Alegerile din Republica Moldova bat la usa si Romania incepe din nou sa-si faca auzit glasul: “Da, e deschis!”. Prezent ieri in Austria, presedintele Traian Basescu parca a vrut sa impace si capra “moldoveneasca” si varza politica romaneasca: “Suntem doua tari cu popoare care vorbesc aceeasi limba, au aceeasi cultura si Romania este un sustinator fara rezerve al avansului catre UE al Republicii Moldova”, a declarat seful statului, potrivit Agerpres.
Acum, conform DEX, POPOR, popoare, s.n., inseamna: 1. Forma istorica de comunitate umana, superioara tribului si anterioara natiunii, ai carei membri locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limba si au aceeasi traditie culturala. 2. Totalitatea locuitorilor unei tari, populatia unei tari; cetatenii unui stat; natiune, neam, norod, etc. Daca presedintele se referea la prima acceptiune, nu pot sa nu-i dau dreptate, in sensul ca “cele doua popoare” formeaza o natiune: natiunea romana. Daca se referea la varianta a doua sper ca o facea doar ca sa menajeze sentimentele incurcate ale austriecilor, care “vorbesc aceeasi limba” cu vecinii lor mai dodoleti, nemtii.
Altfel, oricum, Basescu a vorbit pe limba tuturor romanilor. Care ii mai dau si dreptate. In actualul context, pare din ce in ce mai clar ca optiunile romanilor de peste Prut se indreapta covarsitor spre aspiratia de a face parte din acest conglomerat de state numit Uniunea Europeana. C-o fi bine, c-o fi rau, ce e scris si pentru noi, bucurosi le-om duce toate – vorba poetului – de e pace, de-i razboi. Important este ca Romania are o datorie de onoare fata de acesti romani, iar ei incep sa inteleaga faptul ca statul UE pe care il reprezentam si prin care suntem legati, istoriceste, indisolubil, poate reprezenta cel mai important partener strategic al unui proiect de succes. Si viceversa.
Basarabia, piatra unghiulara a Romaniei si in fond, a Europei, se apropie cu pasi repezi de maturitate politica europeana. Chiar daca Vladimir Voronin reprezinta inca imaginea tatucului potrivit pentru Republica Moldova, in mentalul multor romani de peste Prut – sau al membrilor minoritatilor ucraineana si rusa – nu poate fi ignorata nevoia de nou, de sange proaspat. Din aceasta perspectiva, optiunea unei parti a decidentilor politici si de informatii din Romania pare sa se indrepte spre Dorin Chirtoaca, tanarul primar al Chisinaului si vicepresedinte al Partidului Liberal. Din pacate pentru el, sforarii din partidul sau sunt prea imbatraniti in rele si au state prea vechi in alte sfere, care atarna de picioarele energicului liberal ca niste ghiulele ale condamnatilor la moarte politica. De cealalta parte, optiunea reformatorilor Partidului Comunist din Republica Moldova pare sa fie actualul presedinte al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu. Persoanele mai informate considera ca in urma alegerilor de peste doua saptamani se va trece la o rocada, dupa modelul consacrat Putin-Medvedev: tatuca Voronin va ocupa ori presedintia Parlamentului – ori chiar sefia Guvernului – iar pupilul sau Lupu va fi instalat in Palatul Prezidential. In rest, in ce priveste esichierul politic imbacsit de la Chisinau, interesele rusesti, mai precis interesele afaceristice rusesti, se pare ca se vor suprapune de aceasta data cu cele romanesti. Romanesti doar cu numele. Observatorii atenti ai spatiului romanesc au consemnat cum o intreaga gasca tributara vechiului regim Iliescu-Nastase isi face de cap, nestigherita, si in actualul regim. Tot felul de fripturisti, selaristi, urechisti si filati penali. Ca si inainte, nu Romania este cea care castiga. Profiturile grupului de interese meschine sunt impartite, tot ca pe vremuri, cu dubiosii asa-zisi oameni de afaceri si politica de la Chisinau, cu conturi grase, mai ales la Moscova, dar si in alte zone, mai calduroase.
Romania trebuie sa fie constienta ca nu prin acestia va ajuta “poporul” de peste Prut, ci sustinand idealurile firesti ale romanilor, de reintalnire. Desigur, daca privim mai atent si pe Dambovita, nu prea avem, de fapt, unde-i sa-i invitam pe fratii nostri, decat daca au aceleasi tendinte sinucigase de a se scufunda pana la gat in mal. Asa ca, desigur, ar trebui intai sa ne facem curat si poporul nostru, ortodox, sa puna, de azi, mana pe lopeti. Altfel, Basarabia poate va ajunge sa ramana ultimul refugiu cu adevarat romanesc din Europa… In timp ce lupul, care il asteapta si pe Basescu, se distreaza si cu capra si cu varza.
Posts Tagged ‘basarabia romana’
BASARABIA, ultimul refugiu romanesc
ONOARE SI RESPECT LA 150 DE ANI. Lichidati-l si pe Maresalul Averescu!
“Traim o perioada in care istoria nationala este lichidata cu buna stiinta”, a afirmat cu greutatea unei ghilotine un istoric de marca al Romaniei contemporane, la aniversarea aproape invizibila a 150 de ani de la nasterea lui Alexandru Averescu, unul din cei trei maresali ai Romaniei, alaturi de Constantin Prezan si Ion Antonescu. Ucraina, vecina noastra buna, l-a executat deja pe Maresal, fara sa declanseze nici o reactie oficiala din partea Romaniei. Asa ca, poate, profesorul Florin Constantiniu chiar are dreptate.
Strateg, militar, luptator cu arma si cuvantul, artizan al reintregirii, prim-ministru al Romaniei de trei ori, ministru al Apararii, ministru de Externe, membru al Academiei Romane, decorat cu ordinele “Steaua Romaniei” si “Coroana Romaniei” si cu medaliile “Bene Merenti” si “Crucea Trecerii Dunarii”, alaturi de alte 120 de decoratii. Este adevarat, de reprobat pentru patronarea inabusirii revoltei taranului roman impotriva arendasilor care umpleau ca omizile Moldova (si-a dat apoi demisia), dar de aplaudat pentru arestarea participantilor la primul congres al PCR. Si-a mai spalat apoi din pacate ajungand cu trupele la portile Sofiei si recuperand astfel sudul Dobrogei, Cadrilaterul, cu judetele Durostor si Caliacra, conform pacii de la Berlin de dupa razboiul de independenta. Nu este cazul sa-l preamaresc eu pe acest mare om de stat al Romaniei, fondator al Ligii si Partidului Poporului, dar nici autoritatile de azi nu au dreptul sa-l preamicsoreze.
Nascut in satul Babele, din Buceag, Basarabia de sud, langa Ismail, dupa moarte localitatea a primit numele sau: Maresalul Averescu. Tatal Maresalului se distinsese in sat prin ridicarea scolii. La 150 de ani de la nasterea sa, un grup de romani inimosi a vrut sa instaleze un bust al marelui roman chiar in fata scolii ctitorite de parintele sau, invatatorul Constantin Averescu. Nu s-a putut. “Fratii” ucraineni, care au pus acum stapanire pe pamanturile romanesti vor sa modifice, pana la stergere, la lichidare, si istoria, in ciuda faptului ca satul e locuit tot de romani. Insa acum sunt numiti “etnici moldoveni”, iar numele catunului nu mai e nici Babele, nici Maresal Averescu, ci Oziornoie (ce mama haholilor o insemna?!). La Bucuresti, amagiti cu diversiunea spionului Floricel si imbatati de victoria diplomatiei pentru capitalul interesat in gazele din Marea Neagra, autoritatile statului condus – nu o data, ci de trei ori! – chiar de catre Maresalul Alexandru Averescu, au amutit la aceasta ofensa inimaginabila. Adica au intrat in starea lor naturala, in adormire. Ce trebuie facut pentru a fi trezite?
REINTREGIREA ROMANIEI. Basarabia Romana vs "Basarabia" Moldo-Ucraineana
Subject: [Reintregirea_Romaniei] Apel pe adresa liderilor asociatiilor de basarabeni
To: [email protected]
Date: Thursday, March 5, 2009, 5:05 PM
E Post mai baieti, ce v-a apucat de va luati la cearta sa rada rusoii de voi. Si nu inteleg cine cu care are probleme.
ce daca sunt mai multe organizatii de basarabeni? Ce daca unii sunt, firesc, membri ai unor partide? Cred ca au acest drept constitutional pana si cetatenii (vremelnicei) R.M.
Diabolizarea reciproca va loveste pe toti, iar atacurile la persoana nu fac decat sa va scada la gramada credibilitatea. Cred ca va pierdeti timpul inutil in dispute sterile, alimentate din orgolii de neinteles la varsta voastra.
Imi cer scuze ca intervin in “dialogul” vostru, imi permit sa comentez deoarece am calitatea de fondator si – la un moment dat – unul dintre conducatorii Ligii Studentilor din Romania, organizatie cu caracter anticomunist combatant care intrunea studentii principalelor centre universitare din Romania – cel putin 30 000 cu carnet si cotizatie si inca vreo 60 000 sustinatori. Pana una alta toate organizatiile basarabenilor din Romania, cate or fi ele, legal sau nu constituite, nu cred ca pot aduna sau proba faptul ca au mai mult de cateva sute de sustinatori.
Desi cred ca sunt totusi vreo cateva mii de tineri basarabeni la studii, sau cu alte treburi, pe aici prin Romania. Sunt convins ca printre ei se afla cativa de exceptie, cu rezultate in plan universitar comparabile studentilor romani bastinasi.
