Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

De Ziua Libertatii Presei, Mediafax a titrat un articol asa: Roberta Anastase şi Gyorgy Frunda spun că au fost şantajaţi de mai mulţi jurnalişti. In cazul grofului “Gyorgy” Frunda, se spune asa in relatare: “Senatorul UDMR a mai arătat că a fost acuzat de unii jurnalişti că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi, deşi el avea decizie de necolaborare, şi a spus că nu avea rost să-i acţioneze în judecată. Frunda a pledat pentru elaborarea unei legi a presei care să reglementeze anumite situaţii, o lege preventivă care să-i apere pe cei de bună credinţă, conform normelor europene. El a apreciat că, dacă exista o lege a presei, nu ar fi apărut articolul în care era acuzat de colaborare cu fosta Securitate.” Adica ziaristilor care l-au deconspirat – si unguri si romani – li se punea rapid un calus in gura si el zburda linistit prin Parlament ca sa ma infunde inca o data Legea ANI!

Cum ma numar categoric printre cei care l-am “santajat” pe groful UDMR in ce priveste colaborarea sa cu Securitatea, si nu numai cu cea a RSR, profit de ocazie ca sa reiau “santajul” si, cine stie?, poate sa-l adancesc printr-o Plangere Penala in ce-l priveste pe Gyorgy Frunda pentru fals in declaratii si uz de fals, in mod repetat, la inscrierea candidaturilor sale pentru diverse fotolii, de la Parlamentul European la Senatul Romaniei. Sa mai amintesc ca Sorin Rosca Stanescu detine si el de la CNSAS o “decizie de necolaborare”? Sau poate sa-i aduc aminte de “Cazul Tokes – Angajatul Securitatii”, posesorul “deciziei de necolaborare” cu numarul 1 (!) emisa de CNSAS?

Iata, mai jos, din arhiva Asociatiei Civic Media pe 2007 cine sunt “santajistii” lui Gyorgy Frunda, de la Evenimentul Zilei (cel de pe vremuri) la subsemnatul:

Colaboratori ai Securitatii RSR si RPU “albiti” de Coalitia pentru un Parlament Curat-Murdar

Senatorul-avocat-turnator Gyorgy Frunda nu si-a contestat niciodata acuzatorii in Instanta @ Deconspirat prima data de Ion Cristoiu, Laszlo Tokes a pierdut procesul cu Alison Mutler si Associated Press, care l-au acuzat cu probe de colaborarea cu Securitatea

Coalitia pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene 2007, o grupare eteroclita formata din persoane si institutii pestrite, a dat publicitatii o asa-zisa “lista neagra”, din care fac parte doar 11 candidati, alesi pe criterii ciudate. De fapt, dupa cum ne-au obisnuit aceste grupari, este vorba, implicit, de o actiune de diversiune, prin crearea unei “lista albe” a candidatilor la europarlamentare. Practic, toti ceilalti “neselectati” trec printr-un proces de albirea automata. Grupul pentru Investigatii Politice a emis deja cateva nume “iertate” de Coalitia condusa de Alina Mungiu Pippidi: Sorin Frunzaverde, Teodor Stolojan, etc. Noi va prezentam persoane mult mai negre care trec prin masina de spalat a asa zisei Coalitii curat-murdare.

Insesi criteriile alese de mintile organizatiilor prezente in Coalitiile Alinei Mungiu – de la Andrei Plesu, seful vechii “Dileme” a Grupului de presa KazMunaiGaz la mai tanarul activist de la SNSPA, Cristian Parvulescu – lasa de dorit (1), uitand fidelitatea fata de statul roman, drept o necesitatea fireasca.

Insa marii absenti, “uitati” de Coalitia pentru o Romanie curat-murdara sunt capetele de lista ale minoritatii maghiare, cunoscute atat pentru negarea Constitutiei tarii prin militarea fatisa pentru autonomie cat si pentru colaborarea lor cu Securitatea – un criteriu inclus printre cerintele Coalitiei PRC – dar si alte servicii straine: Laszlo Tokes si Gyorgy Frunda. Desigur, Coalitia dirijata de Fundatia Soros nu are cum sa considere tradare faptul ca Tokes, de exemplu, a lucrat cu securitatea Republicii Populare Ungare impotriva integritatii teritoriale si a suveranitatii statului roman. Ar trebui atunci sa se gandeasca serios si la propria ei soarta viitoare.

Interesant totusi, dupa reclamatiile Civic Media, in care aratam ca Daniel Daianu, membru al SAR si fost ofiter de Securitate este sustinut in propaganda electorala de Andrei Plesu, membru al Coalitiei, in ciuda criteriilor enuntate de aceasta, candidatul PNL ex-DIE a fost inclus cu strangere de inima pe lista indezirabililor. Insa doar pentru a fi acum spalat de micii informatori de opinie gen Sabina Fati sau Stejarel Olaru (“Daniel Daianu este o exceptie”?!).

