Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Cetateanul Baconsky a anuntat azi ca are de gand sa fure impreuna cu PDL un proiect al societatii civile anticomuniste, si sa infiinteze “Muzeul Comunismului” in Hala Filaret cu Tismaneanu impaiat la intrare in loc portarel al lui Soros si pitic de gradina al lui Basescu. Proiectul apartine Centrului Rezistenti Anticomuniste si Asociatiei Civic Media si a fost parafat intre reprezentantii societatii civile anticomuniste si Ministerul Culturii printr-un act cu antetul Guvernului Romaniei in 2006! De atunci se asteapta fondurile. Ne bucuram ca au aparut!

Vezi: STIRI – 18 octombrie 2006 – Muzeul comunismului din Europa la Bucuresti

STIRI – 19 octombrie 2006 Ironie a sortii: Casa Poporului va gazdui viitorul Muzeu al Comunismului

STIRI – 14 decembrie 2006 Muzeul Comunismului din Europa va lua fiinta la Bucuresti

REMEMBER MEDIAFAX ianuarie 2007: Comunismul condamnat multi-media

La Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) se verniseaza, vineri, la orele 10.00, o expozitie despre comunism, intre propaganda si realitate. “Va fi o foarte interesanta, incitanta expozitie referitoare la perioada Ceausescu, nu intamplator vernisajul are loc pe data de 26 ianuarie, ziua «conducatorului mult iubit»”, a spus ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, intr-o conferinta de presa.

Expozitia, realizata la initiativa Asociatiei Civic Media in parteneriat cu Serviciul Roman de Informatii, CNSAS, TVR, SRR si Agentia de Presa Rompres, are doua teme: “cultul personalitatii si distrugerea memoriei colective, a trecutului istoric, in incercarea de mistificare a trecutului”, a declarat pentru Mediafax Radu Coroama, director al MNIR. Expozitia multi-media va cuprinde pe langa obiecte primite de Ceausescu, inregistrari audio si video ale epocii, obiecte de arta plastica si decorativa, fotografii-document, sI presentari ale rezistentei anticomuniste. Expozitia, care se doreste un modul al Muzeului Comunismului, va fi deschisa pana pe 1 martie iar la vernisaj vor fi prezenti si disidenti mentionati de raportul Tismaneanu.

Expozitia “Epoca de aur. Intre propaganda si realitate” care se va lansa de ziua dictatorului Nicolae Ceausescu, 26 ianuarie, la Muzeul National de Istorie, reprezinta doar o mica parte a proiectului pus la punct de Asociatia Civic Media impreuna cu Ministerul Culturii si Cultelor: a unui muzeu al comunismului. Este de precizat ca proiectul a mers practic in intampinarea propunerii presedintelui Traian Basescu, facuta in Parlamentul Romaniei ulterioar anuntului noastru. Muzeul, ca si expozitia, trebuie sa arate generatiilor tinere de astazi ororile care au deformat mentalul generatiilor trecute sau care, dimpotriva, le-au intarit credinta si au repus natiunea in drepturile sale firesti prin insurectia din decembrie 1989. In cadrul acestei expozitii vom prezenta aparatul de propaganda, folosind tehnici multi-media: audio, video, presa scrisa, odele intelectualilor vremii. Nu vom uita mijloacele de represiune si control ale Partidului Comunist si Securitatii – si aici apreciem in mod deosebit ajutorul, contributia si deschiderea Serviciului Roman de Informatii – ca si omagiul pe care il aducem luptatorilor din munti, autenticilor militanti anticomunisti, miscarii minerilor din 1977 sau a muncitorilor brasoveni din 1987 si, evident, a tinerilor anului 1989.

Parteneriatul societate civila – autoritati, reprezentat prin membri fondatori ai Centrului Rezistentei Anticomuniste coordonat de Vladimir Bukovski, respectiv de ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, merge mai departe. In chiar odioasa Casa a Poporului ar putea fi gasit spatiul pentru Muzeul Comunismului din intreaga Europa, asemenea Muzeului Holocaustului de la Washington, pentru a putea fi reflectate crimele si lectiile comunismului si a atrage interesul european si international in Capitala Romaniei. Proiectul prevede ca Muzeul sa fie lansat in circuitul mondial printr-o Conferinta Internationala si completat printr-un Centru de cercetari aflat sub egida Academiei Romane. Alte institutii care au fost deja contactate pentru contributie sunt cele similare din Polonia, Ungaria, Cehia, asociatii ale luptatorilor anti-comunisti, Universitatea Bucuresti, CNSAS, TVR, SRR, Ordinul Arhitectilor si Muzeul National de Arta Contemporana. Avem incredere ca Centrul Rezistentei Anticomuniste va reusi sa duca pana la capat acest proiect impreuna cu toate partile care isi doresc prezentarea adevarului, in interesul Romaniei, au declarat reprezentantii Civic Media si ai Centrului Rezistentie Anticomuniste.

