Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Comemorarea jertfelor rezistenţei antisovietice din comuna Băcioi

Declaraţie a consilierilor creştin-democraţi din Consiliul municipal Chişinău şi Consiliul local Băcioi

Astăzi comemorăm 60 de ani de la declanşarea procesului împotriva membrilor organizaţiei de rezistenţă antisovietică „Partidului Libertăţii”, prin care au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare învăţătorii din Băcioi Constantin Condrat, Ion Istrati şi Victor Andreev.

Ocupaţia sovietică a Basarabiei a generat după anul 1944 o rezistenţă activă contra terorii şi genocidului stalinist din partea tuturor păturilor sociale, intelectuali, ţărani, muncitori.

Pe lângă organizaţiile antisovietice ca Grupul lui Filimon Bodiu, „Arcaşii lui Ştefan”, „Sabia Dreptăţii”, „Partidul Democrat Agrar”, „Mişcarea Nordică”, „Uniunea Democratică a Libertăţii”, în anul 1949 a fost înfiinţat „Partidul Libertăţii”. Iniţiativa a aparţinut pedagogilor şcolii primare din Băcioi Victor Andreev, Constantin Condrat, fraţii Ion şi Nicolae Istrati. Organizaţia întrunea un număr mare de membri care acţionau în diverse localităţi din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Au existat cel puţin 7 celule primare ale acestei organizaţii clandestine.

În activitatea sa membrii “Partidului Libertăţii” tipăreau şi distribuiau foi volante, organizau întruniri cu caracter antisovietic. Din documentele de arhivă reiese că organizaţia avea un depozit de arme.

Prin Regulamentul său „Partidul Libertăţii” îşi propunea, printre altele: „a lichida toate elementele putregăioase, care şi-au regăsit reşedinţă pe teritoriul român”, „a repatria pe toţi care astăzi stau înlănţuiţi în Siberia”, „a întoarce avutul celor ce au fost despuiaţi de hoardele năvălitorilor”, „a restabili echilibrul ţării din punct de vedere economic, industrial, ştiinţific etc.”, „a restabili graniţele ţării”.

KGB-ul sovietic a început arestările membrilor „Partidului Libertăţii” în iunie 1950, primul capturat fiind Victor Andreev. Au urmat Andrei Sănduţă, Ion Andreev, Vasile Vâlcu, Tudor Ciorescu, Simion Calestru, precum şi alţi 29 de membri ai organizaţiei.

Procesul de condamnare s-a ţinut cu uşile închise, „dovada crimei” fiind Regulamentul organizaţiei, corespondenţa membrilor ei, două poezii antisovietice scrise de Vladimir Bivol, armele şi cartuşele confiscate de KGB, precum şi almanahul ziarului „Basarabia şi Bucovina”, considerat „culegere fascistă”. Constantin Condrat, Ion Istrati, Vladimir Bivol, Vasile Vâlcu şi Victor Andreev au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare. Ceilalţi membri ai organizaţiei au fost condamnaţi la diverse termene de muncă forţată în Siberia sau la închisoare.

Mulţi dintre cei condamnaţi au fost reabilitaţi (în 1990), dar nu toţi.

Rezistenţa antisovietică a „Partidului Libertăţii”, având nucleul organizatoric la şcoala primară din Băcioi, a făcut parte dintr-o amplă mişcare populară contra regimului criminal stalinist din teritoriile ocupate din Basarabia, Bucovina de Nord, Ucraina de vest, dar şi România, Polonia şi alte ţări ocupate de sovietici.

Considerăm că este de datoria noastră, a comunităţii municipiului Chişinău, să comemorăm jertfa adusă de învăţătorii din Băcioi şi camarazii lor de luptă antisovietică prin următoarele acţiuni, sprijinite de administraţia publică din Chişinău şi Băcioi:

* Instalarea unei plăci comemorative pe edificiul şcolii primare din Băcioi;

* Atribuirea unor străzi din Chişinău şi Băcioi a numelui Constantin Condrat, preşedinte al „Partidului Libertăţii”, fost director al şcolii primare din Băcioi;

* Organizarea unor conferinţe ştiinţifice la Chişinău şi Băcioi cu ocazia a 60 de ani de la procesul de condamnare a liderilor mişcării de rezistenţă antisovietică din „Partidul Libertăţii”;

* Organizarea în şcoala primară din Băcioi a unei expoziţii permanente care să reflecte activitatea de rezistenţă a „Partidului Libertăţii”;

* Continuarea campaniei de reabilitare a tuturor membrilor organizaţiilor de rezistenţă antisovietică care încă nu au fost reabilitaţi şi atribuirea drepturilor compensatorii urmaţilor acestora.

Alexandru Corduneanu, consilier municipal PPCD,

Mihai Adauge, consilier municipal PPCD,

Vasile Gologan, consilier local PPCD, comuna Băcioi,

Iulian Popa, consilier local PPCD, comuna Băcioi

18 ianuarie 2011

Vezi Semne rele anul are: Biserica KGB din Moldova vrea sa il canonize la Moscova pe Sfantul Inchisorilor, Valeriu Gafencu. KGB-isti de la Chisinau se joaca cu Dumnezeu.

• Share
• Tweet
• Pin
• Email