Poate nu sunt intotdeauna lideri innascuti printre ei si poate nu cei mai buni la invatatura ajung sa conduca. Poate nu toti cei care au un IQ ridicat sau un nivel de cunostinte adecvat sunt capabili sa construiasca o organizatie, sa faca un proiect sau sa creeze un curent civic.
Asa ca, deseori, in plan civic sunt valizi doar cei mai reactivi, nu neaparat cei mai buni. O spun din chiar perspectiva mea, personala. Cred ca ar trebui sa va concentrati mai degraba pe ideea asocierii intre voi decat pe disociere.
Pana una alta eu observ ca transferati disputele politice de la Chisinau la Bucuresti sau aiurea. Ma indoiesc insa ca la varsta voastra chiar stiti cu ce se mananca politica, fie ea de Dambovita sau de Bac.
Si la Bucuresti si la Chisinau sub stratul murdar al disputei politice clocotesc butoaie cu jeg, iar miasmele otravitoare ale politichiei nu vad cum v-ar putea atrage, decat doar daca aveti nasul foarte tare si va place putoarea sufuroasa…
Si noua, acum vreo 20 de ani, ne-a fost foarte greu sa strangem zeci de ligi si asociatii intr-un organism mare, Liga Studentilor din Romania. Si asta in conditiile in care liderii care au generat acest proiect aveau deja la activ puscarie, cafteala incasata de la minerii si securistii lui Ilici si duceam in carca totodata prestigiul Pietei Universitatii, cea mai consistenta manifestare anticomunista in plan european din ultimele decenii.
Ce aveti de fapt de impartit, voi cei care va aflati in Romania la studii? Daca va luptati pentru Basarabia, daca miza voastra reala este dragostea de Romania, ce va impiedica sa va uniti fortele si asa precare, sa va adunati trei zile intr-un loc, (asa am facut si noi candva), sa va certati pana nu mai puteti sa varsati raul din voi si apoi sa va strangeti mainile si sa faceti cu totii ceva Pentru Romania, nu pentru mamaleone, pentru mai stiu eu ce pricajit de partidulet de te miri unde?
Sunteti generatia de maine a Basarabiei, dar va ancorati inca in trecutul si mizeria politica a unui Chisinau care este pe duca. Nu inteleg cum de va lipseste viziunea (geo)politica, voi care sunteti de regula atat de senzitivi la marile miscari din spatiul Rasaritean. Daca un colos cum este Ucraina sta sa plesneasca, va imaginati ca R.M va fi vesnica?
Voi care stiti a citi in limba rusa, chiar nu vedeti ca se intampla in spatiul acela care a fost atata vreme o puscarie a popoarelor, un moloh al Raului caruia i-a sunat ceasul?
Daca va asumati o responsabilitate – cea a conducerii si organizarii generatiei voastre catre un proiect identitar, de ce nu coborati din abstractie (si din futilitatea unor certuri juvenile) si nu va adunati pentru a concepe un plan comun, valid, pragmatic care sa devina cadru de lucru pentru cei care vor veni dupa voi.
Studentia nu e vesnica, statutul pe care il aveti astazi este efemer. In loc sa va aruncati pietre in cap unii altora, mai bine construiti o temelie, o fundatie pentru Basarabia, pentru copiii care au nevoie de Limba si de Istorie pentru a-si defini identitatea, care au nevoie de cultura si spiritualitate pentru a se intregi ca persoane responsabile care inteleg si isi asuma enormele jertfe ale atator eroi ai acestui Neam.
E plin de sangele si de oasele buneilor nostri pamantul Basarabiei, pamantul Romaniei, fiecare palma de loc este indesata cu morti. Macar acum in Post, in intervalul rememorarii Jertfei supreme, amintiti-va de generatiile trecute de romanii care s-au jertfit pentru ca noi sa vorbim inca in romaneste, sa ne bucuram de o oarecare libertate, amintiti-va de alti tineri studenti, ca si voi, care au sfintit acest pamant al Romaniei prin moartea lor martirica – un Gafencu, un Vulcanescu, oameni care au definit dimensiunea tragica a existentei romanesti, tineri care au dus pe verticala, catre cer, marturia luptei pentru neam, pentru tara si credinta…
Cei care va imboldesc din spate, cei care va dezbina, sunt cei care vor sa va controleze, sa va transforme in dusmani, sa va epuizeze energia si buna credinta, si sa va termine ca generatie. E nevoie oare sa va spun eu cine sunt aceia care va lucreaza, eu cel care am fost la vremea mea, demonizat de aceleasi forte pentru ca organizam trasee ale cartii romanesti catre Basarabia, pentru ca am (re)desenat un Drum al Crucii de la Chisinau la Bucuresti, pentru ca organizam proteste in fata Ambasadei Rusiei la Bucuresti in care ceream rusoilor sa-si mute cizma din Basarabia, care am scris pana mi-a cazut mana din umar, de aproape doua decenii, despre Basarabia si Bucovina, despre pamantul neamului meu de unde a fost izgonita bunica mea, cea care, din copilarie, mi-a insurubat numele Basarabiei in minte?
Imi cer iertare inca odata pentru Apelul acesta al meu, dar acest forum, dedicat unui concept identitar de colosala importanta, Reintregirea Romaniei, ar trebui sa devina un factor de unire iar nu dezbinare, cred eu.
” Prin invierea Sa Hristos a inviat lumea, inviindu-ne si pe noi spre viata de veci, caci El este Invierea si Viata” (Ioan XI, 25)
A murit un mare istoric si aparator al romanilor: profesorul Gheorghe Zbuchea. Omagiu Domnului Profesor
Profesorul Gheorghe Zbuchea s-a stins din viata azi, 29 decembrie 2008, in jurul pranzului. Profesor in cadrul catedrei de istorie universala a Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seama cercetator roman al istoriei romanilor sud-dunareni. Printre contributiile sale se numara mai multe volume asupra istoriei tarilor balcanice, dar si o seama de editii de documente si sinteze asupra comunitatilor romanesti din Peninsula Balcanica. Profesorul Zbuchea a coordonat in ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor romani din Serbia cu privire la istoria romanilor din dreapta Dunarii. Studentii si apropiatii isi vor putea lua ramas bun de la profesorul Zbuchea pe 30 decembrie la capela cimitirului Sfanta Vineri, iar inmormantarea va avea loc pe 31 decembrie la Manastirea Caldarusani.
https://www.centruldestudii.ro/
Domnul Profesor
Neobosit, venea adeseori la redactie, mereu pe jos, indiferent de vreme, pentru a-mi aduce o ultima lucrare sau noutate despre romanii din jurul granitelor, “fratii nostri din afara”, cum le spunea.
L-am cunoscut personal in America, in urma cu mai multi ani, la un Congres al aromanilor, organizat de dr Aureliu Ciufecu – prezidentulu a Congreslui trâ Culturâ Macedo-Română ditu SUA. Nu-mi venea sa cred ca profesorul caruia ii citisem cu veneratie studiile despre cultura romanilor din Balcani imi statea acum in fata, intr-o incapere mica a Universitatii “Sacred Heart” din Fairfield-Connecticut, elaborand impreuna rezolutia Congresului. De fapt, evident, a facut-o dansul aproape integral, cu o elocventa de admirat. M-a abordat apoi, direct, in urma unei conferinte a Centrului de Geopolitica de la Sociologie: “Trebuie sa lucram impreuna, domnule Roncea! Imi place de dumneata.” Si asa am si facut, de atunci. Eram “compatibili”. Chiar fara se se cunoasca prea bine, cei uniti de aceleasi idealuri se recunosc imediat intre ei. Si atunci cand e nevoie sunt unul. Era legat, inevitabil, si de – cum ii spuneam eu – “vechea garda” care avea de a face cu Basarabie. Cu toate acestea mie imi era mereu aproape. “Trebuie sa facem tot ce putem pentru tara”, imi spunea cand ii reprosam, mai in gluma, mai in serios, ca se afiseaza cu “diversi”. A fost, practic, unul dintre acei sfatuitori care prefera bucuria anonimatului la ceasul unei realizari, cum au fost volumele “AXA – Noua Romanie la Marea Neagra” sau “Eroi pentru Romania – Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra”.
Intr-o zi a venit cu ochii iradiind de lumina la biroul meu – nu-i placea comunicarea prin telefon decat pentru mici detalii organizatorice – sa-mi spuna: “Am reusit! Am tot cursul lui Bratianu!” Cursul integral al marelui Gheorghe I Bratianu “Chestiunea Marii Negre”, sustinut la Universitatea din Bucuresti intre 1942-1943. “Fantastic!”, am exclamat si eu la fel de entuziasmat. Il obtinuse in manuscris, cu adnotarile originale, de la urmasii istoricului ucis de bolsevici la Sighet. M-am intalnit a doua zi cu Domnul Profesor, la o bere, unde-i placea dansului sa mearga, aproape de casa, la “Harbor”, in Piata Amzei, pentru a-mi oferi copia manuscrisului. Am folosit largi extrase, privitoare la expansiunea sovietica la Marea Neagra – o analiza perfect valabila si astazi – in “Eroi pentru Romania”. Cand ne reintalneam, Domnul Profesor ma aborda, strengareste: “Sa-mi mai dai niste volume din Eroi, ca le-am epuizat pe celalalte. Le-am dat cui trebuie!…” Imi placea modul in care il folosea pe “trebuie”. Era omul lui “trebuie”. Pentru istorie, pentru romani, pentru Romania. Alte fragmente din studiul lui Bratianu, supervizate de dansul, au fost publicate intr-o lucrare conceputa special pentru Summitul NATO in colaborarea Fundatiei Pentru Romania cu Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti si Serviciul Roman de Informatii: “Dimensiunea Rasariteana a NATO – SUA, NATO, Romania si zona extinsa a Marii Negre”. Pentru 27 martie, 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu tara, am lucrat impreuna si separat, realizand amandoi doua manifestari. Vorbisem cu dansul pentru publicarea unui album omagial cu documentele Unirii. Pana la urma s-a ales, la aniversarea a 90 de ani, doar de o expozitie, pe care, cel mai probabil, nici organizatorii nu stiu cine a inspirat-o.
