Zavera mare in “Coalitie”: ungurii au trecut de la mersul piticului la pasul uriasului si pedelistii fac spagat, intre Statutul Minoritatilor si Regionalizarea in 8 1/2 felii a Romaniei (cu tot cu Basarabia). Basescu a aruncat fumigena intre ei si s-a retras strategic, pe post de mutu’ care nu mai stie ce sa faca cu pamantu’ “secuiesc”, la Cotroceni, unde asteapta astazi adunarea ungureasca si leseasca la gavareli, neaparat cu translator din secuiasca in ceangaiasca si apoi moldoveneasca si la urma romaneasca (toate intre ghilimele).
Intre timp, bozgoriti din pedelime fac pe patriotii si netezesc sendero luminoso pentru garzile kosovare secuiesti, incingand discursul public pe cararile batatorite de Budapesta: cu masca-fara masca, cu arme-fara arme, cu prezervativ-fara prezervativ.
E drept ca Ungaria, prin acordarea de cetatenii in masa in inima Transilvaniei, tocmai asta isi doreste (planul este deja facut, sta pe masa lui Orban): un nou “15 martie ’90” pentru a putea interveni in apararea cetatenilor natiei maghiare, oriunde s-ar afla ei, conform obligatiilor stipulate in noua Constitutie, de altfel copiate din deja vechea Strategie de Securitate a Rusiei, care viza “apararea” cazacilor in civil din Kaliningrad si Transnistria (sau macar niste “casti albastre” pe ici, pe colea, nu le-ar strica).
Dar ce vrea Basescu?, asta e intrebarea, care sta si pe buzele pedelimii si in capul celor care se mai preocupa de soarta romanilor din Romania si evident, a celor din Harghita si Covasna (romani-romani, care e bine sa se stie ca sunt nu unul-doi ci 400.000, respectiv 42% din totalul populatiei asa-zisului “tinut secoiesc”).
Pai, sunt doua variante: ori, daca se voteaza Statutul Minoritatilor asa cum e (cu pretentiile nesimtite ale UDMR coroborate cu alineatul trei din articolul 6 al noii Constitutii, parca pus cu manuta lui Soros) vorbim de Tradare de Tara, cu “T” mare, si blestem din neam in neam pentru toti cei care vor duce la implinire acest atac perfid la suveranitatea nationala si continuitatea poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic, ori, daca chiar se doreste doar ridicarea adrenalinei in “Coalitie” prin volei cu cartoful fierbinte al regionalizarii, atunci s-ar putea ajunge la spargerea buboiului si eliminarea supuratiei maghiare in bratele USL, ceea ce ar duce la gadilarea coardei nationaliste, in favoarea PDL.
E o varianta, pe care am auzit-o azi pe la Parlament. I se spunea “varianta B”. Asa sa fie oare? Sa fie Basescu atat de bun in dezinformare strategica si joc la “n”-spe capete? In cateva zile ne vom lamuri. Definitiv.
Scrisoare oficiala catre Domnul Presedinte Traian Basescu din partea ACCEPT, IGLHRC si ILGA-Europe cu privire la prevederile discriminatorii in ceea ce priveste orientarea sexuala din noul Cod civil recent adoptat.
Excelentei sale Domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei
Domnule Presedinte,
Va adresam acest mesaj in numele Asociatiei ACCEPT, ILGA-Europa si Comisiei Internationale pentru Drepturile Omului pentru Gay si Lesbiene (IGLHRC), pentru a ne exprima regretul cu privire la prevederile discriminatorii in ceea ce priveste orientarea sexuala din noul Cod civil recent adoptat. Este vorba despre art. 277 cu privire la interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria, art. 462-adoptia simultana, art. 258-Familia si art. 259-Casatoria. Aceste prevederi incalca dreptul la nediscriminare, dreptul la viata privata si dreptul la libera circulatie, conform dreptului international si european si genereaza de asemenea prejudecati cu privire la lesbiene, gay, bisexuali si transexuali (LGBT) si la formele de familie diferite de cea traditionala heterosexuala.
Dreptul la nediscriminare
Discriminarea pe motiv de orientare sexuala este interzisa in baza art. 14 din Conventia Europeana cu privire la Drepturile Omului (speta Karner contra Austriei, 2003) si a art. 2 si art. 26 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice (speta Toonen contra Australiei, 1994). Cu toate ca noul Cod civil in art. 30 include o prevedere conform acestor standarde, care interzice explicit discriminarea pe motiv de orientare sexuala, noile articole referitoare la familie si adoptie includ prevederi discriminatorii care neaga existenta familiilor persoanelor LGBT si a altor familii diferite de cea traditionala heterosexuala si duc la o stare de discriminare si stigmat social.