Cu toate ca o instanta de judecata bucuresteana a atestat colaborarea lui Tokes cu Securitatea, in 2001, chiar in acelasi an, dupa cum informeaza ziarul timisorean “Agenda Zilei” din 17 decembrie 2001, “László Csendes, membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii], a subliniat ca episcopul László Tokés a primit din partea instantei romanesti certificatul numarul 1 care atesta ca nu a colaborat niciodata cu Securitatea”.

Ca si Daianu, si Frunda si Tokes au obtinut “diplomele de excelenta in curatenie” din partea CNSAS. Cum altfel? Insa evidentele, inclusiv in fata Instantei, sunt coplesitoare. La 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989, spectrul Securitatii si al altor servicii secrete, anti-romanesti, bantuie viitorul Parlamentul European ca si Coalitiile insarcinate cu spalarea candidatilor. Iata doar cateva date publice despre colaborarea celor doi capi maghiari cu Securitate si alte servicii secrete.

Senatorul-avocat Gyorgy Frunda nu si-a contestat niciodata acuzatorii in Instanta

Senatorul Gyorgy Frunda este cunoscut in lumea maghiara si ca militant, ca avocat, in doua procese extrem de controversate: a fost aparatorul lui Cseresznyes Pal, cel care l-a maltratat pana la paralizie pe Mihai Cofariu, in timpul evenimentelor din martie 1990 de la Targu-Mures, dar si al celor care l-au ucis, in 22 decembrie 1989, pe colonelul post-mortem din Targu Secuiesc, Aurel Agache, desfigurandu-l si batjocorindu-I macabru. Tot Frunda a aparat si oameni de afaceri bine cotati, evident, tot maghiari, printre care si milionarul Janos Gyorgy Kurko, suspectat de operatiuni dubioase. Senatorul este implicat activ si in reabilitarea criminalului de razboi ungur Wass Albert, autor al mai multor crime impotriva evreilor si romanilor in perioada ocupatiei maghiare a Ardealului.

Senatorul ungurilor: “Anumite tari au pierdut teritorii”

“In urma celor doua razboaie mondiale si a tratatelor de pace care i-au urmat a fost deplasata pozitia geografica a unor anumite natiuni. Anumite tari au pierdut teritorii, dar si-au mentinut vechile radacini, culturale si lingvistice, fara a le restrange in noile frontiere ale noului Stat-natiune. Aceste parti ale Statului-mama traiesc acum pe teritoriul unui stat vecin si reprezinta ‘minoritati sau comunitati nationale'”.(Din proiectul Frunda pentru Recomandarea 1735 la APCE)

CNSAS: urmarit in retea

Anul trecut, CNSAS a inceput in sfrasit sa cheme si parlamentari la audieri. Printre ei, Frunda, posesor al unui numar record de dosare: doua de retea si trei de urmarit. Evident, el a negat in mai multe randuri ca ar fi avut vreun angajament semnat, ca ar fi dat note informative sau ca ar fi avut vreun nume conspirativ. Mai mult, dupa ce a fost la CNSAS, Frunda a declarat ca s-a umblat in dosarele sale de retea, lipsind din ele tocmai partea prin care refuza racolarea. Pe 20 septembrie anul trecut, “Evenimentul zilei” publica un material titrat: “Gyorgy Frunda a semnat cu Securitatea”. In ciuda aptitudinilor sale avocatesti, Frunda nu contesta in Justitie enuntul din titlu si nici pe autorul acestuia, fostul sef al Securitatii Mures, colonelul (r) Gheorghe Maries.

Citam:

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a avut angajament de informator semnat cu fosta Securitate, ne-a declarat, in exclusivitate, fostul sef al Securitatii din judetul Mures, Gheorghe Maries. El s-a aratat revoltat de verdictul de saptamana trecuta al CNSAS (care a decis ca Frunda n-a facut politie politica), dar si de declaratiile senatorului care sustinea in permanenta ca nu a semnat angajament cu fosta Securitate.

Potrivit lui Maries, Gyorgy Frunda fusese recrutat sa dea informatii despre reprezentantii minoritatii maghiare, mai ales despre intelectuali. „Domnul Frunda s-a cam eschivat insa sa dea informatii despre acestia, el vorbind mai mult despre colegii sai avocati de nationalitate romana, din Targu-Mures„, spune Maries.

Acesta sustine ca in 1985, cand a preluat sefia Securitatii din Mures, Frunda era deja informator activ: „El cam refuza sa scrie. Dadea note verbale. Discuta cu ofiterul sau de legatura despre problemele de atunci din sistem.