Ultima oara m-am auzit cu dansul pentru a participa la conferinta organizata de Fundatie inainte de alegeri – “Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? – Solutii, probleme, provocari”. Mi-a spus de atunci: “Sunt bolnav, dar vreau sa vin. O sa fac tot posibilul sa ajung!”. Nu a ajuns. Ceea ce ne-a provocat ingrijorare. L-am sunat seara, dupa conferinta. Nu a raspuns. S-au apropiat alegerile, campanie, Basarabia, etc. Cand m-am intors in tara, am aflat ca este tot bolnav. Mi-am propus cu cativa apropiati si fosti studenti de-ai dansului sa-i facem o surpriza: sa aparem la usa blocului si sa-l invitam jos, la o bere si o tacla. De data asta nu am mai ajuns noi. Acum, sunt convins, sta la o tacla, cu mult nesat, chiar cu fratele sau de misiune, istorica, Gheorghe I Bratianu.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, alaturi de toti aparatorii neamului romanesc!
Vezi si
Clinciul ruso-american incinge Marea Neagra
Romania incearca sa-si promoveze propriile interese in zona in contextul politicilor antagoniste ale Rusiei, UE si SUA pentru Kosovo si Transnistria
Serpi am avut, serpi avem inca: ZIUA
Din lucrarile Profesorului
Despre romanii timoceni
Roncea Sr s-a suparat pe tot felul de kaghebisti mici si pitici
From: Roncea
Subject: [Reintregirea_Romaniei] prostia si reaua-credinta nu au varsta…insa concordia le rezolva pe toate…
To: [email protected]
Date: Sunday, December 14, 2008, 7:26 AM
Tanarul de la Bucuresti isi da cu parerea pe seama lui Tomac. Vorbeste de “transfer negativ” de imagine. Ipocrit, tanarul “uita” sa precizeze de partea cui a fost dansul in timpul campaniei. “Uita” ca s-a aflat si el in randurile acelora care au lucrat in proximitatea unuia dintre “laboratoarele” masinariei de imprastiat “transfer negativ” (internautii spun mai simplu, acestui mecanism, ventilatorul de kkt). Ventilatorul a fost pornit si indreptat impotriva lui Eugen Tomac, colegul de generatie al ipocritului de la Bucuresti, chiar de echipele domnilor Dabija si Pantiru, inca inainte ca acestia sa-si lanseze oficial candidaturile.
Dabija este un personaj deplorabil, un om care si-a croit prin frauda o “cariera” dar mai ales o avere. In textul sau prolix (din Liternaturnaia si Arta Gazeta – nota mea) sunt insirate o sumedenie de neadevaruri si jumatati de minciuna. printre acestea si o minciuna sfruntata: fratele meu, Victor Roncea, ar fi coproprietar al unei agentii de presa – impreuna cu Iurie Rosca (sunt tare – nota mea). Daca Dabija ar putea proba ca fratele meu este proprietar, sau coproprietar de agentie sau al oricarui fel de bun material mai valoros decat un laptop (primit, ce-i drept, de la un presedinte, dar nu de partid – nota mea:) si un Fiat vechi de 25 de ani (si acela abandonat intr-o curte) io ma angajez, inclusiv prin act notarial, sa-i ridic lui Dabija inca un castel pe langa conacul pe care il detine deja. Daca insa Dabija va continua sa produca kkt pe seama familiei mele, ma angajez sa il fac sa inghita ce produce.
Pe langa mizeriile produse pe seama altora ca Dabija mai retine atentia inca un aspect absolut gretos: el acuza poporul roman ca “s-a lepădat, plin de dispreţ şi silă, de sacrificiul lui Ilie Ilascu”. Manipulare mai ordinara, mai abjecta, rar am mai vazut. Ilascu a fost pus la icoana de poporul roman, pe cand se afla in temnita ruseasca si pe cand rostea celebrele cuvinte “Te iubesc popor roman!”. Ani de zile Ilascu a fost un simbol al rezistentei romanesti. Pana cand si-a bagat coada Putin, care l-a eliberat, inainte de termen, (?! in schimbul a ce, sau a fost vorba de un cadou otravit?) dupa care poporul roman l-a vazut pe Ilascu alaturi de un ciudat, cu nume rusesc, Vadim, iar mai apoi tot poporul roman nu l-a mai vazut de loc pe Ilie Ilascu deoarece acesta statea 119 zile pe an in strainatate, si in general, vocea sa nu s-a auzit practic deloc in Parlament sau in alta parte.
Poporul roman nu se leapada si nu greseste in general. Daca poporul roman a simtit ca Ilascu s-a schimbat in altceva, dupa vietuirea sa in temnita, probabil ca a simtit bine. A afirma insa ca poporul roman “s-a lepadat” de sacrificiile facute in numele sau este un sacrilegiu comis de un om fara nimic sfant – acest spurcat si vrednic de sila Dabija.
Daca Dabija se va afla vreodata in preajma mea ii voi aplica o cuvenita corectie, un spit direct in curul sau de rusnac mascat, tratament pe care il recomand tuturor celor jigniti de acest impostor si profanator de simboluri (ceea ce probabil voi face si eu cu piticul primit la Bucuresti – nota mea).
Faptul ca un batran de 88 de ani, din Canada, il pretuieste pe Dabija, ba chiar de acolo, de departe, il vede ca un munte de ipochimenul Dabija, arata ca senilitatea este o boala severa, cu consecinte dramatice. Faptul ca tanarul ipocrit de la Bucuresti, continua “naiv” jocul dezinformarii, folosindu-se de comentariile unui varstnic lovit de cecitate este cu totul altceva. Basarabeanul de la Bucuresti are doua sau mai multe fete si joaca un rol. Problema este cine ii plateste prestatia? Opereta din Bucuresti sau Circul din Chisinau? sau micul saltimbanc presteaza la ambele institutii?
Daca micul artist de circ, care am impresia ca mai si studiaza sociologia ar fi fost cat de cat prob ar fi trebuit “sa-si aminteasca” ca Tomac a castigat fara drept de apel la Chisinau, cu scorul de 52,4, asa ca nu avea cum sa piarda “un important segment de simpatizanti”, dupa cum pretinde batranul senil din Canada. Dimpotriva simpatizantii sai au fost de trei ori mai multi decat cei ai lui Pantiru si de aproape doua ori mai multi decat votantii “muntelui” Dabija. Desigur micul ipocrit de la Bucuresti stia procentul castigat de Tomac la Chisinau, dar cred ca mai stia si ca alte 1200 de voturi i-au fost practic furate tot lui Tomac, de ambasadorul pesedist de la Chisinau, care a schimbat, cu de la sine putere, conditiile de vot. Deoarece se stia ca Basescu a avut, la Chisinau, 98 % in favoarea sa in timpul Referendumului. Tomac risca sa ia prea mult. Chiar si asa, Tomac tot a castigat, la Chisinau. A castigat mai multe voturi decat ceilalti contracandidati la un loc. S-a intamplat insa ceva cu voturile in Kazahstan, la Seul-ul si in Asia in general. In primul rand de aici au sosit cu o intarziere nepermisa rezultatele si procesele verbale. La Seul s-au pierdut 200 de voturi, intr-o maniera incredibila. Cica s-au amestecat buletinele cu altele din America, iar ambasadorul a observat abia dupa 24 de ore. Ca sa vezi. Tot cu intarziere de 24 de ore au venit si totalurile voturilor din Asia. Ca sa vezi, inca odata. Cat de mult a putut sa le ia numaratul a de zece ori mai putine buletine decat la Chisinau. Sau poate era nevoie de aflarea numarului exact de voturi obtinute la Chisinau, pentru a se anula un numar de voturi suficiente pentru a indeparta obtinerea acelui 50 plus unu la suta, care ar fi insemnat victoria categorica? Nu vom sti probabil niciodata adevarul, pana ce nu va iesi la pensie vreun rezident SIE de la consulatele din Asia, mai guraliv si dornic de vreun ciubuc.
46 de voturi i-au lipsit lui Tomac, initial. Dupa ce computerul BEC a efectuat redistribuirea i-au mai lipsit 4 (PATRU) voturi.
Nici una dintre contestatiile lui Tomac legate de manevrele ambasadorului de la Chisinau -manevre de altfel cu caracter penal care vor fi obiectul unei cercetari, cu siguranta – nu au fost acceptate. S-a mers rapid, pe burta si cu asta basta, s-a rezolvat si “Colegiul Basarabia”.
Doua personaje insalubre, Petre Roman si Nicolae Dabija, unul mai lepra ca altul, unul mai criminal decat altul, unul mai alogen decat altul, unul in sange altul in spirit, au fost insa indepartate de Concordia alegatorilor.
Nici vorba de Discordie in optiunea alegatorilor romani, asa cum pretinde Dabija. Dimpotriva, intr-o desavarsita Concordie, alegatorii au impins un sut in turul acestor batrane sandramale ale URSS, Neulander si Dabija, aruncandu-i in santul rebuturilor sovietice.