Vezi si:  Ana Blandiana, Vladimir Tismaneanu si Nicolae Manolescu expusi la Muzeul Comunismului

Click pentru imaginea marita a afisului cu “operele” tovarasilor Blandiana, Tismanenu si Manolescu

Ana Blandiana, Vladimir Tismaneanu si Nicolae Manolescu au stat o luna la Muzeul Comunismului din Bucuresti. Ca exponate.

Conceptiile revolutionar-marxist-comuniste ale falsilor anti-comunisti socio-literati de astazi au fost expuse timp de o luna la Muzeul National de Istorie a Romaniei, in cadrul expozitiei “Epoca de aur – intre realitate si propaganda”, realizata in parteneriat cu Asociatia Civic Media. La sectiunea Proletcultura, ilustrata prin mai multe extrase din presa si literatura comunista au fost prezenti la loc de cinste Ana Blandiana, cu poezia sa revolutionara “PARTID”, Vladimir Tismaneanu, cu articole din “Scanteia tineretului” – “Contradictiile mitului tehnocratic”, revista “Amfiteatru” – “Noua filosofie” si tentatia oraculara si “Viata Studenteasca” – “O conceptie practica si vizionara – Perspectiva totalitatii” si Nicolae Manolescu, cu extrase din “Literatura Romana de Azi 1944 – 1964” si articolul “Partidul – creatorul unui nou tip uman”. Redam pasaje din operele moralistilor impostori si mincinosi care ocupa in continuare, cu tupeu neokominternist, spatiul public (si oficial) romanesc.

PARTID

Candoarea mi-a-nflorit in ochi definitiv

Cu-ntaiul plans in curtea scolii sub castani

Cand clasa mea primea cravata rosie festiv,

Si sufeream respinsa grav de colectiv

Ca nu-mplinism inca noua ani.

Candoarea mi-a crescut de-atuncea dureros,

Cu bratul ridicat deaspura fruntii mult,

Simbolizand ca viata-mi va fi socotita mai prejos

Decat tulburatorul luptelor tumult,

Ca niciodata n-am sa ma separ orgolios

De imnul colectiv si luminos.

Candoarea scrijelata de mana ta lucid In ochii mei, dramatic deschisi spre mana ta,

Oricate maluri s-ar sedimenta,

Nu-mi vor putea-o sterge.

Candoarea ca un zid

Va masura maturitatea mea, Partid.

Ana BLANDIANA

Almanahul “Luceafarul”, 1983

Ploaia

In noaptea asta uda ca o ploaie

Am scris intaiul cintec comunist

De zece zile toamna se jeleste

Si totusi pe santier nu-i nimeni trist…

Oda 1918

Slava neamului acesta

Vremurilor noastre slava!

Slava erei ce se naste

Dusmanita si grozava;

Slava robului de veacuri

Care n-o sa fie rob;

Slava tarii ce inalta

O sesime de pe glob;

Slava!

Slava fericirii

Vremii viitoare slava;

Slava lumii ce se naste

In aceasta ora grava;

Slava anului acesta

Ce-a ucis in colb milenii;

Si de flacari, ca drapelul,

Slava vesnica lui Lenin!

O conceptie practica si vizionara – Perspectiva totalitatii

Sinteza originala, expresie remarcabila a marxismului creator in contemporaneitate, conceptia filosofica si politica a secretarului general al partidului nostru, tovarasul Nicolae Ceausescu, reprezinta prin viziunea generala, prin complexitatea, polivalenta si bogatia de semnificatii pe care le comporta nu atat un ansamblu de idei de incontestabila valoare teoretica cat mai ales un model de raportare intelectuala la realitatile sociale de azi. Asa cum o doreste o intreaga dezvoltare a marxismului si a miscarii muncitoreseti, punctul de vedere al totalitatii concrete care sta la baza intelegerii dialecticii societatii si istoriei este indisociabil de imperativul transformarii revolutionare a lumii, de imperativul practicii social-istorice. Este, fara indoiala, privilegiul unei gandiri de exceptie, acela de a imbratisa, intr-o viziune larga, deschisa, realitatea, urmarind in acelasi timp surprinderea articulatiilor intime, determinatiilor concrete ale fenomenului si proceselor sociale, de a concepe universul in si prin particular, de a afirma particularul si de a-l integra universului, refuzand schematismul si reductionismul, speculatia si orice fel de excese teoretizante. Interiorizand profund necesitatea nedogmatizarii demersului teoretic marxist, tovarasul Nicolae Ceausescu accentueaza asupra faptului ca: ” Nu trebuie sa ne multumim cu cea ce s-a spus odata ci sa reconsideram unele teze daca viata, realitatile, faptele demonstreaza ca ele nu mai corespunde, chiar daca la vremea lor au fost juste”.

(…)

Depistam, deci, in filonul umanist revolutionar al conceptiei tovarasului Nicolae Ceausescu, intelegerea profunda, deplina, a faptului ca totalitatea sociala concreta isi are radacina in om. Ca nu semnifica nimic in absenta lui sau in conditiile ignorarii lui. Or, tocmai socialismul si comunismul tind sa corespunda practic, sa dea intreaga masura reala unei eterne chemari antropocentriste, pe care marxismul o ridica la cea mai inalta cota.

