Posts Tagged ‘eroi pentru romania’

UNGURII, PSD-ISTII SI PNL-ISTII i-au aruncat din nou pe eroii basarabeni Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc in temnitele de la Tiraspol-DOC

EROI PENTRU ROMANIA nerecunoscuti de bravii senatori “romani” Toni Grebla si Gyorgy Frundo

Propunerea legislativă a senatorilor PDL Urban Iulian si Badea Viorel privind declararea domnilor Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc si Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti, depusa la Senat la 21 mai 2009 (asa cum scriam aici https://www.urbaniulian.ro/2009/05/21/suntem-obligati-sa-tinem-vie-flacara-sperantei-si-sa-nu-ajungem-obezi-dpvd-moral/ ), a fost respinsa de catre senatorii PSD-PNL si UDMR din Comisia Juridica si de Drepturile Omului.
Daca despre senatorii PSD, originea lor doctrinara era de anticipat sa provoace ura fata de niste eroi care au luptat – pana au ajuns in temnitele rusesti – impotriva statului dictatorial sovietic, eu cred ca senatorii PNL s-au umplut de rusine prin acest vot, renegandu-si intreaga istorie de lupta si rezistenta anticomunista.
Repet ce am mai spus: Exemplul lor, al celor care lupta acolo cu regimul totalitar, care isi risca viata si pot ajunge oricand in puscariile comuniste sau la cimitir, trebuie sa ne trezeasca din amorteala in care ne zbatem si sa nu uitam ce strigam cu totii la 21 decembrie 1989 sau mai tarziu in Piata Universtitatii, la kilometru zero al democratiei romanesti : MAI BINE MORT DECAT COMUNIST! Dar asta inseamna ca trebuie sa ne implicam si sa lasam delasarea, trebuie sa abandonam pozitia de pe care doar ne plangem mereu si sa actionam, sa luptam si sa fim vigilenti pentru noi si pentru un viitor liber al copiilor nostri.
Nu ne ramane decat sa ne plecam capul in fata curajului tinerilor basarabeni, sa ne rusinam ca am ajuns obezi din punct de vedere al dorintei de lupta pentru drepturile noastre, si sa revenim cu picioarele pe pamant pentru ca o facem pentru noi. Primul pas? Sa ne alaturam si sa-i sustinem pe cei care acolo, in Basarabia sugrumata de regimul tiranic, tin vie flacara sperantei si luptei impotriva totalitarismului abject.

Traseul acestei initiative legislative – soldate cu avizul negativ care a fost dat publicitatii astazi – poate fi urmarit aici:
https://webapp.senat.ro/sergiusenat.proiect.asp?cod=14230&pos=0&NR=L494&AN=2009 sau direct mai jos:
Documente asociate proiectului de lege:

PDF format
– Adresa de înaintare a proiectului de lege pentru dezbatere
PDF format – Forma iniţiatorului
PDF format – Expunerea de motive la proiectul de lege
PDF format – Avizul Consiliului Legislativ – FAVORABIL
PDF format – Punctul de vedere al Guvernului
PDF format – Avizul comisiei – NEGATIV

Urban I. Iulian
Senator de Ilfov
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei

Vezi si
https://www.urbaniulian.ro/2009/05/20/senatorul-urban-sustine-campania-pro-cetatenie-romana-si-propune-acordarea-titlului-de-eroi-lui-lesko-si-petrov/\

EROII UITATI AI ROMANIEI
Iunie 2008

Cu Ordinul National Steaua Romaniei in piept si Cetatenia de Onoare a Capitalei in buzunar, Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco nu sunt bineveniti la Bucuresti.

Saptamana aceasta s-a implinit un an de la eliberarea ultimilor detinuti politici de la Tiraspol, fosti membri ai “grupului Ilascu”. Ziarul ZIUA a militat de-a lungul anilor pentru punerea in libertate a patriotilor romani. Ne-am deplasat la Chisinau ca sa vedem in ce conditii traiesc cei trei astazi. La un an de la eliberarea eroilor de la Nistru, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, dupa 15 ani de temnita grea si ilegala, si la patru ani de la punerea in libertate a lui Alexandru Lesco, dupa 12 ani de suferinte la Tiraspol, situatia eroilor romani nu s-a imbunatatit remarcabil. Mai mult, sunt sutati de autoritatile de la Bucuresti.

Desi au cetatenie romana si au primit Ordinul National Steaua Romaniei si Cetatenia de Onoare a Capitalei, cei trei nu pot locui in Romania. Pentru ca nu au buletin. Si nu au Carte de Identitate romaneasca pentru ca nu au resedinta in Romania. Si nu au resedinta in tara pentru ca, desi li s-au facut numeroase promisiuni, apartamentele cuvenite in Bucuresti nu au mai aparut niciodata. Pana si telefonul mobil oferit fiecaruia de premierul Calin Popescu Tariceanu, cu asigurarea ca il vor putea folosi in permanenta, intr-o zi, dupa vreo luna de folosinta, s-a oprit, definitiv. Guvernul nu a putut da nici o explicatie. Mai mult: un proiect de lege initiat de senatorul si poetul Adrian Paunescu, prin care li se confereau celor trei luptatori incarcerati si torturati pentru Romania peste 5000 de zile aceleasi drepturi cu cele ale revolutionarilor de-o zi-doua din decembrie 1989, s-a izbit de refuzul unor deputati. Alti parlamentari au umblat chiar la lista eroilor, eliminandu-l pe ascuns pe Alexandru Lesco. Si acesta este doar varful aisbergului incercarilor la care sunt in continuare supusi cei trei. De fapt, modul in care sunt tratati arata ca statul roman ii considera pe basarabeni, chiar eroi pentru Romania fiind, un fel “romani de mana a doua”.

Fundatie pentru Romania

In urma cu un an, la 2 si, respective, 4 iunie, Andrei Ivantoc si Tudor Popa vedeau libertatea prima oara dupa 15 ani. Cu trei ani inainte, tot la 2 iunie, Alexandru Lesco se trezise, la randul lui, intr-o lume noua si, oarecum, potrivnica.