Basarabia noastra…
“ Prin invierea Sa Hristos a inviat lumea, inviindu-ne si pe noi spre viata de veci, caci El este Invierea si Viata” (Ioan XI, 25)
Raportul societatii civile privind relatia Romaniei cu Romania din afara granitelor
“Ai cui sunt Romanii de Pretutindeni?” – Problemele “Colegiului Basarabia-Bucovina” si cateva solutii viabile pentru apararea identitatii culturale, a Scolii, a Bisericii si a Istoriei romanesti
Organizatori: Fundatia Pentru Romania, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala, Masterul Studii de Securitate, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
Au participat: Prof dr Ilie Badescu, prof dr Gheorghe Zbuchea, Universitatea Bucuresti, Pr Radu Ilas, profesor Universitatea din Cernauti, col (r) Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei, Magazin Istoric, George Damian, Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti, Septimiu Roman, Radio Romania, Eugen Popescu, Romanian Global News, Victor Roncea, Centrul de Geopolitica, Eugen Tomac, consilier al Presedintelui Romaniei pentru relatiile cu romanii de pretutindeni.
“Ai cui sunt Romanii de Pretutindeni?”
Vezi la
https://www.fundatia.org/
Elena Basescu in Basarabia la Cimitirul Eroilor Romani impreuna cu Eugen Tomac si Dorin Chirtoaca
Tomac, Yes You Can! Scrisoare Deschisa adresata Unimedia.md si Presei Basarabene
Citind presa basarabeana on-line am aflat ca numele meu a inceput sa aiba relevanta pe portalurile media romanesti din stanga Prutului si in special pe site-ul Unimedia. Relevanta ambivalenta, culmea, deoarece functioneaza in doua moduri complet opuse. Pe de o parte este citat destul de des numele meu, pe de alta parte numele meu este obliterat, in ce priveste Unimedia, in cazul preluarii unui articol recent din ZIUA, respectiv “Basarabia, Yes WeCan!” (https://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8202 – versiunea originala la ZIUA: Basarabia, “Yes, we can!”).
Daca tot s-a creat un precedent al publicarii mele de catre Unimedia, va trimit acest text, cu rugamintea de a a-l publica integral, de data aceasta cu semnatura. Eu nu m-am jenat niciodata de vreun text aparut sub semnatura mea si nu am publicat niciodata materiale anonime. Cred ca este firesc ca acest drept – drept intelectual se numeste in termeni juridici – sa fie respectat, mai ales de catre cei care fac presa, autori care au o responsabilitate civica explicita, deoarece prin atitudinea lor pot influenta si – eventual – educa publicul cititor.
Am observat ca articolul “Basarabia, Yes We Can!”, preluat din ZIUA, fara citarea autorului, adica a mea, a adus si ceva trafic. Cred ca daca ar fi fost pusa si semnatura mea in josul articolului, asa cum se obisnuieste, numarul de accesari ar fi crescut, deoarece am descoperit ca am o notorietate surprinzatoare, mai ales in ultima vreme, in mediul public din Basarabia. O parte din aceasta notorietate se datoreaza, indirect, si site-ului Unimedia, care a abordat frontal campania electorala pentru “Colegiul Basarabia”, implicandu-se direct din punct de vedere media, inca inainte de debutul oficial al campaniei electorale din Romania. Strategia Unimedia a fost buna, cred eu, deoarece am observat ca site-ul a reusit in cursul acestei luni sa-si mareasca numarul de vizitatori unici pe zi, conform ournet.md, unde sunt afisate datele statistice de audienta ale principalelor publicatii online din Basarabia.
Revenind la motivele care m-au indemnat sa solicit publicarea acestui – hai sa-i zicem – drept la replica sau precizare publica, trebuie sa spun din capul locului ca intentia mea nu este polemica, ci are ca obiectiv restaurarea adevarului. Este deci vorba de o chestiune principiala mai ales ca afecteaza mai multe persoane, nu doar pe mine, din punct de vedere privat, ci si pe candidatul PDL pentru colegiul Basarabia, Eugen Tomac. De asemenea, este posibil ca si alte persoane si personalitati prezente in viata politica din Basarabia sa fie afectate, pozitiv sau nu, datorita unor asocieri fortuite (si poate nepotrivite) cu numele meu, ceea ce nu mi-am propus in nici un caz.
In primul rand, doresc sa clarific date si informatii prezentate trunchiat si neadevarat pe site-ul dvs, care sunt la originea unui adevarat val al dezinformarii si calomniilor, ce alimenteaza o campanie furibunda de intoxicare care s-a extins in tot mediul online din Basarabia. M-am mirat putin zilele trecute cand colega dvs, Steluta Popa, m-a rugat sa elimin de pe blogul meu, www.victor-roncea.blogspot.com, unele comentarii facute de un fost coleg de-al ei, operator, vizavi de prestatia sa jurnalistica in cadrul unui interviu cu reprezentantul Ambasadei Ungariei al Chisinau, Janos Barabas, remarcat la Bucuresti prin jignirile de nereprodus aduse unei (alte) jurnaliste. Trebuie sa va spun ca nu-mi sta in fire sa cenzurez, cu atat mai putin as putea sa fac acest lucru unui coleg din Basarabia. Solicitarea ei m-a mirat cu atat mai mult cu cat pe site-ul dvs si pe blogul ei gazduit de Unimedia se afla un numar impresionant de comentarii negative referitoare la persoana mea. Daca, asadar, prin reciprocitate, as pretinde acelasi lucru ca si colaboratoarea dvs, ati ramane practic fara comentarii la articolele dvs politice, legate, mai ales, de candidatul PDL pentru “Colegiul Basarabia”, tanarul Eugen Tomac.
La fel de surprinzator este faptul ca modelul comentariilor postate pe forumurile tuturor publicatiilor si televiziunilor care il prezinta pe candidatul PDL Eugen Tomac, are ca baza a atacurilor un stereotip comun: un comentariu aparut in “premiera mondiala” si basarabeana chiar pe blogul Stelutei Popa gazduit de Unimedia.
Acest stereotip, care contine nucleul intoxicarii la care m-am referit mai sus, a fost lansat asadar prin intemediul Unimedia – care a gazduit, fara sa verifice, un scenariu plasat de “un forumist” si intitulat – “Who the Fuck is Tomac?” – in care se induce ideea asocierii tanarului istoric Eugen Tomac – prin intermediul meu, cu liderul unui partid din Basarabia, Iurie Rosca, seful PPCD. Tomac este facut in fel si chip – si, atentie, chiar amenintat! -dar axul central al atacului la adresa sa este ideea ca acesta ar fi o marioneta a “clanului” Rosca-Roncea, sambure al unui neadevar – mai exact o minciuna sfruntata raspandita cu repeziciune si profesionalism in tot spatiul virtual basarabean.
Sunt ilustrative cateva citate, aparute, dupa cum spuneam, de atunci, in zile diferite, pe toate forumurile posibile, la toate orele posibile:
“Este un lucru cert, Eugen Tomac este omul lui Iurie Rosca, in ciuda afirmatiilor aduse de Tomac ca nici nu a discutat cu Rosca pe aceasta tema. Atunci singura persoana pe care mai putem miza acum ramine Tudor Pantaru”.
“Tomac la ai sai 27 de ani nu stie nimic decat scoli de vara, mici si bere. E omul pe care l-a promovat Rosca cu ajutorul lui Roncea de la Ziua. Daca va fi ales, va fi omul lui Rosca in Parlamentul Romaniei. Despre RM a auzit doar de la televizor si din vizitele lui scurte pentru a consuma placinte, a bea vin si imparti niste brosurele copiilor basarabeni. Alegerea trebuie facuta intre Dabija si Pantiru. Totusi, Pantiru este unicul care are experienta relevanta.Votati Tudor PANTARU!” (observati ca Pantiru este scris cand cu “i” din “i” cand cu “i” din “a” – n.n.)
“Tomac este un angajat la Cotroceni un simplu functionar. ROMANI DIN BASARABIA NU CREDETI MINCINOSII. ROSCA VREA SA AIBA OMUL LUI IN PARLAMENTUL ROMANIEI. El este un copil de bani gata cocotat la Cotroceni de cineva care i-a gasit si post parlamentar din partea Basarabiei de parca Basarabenii nu-si dau seama cu cine trebue sa votam. Jos veniticii. Toate mingile sunt in terenul lui Tomac si Badea. Cert este ca se joaca o tseapa de mai mare dragul, regizata de Iurii Ivanovich Rosca. Sa ne traiti, tov Rosca! sunteti cel mai tare Combinator din Balcani!”
“Tomac este un anonim din Ucraina sustinut de Rosca, care nu a facut nimic pentru Romani din Basarabia si nici nu putea sa faca fiindca nu-l duce capul. In Republica Moldova este sustinut numai de Rosca. NOI ROMANII DIN BASARABIA, BUCOVINA SI SERBIA SUSTINEM CANDIDATURA ACADEMICIANULUI NICOLAE DABIJA, PRESEDINTELE FORULUI DEMOCRAT AL ROMANILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA”.
“Tomac e un mucos impostor. Minte chiar si in acest interviu spunand ca e de aici din Basarabia. Uita sa spuna ca de fapt e din regiunea Odesa, Ucraina si ca a fost prin RM doar in vizite. In plus e omul lui Rosca. Pantiru e cel mai pregatit pentru aceasta functie. Fost judecator CEDO, judecator international, presedinte a comisiei juridice a primului Parlament”.
“STOP Tomacistii
MINCIUNI TOMACiste!!!!!
da eu chiar n-o sa-l votez pe Tomac, pentru ca minte de rupe, sau nu spune adevarul pana la capat ceea ce este egal cu minciuna! (asta e stiut de juristi dar de istorici nu prea)!