Dadea informatii despre sistemul de organizare, despre aspecte negative care erau atunci in structura, in lumea avocatilor, a procurorilor si a judecatorilor. Spunea, de exemplu, daca cineva facea un mic abuz acolo. Cand era intrebat de conationali, spunea ca nu sunt probleme interesante”, sustine Maries.

Fostul sef al Securitatii Mures afirma ca, desi Frunda nu era un informator zelos, a dorit sa-si pastreze relatia cu Securitatea: „Unii au semnat angajament si dupa aceea n-au mai dat nicio informatie.

El dadea aceste note verbale. Voia sa-si pastreze relatia cu Securitatea pentru ca, probabil, urmarea ceva. Multi credeau ca, in urma relatiei cu Securitatea, isi pot crea niste avantaje sau pot sa-si rezolve niste probleme la un moment dat”.

Gheorghe Maries a fost ultimul sef al Securitatii in judetul Mures, din 1985 pana in 1989. Dupa Revolutie, el s-a retras si din SRI, in prezent fiind angajat la o firma din Satu-Mare.

„Nu am dat nici un fel de informatii”

Contactat de EVZ, Gyorgy Frunda a sustinut ca declaratiile lui Maries nu sunt adevarate. „Este o minciuna ordinara, nu am avut angajament de colaborator. Eu m-am insurat in martie ’90. Nu am dat nici informatii scrise, nici verbale, de niciun fel. Cred ca e o inscenare si o minciuna ordinara”, a declarat senatorul UDMR.

Interviu cu Maries despre Frunda

“Informatii, la schimb cu pasaport pentru sotie”

EVZ: Cum l-ati cunoscut pe Gyorgy Frunda?

Gheorghe Maries: A venit in februarie ’89 intr-o audienta la mine. Sotia lui era cadru didactic. Atunci a venit la mine foarte revoltat ca sotiei nu i se da drumul la pasaport sa plece in Ungaria intr-o vacanta. Era si o criza alimentara in Romania si voia sa plece si ca sa-si cumpere cate ceva de acolo.

Ce i-ati spus?

L-am intrebat: „Domnule Frunda, ati fost la mine pana acum? Care-i problema?”. Aveam dosarul lui de informator pe masa si i-am zis: „Cam subtire…”. El zice: „Pai, stiti, ca n-am avut, ca sa vedeti, dar ca o sa dau de-acum incolo”.

A promis ca va da mai multe note?

A promis ca, daca or sa fie probleme care sa intereseze Securitatea, o sa dea si in scris.

Si sotia lui a primit pasaport?

Da, sigur, i s-a eliberat a doua zi.

Cum va explicati ca domnul Frunda a negat in permanenta ca a avut un angajament?

Eu cred ca e sigur pe ceva. E posibil sa creada ca dosarul s-a distrus. Oricum ar fi, dosarul a existat si trebuie sa fie pe microfilmele de la Bran. (…) (EvZ)

In cadru intervine public si Cosmin Gusa

Intr-un interviu acordat postului public de radio Gusa declara ca “o parte dintre concetatenii nostri de origine maghiara vor fi siderati cand vor afla ca Gyorgy Frunda a fost un informator al Securitatii si ei l-au avut candidat la Presedintie din partea UDMR de trei ori pana acum”.

Fostul lider al UDMR Mures, Elod Kincses, acum “autoexilat” in Ungaria reia acuzatiile in filmul “Balkan Champion”: “Stiam ca Frunda ma spiona”

Ziarul ZIUA prezinta situatia:

Problemele liderului UDMR Gyorgy Frunda legate de trecutul sau de dinainte de 1989 se acutizeaza. Desi CNSAS i-a dat recent verdict de necolaboare cu Securitatea, Frunda, posesor al unui numar record de dosare, doua de retea si trei de urmarit, este acuzat de turnatorie de fostul lider al UDMR Mures, avocatul Elod Kincses. Acuzatiile sunt cuprinse in filmul “Balkan Champion” (“Campionul Balcanilor”), regizat de fiica avocatului, Reka, si premiat la Astra Film Fest de la Sibiu. Potrivit Biroului de presa al Astra Film Fest 2006, in a doua parte a filmului are loc un dialog intre fiica si tata, dialog in care intervine si mama. Scena se desfasoara imediat dupa ce realizatoarea filmului i-a luat interviu lui Frunda. Cei doi parinti incep discutia prin a spune ca, inainte de 1989, Securitatea stia care erau oamenii ce puteau fi santajati. “Stiam ca Frunda ma spiona. Nu am spus nimanui, nici macar Mariei”, spune Kincses Elod. Aici intervine mama regizoarei: “Si eu stiam ca Frunda ne spiona. Cand am fost odata la Securitate mi s-a spus sa fiu atenta la prieteni. Si am ghicit apoi ca este vorba de Frunda”, spune mama regizoarei, Maria Kincses. Apoi Kincses Elod completeaza: “Eram atent la ce spuneam de fata cu el. El nu stia ca eu stiu”.