Corneliu Vlad, un reputat comentator de politica externa, remarca atunci ca cei trei, reintorsi asemenea lui Ulise acasa, dupa un rastimp lung si lugubru in iadul temnitelor transnistrene, incearca sa revina la viata normala, sa se obisnuiasca din nou cu libertatea. “Incet, incet, ma deprind si eu cu lumea” – spunea unul dintre ei. S-au aflat la un control de sanatate la Spitalul Militar din Bucuresti, la un sejur oferit de presedintele Traian Basescu in Romania, dupa care, au revenit de unde au plecat. S-au acomodat cu greu – lumea a evoluat rapid in 15 ani. Acum sunt alaturi de cei dragi si nu isi reneaga crezul pentru care si-au sacrificat libertatea: limba romana si Romania Mare. Iar “daca s-ar intoarce timpul inapoi as face exact acelasi lucru” – marturiseste unul dintre ei.

Printr-o adevarata minune – scria Corneliu Vlad in urma cu un an -, acestia au supravietuit tuturor incercarilor, desi cand i-am vazut in custile cu gratii de fier ale simulacrului judiciar de la Tiraspol, in 1992, ajunsesera la granita subtire dintre viata si moarte. Si-au regasit familiile, liberatea si poporul, au ramas neclintiti in convingeri si traiesc printre semenii lor nu atat ca eroi, cat ca oameni obisnuiti. Mai mult, doi dintre ei – Popa si Lesco – au pus bazele Fundatiei pentru Romania, prin care doresc sa-si continuie activitatea, pentru romanii de pe ambele maluri ale Prutului.

Andrei Ivantoc, agresat in momentul eliberarii

In urma cu un an, BBC si alte canale romanesti transmiteau in direct eliberarea zbuciumata a detinutilor. Andrei Ivantoc a fost agresat de fortele de securitate ale Tiraspolului si apoi luat cu forta de autoritatile Republicii Moldova si transportat la Chisinau. Incidentul a avut loc in momentul eliberarii la punctul de control de langa Tighina, cand Andrei Ivantoc a inceput sa fuga spre teritoriul controlat de regimul separatist de la Tiraspol. El a fost urmarit, ajuns din urma, trantit la pamant si batut de agenti ai securitatii nistrene. Apoi a fost urcat cu forta intr-o masina oficiala a Republicii Moldova, care a trecut in viteza de bariera de securitate, unde asteptau mai multe personalitati ale vietii publice si numerosi ziaristi. Seful Misiunii OSCE in Republica Moldova, Louis O’Neill, a afirmat ulterior ca in momentul eliberarii acestuia nu a fost aplicata forta. Andrei Ivantoc a negat insa acest lucru, afirmand ca reprezentantii OSCE evita sa spuna adevarul, fapt intarit de ziaristii aflati la fata locului.

Piedici de la deputati

Eliberarea tuturor detinutilor politici din Transnistria deschide, in sfarsit, calea restituirii adevarului istoric asupra acestui episod eroic din cronica zbuciumata a primelor decenii din viata statului independent, proclamat pe ruinele “Republicii Ribbentrop-Molotov”, si ea plasmuita din trupul sfasiat al Basarabiei istorice, consemna analistul Corneliu Vlad.

Cu toate acestea, acum, la un an de la acel moment urmat de decorarea celor trei eroi, observam cum nerecunostinta devine aproape “de stat”. La inceputul anului, membrii Comisiei Juridice din Camera Deputatilor s-au certat timp de o ora si jumatate pe marginea unui proiect de lege privind declararea lui Ilie Ilascu, a lui Andrei Ivantoc si a lui Tudor Popa – numele lui Alexandru Lesco a disparut misterios – drept eroi-martiri. “Acesti romani care s-au aflat intr-o parte a Romaniei instrainata, in Republica Moldova, au facut fapte de eroism. Au fost condamnati la moarte sau la detentie pe viata. Este o onoare pentru noi sa putem face macar atat. Sa fim solidari, mai ales ca ei sunt bolnavi”, a spus senatorul Adrian Paunescu, unul dintre initiatorii proiectului. Senatorul le-a mai cerut membrilor comisiei sa il nominalizeze in titlul si textul legii si pe Alexandru Lesco. In prezent insa, dupa aprobarea propunerii in Senat, proiectul a ramas “in aer”, uitat de responsabilii parlamentari.

Alexandru Lesco: “Cauza romaneasca ramane aceeasi”

Alexandru Lesco, detinut de regimul separatist din Transnistria a fost eliberat din detentie intr-o miercuri, la 2 iunie 2004, ca urmare a expirarii termenului de condamnare de 12 ani. “Pentru mine, cauza romaneasca ramane aceeasi. Eu am fost condamnat pe nedrept. Asa am considerat atunci si de aceasta sunt convins si acum.

Curtea Europeana pentru Drepturile Omului va conchide cu siguranta ce a fost cu aceasta condamnare ilegala”, a declarat Alexandru Lesco in mijlocul grupului de prieteni si de ziaristi care l-au asteptat la “frontiera” cu Transnistria. “Am iesit asa cum am fost arestat: cu buzunarele goale. Sufletul nu mi-a secatuit insa. Nu pot sa spun ca regret amarnic acesti ani. Am stat pentru poporul roman si limba noastra romaneasca. Va iubesc pe toti si va multumesc, popor roman!”. Alexandru Lesco si Tudor Popa nu s-au lasat si au infiintat o organizatie neguvernamentala – Fundatia Pentru Romania – prin care isi propun sa desfasoare activitati de informare, editare de carti si alte actiuni culturale, pe ambele maluri ale Prutului. Intervievat de Gardianul la aniversarea a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara, Lesco afirma: “27 martie are, pentru mine, o semnificatie aparte. Chiar daca a durat mult prea putin, doar 22 de ani, momentul este unul de neuitat. Si acum, stiti vorba aia: nu mor caii cand vor cainii. Sper intr-o Unire mai mare!”.