1) A inceput-o spunand ca vine din Basarabia! mi-e sila sa-l aud pe un jmeker ce se leaga de acest cuvant ca musca de fundul calului! spune-dle clar si sa te auda lumea intreaga: Vin din Ukraina, satul Oziornoe, regiunea Odesa, sunt etnic roman dintr-o zona ocupata de URSS. Spune ca esti cetatean al Ucrainei si de ceva timp si al Romaniei. Sau iti este rusine de radacini? s-ar putea, altfel nu se poate explica tacerea. Mi-e sila de tipii ce se fac ca ploua cand e vorba de origini si radacini.
2) A fost intrebat ce are cu Rosca si PPCD? a tacut si a mornait ceva sub nas, ca l-a durut inima prin 2002 cand tinerii erau in PMAN , bla, bla, bla, si atunci l-a zarit pe Rosca din intamplare. Te-a durut nu inima ci limba in gura ca sa trantesti o minciuna mai mare decat tine. Spune dle Tomac ca te-ai vazut cu Rosca mult mai des si regulat si pana acu jumatate de an. Sa nu crezi ca acest capitol a fost inchis. Esti doar lasat inca vre-o 2 zile sa recunosti sincer, iar de nu, sunt suficiente probe si martori dornici sa te scoata la lumina! Daca nu stiai Rosca a devenit Iuda Moldovei. E mai rau decat Voronin si multi s-ar oferi sa-l linsheze pentru ce face si pe cine promoveaza.
3) A fost intrebat ce a facut la Ziarul Ziua si de ce V. Roncea (mana lui Rosca la Bucuresti) il promoveaza atat de insistent pe Tomac oriunde are ocazia??? tacere si aici de parca a fost intrebat ce a mancat aseara”!!!
4) Functia minciunoasa de consilier prezidential, si multe alte chestii ce nu mai incap intr-un mesaj.
D-le Tomac, ati hotarat sa intrati in viata publica dar va comportati ca un lash ce nu intelege ca odata intrat in politica te expui publicului si intrebarilor acestuia! sunteti obligat moral sa dat raspunsuri clare si promte, altfel veti fi catalogat drept MINCIUNOS! desi, ati si fost deja de mine!
Raspundeti celor ce mai cred in Tomac!!!
Manusha v-a fost aruncata in fata. aveti curajul sa o ridicati??? –
14 Noiembrie, 19:10″
Ortografia apartine autorilor.
Toate aceste “comentarii” ce fac parte dintr-o campanie mai vasta de dezinformare si intoxicare se “fundamenteaza” pe un text “de insider”, de pretins “cunoscator din interior” aparut, dupa cum va spuneam, in data de 26 octombrie, noaptea, pe la ora unu, pe site-ul Unimedia. Textul este licentios inca din titlu, dupa parerea mea, dar poate sunt eu prea decent, fata de normele acceptabile la Chisinau. Ma intreb insa cum ar suna sa plasez si eu comentarii – bine documentate – despre “Who’ s fucking who, where and when in Moldova” pe blogul-ul Stelutei Popa de pe Unimedia, cea care a dat bun de difuzare textului de “fuck” la adresa lui Tomac dar altfel este deranjata de ce spun fostii sai colegi, despre stilul sau jurnalistic si abordarea cu totul personala a acestei meserii?!
Pretextul aparitei dezinformarii anti-Tomac, care practic prefateaza campania electorala, a fost un material nevinovat de analiza publicat de tanara dvs colaboratoare, dar cu mari sanse de afirmare, Steluta Popa, pe care o apreciez in mod deosebit pentru farmecul sau ingenuu, ca majoritatea celor care au cunoscut-o mai bine. Eu am cunoscut-o mai putin bine, doar in trecere, pe cand era vedeta postului EuTv, o angajata tinuta la mare cinste de Iurie Rosca, cel pe care l-a uitat, cred eu, mult prea repede, desi ii datoreaza in mare parte, chiar daca poate doar accidental, ascensiunea fulminanta in diverse medii sociologo-informative de la dreapta Prutului.
Demersul initial jurnalistic al tinerei analiste este fundamentat pe o premisa corecta: cineva trebuia sa dea startul unei aprecieri comparative a principalilor candidati pentru “Colegiul Basarabia”. Ea a facut-o inca din data de 24 octombrie in materialul intitulat: “Noi cu cine votam la alegerile din Romania?” articol care a adus vreo 90 de comentarii.
Materialul este echilibrat si la locul sau, Steluta executand o analiza SWOT, a celor trei principali competitori pentru “Colegiul Basarabia” Eugen Tomac, Tudor Pantiru si Nicolae Dabija. Pana aici totul este Okay.
De a doua zi lucrurile insa se schimba.
Sub rubrica “Cu cine tin forumistii: cu Pantiru, cu Tomac sau cu Dabija?” a inceput derularea unei operatiuni profesioniste, de manual aproape. Tema intoxicarii are ca punct de plecare o teorie de tip conspirationist, gen cu mare priza la public, teorie care amesteca numele Rosca, Roncea, Tomac, Chirtoaca, Basescu de nu se mai vede om cu om. Textul “Who the fuck is Tomac?” este semnat de o anume Ecaterina, probabil o trimitere la Potemkin si a sa Ecaterina. Relevanta substratului sexual care da un indiciu (si) despre autor ne intereseaza mai putin. Retinem ca autorul este un fel de “fucker” care vorbeste “cool”, si se doreste a fi cam ca motociclistii de cartier. Ne intereseaza in principal doar subiectele principale ale dezinformarii, care vor deveni ulterior temele de baza ale campaniei de intoxicare – asa zisa dezinformare gri – conform manualelor de specialitate, ce se desfasoara acum la scara larga, impotriva candidatului PDL Eugen Tomac.
Iata cam ce afirma pe puncte interlocuitorul si “fuckerul” gazduit – si creditat – de Steluta si portalul dvs:
Maleficul Rosca este un malefic si jumatate, poate chiar omul rusilor. Este atat de tare si de malefic incat “pe langa tipografia Prag 3, televiziunea EuTv si multe altele” mai controleaza si presa din Bucuresti si ar avea la degetul mic “si cunoscutul ziar bucurestean ZIUA”.
Eu, Victor Roncea, execut tot ce vrea Rosca deoarece “Victor Roncea nu este doar un bun prieten si partener de afaceri de-a lui Iurie Rosca” ci mai mult decat atat… Ori el, ori eu, nu e foarte clar, il manevram pe consilierul presedintelui, tanarul Eugen Tomac si am regiza inclusiv venirea fiicei presedintelui, Elena Basescu, la Chisinau, deci influentam chiar si Presedintia Romaniei.
Pe cale de consecinta, toate acestea ar fi subordonate tarului Putin si ispravnicului sau, Mos Vova. Iar alianta Roncea-Rosca este cealalta fata a aliantei Roncea-Basescu.
Asa este. Ma leaga de Iurie Rosca mult mai mult si mult mai multe. Ma leaga tineretea mea, si amintirile tineretii, cand ii faceam campanie lui Mircea Druc – neintamplator, poate, tot candidat PDL -, atat in Romania cat si, pentru sprijin, in Statele Unite, in 1992, cand fostul prim-ministru al Basarabiei a candidat la presedintia Romaniei. Cam atunci, dupa “Drumul Crucii” Basarabiei l-am cunoscut personal si pe Iurie Rosca, atunci am facut intre noi schimb de carti de literatura si istorie romaneasca ocultata timp de 50 de ani. Eu am luat de la el editia cartonata de Politice a lui Mihai Eminescu. O am si acum acasa, la loc de cinste. El a primit de la mine o Biblie veche romaneasca pe care o aveam de la un calugar dintr-o sfanta manastire. Fratele meu a primit atunci, la prima intalnire cu Rosca o sticla de coniac ales iar el la randul sau a primit de la fratele meu un pumnal din nesfarsita sa colectie. Situatia schimburilor dintre ei, de aceeasi natura, s-a tot repetat si cu alte ocazii de (re)intalnire.
In decursul anilor care au trecut nici eu si nici Iurie nu am schimbat intre noi decat carti si nu ne-a legat altceva decat drapelul romanesc. Multe steaguri tricolore au fluturat la manifestatiile din Chisinau, aduse pe furis, si de mine si de fratele meu si de prietenii nostri, pe sub haine, pitite prin mai stiu eu ce cotloane din masina sau prin alte metode speciale, in vremea protestelor pentru limba si istoria romaneasca tinute sub crucea din mana lui Stefan cel Mare si Sfant. Iurie Rosca este un om care a contat si conteaza la Chisinau, pentru Romania, iar asezarea sa alaturi de comunistii lui Voronin a fost o optiune externa, (si extrema) a celor care au organizat “revolutia portocalie”, inclusiv din Statele Unite (a se ponta aici si Vladimir Socor). Personal nu pot sa suport comunistii, pentru cat rau au facut neamului romanesc. Insa cel putin cei aflati la conducere la Chisinau au decenta sa-si insuseasca aceasta doctrina, fatis. Iar politica e politica. Cu seful lor s-a intalnit si se intalneste si capul Rusiei, si presedintele Comisiei Europene, si seful NATO, si presedintele SUA si presedintele Romaniei. Cei pentru care am insa o scarba incomensurabila sunt ceilalti oameni ai Kremlinului, vopsiti in blana de “rrromani”, care insa inainte de 1989 erau slugile prea-plecate ale sovieticilor, cu cariere bine construite la Moscova si grade pe masura. Cat despre “Revolutia portocalie” sunt tare curios cine are tupeu sa-i combata pe cei care au impus-o ca experiment regional – Ucrainei, Moldovei, Romaniei, imediat dupa alt experiment reusit – “revolutia rozelor” de la Marea Neagra, din Georgia. Cu exceptia rusilor, care au sarit peste georgieni direct cu bocancii, recent, nu vad cine ar avea ceva de comentat fata de cromatica si optiunile acelui moment.