Ziaristul Szacz Tivadar revine in martie anul acesta cu noi informatii:

György Frunda, din pozitia de presedinte al Consiliului Reprezentantilor Unionali, controleaza atat politicile centrale ale Uniunii, cat si activitatea filialelor. In afara de calitatea de senator al Uniunii, Frunda este si presedintele delegatiei parlamentare romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, reprezentand astfel Romania la Strassbourg. Calitate in care, cu reacredinta si in numeroase randuri, a avut tot felul de initiative impotriva intereselor nationale. De altfel, Frunda a si declarat recent ca nu reprezinta Romania la APCE!

Ar putea parea amuzant faptul ca vesnicul candidat la presedintia Romaniei, actualul europarlamentar care a incercat in mod repetat si scandalos sa torpileze tara care l-a trimis la APCE sa o reprezinte, nu este altul decat un obscur avocat de provincie care inainte de 1989 ar fi fost in stare sa te ia la bataie daca i te adresai cu apelativul de „Gyuri”. El era Gheorghe, dar dupa 1990 si-a schimbat prenumele in György… Restul se stie: György (Gheorghe) Frunda a fost scos la bataie de UDMR si a devenit ceea ce a devenit: perpetuul candidat la presedintie, arma „europeana” a UDMR impotriva Romaniei in APCE, coproprietar al postului de radio Gaga, stapanul unei vile somptuoase la Targu Mures, demnitarul-avocat care castiga procesele in serie si care, daca interesele propagandistice ale Uniunii o cer, se angajeaza sa-l reabiliteze pe Albert Wass, scriitorul-criminal de razboi ale carui opere sunt publicate in serie de Editura Mentor a lui Bela Marko etc. A fost Frunda colaborator al Securitatii? Ceea ce se stie mai putin apartine trecutului controversat a lui Frunda. Fostul colonel de securitate Gheorghe Maries, care inainte de 1989 a fost comandantul Securitatii in judetul Mures, a declarat in urma cu vreo cinci ani cotidianului „Szatmari Friss Ujsag” ca Frunda ar fi fost infomator al Securitatii. Fapt semnificativ, Frunda nu l-a dat in judecata!

Informatiile au fost reluate nu demult de un cotidian central care a scris ca, pe langa dosar de urmarit, Frunda are si dosar de retea, specific colaboratorilor fostei Securitati. Interesante sunt si informatiile cuprinse in filmul documentar „Balkan bajnok” – Campionul balcanic – film premiat recent la doua reuniuni internationale, Festivalul de film de la Sibiu si Festivalul filmului documentar de la Budapesta. In documentar, avocatul Kincses Elod (fost campion al Romaniei la 100 si 200 metri plat, protagonist al evenimentelor din 20 martie 1990 de la Targu Mures si adversar politic al celor care au facut din UDMR o masina automata de spalat trecuturi politice) lasa sa se inteleaga si el ca Frunda, pe vremea cand se chema Gheorghe, a fost turnator la Securitate. Nici Kincses nu a fost dat in judecata! Kincses a anuntat ca si-a cerut dosarul de la CNSAS, dar ca desi a trecut destula vreme, nu l-a primit… in sfarsit, cotidianul de limba maghiara „Kronika” din Cluj a publicat, la 29 decembrie 2006, un pamflet impotriva lui Bela Marko in care Frunda este denumit „sufler pe scena vietii”.

O aluzie mai mult decat transparenta. Tot nicio reactie! Puneti pariu ca CNSAS ii va pune pampersi lui György Frunda si il va scoate „mai curat, mai uscat”? Asa cum s-a intamplat atunci cand senatorul UDMR a fost reclamat Comisiei parlamentare de cercetare a abuzurilor pentru incalcarea legii privind incompatibilitatea dintre calitatea de parlamentar si cea de membru al unui consiliu de administratie, cel al firmei Herlitz din Targu Mures, calitate in care a reprezentat firma in mai multe procese, incalcand flagrant legea. Desi reclamantul, un important om de afaceri, a prezentat dovezi concludente, ancheta a fost ingropata.

