, cerar, lăieş, ursar, lingurar şi altele.
ii multumim D-LUI PRESEDINTE DACA rezolva aceasta problema,mie mi s-a intimplat sa ma intrebe o fetita de 9 ani spanio… ce sint romano sau rumano,sa li se dea denumirea decind se stie TARA ROMANEASCA DETIGAN ,ca avem nu mai belele din cauza lor,cred ca idiotul ala de petre roman si-o fii luat si el citeva salbe de aur de la tigani ptr treaba asta.
Bravo, Roncea!
Si voua!!!