Am prieteni multi, in toate capitalele importante ale lumii, nu doar la Chisinau. Printre prietenii mei nu se numara nici un kaghebist (ba as zice chiar ca dimpotriva). Daca Iurie Rosca se va dovedi vreodata ca a fost cadru al KGB sau ca este agent al FSB sau SIS ii voi sterge poate numele din memoria afectiva, si mai mult ca sigur ca as mai face si alte lucruri la care nu am timp sa ma gandesc acum. Pana una alta Iurie Rosca face politica, si o face ca mai toti politicienii din lumea asta prost facuta. Asa e sistemul democratic construit, cu zone extinse de vacuum moral si etic. Pe de alta parte in ceea ce priveste apararea limbii si a istoriei reale a Romaniei, si a tuturor romanilor din spatiul carpato-danubiano-pontic, inclusiv la nivel european, sustinerea Mitropoliei Basarabiei pentru care s-a batut inclusiv la CEDO, pozitia fata de pervertirea tinerilor prin propaganda agresiva a homosexualitatii si pozitia fata de educatia crestina in randurile tinerilor, PPCD-ul a ramas unul dintre putinele partide “normale” de pe intreg cuprinsul Romaniei. De la Nistru pana la Tisa este singurul partid din spatiul romanesc care si-a mentinut un punct de vedere clar, corect si sanatos, crestin-democrat. Cand se va gasi un alt sistem mai bun, mai curat, cand la Chisinau se va gasi cineva, vreun om politic care sa aiba caderea sa ridice piatra, preacurat fiind la suflet, la cont si la toate cele, mai vedem…
A lansa despre mine teze ale subordonarii fata de o forta politica sau alta reprezinta prostii caraghioase, pe care nici dusmanii nu pun pret. Eu ma subordonez doar singurului “partid” al carui membru fidel voi fi pana la sfarsitul vietii. Partidul meu se numeste Romania. Chiar “fucker”-ul aflat prin preajma Stelutei se refera in textul sau la episodul confruntarii de la locul meu de munca, ziarul ZIUA, cu directorul meu, celalalt Rosca, Sorin Rosca Stanescu, pentru chestiuni de principiu – legate de pozitia mea ca jurnalist fata de incercarea de lovitura de stat indreptata impotriva presedintelui Romaniei, acum un an, de catre forte politice de la Bucuresti conectate la “habul” de la Moscova si “serverul” de la Chisinau. Iar cu Rosca, Sorin, ca si cu Rosca, Iurie, chiar daca a avut, are sau va avea simpatii politice diferite, raman mai mult decat prieten, pentru aspecte care ne leaga, de viata si de moarte, si care nu pot fi uitate niciodata, de la sangele scurs in timpul loviturii de stat din 1989 si al mineriadei din 1990 in Piata Universitatii si pana la luptele prin cuvant de astazi cu agentii neo-kominternisti. La fel, ca si in cazul lui Iurie Rosca, ceea ce a facut Sorin Rosca Stanescu pentru Basarabia, Bucovina si romanii din jurul granitelor, ca director al ZIUA, nu va putea fi nicicand sters din istoria recenta a Romaniei si din cea fizica a dusmanilor ei. A induce in orice fel ideea ca echipa de Politica Externa a ziarul ZIUA ar servi interesele rusesti, ale KGB/FSB sau SVR este, fara indoiala, suprema perversiune inversionista a dezinformatorilor de profesie. Orice analist politic, istoric sau specialist pe probleme de securitate, roman sau chinez, rus sau american, stie prea bine ce a insemnat, inseamna si va insemna pentru geopolitica zonei ZIUA si profesionistii ei, activi la randul lor in mai multe organizatii civice de media.
In ce priveste preferintele lui Iurie Rosca in actuala campanie electorala, ei bine, acesta a ales, poate, sa ramana fidel amintirilor tineretii sale. Fiecare are insa dreptul la optiuni diferite. Cu vreo luna inainte de inceperea campaniei m-a sunat un prieten, ofiter in Kosovo, la Pristina, si apoi un alt prieten, de la Bucuresti, si apoi un alt prieten, de la Chisinau, cu totii rugandu-ma sa ma intalnesc cu Tudor Pantiru, un om de isprava, fara dar si poate. Auzisem si de baiatul lui Pantiru, avocatul – daca nu ma insel – Radu Pantiru, membru de varf al CAIRO, care a luptat, cu ani in urma, pentru proportionarea corecta a transmisiilor posturilor de radio in limba rusa, in raport cu posturile in limba romana. Nu prea a avut succes, cred, dar efortul a fost onorabil si mi-a ramas in minte pledoaria acestuia. Ulterior, atat eu cat si fratele meu am avut discutii foarte deschise cu domnul Pantiru, ca specialisti si romani preocupati pana in adancul fiintei de soarta Basarabiei.
Probabil nici dincolo, la fel ca nici dincoace de Prut, nu se obisnuieste ceea ce in Statele Unite, de exemplu, constituie deja o banalitate. Ca publicatiile si liderii de opinie importanti sa-si exprime direct optiunea fata de un candidat sau altul. Este parte a jocului democratic consolidat si implica, fara indoiala, cinstea si onoarea. Eu am ales sa fac acest lucru. Si am demonstrat-o, cred, destul de clar, in articolul meu de opinie “Basarabia, Yes We Can!”. Nu am nimic de ascuns. De aceea va si impartasesc ceea unii ar putea considera “dedesubturi”, pentru ca eu sunt adeptul informatiei deschise, a conceptului de “free open source”.
Asadar: desi am avut si am respect pentru activitatea sa, eu i-am transmis domnului Pantiru ca optiunea mea este sa fiu alaturi de tanarul Eugen Tomac. La randul sau, fratele meu, George Roncea, i-a comunicat foarte transant, si cu acelasi respect cuvenit unui om cu parul alb, stimabil, si cu un trecut profesional notabil, ca are sanse aproape nule, datorita faptului ca PSD-ul este o piatra de moara de gatul sau, mai ales avand in vedere combinatiile antiromanesti, de inspiratie moscovita, ale acestui partid pe zona Basarabiei. Mai mult, i-am spus ca, in afara lui Tomac, toate celalate optiuni sunt reprezentate de personaje suspectate de apartenenta indelungata la KGB si Komintern, vechi sau nou. Chiar daca seful PSD, Mircea Geoana, vine – pentru a-si transforma porecla in renume – cu idei penibile copiate tamp de la americani, ca cea a “Loteriei vizelor” pentru basarabeni, noi stim ca dirijorul, sforarul rosu, ramane tot “Iliescu-KGB”, studiosul de la Moscova, cel care a indepartat Basarabia de Romania pana dincolo de peninsula Kamceatka. Un alt subaltern guraliv de-al lui “Iliescu-KGB”, presedintele care a semnat ultimul pact cu defuncta URSS, este acum mare “os de liberal” si promite sute de milioane de euro basarabenilor ca si cum ar oferi margele unor bastinasi: fostul prim-ministru al Guvernului FSN, Petre Roman, cercetat penal pentru mineriada din iunie 1990, ca si seful sau, astazi aliatul la toarta al comsomolistului Nicolae Dabija. Despre Ilie Ilascu nici nu cred ca mai are rost sa vorbim, din pacate. E bine sa va amintiti: in 19 ani, nici unul dintre acesti fosti si actuali demnitari nu a miscat un deget pentru Basarabia. Dimpotriva.
Am urat de ziua sa domnului Pantiru, cand am avut onoarea sa ne intalnim, pe langa “La multi ani!” si “mult succes”, cu toata sinceritatea, pornind de la ideea ca indiferent cine invinge in cursa electorala proiectul cel mai important care trebuie promovat de catre oricare dintre invingatori este recunoasterea DREPTULUI CETATENIEI PENTRU TOTI ROMANII DE PESTE PRUT.
Sper ca am lamurit pe aceasta cale “relatia” mea cu Iurie Rosca, Tudor Pantiru, si raportarea “clanului Roncea” la campania electorala.
Obsesia autorului textului preluat pe site-ul Unimedia, prin Steluta Popa, nu este insa decat colateral legata de persoana mea. Alcineva este tinta directa. Mai precis: Presedintele Basescu. Numele acestuia este pomenit pana la satietate.
“Coincidenta” mai spune acelasi personaj autodefinit drept “fucker” pe blogul Stelutei, Victor Roncea este si un mare “apologet”, “mare admirator si mare apropiat de-al Presedintelui Basescu”. Desi nu ma pot ridica chiar la nivelul acestor speculatii, nu vad, pana la urma, ce-ar fi rau in asta?! Este vorba doar de presedintele Romaniei, nu al Belarusului! Urmeaza apoi un cockteil-molotov de speculatii. Citez: “E oare posibil ca Roncea, la insistenta prietenului Rosca, sa-l fi convins pe prietenul Basescu pe ultima suta de metri ca Eugen Tomac e cel mai bun?! De ce nu?! Roncea avea la indemana exemplul lui Chirtoaca, care la 28 de ani a castigat primaria Chisinaului. I-ar fi putut spune presedintelui ca moldovenii sunt morti dupa tineri (vezi cazul Chirtoaca) si ca un tanar sprijinit de tandemul Basescu & Dorin Chirtoaca ar fi varianta de castig 100%. Logic!”
Intr-adevar, aici se pune punctul pe i si subscriu intru-totul la aceasta ultima propozitie, care ascunde de fapt adevaratul motiv al atacului la Eugen Tomac. Da, “moldovenii sunt morti dupa tineri si un tanar sprijinit de tandemul Basescu & Dorin Chirtoaca ar fi varianta de castig 100%”. Si am scris-o foarte clar in articolul de opinie atat de des invocat pe portalurile basarabene: “Yes, We Can!”