Tudor Popa: “Suferinta noastra nu a fost degeaba”

Tudor Popa, ultimul detinut politic din grupul Ilascu, a fost eliberat la 4 iunie, cu putin dupa ora 10.00, la punctul de granita de la Dubasari. Desi fusese anuntat initial ca va parasi inchisoarea la ora 16.00, gardienii i-au deschis poarta dimineata, probabil in speranta ca va fi intampinat de mai putini ziaristi. Eliberarea sa vine dupa 15 ani de detentie ilegala la care a fost condamnat de autoproclamatul regim transnistrean. “Neamurile, Romania, conducerea Romaniei, m-au sustinut mult. Cred ca suferinta noastra nu a fost degeaba. Noi am dorit ca tara sa fie integra, mare. Au fost unii care nu au dorit asta. Nu am castigat acum, vom castiga pe urma. Are sa vina timpul”, au fost primele declaratii date de Popa jurnalistilor care l-au asteptat.
Victor RONCEA

REMEMBER: Cavaleri ai Romaniei si Cetateni de Onoare ai Bucurestilor, degeaba Print E-mail
Iulie 2007

ImageDupa ce au primit Ordinul National Steaua Romaniei pe 3 iulie 2007, Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco au primit pe 12 iulie si titlul de “Cetatean de Onoare al municipiului Bucuresti”, la initiativa primarului general al Capitalei, Adriean Videanu, in urma propunerii Asociatiei Civic Media. Decernarea acestei distinctii s-a facut in aplauze generale chiar la inceputul sedintei Consiliului General al Municipiului Bucuresti, de catre primarul Adriean Videanu, care a imbracat special pentru eveniment esarfa cu tricolor. Primarul le-a multumit celor trei pentru sacrificiul lor si a declarat ca se va implica in proiectele viitoarei Fundatii a celor trei eroi. La ceremonie a fost prezent si Prefectul Capitalei, Mioara Mantale.

“Ne aflam intr-un moment emotionant si istoric. Acesti oameni au infruntat un regim despotic la Tiraspol si trebuie sa fie pentru noi si copiii nostri un exemplu de urmat. Sacrificiul celor trei eroi este un exemplu de cum trebuie sa ne tratam neamul si glia”, a declarat de la tribuna sedintei CGMB, consilierul Doru Giugula. Vizibil emotionat, Alexandru Lesco a multumit “din tot sufletul” pentru aceasta distinctie. Propunerea decernarii acestui titlu a fost luata in cadrul intalnirii de acum doua saptamani cu noul primar al Chisinaului, Dorin Chirtoaca cand reprezentantii Asociatiei Civic Media au propus celor doua capitele romanesti sa se infratateasca simbolic si prin conferirea acestei distinctii celor trei eroi romani. Primarul Capitalei, Adriean Videanu, a imbratisat imediat ideea urmand ca si Dorin Chirtoaca, tanarul primar anticomunist al Chisinaului sa le decerneze celor trei aceelasi titlu.

Roxana Cosma, consilier general si membru in Comisia de Cultura a CGMB, ne-a declarat: “Din punctul meu de vedere, este o onoare sa pot vota pentru acordarea unei asemenea distinctii celor trei luptatori. Admir curajul lor, admir verticalitatea lor, admir puterea de care au dat dovada pe parcursul acestor ani de detentie care s-a dovedit a fi ilegala – pentru ca avem o decizie a Curtii de la CEDO care nu a fost respectata. Am o admiratie pentru spiritul lor de reintregire a neamului romanesc, si pentru sufletul cald de romani ce bate in pieptul oamenilor acestia.”

Tudor Popa, Alexandru Lesco si Andrei Ivantoc au devenit Cavaleri ai Romaniei

Image

Presedintele Traian Basescu i-a decorat pe Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Popa cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, la o luna de la eliberarea ultimilor detinuti politici romani din Europa. La evenimentul desfasurat la Palatul Cotroceni au participat familiile celor trei, consilieri prezidentiali si de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, primarul Adriean Videanu, actorul Radu Beligan, soprana Mariana Nicolesco, reprezentanti ai Asociatiei Civic Media de la Bucuresti si ai tinerei generatii de la Chisinau. Presedintele Basescu a fost foarte emotionat la decorarea celor trei eroi romani, observandu-se vizibil lacrimi in ochii sai in momentul in care a vorbit despre anii de inchisoare ai militantilor pentru romanism.

CARTE DESPRE EROI

Image

Dupa ce, marti, 3 iulie, Andrei Invantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco au fost distinsi cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cei trei membri ai fostului Grup Ilascu au primit, si din partea presedintelui Uniunii Juristilor din Romania, reprezentanta a societatii civile, medalii de merit si premii de excelenta, in semn de pretuire a activitatii lor. In acelasi cadru, ziaristii Victor Roncea si Corneliu Vlad au lansat volumul “Eroi pentru Romania – Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra”, aparut special pentru acest eveniment la Editura Semne. Premierea si lanasrea au avut loc in aceeasi zi in care SUA au sarbatorit 4 Iulie, Ziua Independentei, si exact la o luna de la eliberarea ultimului detinut politic din Europa, Tudor Popa.

Marti, 10 iulie, Tudor Popa, fostul detinut politic al regimului rusofon de la Tiraspol timp de 15 ani a depus la Ministerul Justitiei din Bucuresti Juramantul de Credinta fata de tara pentru a marca recunoasterea cetateniei romane, dreptul natural al tuturor basarabenilor, bucovinenilor si hertenilor din fostul Regat al Romaniei. “Jur sa fiu devotat patriei si poporului roman, sa apar drepturile si interesele nationale, sa respect Constitutia si legile Romaniei”, a rostit Tudor Popa, al carui dosar fusese aprobat inca din 2005 la presiunile societatii civile romanesti. Luni, 9 iulie a.c., la Brasov, cei trei au devenit membri de onoare ai Miscarii Anticomuniste romanesti coordonate de Asociatia 15 Noiembrie 1987, Civic Net – Piata Universitatii si Centrul Rezistentei Anticomuniste.

Cu ochii în lacrimi Băsescu i-a elogiat pe Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Petrov Popa, dupa le-a asezat pe piept „Steaua României” în grad de Cavaler: „Trei nume care înseamnă dragoste de ţară, eroism, dorinţa de a te sacrifica pentru poporul tău. Ei sunt oameni care, dincolo de dragostea pentru filonul românesc al ţării lor, au săpat în zile de pace, în patria-mamă, file de istorie, într-o ţară care, cândva, a fost parte a României. Poate cel mai important lucru pe care aceşti oameni îl semnifică este faptul că, deşi între România şi Moldova există o frontieră de stat, sunt lucruri pe care frontierele nu le pot opri: filonul cultural comun, dragostea comună pentru pământul patriei”.