Dreptul la liberă circulaţie
Art. 277, 258, şi 259 din noul Cod civil încalcă dreptul la liberă circulaţie, prevăzut de art. 2 din Protocolul 4 al Convenţiei Europeane cu privire la Drepturile Omului, precum şi de Directiva 2004/38/EC cu privire la dreptul cetăţenilor Uniunii Europene să circule şi să se stabilească pe teritoriul Statelor Membre, art. 28 din Acordul cu privire la Spaţiul Economic European şi tratate şi alte documente ONU.
1.Prin nerecunoaşterea categorică a parteneriatului şi căsătoriei între persoane de acelaşi sex înregistrate în alte state, România încalcă dreptul la liberă circulaţie al acelor cupluri, care trebuie fie să îşi limiteze circulaţia fie să îşi asume consecinţele discriminării în privinţa beneficiilor la care au acces.
2. În acest fel România încalcă regulile de drept internaţional privat cu privire la starea civilă.
Citeste scrisoarea in intregime: 1. varianta in limba romana – romanian-version; 2. varianta in limba engleza – english-version.
Asociatia ACCEPT face parte din Coalitia “Opriti codurile” si a participat la activitatile acesteia impreuna cu celelalte 22 de organizatii membre. Coalitia a aparut ca o reactie a unor organizatii civice si de presa din Romania la rapiditatea cu care autoritatile au decis adoptarea celor patru coduri (Codul Penal, Codul Civil, Codul de Procedura penala si Codul de procedura civila), fara indeplinirea obligatiilor legale referitoare la organizarea consultarilor publice/dezbaterilor publice.
Iata declaratia de principiu a Coalitiei: “Scopul campaniei “Opriti codurile!” este unul constructiv: nu ne propunem tergiversarea sau blocarea procesului legislativ, ci retragerea proiectelor celor patru coduri din Parlament si organizarea de catre initiatorul acestora a unor dezbateri publice in conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparenta decizionala, care reprezinta standardul legal obligatoriu in materia consultarii publice. “Activitatile desfasurate pana in prezent:· analiza textelor codurilor si realizarea de comentarii/observatii· monitorizarea procesului de dezbatere a codurilor in Parlament· intalniri cu factorii de decizie de la nivel guvernamental· intalniri cu factorii de decizie de la nivel parlamentar· intalnire cu Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu· redactarea unei scrisori cu observatiile Coalitiei adresata Comisiei Europene Mai multe informatii gasiti la: https://www.opriticodurile.ro/index.php Ca parte a procesului de lobby si advocacy pentru promovarea si protejarea drepturilor persoanelor LGBT din Romania, Asociatia ACCEPT a redactat, impreuna cu IGLHRC o scrisoare pe tema amendamentelor propuse in Parlament.
Scrisoare deschisa privind amendarea Codului civil
Asociatia ACCEPT si IGLHRC au redactat impreuna o scrisoarea deschisa adresata autoritatilor romane referitoare la propunerea unui amendament in Codul civil care ar putea interzice adoptiile pentru cuplurile de acelasi sex. Scrisoare cuprinde argumentele pentru respingerea acestui amendament, cu o trecere in revista a normelor interne si internationale care obliga Romania sa respecte drepturile persoanelor LGBT ca drepturi ale omului. Gasiti aici textul scrisorii: rom si eng
HOMOSEXUALII impreuna cu SALVATI COPIII
Coalitia Opriti Codurile a fost initiata de organizatii neguvernamentale SOROS “cu preocupari in domenii diverse”: Transparency International Romania, Centrul de Resurse Juridice, Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale ARCA, Asociatia Pro Democratia, Apador CH, Centras, Centrul de Resurse pentru Participare Publica, Fundatia Soros Romania, Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Institutul Roman de Training, Institutul pentru Politici Publice, Salvati Copiii, Asociatia ACCEPT, SAR – Idei in actiune, Asociatia Patronala a Editorilor Locali, s.a.