In contradictoriu cu aceasta teza motorasul dezinformarilor pornite pe blog-ul domnisoarei Popa arunca in joc alte speculatii, cu date din interiorul PDL, unde pretinde ca ar avea acces, posibil printr-o alta steluta. El sustine ca stie ca s-ar fi vehiculat si alte nume anterior numirii lui Tomac. Se enumera astfel numele lui Dorin Chirtoaca, al Iulianei Gorea Costin si al lui Alexandru Lesco, fostul detinut politic din temnitele Transnistriei. Si aici este amestecat falsul cu adevarul in proportie de doi la unu. Alexandru Lesco a fost intr-adevar o varianta, insa culmea, o varianta propusa si sustinuta chiar de… Eugen Tomac.
Continui sa citez prezentarea atacului:
“Subit, intr-un mod absolut inexplicabil si neasteptat cineva l-a convins pe Basescu sa aleaga alta persoana” – se stie deja de mai sus ca acel “cineva” as fi eu, Victor Roncea, “omul lui Rosca” la randul sau “omul rusilor”. Lumea care ma cunoaste stie ca mi-am dedicat o buna parte a ultimilor cativa ani obiectivului eliberarii si ulterior campaniei de onorare a ultimilor detinuti din Transnistria, Ivantoc, Lesco si Popa, care nu au avut sansa de a fi preferatii lui Putin pentru a fi eliberati inainte de termen cum s-a intamplat cu fostul lor coleg, Ilie Ilascu. Desemnarea lui Alexandru Lesco, propusa de altfel de Eugen Tomac, nu ar fi putut reprezenta in nici un caz, pentru mine, o alternativa mai prejos decat desemnarea lui Eugen Tomac.
Ceea ce omite sa mentioneze atotstiutorul “comentator” al Stelutei este ca printre cei care s-au intrebuintat pentru a incerca accesul pe lista PDL s-au mai aflat doua personaje. Unul dintre acestia este chiar… Nicolae Dabija, care a incercat o usita dosnica de acces, prin ginerele tovarasei Ludmilei Loghinovskaia, zis si “poetul-portofel”, Mircea Dinescu, si un academician prieten cu un alt academician. Iar celalalt este un analist destul de cunoscut, cu deosebire de catre Steluta Popa, respectiv Dan Dungaciu, alintat “Pungaciu” de fostul agent al SIE/SRI/SIS/ETC, refugiat la Moldova Suverana, maestrul jocului dublu Mihai Contiu. Agentul Contiu, a carui lupta jurnalistica de recuperare a unei datorii de la Dungaciu a capatat notorietate si la Bucuresti, probabil fara sa stie, i-a lichidat acestuia orice sansa politica de perspectiva fostului sau chirias. Femeia uneori te ridica alteori te… doboara.
In textul profesionistului de pe site-ul Unimedia se mai lanseaza niste intrebari retorice, prezentate alternativ ba cu semn de intrebare ba cu semn de exclamare: “cum ramane cu interesul lui Rosca de a avea omul sau in Parlament?! Si cum ramane cu relatia dintre toti cei implicati (Rosca, Roncea, Tomac, Chirtoaca si Basescu)? Stie oare Basescu despre presupusa legatura a lui Tomac cu Rosca?! Dar despre cele dintre Roncea si Rosca si Tomac? Ce are Chirtoaca in toata treaba asta?”
“E buna intrebarea”- isi zice forumistul de pe blogul Stelei Popa care isi intemeieaza intrebarile – si raspunsurile totodata – pe citarea unei alte forumiste care pe un alt blog citeaza altii anonimi si nestiuti studenti care ar fi auzit si ei de la altii cum ca Tomac ar fi “omul lui Rosca” de la Bucuresti. Toate aceste parascovenii sunt prezentate drept date “foarte interesante si cu siguranta foarte pertinente”.
Ce alte petarde mai lanseaza “forumistul” Stelei Popa?
“E foarte posibil ca Chirtoaca sa nu aiba idee despre triumviratul Tomac-Roncea-Rosca precum nu are nici Basescu”. Basescu ar fi, rezulta de aici, un fel de naiv la varsta a doua, lipsit de informatii iar Chirtoaca un baietel bun de dus de nas. Noroc cu “forumistii” de la Unimedia. Si cu alta ocazie, Basescu mai apare, in viziunea acestui material, drept un fel de naiv lipsit de fler politic sau judecata. Citez: “suntem framantati de o intrebare: cum e posibil ca Presedintele Basescu sa se increada unui copil, care in plus lucreaza pentru el de doar vreo jumatate de an intr-un post de functionar incepator?” Cine oare a putut pune un cuvant atat de greu pentru acest tanar?! “Numirea lui Tomac sfideaza orice logica normala” mai afirma concluziv autorul “Fuck”-ului la adresa celui mai puternic candidat; de unde si amploarea atacului. “Chirtoaca s-ar putea sa urmeze cu ochii inchisi ceea ce-a decis Basescu. Nu e exclus insa ca Chirtoaca sa-si dea seama de felul in care stau lucrurile insa interesele (financiare) ale PL-ului sa predomine asupra altor valori”.
Sase puncte a avut textul prezentat pe blog-ul Unimedia al Stelutei. Sase puncte care, luate fiecare in parte, ar insemna cel putin sase scandaluri. In succesiunea logicii care se desprinde din acest text perfid si manipulativ plin de contradictii – pana la un punct rizibile, ar rezulta urmatoarele caracteristici ale personajelor mentionate:
Presedintele Romaniei, Traian Basescu nu dispune de o logica normala, este cu alte cuvinte anormal, si imun la argumente logice.
Roncea pe de alta parte ar dispune si de logica, si de putere de persuasiune “deoarece l-ar fi putut convinge pe presedinte ca un tanar un tanar sprijinit de tandemul Basescu & Dorin Chirtoaca ar fi varianta de castig 100%.”
Inseamna ca totusi presedintele este sensibil la logica iar Roncea spune lucruri de bun simt.
In concluzie, nu mai am ce sa fac; trebuie sa spun adevarul: toti membrii familiei Roncea sunt mincinosi! 🙂
Oricat s-ar stradui sa-l ponegreasca, sa-l terfeleasca si sa-l diminueze pe Eugen Tomac “fucker”-ii de la Chisinau sau de aiurea sau poate tocmai de aceea, tanarul basarabean din comuna maresalului Averescu are cele mai consistente sanse de a invinge. Acest lucru se vede cu atat mai clar acum, cand am trecut de jumatatea campaniei. Tocmai din cauza ca dispune de energia tineretii si de elanul unuia care nu are nimic de pierdut ci numai de castigat, Eugen Tomac s-a distantat clar. Pe deasupra, Eugen Tomac mai beneficiaza si de suportul unor oameni puternici, ei insisi invingatori, un Basescu si un Chirtoaca, cu audienta inclusiv in Basarabia. Pe langa acesti oameni politici Tomac mai are si sprijinul simbolic, dar important in plan moral, al fostilor detinuti politici de la Tiraspol, Alexandru Lesco si Tudor Popa si suportul entuziast al romanilor din America si nu numai, prin Consiliul Mondial al Romanilor.
In plus, motorul de campanie reprezentat de tinerii din jurul lui Eugen Tomac functioneaza excelent. S-a vazut cel mai clar puterea lor, a tinerilor ca si el, la lansarea oficiala de la Chisinau unde, nu doar simbolic, a fost prezenta si cea mai tanara membra a familiei Basescu, cot la cot cu Tomac. Lansarile oficiale ale candidatilor Tomac, Dabija si Pantiru nici macar nu pot fi comparate ca audienta si reverberatie.
Intr-o sala intunecoasa, mucegaita, Dabija s-a pipait si s-a cobzait cu sinistrul acolit al lui Ion Iliescu, un Petre Roman ofilit si trimis in desuet si penibil de fosta-i nevasta care i-a atarnat budigaii murdari la geam, sa-l rada lumea. Pe deasupra si aflat, in curand, in cercetarea Agentiei Nationale de Integritate, pentru conflictul de interese strident in care se afla: pe banii vaduvei romane si a bietilor pensionari se plimba prin Occident, ca “Inalt Reprezentant al Guvernului” pentru romanii de pretutindeni si, in acelasi timp, isi face cu nerusinare campanie electorala PNL-ista.
Pantiru, saracul, nu a avut nici macar pe cine sa invite la lansarea sa iar campania pe care o duce taras-grapis arata foarte clar ca nu dispune de nici un fel de sprijin din partea PSD. Liderii acestui partid de altfel l-au indreptat catre Diacov – care i-a cerut bani, si in plus este tras in jos de ideile tembele si fanteziste ale lui Geoana – loteria vizelor la basarabeni, inca o nesfarsita magarie a unuia care a scos din rabdari pana si mumia bolsevica Ion Iliescu, cel care l-a tintuit definitiv cu calificativul Prostanacul…Sictirul la adresa PSD a izbucnit chiar public, la o emisiune a TVRi cand Pantiru a recunoscut ca s-ar fi bucurat sa intre pe listele PDL, daca ar fi fost chemat.
Pana intr-atat de tare e scarbit Pantiru de propriul partid incat afisele si insemnele sale electorale sunt lipsite de orice trimitere la cromatica partidului – culoarea rosie a fost inlocuita cu albastrul, iar sigla PSD este absenta complet. Desigur, ca om al legii Pantiru ar trebui sa fie oarecum framantat nu de ideea ca ar savarsi o ilegalitate prezentandu-se ca un independent ci ca savarseste o frauda, o inselaciune in dauna electorilor, nepreveniti ca distinsul candidat cu mina serioasa de pe afisele albastre ar fi totusi membru PSD, ba a mai si platit niste mii de euro pentru asta.