In numele celor trei a vorbit Alexandru Lesco, eliberat din inchisoarea transnistreana in 2004, dupa ispasirea unei pedepse de 12 ani. Multumind pentru decoratie, Lesco a afirmat ca aceasta nu este doar a lor, ci si a romanilor. El a explicat ca, alaturi de colegii sai, a simtit, in anii de detentie din Transnistria, “suflarea” si “sprijinul tuturor romanilor”. Dupa ce a ciocnit o cupa cu sampanie impreuna cu cei prezenti, seful statului a primit de la Asociatia Civic Media o rezolutie adoptata pe 27 martie, in care se cerea autoritatilor elaborarea unei strategii pentru spatiul rasaritean romanesc, simplificarea formalitatilor de obtinere a cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova si acordarea celor mai inalte distinctii ale statului pentru Lesco, Ivantoc si Popa. Rezolutia a fost semnata printre altii de Mariana Nicolesco, artist UNESCO pentru Pace, Radu Beligan, academicienii Dinu C. Giurescu, Dan Berindei, Constantin Balaceanu Stolnici si Florin Constantiniu, de reprezentanti ai mediului academic si studenti. Cei trei s-au deplasat apoi la Palatul Victoria, unde au fost primiti si de premierul Calin Popescu Tariceanu pentru ca a doua zi sa aiba o intalnire cu Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu. In cursul serii de 3 iulie, Ivantoc, Lesco si Popa au raspuns invitatiei liderului PNG, George Becali, care a dorit sa le multumeasca pentru jertfa lor. Cei trei au primit din partea finantatorului Stelei cate 50.000 de euro, pentru a incepe o noua viata.

Surse: Ziua, Gandul, Mediafax, Rompres

Cavalerii, premiati si de societatea civila

Explicand ca, inca din 1993, organizatia pe care o reprezinta a actionat pe langa organismele europene pentru a obtine eliberarea membrilor fostului grup Ilascu, presedintele UJR, Iosif Gavril Chiuzbaian a afirmat ca a daruit celor trei aceste medalii pentru a-si manifesta recunostinta fata de suferintele lor in temnitele transnistrene. Chiuzbaian, a mai spus ca, in 2000, i-a trimis o scrisoare deschisa presedintelui Vladimir Putin, solicitandu-i sa faca demersuri pentru eliberarea grupului Ilascu. Desi a marturisit ca perioada petrecuta in inchisoare a insemnat pierderea unei parti din viata, dar si lupta pentru un ideal, Alexandru Lesco a promis ca va continua lupta pentru Transnistria. La randul sau, Andrei Ivantoc i-a multumit lui Dumnezeu pentru ca i-a dat taria de a rezista, iar Tudor Popa, referindu-se la suferinta indurata, a afirmat: “Suntem barbati, trebuie sa rabdam”. Reprezentantii Civic Net – Piata Universitatii au anuntat ca cei trei eroi au fost declarati membri de onoare ai miscarii anticomuniste romanesti de dinainte si de dupa 1989.

La lansarea volumului “Eroi pentru Romania – Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra”, Victor Roncea a spus ca a invatat de la Andrei Ivantoc ce inseamna libertatea dupa cum a fost pictata de acesta pe peretii celulei – doi ingeri si Tricolorul – si de la intregul grup ce inseamna lupta pentru tara si neam. Cartea – de peste 700 de pagini, continand si un DVD cu filmari inedite reunite sub genericul “In cusca pentru dragostea de tara” – sintetizeaza anii de detentie ai grupului Ilascu, probleme geostrategice ale zonei si influenta Rusiei asupra Romaniei.

Iata cateva titluri din volum: Ultimii detinuti politici din Europa @ Eliberarea romanilor, simbolul noii Romanii @ “Razboi rece” la granita Romaniei @ Patriarhul: “Unirea este vie” @ “Am supravietuit datorita idealului tuturor romanilor: Romania Mare” @ “Daca s-ar intoarce timpul inapoi am face exact acelasi lucru” @ Procesul grupului Ilascu – conotatii geopolitice si efecte sociologice @ Chestiunea Marii Negre – Expansiunea ruseasca @ Menirea noastra mondiala la Gurile Dunarii @ Aspecte geopolitice si culturale din Transnistria @ Romanitatea si granita Europei spre Rasarit @ De la Pax Sovietica la Pax Americana @ Repozitionarea bazelor militare ale SUA @ Insula Serpilor si razboiul strategic al Ucrainei cu Romania @ Mafia gulerelor albe de la Marea Neagra – insertia capitalului rus in Romania @ Serviciile secrete ale Rusiei @ Structurile speciale postkaghebiste @ Activitati secrete desfasurate in spatiul romanesc @ Tradarea de la Bucuresti si renasterea de la Chisinau

O carte si o distinctie pentru patriotii romani de pe Nistru, exact in ziua cand s-a implinit o luna de la eliberarea intregului „lot”, dupa intemnitarea lor in urma cu 15 ani. Ziaristul Victor Roncea si Asociatia Civic Media au lansat cartea „Eroi pentru Romania”, iar juristul G.I. Chiuzbaian si Uniunea Juristilor din Romania le-au inmanat lui Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa cate o Medalie de Merit si un Premiu de Excelenta. Cartea are 750 de pagini si a fost alcatuita intr-un timp record, iar medalia este din aur de 25 de karate. Si cartea, si medalia – dovezi ca acesti eroi, in viata, ai natiunii, nu sunt intru totul uitati de cei pentru care s-au luptat si au suferit, reusind, ca prin miracol, sa supravietuiasca anilor grei de temnita si schingiuire fizica si psihica de neinchipuit.

Cei trei, reintorsi asemenea lui Ulisse acasa dupa un rastimp lung si lugubru in iadul temnitelor transnistrene, incearca sa revina la viata normala, sa se obisnuiasca din nou cu libertatea. „Incet, incet, ma deprind si eu cu lumea” – spune unul dintre ei. Isi cauta de sanatate, se reasaza in familie, alaturi de cei dragi, dar nu isi reneaga crezul pentru care si-au sacrificat libertatea: limba romana si Romania Mare. Iar „daca s-ar intoarce timpul inapoi as face exact acelasi lucru” – marturiseste unul dintre ei.