Coaliţie murdară la Iaşi între Dan Cârlan şi Alina Mungiu
Liderul PD-L Iaşi, Dan Cârlan, a anunţat că va propune Biroului Permanent Judeţean al filialei să susţină candidatura Alinei Mungiu-Pippidi la alegerile europarlamentare. Biroul Permanent Judeţean (BPJ) al PD-L Iaşi a votat vineri, în unanimitate, nominalizarea Alinei Mungiu-Pippidi la alegerile europarlamentare. Mungiu-Pippidi este candidat unic al filialei, pedeliştii ieşeni nedesemnând nici un candidat de rezervă. Preşedinta Societăţii Academice Române a declarat că o eventuală candidatură a sa pentru Parlamentul European se va face exclusiv ca propunere venită din partea PD-L Iaşi. Alina Mungiu-Pippidi a condiţionat candidatura sa de respectarea din partea PD-L a criteriilor de integritate ale Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Cel care a propus-o pe „integra“ Mungiu, cunoscută în Iaşi pentru trecutul său comunist, este însă un personaj pe măsura Alinei Mungiu, cel puţin la fel de pătat.
Recent, Mungiu scria că Traian Băsescu a dezamăgit-o, comparându-l cu un primar sicilian, dar şi cu Ceauşescu, adăugând că „Băsescu ar fi pe aproape de punctul în care liderii încep să se creadă providenţiali şi o binecuvântare de la Dumnezeu pentru poporul lor“. Dan Cârlan însă nu a „dezamăgit-o“, deşi acesta a dansat, braţ la braţ, cu Iacubov în avalizările cu cântec din Moldova, deşi acelaşi Cârlan este binecunoscut pe plan local pentru jonglerii financiare de răsunet. Prea-curatul Cârlan a fost acuzat că a înşelat o firmă turcă cu cecuri fără acoperire, a făcut credite girând cu bunuri pe care le-a închiriat apoi unei firme a rudelor sale, a emis bilete la ordin nule în valoare de 1.500.000 de dolari etc.
„Dalmaţianul“ Cârlan – omis pe lista Coaliţiei (ne)curate a lui Mungiu
În 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat, invocată de Mungiu, a înaintat conducerii Alianţei DA o listă cu nu mai puţin de 21 de liberali şi democraţi care nu aveau ce căuta în parlament, deoarece nu îndeplineau criteriile de integritate care să le permită să aspire la un fotoliu de senator sau deputat. „Lista ruşinii“ era, însă, incompletă lăsând pe dinafară numele unor persoane mai mult decât controversate pentru contraperformanţe politice sau afaceri dubioase. Cap de listă era chiar concetăţeanul şi susţinătorul de azi al Alinei Mungiu, Dan Cârlan, care încălca mai multe criterii de integritate. Acesta este şi traseist politic, el trecând de la PNL la PD înaintea alegerilor locale, şi are şi afaceri dubioase. Cu toate acestea, pe vremea când se ocupa cu „validarea morală“ a candidaţilor politici, Societatea Academică Română l-a omis pe Dan Cârlan de pe lista sa cu „dalmaţieni“. Am căutat chiar în arhiva ziarului „Curentul“ şi, pentru reîmprospătarea memoriei publice, punem la dispoziţie o selecţie de date care vin să demonstreze cât de „curat şi uscat“ este Dan Cârlan.
Trecutul dubios al Cârlanului
Povestea lui Dan Cârlan începe în anii ’91 – ’92, când a demarat o afacere cu textile şi confecţii. La un moment dat, era înglodat în datorii şi avea probleme cu fiscul. Sediul lui a luat foc într-un mod misterios şi în incendiu au ars toate actele contabile. Datoria către stat nu a mai putut fi cuantificată, în schimb, Cârlan şi-a încasat banii pentru despăgubire de la Asigurări. Cârlan a fost implicat şi în finanţarea echipei de fotbal Politehnica Iaşi, în fotbal fiind remarcat printr-un imens scandal de corupţie. Dacia Unirea Brăila era în luptă pentru promovarea în divizia A cu FC Bacău, echipa lui Sechelariu, Iacubov şi Hrebenciuc. Cârlan a făcut un târg cu ei şi s-a angajat „să-i ardă“ pe cei de la Brăila pentru o anumită sumă de bani. Cârlan i-a sunat pe cei din conducerea clubului de la Brăila şi le-a propus ca la meciul de la Iaşi să facă un blat în urma căruia Poli ar fi cedat meciul pentru Brăila. Cei de la Brăila au muşcat şi au fost de acord, urmând să-l contacteze pe Cârlan să-i dea banii. Cârlan s-a dus între timp la poliţie şi i-au înscenat preşedintelui de la Brăila intenţia de mită. Echipa din Brăila a fost depunctată şi a promovat FC Bacău. Imediat după lucrătură, Cârlan a obţinut de la Bancorex un credit de peste 2 milioane USD, garantat de FPP II Moldova, unde jupân era Iacubov. Banii nu i-a mai restituit niciodată.