Vladimir TISMANEANU

Viata Studenteasca

Partidul – creatorul unui nou tip uman

23 August 1944 a avut urmarile cele mai profunde in literatura pusa in fata unor probleme umane nemaicunoscute, a unui peisaj social si moral cu totul deosebit. Arta, hranita secole intregi din negare, devine un mod de a afirna noul umanism socialist.

Factorul hotaritor al revolutionarii literaturii noastre este Partidul, chiar numai pentru faptul ca avangarda marxist-leninista a clasei noastre muncitoare e arhitectul structuralelor prefaceri sociale si politice, al unei noi realitati, al unui nou tip uman, mult mai evoluat, care pune scriitorilor probleme noi, mult mai complexe.

Facind din creatia literara o parte integranta a cauzei generala a clasei munictoare, „o literatura cu adevarat libera, legata fatis de proletariat”, Partidul i-a ajutat pe scriitori sa inteleaga ce rol le revine in viata sociala, in lupta pentru construirea si desavarsirea socialismului, aportul pe care il pot aduce la faurirea si dezvoltarea constiintei socialiste, la distrugerea vechii mentalitati.

Insusindu-si ideile marxist-leninismului, scriitorii au dobindit o imagine justa, adecvata a esentei fenomenelor pe care le reflecta, a perspectivei evenimentelor pe care le traiesc.

Inca in primii ani de dupa Eliberare, Partidul a inceput procesul complex si indelungat de inchegare a unui front scriitoricesc unit, a indrumarii literaturii noastre

“Literatura Romana de Azi 1944 – 1964”

Dupa cum materialismul intra – potrivit observatiei lui Engels, citata de Lenin in “Materialism si empiriocriticism”” – intr-un nou stadiu cu fiecare descoperire stiintifica epocala, tot astfel arta isi innoieste infatisarea in raport cu experientele capitale ale umanitatii, cu evolutia – determinata social – a sensibiltatii umane. Fara a porni din niste “reguli” prestabilite, dintr-un program estetic limitativ, literatura insufletita de idealurile epocii socialiste nu este nici o literatura informa, la discretia reproducerii nesemnificative sau a exercitiului fara sens. Expresie a atitudinii comuniste fata de existenta, ea urmeaza dintr-o necesitate launtrica, izvor=ta din insasi natura sa, anumite principii. Principiul fundamental e acela al partinitatii comuniste, al angajarii. “Literatura – scrie Lenin – trebuie sa devina o parte integranta a cauzei generale a proletariatului”.

(…)

Indemnul la cunoasterea profunda, multilaterala a vietii strabate saluturile adresate de CC al PCR conferintelor si congresului scriitorilor, cuvantarile rostite de Gh.Gheorghiu- Dej cu diferite prilejuri. El se desprinde din memorabilele cuvantari tinute de tovarasul Nicolae Ceausescu la int=lnirea conducatorilor de partid si de stat cu oameni de arta si cultura, din mai 1965, si la conferinta din iunie 1965 a organizatiei de partid a orasului Bucuresti. Un amplu rasunet au gasit in constiinta creatorilor de arta cuvintele rostite de tovarasul Nicolae Ceausescu de la tribuna celui de al IX-lea Congres al PCR: “Avem o tara frumoasa si bogata, un popor harnic si cutezator, care timp de peste doua milenii, in ani grei de restriste, infratit cu codrii, raurile si vaile, si-a aparat glia, iar acum, sub conducerea partidului, isi zideste o viata noua. Poporului, adevaratul fauritor al tuturor bogatiilor patriei, trebuie sa-i inchine oamenii de arta si cultura tot ceea ce poate crea mai frumos si mai bun. Desigur, se poate si este necesar sa se creeze in diferite forme si stiluri. Putem spune creatorilor de arta: alegeti tot ceea ce credeti ca este mai frumos in culoare, mai expresiv in grai, redati realitatea cat mai variat in proza, in poezie, in pictura si muzica, cantati patria si poporul nostru minunat, pe cei ce si-au inchinat intreaga viata infloririi Romaniei”. O sustinuta contributie la popularizarea politicii partidului, la atragerea scriitorilor in lupta pentru democratie populara, pentru crearea unei literaturi animate de idealurile contemporane a dat inca din primii ani de dupa eliberare presa de partid si in general presa progresista. “Scanteia” si celelalte cotidiene care sprijineau actiunea partidului comunist, saptamanalele literare si de cultura au intreprins in anii 1944 – 1947 vaste campanii de difuzare a ideilor revolutionare, a conceptiilor consecvent stiintifice, de demascare a teoriilor inapoiate, reactionare, v=nturate de publicisti de dreapta.

Nicolae MANOLESCU

(presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, director Romania literara, ambasador al Romaniei la UNESCO)

Vezi si Muzeul de Istorie Nationala: Protest al luptatorilor anticomunisti fata de Raportul Tismaneanu

• Share
• Tweet
• Pin
• Email