Acum, fiecare dintre cei cinci isi reface viata, dupa ce anii lor de deplina putere si maturitate le-au fost distrusi in celula. Ilie Ilascu, senator al Romaniei, nu a putut participa la manifestarea de la Uniunea Juristilor, aflandu-se la Strassbourg, ca parlamentar european. Petru Godiac, stabilit pe undeva pe la Cluj, nu a fost de gasit pentru a fi, si el, la aceasta reintalnire. Ceilalti trei, decorati, ca toti de altfel cu „Steaua Romaniei”, in grad de Cavaler, au asistat, in centrul atentiei generale, modesti, timizi si discreti, la prezentarea cartii si inmanarea distinctiilor. Daca Presedintia, Guvernul, Primaria Bucurestiului si cateva organizatii civice le-au onorat actele de eroism, pentru Chisinaul oficial, cei cinci parca nici n-ar exista. Doar Iurie Rosca, presedintele Partidului Popular Crestin Democrat – din care si ei fac parte, fara sa se fi dezis – s-a regasit cu fratii sai de idealuri. Printr-o adevarata minune, acestia au supravietuit tuturor incercarilor, desi cand i-am vazut in custile cu gratii de fier ale simulacrului judiciar de la Tiraspol, in 1992, ajunsesera la granita subtire dintre viata si moarte. Si-au regasit familiile, liberatea si poporul, au ramas neclintiti in convingeri si traiesc printre semenii lor nu atat ca eroi, cat ca oameni obisnuiti. Iar Uniunea Juristilor si Civic Media nu le-a organizat ceremonia de cinstire din ratiuni ipocrit-conjuncturale. Uniunea a facut demersuri juridice la instante europene si guverne implicate pentru internationalizarea cazului si eliberarea lor neintarziata, iar asociatia a initiat mobilizarea civica pentru eliberare si a insistat sa li se acorde cea mai inalta decoratie a Romaniei.

Volumul „Eroi pentru Romania” panorameaza generos problematica geopolitica a zonei in care centrul de putere al slavilor de rasarit se interfereaza, de peste doua sute de ani, cu spatiul locuit dintotdeauna de romani, in cuprinsul si in afara granitelor de astazi ale Romaniei. De la primul tratat secret incheiat de domnitorul Gheorghe Stefan al Moldovei cu cneazul Moscovei si pana la ambiguitatile de ultima ora din relatiile romano-ruse, cartea ofera o cronologie si o antologie de texte esentiale asupra acestui capitol important din istoria romanilor. In acest context amplu se inscriu si faptele de bravura ale patriotilor romani de pe Nistru, care s-au aflat printre primii luptatori pentur mentinerea integritatii teritoriale a tinerei Republici Moldova, impotriva secesiunii transnistrene, pentru apararea limbii romane si renasterea identitatii nationale a romanilor de pe malurile Prutului si Nistrului.

Cartea nu este totusi o cronica detaliata a epopeii eroice a celor cinci patrioti, epopee consacrata pe plan european prin sintagma „Ilascu si altii vs. Moldova si Rusia”, cum s-a numit acest dosar la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Adevarata istorie a lui „Ilascu si altii” nu este inca scrisa. Evenimentele sunt inca fierbinti, iar conflictul de pe Nistru in plina desfasurare. Cercuri influente de la Chisinau si Tiraspol, dar si de la Moscova ori Kiev nu sunt interesate in prezentarea adevarului ci in rastalmacirea sa ori, pur si simplu, in tacere. Asa numitul proces desfasurat la Tiraspol a fost o inscenare judiciara condamnata cvasiunanim, iar calomniile debitate acolo au valoare istorica doar ca probe suplimentare la dosarul samavolniciilor capeteniilor comunismului de aiergarda de la Tiraspol.

Eliberarea tuturor detinutilor politici din Transnistria deschide, in sfarsit, calea restituirii adevarului istoric asupra cestui episod eroic din cronica zbucimata a primelor decenii din viata statului independent, proclamat pe ruinele „Republicii Ribbentrop-Molotov”, si ea plasmuita din trupul sfasiat al Basarabiei istorice. Deocamdata, inainte de a se reintalni si regasi impreuna cu totii, cei din asa numitul „grup Ilascu” sunt, pe deoparte, cinstiti aproape cum se cuvine, dar, pe de alta parte, victime ale unor denigratori aflati in slujba celor care au incercat pana nu demult, sa-i anihileze.

Surse: Ziua, Cronica Romana, Rompres ___________________________________________________________________________

EROI PENTRU ROMANIATransnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra

Coordonator: Victor Roncea

Editura Semne

Bucuresti, 2007

Redactori: Monica Bica, Luciana Pop, Anne-Marie Lupascu, Mihaela Bratu

Grafica/ Layout: Iuliana Constantinescu

Publicata cu sprijinul

Asociatiei Civic Media – www.civicmedia.ro

Civic Net – Piata Universitatii – www.civicnet.info

Multumiri speciale publicatiilor ZIUA si FLUX – Chisinau, ziaristilor liberi din presa romana de pe ambele maluri ale Prutului, Televiziunii Romane si posturilor TV Antena 1 si 3, National TV si N24, Bucuresti si EuroTV, Chisinau

Autori

Gr. Antipa, M. I. Antonescu, Gh. I. Bratianu, S. Mehedinti, I. I. Nistor, I. Badescu, R. Cestelli, G. Coman, G. Damian, D. Donnelly, D. Dungaciu, V. Gribincea, V. Nagacevschi, D. Postica, D. Padurean, A. Rogojan, V. & G. Roncea, P. Sartori, A. Tanase, M. Ureche, C. Vlad

Civic Media & IntelMedia

Contine DVD-ul “In cusca pentru dragoste de Tara” – Patru documentare inedite despre Basarabia si procesul, incarcerarea si eliberarea eroilor de la Nistru, realizate de Corneliu Vlad, Andrei Dumitru, Radu Gaina, Victor Roncea si Petrica Rachita

Editura SEMNE






ZIUA ARMATEI ROMANE IN BASARABIA cu depunere de coroane din partea presedintelui Romaniei la cimitirul eroilor de la Cania si Troita de la Iepureni







FOTO: NICOLAE FEDERIUC, SERGIU PRAPORSIC, Agentia FLUX
INFO: ION RONCEA si ONCE informeaza: De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Iepureni, în Basarabia romana


Cine îşi mai aminteşte de eroii români îngropaţi în pământul Basarabiei


În Republica Moldova există aproximativ 200 de cimitire – de fapt, gropi comune sau locuri neîmprejmuite, părăginite, fără cruci – în care au fost aruncate unele peste altele şi acoperite superficial cu pământ, trupurile a zeci de mii de soldaţi români care au căzut în timpul celui de-al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei.