***

Laszlo Tokes a pierdut procesul cu Alison Mutler si Associated Press, care l-au acuzat cu probe de colaborarea cu Securitatea

Scurta cronologie a cazului “Tokes”

Inca din 1991, jurnalistul Ion Cristoiu, bine conectat in lumea serviciilor secrete romanesti, scria intr-un editorial din “Expres Magazin”: „Cazul Tokes. Sunt acum destul de multe date care ne fac sa banuim ca el a fost creat de Securitate de la prima pana la ultima piesa”. In martie 1995, jurnalistul Ioan Itu publica in revista Tinerama chiar angajamentul de Securitate a lui Tokés Laszló. In 1998, jurnalista Associated Press Alison Mutler publica un material despre colaborarea lui Tokes cu Securitatea, prezentand inclusiv unul dintre cele doua angajamente ale acestuia. Tokes contesta in instanta si cere despagubiri de 700 milioane lei. In 2001 pierde procesul. Ajuns din pastor-revolutionar un agitator care instiga “la lupta pentru redobandirea pamantului stramosesc”, ca si alti lideri ai UDMR si CNS, Tokes si-a pierdut credibilitatea in randul romanilor. Nu si in randurile Coalitiei pentru un Parlament Curat (?)…

Euro-discurs: “Romania trebuie sa dispara”

Din indemnurile viitorului europarlamentar Laszlo Tokes: “Fiecare lucru isi are timpul sau. Din perspectiva nationala, a vietii publice si politice, in viata maghiarimii noastre din Transilvania a sosit acum acest moment: autodeterminarea comunitatii, obtinerea prin lupta a autonomiei! (…) In situatia noastra de minoritati, autonomia inseamna acelasi lucru cu libertatea.” Sustinatorul lui Tokes, presedintele Consiliului National Secuiesc, Joszef Csapo: “Romania, definita ca stat national unitar, trebuie sa dispara. Sintagma acesta nu isi mai are acoperire in realitate. Nu a avut niciodata. Aceasta expresie trebuie scoasa din Constitutie” (Martie 2006)

Sentinta: Tokes a colaborat cu Securitatea

Evenimentul zilei din 6 noiembrie 2001, publica: Associated Press a cistigat procesul cu Laszlo Tökes

Agentia Associated Press (AP) si ziarista Alison Mutler, corespondenta AP in Romania, au fost achitate ieri de catre magistratii Tribunalului Municipiului Bucuresti, in procesul de calomnie intentat de pastorul Laszlo Tökes.In 1998, Alison Mutler a trimis agentiei AP un articol referitor la legaturile pastorului Laszlo Tökescu fosta Securitate. Materialul continea mai multe declaratii, precum si o xerocopie a unuia dintre cele doua angajamente semnate de Laszlo Tokes in urma presiunilor fostei politii politice. Articolul jurnalistei a fost documentat dupa ce presa autohtona publicase deja mai multe anchete pe acest subiect foarte controversat. Pastorul a chemat insa in instanta numai agentia de presa straina si pe corespondenta acesteia, Alison Mutler, considerind ca termenul “colaborator”, folosit in articol, este calomniator. In martie anul acesta, Judecatoria Sectorului 2 a considerat ca agentia AP si ziarista Alison Mutler sint nevinovate penal, dar, in acelasi timp, le-a obligat la despagubiri in valoare de 700 milioane de lei. Recursul s-a judecat vineri, 2 noiembrie 2001, la Tribunalul Bucuresti (TB), care a decis, definitiv si irevocabil, nevinovatia agentiei si a jurnalistei, casind sentinta Judecatoriei Sectorului 2 si anulind orice despagubire.

Hotarirea TB, avind importanta unui precedent, este apreciata si in tara, si in strainatate ca fiind o decizie fireasca si corespunzatoare legislatiei internationale privind libertatea de exprimare. “Agentia Associated Press a fost intotdeauna convinsa ca relatarea respectiva era corecta si justa, si sintem satisfacuti ca instanta din Romania a recunoscut acest lucru”, a declarat Stephen H. Miller, sef executiv AP pentru Europa centrala, cu sediul in Berlin. Stephen Miller a fost redactor responsabil pentru Romania in anii ’70. (EvZ)

Procesul intentat de episcopul reformat corespondentei Associated Press a luat o turnura interesanta, insa, din pacate, nu a fost dusa pana la capat. Ziarul ZIUA relateaza:

