Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Robi răi

O, beţie luciferică: ştiinţa şi arta desfecioririi tainei dintre suflete: inima arde în jerbe măreţe sub privirile copilului din noi care nu poate cuprinde măreţia trădării noastre, indicibila îmbrăţişare a neantului. Cineva ne ascultă? O, ispita de a fi dumnezei. Vom şti să deghizăm în sfînt chipul omului-drac cu joben? Lacomi la sufletele lor, ce mai contează de-or fi bolnavi, orfani, săraci, copii, văduve, orbi, şchiopi, frumoşi sau urîţi, ajunge-ne doar că încă au trupuri ca să-i putem minţi că suntem nobili atingîndu-ne de fragilitatea lor. Avem auditoriu? O, ţineţi mai discret oglinzile în care să ne sărutăm ca pe icoane şi să ne putem închipui prin închipuirea voastră, să putem naşte prin morţile voastre, să sorbim ascuns suflul vostru prin care voia noastră capătă formă! O, buze sleite, o voi căderi-de-ape! Susuraţi-ne cu uimirea voastră cît de sublim ne răstignim clipa cu arta cu care vădim către voi sensibilităţi şlefuite cu cuţitele de taină ale cruzimii noastre! Din pîntecele nostru răsar nu rîuri de apă vie, ci gheizerele de pucioasă ale crimei spiritului, nepăsarea candidă cu care vă fermecăm tîrîşul idolatru. O, tăriilor înfioraţi-vă căci frica de Domnul s-a luat de la noi! Cîntecul ni se scrie cu alb căci cel orb are sîngele negru : ah cum suge în inima sa tot geamătul înaripat al îmbătrînirii! Eu sînt cel cu gîtlejul de fiară eu cel ce contemplu cum ştiu că sînt gol. Unduit se anină ca un plumb pe sub fulgeri cuvîntul murit, ivind lumi de vai şi de atotpămînt. O, Sfînt Trup împuns, mărturia blîndeţii cereşti o, Hristoase! Cum vrînd să-L sărut mi-e gura-ncleştată în lauda altui stăpîn, şi vrînd să cad Ţie n-am unde, eu cel mai de jos în abis răsucit şi uitat şi năimit. O, Cruce, glasul meu laudă moartea nebun preanebun şi preamort ce mă aflu! Cum mi-e sete de ce am uitat şi de ce nu voiesc să-mi pot aduce-aminte! Unde eşti Cel Ce Eşti, unde eşti Iubirea mea, unde eşti? Cînd face-vei icoană şi izvoare din iadul unei inimi muritnemuritoare?

Nu mai cred în voi, poeziilor despre pace.
Zeghea mea este urma ghearelor voastre.
Poate că-ntr-un strop din sudoarea lui Pavel am să vă botez în inima mea.

N.

Vezi si:INTERVIU PROFETIC al Parintelui Justin Parvu despre soarta lumii ortodoxe si a Romaniei si noua reeducare internationalista. “Simpozionul de martirologie” al lui Dan Puric – “o blasfemie la adresa suferintei”

Simpozionul international de batjocorit martirii romani. Azi, invitatul lui Dan Puric de la Moscova, Dominic Rubin, despre “martirologia” iudeo-crestina. Recenzia prelegerii de la Hilton

Loja din care face parte invitatul special al lui Dan Puric si Pavel Chirila la “simpozionul de martirologie”, masonul Razvan Theodorescu, fost director TVR in timpul mineriadei si alegerilor din 1990 si ministru PSD. “PLANSA” PHOENIX din 24 octombrie 5997. FOTO/ INFO/ AUDIO/ VIDEO

• Share
• Tweet
• Pin
• Email