Unele dintre ele au fost restabilite sau amenajate la iniţiativa unor primari sau consilieri locali sau a unor simpli creştini din localitate, cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) din România, instituţie care continuă tradiţia Aşezământului Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor din perioada interbelică. Majoritatea mormintelor eroilor români au fost îngrijite în tăcere în perioada sovietică de preoţii satelor, altele au fost distruse – cum este cazul celui din Chişinău, situat în cartierul Botanica. Chiar şi în ziua de azi există cazuri când sunt profanate locurile unde au fost înhumaţi ostaşi români, un caz recent în acest sens fiind cel al „Cimitirului Dragalina” din Tighina, care a fost ras de pe faţa pământului de buldozerele transnistrene.

Am scris de fiecare dată, pe parcursul anilor, atunci când, cu voia lui Dumnezeu şi a oamenilor de bună credinţă, s-a reuşit restabilirea onoarei şi demnităţii de ostaş a celor care şi-au sacrificat viaţa pentru Ţară, fiindu-le amenajate, după rânduiala creştinească, mormintele unde li se odihnesc trupurile.

Am decis să revenim la cazurile relatate în trecut şi să-i mai trecem o dată în revistă pe cei care au depus eforturi pentru restabilirea acestor cimitire, mai ales că pentru unii dintre ei cinstirea memoriei eroilor români a devenit un scop al vieţii. Este important de reţinut numele acestor oameni întrucât, de obicei, după consumarea evenimentelor de inaugurare şi sfinţire a acestor locuri, cei care merită toată aprecierea şi preţuirea noastră rămân oarecum în umbră.

Monumentul eroilor din comuna Carahasani

Un caz mai mult decât impresionant este cel al Victor Boian, pensionar din comuna Carahasani, raionul Ştefan-Vodă, care a construit fără ajutorul financiar al nimănui un monument dedicat ostaşilor care au murit pe câmpul de luptă în cel de-al doilea Război Mondial. Monumentul a fost inaugurat în anul 2006, după hramul satului, care este sărbătorit la 14 octombrie, fiind sfinţit pe 5 iunie 2008. Ideea de a construi un asemenea monument i-a venit lui Victor Boian cu mulţi ani în urmă, el fiind şi martor al evenimentelor din perioada 1941-1945. Şi-a realizat visul cu propriile forţe, nefiind ajutat de nimeni. Pe locul unde a fost ridicat monumentul au fost îngropaţi peste 300 de ostaşi români, 400 de ostaşi nemţi şi ostaşi ai armatei sovietice.

Cimitirul eroilor de la Ţiganca

Despre Cimitirul Ostaşilor Români de la Ţiganca din Republica Moldova a început să se vorbească acum câţiva ani. Acolo, pe o colină de pe malul stâng al Prutului îşi dorm somnul de veci câteva mii de ostaşi români, căzuţi în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei. O eliberare care nu a fost pe placul sovieticilor, care au ras de pe faţa pământului toate amenajările specifice unui cimitir şi aşa a rămas acel loc mai bine de 6 decenii: părăsit şi uitat. Câţiva ani în urmă pe această colină s-au sihăstrit doi călugări de la Mănăstirea Neamţ, părinţii Nifon Ilie, şi Casian, ucenicul său. Ei au vrut să atragă atenţia românilor că istoria nu poate fi îngropată în uitare. Părintele Nifon dormea într-un sicriu şi le explica vizitatorilor de ce o face: “Ei (ostaşii români căzuţi în luptă – n.n.) n-au putut să doarmă în unul de ăsta, au fost aruncaţi ca animalele în gropi. Ca drept creştin, am spus: îmi iubesc morţii şi vreau să mă rog pentru ei. Când plouă, bagă oile şi se face de nu putem trece, e numai noroi. Dacă vreţi, luăm un hârleţ şi vă arătăm cum scoatem oasele, sunt la suprafaţa pământului. Nu plecăm de aici, că strigă aceia ca să-i ajutăm. Dacă n-or striga ei, o să strige pietrele, norii”.

Cimitirul eroilor de la Ţiganca a fost inaugurat pe data de 1 iunie 2006, la eveniment participând înalte oficialităţi din România şi Republica Moldova, printre care şi Majestatea Sa, Regele Mihai.

Cimitirul de Onoare de la Cania

De Ziua Eroilor Români, pe 1 iunie 2008, când creştinii ortodocşi au sărbătorit Înălţarea Domnului, în satul Cania, raionul Cantemir, a fost inaugurată o Troiţă în memoria martirilor Armatei Române, care şi-au pierdut viaţa pe aceste meleaguri în timpul celui de-al doilea război mondial. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei în frunte cu părintele Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania. Troiţa care a fost amplasată pe locul unde şi-au găsit odihna de veci cei ostaşii români şi a fost adusă pe aceste locuri de Asociaţia din Maramureş „România din inima mea” şi a fost edificată cu surse din donaţiile adunate de Grigore Caraza, fost deţinut politic în închisorile de la Ajud şi Jilava, care acum locuieşte la Piatra Neamţ.
În Cimitirul de Onoare de la Cania au fost înhumaţi, în gropi comune, 936 de eroi români, morţi în luptele purtate în vara anului 1941, la Ţiganca. Proiectul de reabilitare a acestui loc de veci aparţine Parohiei Bisericii Ortodoxe din Cania.

Onoarea ostaşilor români, cinstită la Neculăieuca

În satul Niculăieuca, raionul Orhei, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe data 8 iunie 2008, Cimitirul de onoare al ostaşilor români, care au luptat şi au căzut pe câmpurile de luptă din această localitate încă în vara anului 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Iniţiativa de renovare a cimitirului a aparţinut primarului PPCD din localitate, Claudia Bejenaru. Iată ce a declarat atunci Claudia Bejenaru: „De mai mult timp am aşteptat această zi, pentru a vedea împlinit visul de a amenaja şi în Neculăieuca un cimitir al ostaşilor români necunoscuţi. Mă bucură faptul că în această zi s-au adunat mai mulţi creştini pentru a cinsti memoria ostaşilor care 67 de ani în urmă şi-au sacrificat viaţa pe altarul păcii, apărând valorile naţionale româneşti”.
Până la amenajarea cimitirului, locuitorii satului Neculăieuca îngrijeau cu sfinţenie această parcelă şi mormintele ostaşilor pentru a păstra memoria lor veşnică. Totodată, primul semn pentru ostaşii români a fost adus în anul 2006, în august, atunci când a fost sfinţită troiţa de lângă actualul cimitir.