Laszlo Tokes era obligat sa-si faca public dosarul de Securitate

Judecatoria Sectorului 2 a cerut dosarul de Securitate al lui Laszlo Tokes in procesul intentat de episcop corespon-dentei Associated Press (AP) Alison Mutler, fapt considerat “voluntarist, abuziv si tendentios” de catre Tokes, se arata intr-un comunicat remis agentiei Mediafax. Tokes considera ca prin masura instantei “se incearca denigrarea politica a presedintelui de onoare al UDMR, episcopul Laszlo Tokes, ceea ce pune sub semnul intrebarii impartialitatea politica a instantei in cauza”. “Cu toate ca cel calomniat, avocatul acestuia, dr. Elod Kiness, si martorul reclamantului, dr. Janos M. Herman, au demonstrat ca Laszlo Tokes a fost de la bun inceput persecutat de Securitate – printre altele pentru ca a fost colaboratorul revistei “Samizdat Ellenpontok” (Contrapuncte) – si din aceasta cauza a fost indepartat din randul preotilor, in perioada 1984 – 1986 fiind somer, instanta, prin judecatorul Bogdan Benegni, a dispus pentru “proba veritatii” aducerea in fata instantei a dosarului de Securitate a lui Laszlo Tokes, invitand totodata Comisia de Studiere a Arhivelor Securitatii sa-si prezinte pozitia privind trecutul de informator al episcopului calomniat”, precizeaza comunicatul. Tokes nu se va opune cererii instantei, dar o considera o masura nedreapta. “Merita remarcat ca paratul nu este in stare sa aduca probe pentru a-si dovedi afirmatiile calomniatoare si el insusi nu a cerut aplicarea “probei veritatii””, se mai spune in comunicatul citat de Mediafax.

Alte opinii despre cazul László Tokés

Ildiko Sepssy: Cind Tokés avea ceva de transmis in strainatate, apela la sotul meu sa faca microfilme

Radu Tinu (loctiitor al comandantului Securitatii Timis in decembrie 1989, ofiter care a avut direct in sarcina cazul Tokés) – “Timisoara, no comment!”, Editura Paco, Bucuresti, pag. 19: “Fara a gresi am spus-o in 8 martie 1990 si pot afirma si azi ca Tokés László nu a fost impotriva lui Ceausescu ci impotriva Romaniei. Cultivat si inteligent, ambitios, extremist, T.L. a confirmat prin atitudinea sa postdecembrista ca masurile informativ operative luate impotriva sa au fost indreptatite, legale. Cazul sau, tipic de tradare, a fost, zic eu, lucrat cu profesionalism. Nefinalizarea lui prin arestare in momentul in care aveam dovezile tradarii chitanta olografa pentru 20000 lei (atentie! in ’89 octombrie) si doua pagini cu informatii, toate gasite la iesirea din tara la doi cetateni maghiari, cadre ale serviciilor de specialitate din tara vecina, s-a datorat lui N. Ceausescu care nu a aprobat masura propusa de noi, avind in vedere situatia politica, internationala din momentul respectiv”.

Antonina Rados – “Complotul Securitatii. Revolutia tradata din Romania”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1999 (traducere dupa originalul aparut in Germania in 1990), capitolul “Cine l-a avertizat pe Tokés?”, pag. 39-40: “Tokés era un pastor incomod (…) Inca din primele zile ale lunii decembrie i se adusese la cunostiinta ca urma sa fie mutat intr-o comuna indepartata. Dar insusi faptul de a fi fost informat era cu totul neobisnuit, caci regimul n-avea obiceiul sa-si anunte planurile de represiune in prealabil, secretul fiind pastrat cu strictete”.

Aurel Perva, Carol Roman – “Misterele revolutiei romane”, Casa de editare Rascruci de Milenii SRL (anul nu este indicat), pag. 14: “In ceea ce priveste cazul Tokés, nu vrem sa emitem concluzii pripite. Dar unei parti a presei romane i s-a parut cel putin ciudata brusca lui supusenie dovedita dupa declansarea evenimentelor de la Timisoara. El a acceptat fara probleme mutarea in judetul Salaj. Sa fi fost vorba de o utila iesire din joc dupa indeplinirea misiunii?”.

Iulian Vlad (seful Securitatii romane in decembrie 1989) – in depozitia din fata Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989” (publicata de Serban Sandulescu – “Decembrie ’89. Lovitura de stat a confiscat revolutia romana”, Editura Omega Press, Bucuresti, pag. 161): “Acest cetatean roman nu actiona in interesul Romaniei, care era patria lui prin nastere, ci in interesul unei puteri straine. Culegea informatii de orice natura care le transmitea in afara. Ceea ce are o denumire pentru un strain, spionaj, pentru un roman este tradare de tara. Au fost dovezi, un dosar intreg. Cind i-am prezentat presedintelui Romaniei cazul, a reflectat, cum nu facea in alte cazuri, a cerut explicatii, i-am dat, si mi-a spus: (Nu este oportun pentru tara, nu trebuie facut(. Noi propuneam sa fie chemat sa raspunda in fata legii pentru faptele lui. Si acum consider ca era o propunere corecta sa fie anchetat. A mai spus ca totusi sa fie tinut sub control, si asa s-a si facut pina in data de 15-16 decembrie 1989”.

