Inaltpreasfintitului Parinte Epifanie Norocel, Arhiepiscop al Buzaului si Vrancei
Noi, fii ai Bisericii strămoşeşti, cetăţeni din comunele Nereju, Vintileasca, Jitia, Dumitreşti, Andreiaşu, Bisoca precum si din orasele Focsani, Bucuresti, Brasov, Covasna, vă aducem la cunoştinţă nemultumirea noastra sufleteasca fata de decizia luată în anul 2009, de a schimba Mănăstirea de la Poiana Mărului, din Mănăstire de călugări în Mănăstire de maici.
Inaltpreasfintite Parinte, vă rugăm din suflet să citiţi cu atenţie această scrisoare şi să reveniti asupra acestei decizii care duce la incalcarea grava a Testamentului Cuviosului Vasile, cu mari riscuri de a zadarnici increderea credinciosilor in Biserica noastra Ortodoxa. Caci cine poate incalca pe fata cuvantul unui Sfant? Noi, cei de aici, stim care este adevarul si va rugam sa-l gasiti si Inaltpreasfintia Voastra, alaturi de noi. Mai stim sa ne aparam si dreptatea cu dragoste si credinta in exemplul Mantuitorului si al inaintasilor nostri, aparatori ai Ortodoxiei si nevoilor neamului romanesc, drept pentru care va reamintim:
Această mănăstire, leagăn al spiritualităţii şi culturii romaneşti, a fost înfiinţată şi dezvoltată de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, pentru a cărei sfinţită vieţuire Biserica Ortodoxă Română a hotărât să îl canonizeze. În testamentul sfinţiei sale a hotărât ca această mănăstire să fie până la sfârşit numai de călugări, dorinţă ce i-a fost îndeplinită până în zilele de astăzi, de aproape 300 de ani, cu exceptia unei mici perioade din timpul regimului comunist. Noi, fiii Bisericii neamului, nu intelegem de ce tocmai Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei a dorit să-i încălce ultimul cuvant şi să o transforme în mănăstire de maici si ne temem ca aceasta decizie pripita a fost luata fara cunostinta asupra testamentului Cuviosului Vasile. Cum este posibil ca Inalpreasfintia Voastra să ia aceasta decizie, poate din greseala sau din graba, si astfel sa incalcati ultima dorinta a unui cuvios canonizat în propria-i Biserică? Pentru că, să ne iertaţi, din moment ce i se încălca hotărârile şi testamentul, atunci înseamnă că Inalpreasfintia Voastra nu îl mai considera sfânt.
Aici, dupa cum stiti, nu a fost mănăstire de maici decât în perioada comunistă, când erau trei măicuţe vârstnice, care se ocupau doar de administrarea mănăstirii, nefăcând slujbe. Din anul 1990, această mănăstire şi-a reluat activitatea ca mănăstire de călugări, prin numirea ca Stareţ şi preot duhovnic a preacuviosului protosinghel Macarie Beşliu, un fiu al acestor meleaguri, cu multă dragoste de Dumnezeu, care a reuşit să continue activitatea duhovnicească începută de Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, şi să facă din Mănăstirea Poiana Mărului un lacas iubit de dreptcredinciosi din diferite colturi ale tarii.
Sfinţia sa la început a fost singur, dar apoi i-au urmat mai mulţi ucenici în mănăstire, pe care i-a educat şi le-a transmis dragostea în Dumnezeu. De 20 de ani este stareţ demn şi duhovnic intelept al acestei mănăstiri, si a reusit prin truda sa si a celor care l-au ajutat, sa dezvolte această mănăstire, prin construirea unei noi biserici, cu hramul Sf. Ilie, pe lângă cele vechi de 250 de ani, care sunt clasificate drept monumente istorice grupa A. A construit la Poiana Mărului o trapeză pentru călugări şi o casă cu etaj, cu 7 camere şi grupuri sanitare, pentru oaspeţi, a modernizat vechiul pavilion, a făcut instalaţii electrice în acestea, a terminat un gard de piatră, înalt de doi metri pe o lungime de 200 de metri.
Va reamintim Inaltpreasfintite Parinte faptul ca această sfanta Mănăstire, Poiana Mărului, a primit în octombrie 1998 vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi a Prea Fericitului Patriarh Ignatie al IV-lea al Antiohiei, care au rămas pe deplin mulţumiţi de ordinea şi de disciplina, precum şi de bună gospodărire a acestei Mănăstiri.
Si de aceea, cu multa mirare am constatat ca Inaltpreasfintia voastra a reusit sa o transforme în mănăstire de maici, pe motiv ca nu sunteti multumit de modul de gospodarire si de administrare a acestui sfant lacas.