În satul Neculăieuca, în vara anului 1941, în timpul luptelor duse dintre armata română şi cea sovietică, şi-au pierdut viaţa peste 1.000 de soldaţi români care au crezut în cauza pentru care au luptat şi au apărat valorile naţionale. În acelaşi timp, în urma cercetării mai multor documente, a fost stabilit faptul că în cimitirul inaugurat şi-au găsit odihna de veci peste 100 de ostaşi români, însă, din păcate, aceste surse documentare au identificat doar 42 de nume ale ostaşilor români căzuţi pe moşia satului Niculăieuca.

Cimitirul eroilor de la Micleuşeni

Cimitirul Eroilor Români din localitatea Micleuşeni, Străşeni, a fost inaugurat, după ce a fost îngrijit şi reconstruit, de ziua Armatei Române, pe data pe 25 octombrie 2008. Iniţiativa şi toate demersurile care au urmat aparţin reprezentanţilor Partidului Popular Creştin Democrat din Străşeni, consilierul raional Nicolae Stratulat şi vicepreşedintele raionului, Constantin Ioniţă.
Cimitirul eroilor de la Micleuşeni a fost înfiinţat în data de 17 iulie 1941. În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care au fost înhumaţi 223 militari români aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate prin 28 însemne de căpătâi şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul text: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara 1941. Veşnică fie-le pomenirea”. Pe latura de est a cimitirului a fost amplasată o troiţă, donată de către Asociaţia „Ginta Latină”.

Cimitirul de onoare al ostaşilor români din satul Feşteliţa

În localitatea Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe 7 iunie 2008 Cimitirul de onoare al ostaşilor români. Aici au căzut în luptă peste 40 de ostaşi români. Iniţiativa de a restaura cimitirul aparţine primarului PPCD din localitate, Nicolae Tudoreanu care, solicitat de FLUX, a declarat: „Timp de mai mulţi ani, această bucată de pământ, în locul unde se află acum cimitirul de onoare al ostaşilor români, a fost lăsată de izbelişte, deoarece motivele politice predomină asupra intereselor creştineşti şi omeneşti. Astăzi participăm la un eveniment istoric, pentru că istoria este scrisă de învingători. Acest cimitir este cu adevărat o carte de vizită pentru localitatea Feşteliţa”.

Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” în memoria eroilor români căzuţi la Ialoveni

Pe data de 10 decembrie 2005, în orăşelul Ialoveni a fost sfinţit locul unde va fi construită Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni”. „Sfinţii Martiri Brâncoveni” este o parohie a Mitropoliei Basarabiei şi va fi înălţată în memoria şi cinstea celor peste 20 de eroi români căzuţi şi înmormântaţi pe colina din centrul Ialoveniului, în timpul celui de-al doilea război mondial. După ocupaţia sovietică, în locul cimitirului a fost construit un punct de colectare a vitelor. La ceremonia de sfinţire au participat liderii PPCD Iurie Rosca, Vlad Cubreacov şi ex-deputatul creştin-democrat, Adriana Chiriac.
Pe colină au fost înălţate patru cruci, care marchează locul unde va fi construit sfântul lăcaş. Persoanele care au făcut toate demersurile şi au reuşit să obţină autorizaţiile de construcţie sunt foştii consilieri raionali din partea PPCD, Valeriu Ţurcanu şi Vasile David, care au insistat în faţa autorităţilor locale cărora le-au cerut „să nu mai pângărească acel loc sfânt şi să cinstească creştineşte memoria ostaşilor români îngropaţi acolo”.

Autor: https://nicolaefederiuc.wordpress.com/

Vezi si De ce ajung rusii si filo-rusii sa enerveze: Cimitir al eroilor romani profanat oficial de Tiraspol in cinstea “Ostasului Rus”

ION RONCEA si ONCE informeaza: De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Epureni, în Basarabia romana

Oficiul National pentru Cultul Eroilor:
De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Epureni, în Republica Moldova,