General de divizie Ion Pitulescu si altii (generali si ofiteri superiori M.I.) – “Sase zile care au zguduit Romania. Ministerul de Interne in decembrie 1989”, Bucuresti 1995, pag. 68: “Confectionarea unui caz Tokés a avut un rol important in viitoarea derulare a evenimentelor. Ceea ce ne obliga sa ne punem o intrebare al carui raspuns ar putea lamuri multe din resorturile inca ascunse ale lui decembrie 1989: cine anume sint acei care au facut ca o afacere particulara a bisericii reformate din Romania sa devina un caz politic? Pentru ca numele acestora – ramase (pina cind?) in anonimat – ar merita poate mai mult decit locatarul de pe strada Timotei Cipariu nr. 1 din Timisoara, un loc in analele evenimentelor. Ei au dovedit, oricum am privi lucrurile, un profesionalism remarcabil, atestat de reusita operatiunii!”.

Radu Portocala – “Romania. Autopsia unei lovituri de stat”, Editura Agora Timisoreana in colaborare cu Editura Continent, 1991 (traducere dupa originalul aparut in Franta in 1990), pag. 31-32: “Cu o luna mai tirziu – si totul conduce la concluzia ca ar fi vorba de ramura conspirativa – autoritatile ecleziastice, prin vocea episcopului reformat László Papp, decid mutarea disciplinara a pastorului Tokés in satul Mineu. (…) Amanunt interesant: in Romania s-a aflat totdeauna despre cineva ca a fost arestat, niciodata ca va fi arestat. (…) Militia ar fi trebuit sa puna in practica executarea sentintei, dar Securitatea vegheaza de la distanta si lanseaza zvonul – la inceputul lunii decembrie – ca pastorul va fi arestat intre 15 si 17 ale aceleasi luni”.

Filip Teodorescu – “Un risc asumat”, Editura “Viitorul Romanesc”, Bucuresti 1992, pag. 45-47: “Pentru Securitatea judetului Timis, mutarea lui László Tokés la parohia din Timisoara, in urma cu doi ani, a insemnat pierderea linistii obisnuite, ofiterii fiind obligati sa consacre mult timp pentru urmarirea activitatii acestuia (…) Afirm cu toata convingerea ca existau suficiente probe penale pentru a propune procuraturii si justitiei punerea pe rol a cazului. Am sustinut si eu aceste propuneri atunci cind am luat cunostiinta de ele, considerind ca aceasta era calea corecta si legala de solutionare. Din pacate, ca si in alte situatii despre care am amintit deja, Nicolae Ceausescu nu a fost de acord pentru a nu aduce prejudicii noi in relatiile cu Ungaria. (…) Este locul sa precizez ca Securitatea romana nu numai ca nu a fost inspiratoarea masurilor administrative, inclusiv a procesului de evacuare din locuinta parohiala intentat de superiorul lui László Tokés pe linie de cult, dar a apreciat ca total inoportuna o asemenea masura. Dar cum hotaririle cuplului prezidential erau inatacabile in conceptia cvasitotalitatii colaboratorilor sai s-a procedat la aplicarea celei mai neinspirate masuri. Inclin sa cred ca daca in actiunea de punere in executare a hotaririi judecatoresti de evacuare nu s-ar fi implicat seful Departamentului Cultelor, primul adjunct al secretarului cu probleme organizatorice din C.C. al P.C.R., primul secretar al judetului, primarul Timisoarei si altii, nu s-ar fi stirnit atita vilva in jurul unei persoane aproape necunoscuta la acea data marii majoritati a timisorenilor”.

Sergiu Nicolaescu – “Cartea revolutiei romane. Decembrie 89”, Editura Ion Cristoiu, Bucuresti 1999, pag. 51-51: “In legatura cu pastorul László Tokés, organele de securitate ale judetului pretind ca detineau suficiente probe pentru a propune Procuraturii si Justitiei punerea pe rol a cazului. Raportate la Bucuresti lui Nicolae Ceausescu chiar de Iulian Vlad, dictatorul a dispus neaplicarea masurilor propuse pentru a evita inrautatirea si mai mult a relatiilor cu Ungaria. Ca atare, impotriva pastorului au fost luate masuri administrative pe linie de cult. Daca la aplicarea hotaririi nu se amestecau organele puterii locale si de cult nu s-ar fi facut atita vilva in jurul unei persoane necunoscute la acea data de majoritatea timisorenilor”.

Sergiu Nicolaescu – “Revolutia. Inceputul adevarului”, Editura Topaz, Bucuresti 1995, pag. 34: “Varianta D.S.S.-ista ca pastorul ar fi fost agent al unui serviciu secret maghiar poate fi luata in considerare, dar cu rezerve. “Dovezile” aduse de fosta securitate nu sint pe deplin satisfacatoare. Serviciul Roman de Informatii nu a adus nici un element in plus”.