Contracandidatilor mai in varsta ai lui Tomac, crescuti in spirit komsomolist, nu le-a ramas decat varianta de contrapropaganda clasica – de tip sovietic, care excela in uzul dezinformatii tactice si al intoxicarii strategice respectiv, mai pe romaneste, improscarea cu zoaie a celui aflat cel mai in frunte. Textul care previne inca din titlul “englezit” ca este vorba de “f..tut” candidatul, plasat la ea pe site de tanara colega de la Chisinau, are calitatea ca ordoneaza si alimenteaza totodata intreaga serie a atacurilor sablon care au urmat. Ca articolul de “analiza” este realizat de un autointitulat “fucker”, cu domiciliul la Bucuresti sau la Chisinau, aproape ca nu mai conteaza decat ca barfa, ceea ce in cazul Stelutei vine aproape de la sine.
Evident, ca la orice insiruire scrisa de minciuni, la analiza de text ies la iveala inadverdentele si tezele provocatoare care se bat cap in cap. Insa analistul Stelutei are justificari potrivite la orice. Teze conturate grosier: practic toti cei care il sustin pe Tomac o fac pentru ca sunt platiti si eventual sunt oamenii rusilor; Chirtoaca ar fi un venal si un mercantil care pentru bani, ar trece peste orice, Roncea ar fi si el un venal si un mercantil deoarece “ar avea afaceri cu Rosca” maleficul, omul rusilor etc iar Basescu – presedintele tuturor romanilor, este cand Sauron cand cel mai fraier om de pe pamant deoarece l-a ales pe Tomac, in loc de un, bunaoara, Dabija, sau Pantiru. In acelasi timp totusi Basescu este insa si cel mai smecher pentru ca a ales prin Tomac “varianta de castig 100%”. Ceea ce cred si eu.
Evident, simplificand, nu pot sa nu ma gandesc ca tot puhoiul navalit pe capul lui Tomacescu se datoreaza si faptului ca – spre deosebire de contracandidatii sai -, el nu se poate incadra nici macar ca varsta pe vreo lista a vechii garzi a KGB din Chisinau, cu filon adanc moscovit, sau a celei mai stilate, a FSB/SVR, cu raspandire internationala.
Se stie ca deseori analizele psihologizante si conspirationiste asupra unor fapte si persoane reflecta maniera de actiune si limitele de gandire ale autorului. Omul care a redactat textul de pe Unimedia este un personaj cu dereglari, care se imbraca in fuste, isi ia nume de dama, pentru a iesi, pe intuneric, la drumul mare, si a se da mare “fucker”. Loveste din anonimat, varsa cu zoaie, de preferinta pe un site comod, feminin, si se ascunde la loc in tenebre insalubre si urat mirositoare. Cel care a comis “fuck”-reala e cum e… dar de ce a fost publicat?!
Problema are, deontologic vorbind, mai multe laturi. Imi este neclar rolul Stelutei aici si desigur ca numai ea stie cel mai bine care a fost acesta precum si identitatea misteriosului “Ecaterina”, cel care o viziteaza in miez de noapte, pe blog. Oricum numai ea stie ip-urile unor astfel de vizitatori misteriosi. Imi amintesc de titlul unui filmulet haios aparut la jurnaltv.md unde a lucrat (sau mai lucreaza) Steluta: “Don’t worry, vacutza, cind iti cer IP-ul, arata-le putza!” – filmuletul ironiza angajatii SIS care cotrobaie dupa ip-urile forumistilor din Moldova. E cazul sa parafrazez titlul haiosului material?… Desigur, glumesc, deoarece daca nu ma insel si SIS-ul stie exact despre ce “fuck”-eri o viziteaza pe Steluta deoarece serverul Unimedia a fost relocat in Moldova, astfel ca SiS stie nu doar IP-urile ci are acces si la baza de date cu adresele de mail corespondente IP-urilor si la alte date personale, numele si prenumele stocate, etc, etc… aviz amatorilor.
Steluta Popa a fost una din vedetele postului EuTv controlat de oamenii de afaceri crestin-democrati. Avea un statut privilegiat si o viata destul de buna. Inlaturarea ei de la locul de munca este invaluita in mister, pentru publicul larg. S-au facut tot felul de speculatii, intre care si unele care se refereau la chestiuni cu caracter extra si intra-profesional. Este posibil ca o anumita ranchiuna sau dorinta de razbunare sa o fi motivat pe Steluta, atunci cand a dat drumul pe propriul sau site, cu ochii inchisi, fara o minimala si civilizata verificare, a textului “misteriosului” care il diaboliza pe fostul ei patron Iurie Rosca. In tot cazul, chiar daca au fost inversate rolurile si el este “Ecaterina” iar ea “Potemkin”, oricum toate materialele anti-Tomac nu sunt decat niste invective de carton care se vor prabusi ca un castel de carti murdare de joc cu fetele lui Putin pe-o parte si a lui Iusckenco pe cealalta (apropo, pentru cei care sustin ca Tomac nu e basaraben, pentru ca vine din Ismail, Ucraina: tot Basarabia e, tovarasi! Basarabia romana! Locul de nastere al Maresalului Averescu!).
E regretabil ca, desi nu m-a sunat si nici nu m-a anuntat pe mail ca cineva foloseste numele meu pentru a da in mai tanarul Eugen Tomac, a stiut insa, dupa cum spuneam la inceput, sa ma roage sa elimin de pe blog-ul meu un comentariu al unui fost operator care a lucrat cu ea la EuTv si care spunea lucruri destul de aspre la adresa sa. Pe care insa, nu sunt in masura sa le judec. Ii rezerv insa Dreptul la replica, alaturi de cel al fostului ei coleg, tot asa cum va solicit si eu, acelasi lucru, ca raspuns la toate invectivele legate de numele meu si acceptate pe portalul dvs, pe care, de altfel, il urmaresc zilnic, cu deosebita atentie.
In incheiere, draga Tudor Darie si dragi prieteni si dusmani din Basarabia romana, indiferent de motivatiile mai mult sau mai putin ascunse intoxicarii difuzate si pe site-ul Unimedia, ca si pe majoritatea portalurilor basarabene, atrag atentia ca avem de a face cu o operatiune de laborator. Laborator al unei vermine binecunoscute, mai ales la Chisinau. Sunt convins ca, pana la sfarsitul campaniei, diversiunile se vor tine lant. Am fost deja informat asupra naturii unor alte actiuni aflate in curs de derulare. Ar fi pacat ca exact mai tinerii mei colegi de la Chisinau sa intre in opozitie absurda chiar cu echipa ziarului care scrie si face cat poate pentru Basarabia, pentru Romania.
Niciodata nu-i prea tarziu pentru a repara o greseala si a porni o colaborare fireasca, frateasca, pentru cauza romaneasca, cu increderea ca o noua generatie de basarabeni, din care face parte si Eugen Tomac, va stii cum sa faca sa dispara sarma ghimpata de la Prut:
“Generatii secate se sting,
Tinerii rad catre stelele reci –
Cine-si va pierde credinta-n izbanda
Pe-aceste mereu miscatoare poteci?
Noi, nu! Niciodata! Noi, nu!”
Victor Roncea
Basarabia, "Yes, we can!"
Vantul schimbarii bate si peste Basarabia, pamant electoral romanesc, dupa cum inspirat a titrat un coleg de breasla de la “Romania libera”. Libera o sa fie si comunitatea romaneasca din “Colegiul Basarabia-Bucovina” intr-o zi, daca autoritatile de la Bucuresti ii vor asculta vrerea: redobandirea cetateniei romane furate de sovietici. “Yes, we can!”, acesta pare sa fie sloganul celor care nazuiesc ca Romania este pentru toti romanii, fie ei din spatiul UE sau din CSI, din jurul granitelor actuale, majoritatea ajunsi cu pretul vietii si al mortii in lagarul URSS.
Continuarea la
ZIUA: Basarabia, “Yes, we can!” de Victor RONCEA
Political Intelligence Department, Foreign Office: Basarabia este romaneasca
Political Intelligence Departament: “Basarabia este romaneasca”
Pe 12 august 1918, Political Intelligence Department din cadrul Ministerului de Externe de la Londra alcatuia o ampla analiza asupra Unirii Basarabiei cu Romania, petrecuta pe 27 martie 1918. “Memorandum legat de problema basarabeana si actul de unire cu Romania” prezinta la cald evenimentele, asa cum s-au petrecut ele. Istoriografia sovietica avea sa mutileze si trunchieze evenimentele istorice pentru a-si motiva rapturile teritoriale. Schilodirea istoriei este prezenta in continuare in spatiul public: tema “ocuparii Basarabiei de armata romana” fiind reluata aproape obsesiv. Documentul pe care il reproducem in randurile urmatoare – o sinteza a unui departament de informatii britanic – prin originea sa si prin momentul in care a fost alcatuit constituie o prezentare precisa a evenimentelor din 1918, destinata risipirii indoielilor create artificial.
Sinteza serviciului de informatii britanic descrie Unirea Basarabiei cu Romania astfel: “Pe 5 martie, la Buftea, delegatii romani au semnat tratatul de pace preliminar cu Puterile Centrale, fiind, in principiu, de acord cu viitoarele conditii impuse prin Tratatul de la Bucuresti, cel definitiv, semnat pe 7 mai.
Prin clauza cinci a tratatului preliminar, guvernului roman i se permitea sa mentina trupe in Basarabia, care sa asigure securitatea granitelor ruso-romane. Toate aceste trupe numarau aproximativ 20.000 de militari.
Integral la Dosare ultrasecrete