Mânării cu bilete la ordin
La FPP II Moldova se afla controversatul om de afaceri Corneliu Iacubov, devenit celebru pentru avalizările cu dedicaţie. Dan Cârlan a emis două bilete la ordin în valoare totală de 1,5 milioane de dolari. Cu ajutorul acestor bilete avalizate în 1996 de FPP-ul condus de Iacubov, Cârlan reuşeşte să ia de la Bancorex un credit care, neachitat la timp, a generat o creanţă totală de 2.116.761,52 de dolari. După fuga lui Iacubov din ţară, în 1998, SIF Moldova (succesoarea FPP II Moldova) a contestat, pe calea opoziţiei la plată, cele două bilete la ordin emise de Dan Cârlan. În urma probatoriului administrat, Judecătoria Iaşi a dispus exonerarea de plată a SIF Moldova, ca urmare a constatării nulităţii biletelor la ordin. Nici măcar consultantul de prestigiu PriceWaterhouseCoopers, angajat de către AVAS, n-a mai reuşit să găsească o soluţie viabilă de recuperare a datoriei.
Afacerea cu Michael Nseir
Cârlan a schimbat firmele de la an la an, pentru a scăpa de datoriile la stat şi de reversul ţepelor date unor furnizori de materii prime. Pe una din firmele sale avea în patrimoniu o clădire, un teren şi diverse utilaje. Toate au fost mutate de pe o firmă pe alta, chiar dacă erau puse sub sechestru de către Finanţe. Când a ieşit senator, a vândut clădirea şi terenul lui Michael Nseir, „colonel“ de origine siriană. Acesta din urmă a cumpărat de la AVAS o fabrică, fiind ajutat chiar de către Cârlan. Fabrica nu se mai putea vinde, deoarece la o licitaţie precedentă câştigase o firmă care se afla în litigiu cu AVAS. Pentru intervenţia lui Cârlan, arabul a cumpărat la suprapreţ clădirea şi terenul respectiv, 8 hectare de teren, şpaga fiind mascată în vânzare-cumpărare. Apoi, Nseir s-a apucat de dărâmat, a vândut terenul şi a încasat peste 10 milioane. Nseir a fost implicat alături de băiatul lui Solcanu în devalizarea Terom, unde au fost băgaţi doi arabi la înaintare (de către Hrebenciuc). Michael Nseir a cumpărat de la ei mai multe hale şi terenuri pe care a plătit oficial 10% din valoare şi vreo 30-40% la negru. Nseir a cumpărat, astfel, mai bine de un sfert din terenurile Terom SA Iaşi, la preţ de maidan. Pe nouă hectare de teren şi două hale care se întindeau pe alte trei hectare, sirianul a plătit doar 1,7 milioane de euro. Afacerea a ridicat mari semne de întrebare deoarece activele cumpărate erau sub sechestru. Pentru a se putea vinde, procurorul, omul lui Solcanu, a ridicat pentru câteva zile sechestrul judiciar şi halele au fost vândute. Prejudiciul adus a fost undeva la vreo 50 milioane de euro. Arabii lui Hrebenciuc au fugit din ţară cu două zile înainte de emiterea mandatelor de arestare. Nseir a mai făcut şi alte afaceri profitabile cu Dan Cârlan, de la care a cumpărat şi terenul fostei fabrici de confecţii Lynx, aflat în proprietatea familiei Cârlan. Şi această afacere a lui Cârlan este legată de un alt mare scandal, o ţeapă trasă unei societăţi turceşti.
Cecuri fără acoperire
În anul 2001, societatea Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS a încheiat cu SC Lynx SRL Iaşi, reprezentată de Dan Cârlan, o convenţie comercială pentru livrarea de mărfuri de către prima societate în folosul celei de-a doua. Numai că, aşa cum au susţinut Kamer Sahin şi avocata Luana Pintilie, reprezentanţii companiei turceşti, Dan Cârlan „a intenţionat de la bun început să nu plătească contravaloarea facturii“. Constatând că debitorul Lynx SRL nu-şi respectă obligaţiile de plată, păgubiţii l-au convocat pe Cârlan, după trei ani în care acesta s-a tot fofilat, la sediul cabinetului de avocatură Luana Pintilie, pentru negocieri în vederea stingerii debitului de 33.500 de euro, reprezentând 27.500 de euro contravaloarea facturii şi 6.000 euro, cheltuielile de judecată.