Imre Karacs – articol in ziarul “The Independent” din 19 decembrie 1989: “Vina lui László Tokés este ca a luat in serios acele pasaje din Constitutia Romaniei care vorbesc despre libertatea religiei si drepturile minoritatilor. El si-a transformat biserica intr-un centru cultural neoficial al populatiei unguresti a orasului. Scoala duminicala [organizata de biserica], pe linga obisnuitele intrebari si raspunsuri legate de catehism si credinta crestina a constat in principal in fapte despre istoria maghiara. Semnificativ pentru natura dictaturii presedintelui Ceausescu este faptul ca pina acum domnul Tokés n-a avut oficial nici o disputa cu autoritatile. El a fost concediat ca pastor, in ciuda sustinerii congregatiei sale, de episcopul bisericii reformate maghiare din Romania. Securitatea a incercat sa-l evacueze numai la cererea explicita a Excelentei Sale [episcopul]. (…) Neindoielnic, toti din Romania stiu ce rau a ajuns tara in ultimii ani. Majoritatea este totusi reprimata de Securitate la primul semn de dizidenta. Cind un roman dispare, nimeni nu observa. Drept sau gresit, minoritatile etnice din Romania simt ca cineva din Bonn1[1] sau Budapesta va veni sa-i ajute la nevoie. Noaptea trecuta in Budapesta, mii de demonstranti s-au adunat in Piata Eroilor si in fata ambasadei romane. Dar daca Tokés ar fi avut un nume romanesc, ar fi iesit cineva pe strazi in vreo capitala a lumii?” ([17] – pag. 192-193)

Nicolae Ceausescu – in sedinta Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 17 decembrie 1989: “La Timisoara au avut loc aseara unele evenimente care s-au reluat astazi la prinz. Pretextul l-a format asa zisul preot reformat, care a fost sanctionat pe linia lor, l-au mutat din Timisoara in alt judet si trebuia sa plece din casa pe care o ocupa. N-a vrut sa elibereze casa. Episcopul s-a adresat tribunalului, care a hotarit sa-l evacueze. Lucrurile s-au taraganat mult. Ieri s-au dus sa puna in aplicare hotarirea tribunalului. El si-a organizat un grup. Aici este amestecul cercurilor din afara, a cercurilor straine de spionaj: incepind cu Budapesta, pentru ca el a dat si un interviu”.

László Tokés – declaratie in “Reportaj cu sufletul la gura” de Titus Suciu, Editura Facla 1990, pag. 14: “Data de 15 decembrie e legata de termenul, de ultimul termen acordat pentru evacuare. Avind obiceiul sa anunt de fiecare data evenimentele importante ale zilei, ale saptaminii, ii anuntasem pe enoriasi si faptul ca in 15 voi fi evacuat fortat. Eu nu vedeam ce se putea face, intr-un fel ma resemnasem (…) Au stiut insa ce sa faca enoriasii mei. Fara sa-i fi chemat eu si fara sa ma fi anuntat, in 15, inca de dimineata, au aparul 150-200 de reformati”.

Ildiko Sepssy: L-am cunoscut pe László Tokés cind a fost repartizat la Timisoara. La vremea aceea preot paroh era Leo Peuker iar László Tokés a fost preot ajutator. In momentul repartizarii lui Tokés aici nu stiam nimic despre faptul ca el avea probleme cu autoritatile. Eram membra in presbiteriul bisericii. (…) Cind Tokés avea ceva de transmis in strainatate, apela la sotul meu sa faca microfilme. In 1990 am aflat ca insasi fiica mea ducea microfilmele la Arad, la bunica fostei soacre, de unde altcineva (nu stiu cine) aranja sa ajunga mai departe. (Colectia de Documente a lui Marius Mioc)

NOTE

(1) Criteriile “Coalitiei pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene”

1. Profit necuvenit ca urmare a unui conflict de interese cat timp persoana a detinut functii publice; 2. Persoana aflata in ancheta coruptie, deturnare de fonduri, frauda, etc.; 3. Persoana care se afla deja in al treilea partid politic sau mai mult in urma unor mutari repetate in cautare de avantaje personale, fara ca partidele anterioare sa se fi desfiintat, fuzionat cu cel actual sau sa isi fi schimbat orientarea politica in mod radical fara acordul candidatului; 4. A colaborat ca agent sau informator cu Securitatea; 5. Se afla sau s-a aflat in incompatibilitate cu o functie publica pe care a detinut-o; 6. Este detinatorul unei averi disproportionate fata de sursele sale declarate de venit; 7. Ar intra intr-o forma sau alta sub incidenta proiectului de lege a lustratiei, aprobat deja de o camera parlamentara.

(2)

Candidatii dispusi pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central – Alegeri Europene 2007

• Share
• Tweet
• Pin
• Email