Acuzat de fals şi înşelăciune
La 5.04.2002, Dan Cârlan a recunoscut debitul şi a emis mai multe file de cec prin care a reeşalonat plata datoriei, dar oficialii Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS au avut parte de o surpriză de proporţii: cecurile au fost refuzate la plată de către Banca Comercială Ion Ţiriac (BCIT) SA din cauza lipsei disponibilităţilor de cont, ceea ce, conform art. 215 alin. 4 C.p. şi art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea asupra cecului nr. 59/1934, constituie infracţiune. Compania Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS a sesizat organele de poliţie pentru a-l cerceta pe Dan Cârlan pentru comiterea infracţiunilor de emitere a unui cec fără a avea autorizarea trasului, emitere a unui cec fără a avea disponibil în cont emiterea unui cec cu dată falsă şi înşelăciune în convenţii. Scris de George Roncea www.curentul.ro Vezi sihttps://www.romaniamurdara.ro/
Radu Moraru: „De ce nu a făcut nimic Ion Iliescu, dar Adrian Năstase?” „Adrian Năstase cum să îl dea pe Dinu Patriciu în gât, cum, că erau pe aceeaşi mână. Chiar nu se sesizează”, spunea domnul Ioan Talpeş. „Chiar vreţi să ştiţi cum s-a făcut şmecheria aia?” Reporter: „Iar mă manipulaţi cu vreo poveste mică?” „Să vezi ce poveste mică îţi dau”, spune Ioan Talpeş. „Cea mai mare şmecherie de după revoluţie. Eram la Washington, domnul Ion Iliescu, eu şi domnul Mihai Tănăsescu. Şi mă trezesc dimineaţa cu un funcţionar american care spune: „Aveţi un fax“. Mă uit, „dar nu îmi este adresat. Nu sunt eu Tănăsescu“. „Ştim cine sunteţi, de aceea vi l-am adus”. Ce eraţi atunci, domnule Ioan Talpeş? Ioan Talpeş: Eram şeful Administraţiei prezidenţiale şi consilier pe probleme de apărare şi securitate. Radu Moraru: Deci americanul ştia cui i-l duce. I se cerea lui Tănăsescu acordul de a semna ordonanţa în favoarea lui Dinu Patriciu. Trebuia semnat pe loc ca să se rezolve în aceeaşi zi problema lui Dinu Patriciu. În ce an eram? Ioan Talpeş: În octombrie 2003. Radu Moraru: Deci octombrie 2003 – Washington, Adrian Năstase – Dinu Patriciu. Ioan Talpeş: Nu, ei erau în afara Washington-ului. Radu Moraru: Da, dar era vorba de ordonanţa de urgenţă… Ioan Talpeş: Numărul 118 din 2003, 24-10-2003. Radu Moraru: Staţi că mai am de citit. „Trebuia semnat pe loc pentru ca să se rezolve în aceeaşi zi problema lui Dinu Patriciu. Mă duc la Tănăsescu, spune domnul Ioan Talpeş. „Domne, gândeşte-te, nu semna!” Ioan Talpeş: Da. I-am dat-o în mână, s-a uitat la ea şi am văzut că vrea să semneze. Şi i-am spus, domnule Tănăsescu, eşti tânăr, domne, cum să semnezi asta, e păcat de dumneata! Nu vezi ce înseamnă? Înseamnă că scoţi din ceea ce ar trebui să fie al românilor 600 de milioane de dolari. Cu ce drept?
June 20th, 2011 
VR 
Zavera mare in “Coalitie”: ungurii au trecut de la mersul piticului la pasul uriasului si pedelistii fac spagat, intre Statutul Minoritatilor si Regionalizarea in 8 1/2 felii a Romaniei (cu tot cu Basarabia). Basescu a aruncat fumigena intre ei si s-a retras strategic, pe post de mutu’ care nu mai stie ce sa faca cu pamantu’ “secuiesc”, la Cotroceni, unde asteapta astazi adunarea ungureasca si leseasca la gavareli, neaparat cu translator din secuiasca in ceangaiasca si apoi moldoveneasca si la urma romaneasca (toate intre ghilimele).
Posted in 
Tags: 