UN PIOS OMAGIU CELOR CĂZUŢI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Sâmbătă, 24 octombrie a.c., între orele 12 00 – 15 30, în Republica Moldova, are loc inaugurarea Parcelei de Onoare Româneşti din comunaCania şi a Troiţei Eroilor Români din Dealul Epureni, la circa 50 km nord de vama Oancea – Cahul.
La ceremonii şi-au anunţat prezenţa reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe şi ai societăţii civile, precum şi înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Finanţate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, prin Consiliul Raional Cantemir şi Parohia Ortodoxă Română „Toţi Sfinţii Români“ din Cania, cele două obiective comemorative realizate la Cania şi Dealul Epureni se adaugă celor realizate, între anii 2005 – 2008, la Ţiganca, Micleuşeni, Neculăieuca, Vărvăreuca şi Feşteliţa.
Duminică, 25 octombrie a.c., din partea Oficiului se va depune o coroană de flori şi la Cimitirul de onoare românesc de la Ţiganca (Raion Cantemir), care a fost reconstruit şi inaugurat la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor României.
Aceste momente comemorative sunt înscrise în programul manifestărilor organizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi dedicate cinstirii eroilor neamului căzuţi în războaie, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României.
Prin înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, s-a creat cadrul juridic necesar reluării şi continuării tradiţiei, întreruptă vreme de peste jumătate de veac, în scopul nobil al readucerii în memoria colectivă a jertfei celor peste 900.000 români căzuţi în războaie (1877 – 1945), din care 132.000 peste hotarele ţării.
Printre proiectele cele mai importante ale Oficiului, în cei cinci ani de activitate, sunt, pe lângă cele menţionate în Republica Moldova, cele din ţară (Cimitirul Internaţional de la Mircea Vodă – Constanţa), din Armenia (Erevan), Bulgaria (Sofia), Franţa (Kotzingue şi Blaesheim), Germania (Haltingen şi Zwickau), Federaţia Rusă (Liublino, Kameşkovo, Krasnogorsk, Taliţî şi Oranki), Slovenia (Branik), Ucraina (Cernăuţi şi Kurgan) şi Ungaria (Budapesta şi Prügy).
Păstrarea vie a memoriei eroilor căzuţi pentru ţară reprezintă o obligaţie a fiecărui stat, aşa cum decurge din Convenţiile de la Geneva din 1949 privind victimele de război şi Protocoalele adiţionale la acestea, precum şi din Recomandarea 1859 şi Rezoluţia 1652 ale Adunării Parlamentare reprezentând statele membre ale Consiliului Europei, dar şi o datorie creştinească a fiecăruia dintre noi.
*
Parcela de Onoare Românească din localitatea Cania a fost amenajată în cadrul cimitirului civil. Cuprindea cinci gropi comune, dintre care una, de mari dimensiuni (aproape 25 m) cu 904 eroi şi alte patru mai mici în care erau înhumaţi (câte 3-4 într-un mormânt) 12 ofiţeri. În total, 916 militari îngropaţi, doar 114 dintre aceştia fiind identificaţi. Soldaţii înhumaţi aici luptaseră în regimentele 1/2 şi 6 vînători gardă (din Divizia 1 gardă), 11 şi 12 dorobanţi (Divizia 21 infanterie) şi 30 artilerie.
Troiţa Eroilor Români ridicată pe Dealul Epureni a fost realizată din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 dorobanţi Bârlad, în amintirea militarilor din acet corp căzuţi pe aceste dealuri, în anul 1941.
Zidită pe un soclu de beton, troiţa era realizată exclusiv din fier, cu frumoase ornamente, iar acoperişul era placat cu aramă. Inaugurarea şi sfinţirea au avut loc în data de 11 iulie 1943, evenimentul fiind prezidat de către generalul de corp de armată N. Dăscălescu (cavaler al ordinului „Mihai Viteazul”).
După război, atât parcela cât şi troiţa s-au deteriorat treptat. Dacă în parcelă s-au mai păstrat câteva cruci, troiţa de pe Dealul Epureni a dispărut aproape în întregime (cu excepţia soclului).
După anul 1991, în contextul obţinerii independenţei de stat a Republicii Moldova, comunitatea românească locală a acţionat constant în vederea reabilitării memoriei ostaşilor români morţi în aceste locuri. Datorită acestui deschideri a fost posibilă ridicarea în cimitir a unei troiţe de lemn (donaţie a cetăţeanului american, de origine română, Grigore Caraza), care a fost sfinţită în data de 5 iunie 2008.
*
În cadrul ofensivei generale angajate de trupele române pe frontul Prutului (perioada 2 iulie – 26 iulie 1941), pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, Armata 4 română (având în compunere corpurile de armată 3, 5 şi 11), comandată de gl. Nicolae Ciupercă, a acţionat în vederea străpungerii liniei Prutului (la nord de localitatea Bohotin), organizării unor capete de pod şi desfăşurării unor acţiuni de apărare în sectorul sudic al frontului. În acord cu această concepţie strategică, Corpul 5 Armată (diviziile 1 gardă, 21 infanterie şi Brigada 7 cavalerie) a primit misiunea de a realiza un cap de pod la est de Fălciu şi de a dezvolta ofensiva spre Nistru.
Lupte deosebit de grele s-au dat în perioada 4-8 iulie 1941 pentru ocuparea Dealului Epureni şi a satelor Cania şi Ţiganca. Regimentul 6 Vânători gardă „Mihai Viteazul”, susţinut de Regimentul 24 infanterie, a ocupat Cania, iar regimentele 1/2 vânători şi 12 dorobanţi au obţinut controlul asupra Dealului Epureni şi a satului Ţiganca. Trupele sovietice au contraatacat, în perioada 8-16 iulie, cu unităţi de infanterie sprijinite de un bombardament masiv de artilerie. Ofensiva Corpului 5 Armată a fost reluată la 16 iulie, obiectivul Ţiganca fiind ocupat în două zile.
Luptele au fost deosebit de violente, soldându-se cu pierderi umane importante, cea mai mare parte a militarilor căzuţi pe câmpul de luptă fiind îngropaţi – majoritatea în gropi comune – în cimitirele de campanie amenajate în localităţile Ţiganca (1.020 militari) şi Cania (916 militari).
Persoană de contact:
Roncea Ion,
tel. 0726.104.095
Tel. 316.86.07, fax 335.1185
Aceste informaţii sunt disponibile şi pe Internet (www.once.ro)

90 DE ANI ÎN SLUJBA CULTULUI EROILOR. Soim Roman – Omagiu Eroilor Pentru Romania


Va transmitem un comunicat de presa cu rugamintea sa fie difuzat,

Cu multumiri,
Consilier Ion RONCEA

90 DE ANI ÎN SLUJBA CULTULUI EROILOR

Sâmbătă, 12 septembrie a.c., între orele 17 şi 19, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat, în Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu sprijinul Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul“, un ceremonial de comemorare în scopul nobil al readucerii în memoria colectivă a jertfei celor peste 900.000 români căzuţi în războaie (1877 – 1945), din care 132.000 peste hotarele ţării.
Manifestarea a fost prilejuită de împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea, prin înalt decret regal, a Societăţii „Mormintele eroilor căzuţi în război“, instituţie ale cărei tradiţii şi obiective sunt astăzi continuate de ONCE.
*
CULTUL EROILOR
Cinstirea memoriei celor care si-au jertfit viata pentru Romania, protejarea mormintelor lor din tara sau strainatate sunt datorii sacre ale statului si ale fiecarui cetatean. Exista, de asemenea, traditia de a respecta mormintele cetatenilor straini cazuti pe teritoriul tarii noastre, indiferent daca ne-au fost aliati sau inamici.
Grozavia dezastrului provocat de Primul Razboi Mondial a sensibilizat opinia publica mondiala, comemorarea celor cazuti pe altarul interesului national (circa 300.000 de romani morti) fiind reglementata juridic. Astfel, in Romania, la 12 septembrie 1919 a fost înfiintata Societatea “Mormintele eroilor cazuti in razboi”, sub inalta ocrotire a Reginei Maria si prezidata de Patriarh.
Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război“ avea ca obiective principale descoperirea locurilor unde existau morminte ale ostaşilor români căzuţi în luptele din Primul Război Mondial şi realizarea unor mausolee şi cimitire pentru eroii neamului.
În 1927, prin Legea asupra regimului juridic al mormintelor de război, instituţia şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor“, pentru ca, în 1940, aceasta să se transforme în Aşezământul Naţional „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor, instituţie a statului.
Instituţia, înfiinţată în 1919, a realizat, până în anul 1948, un număr de 118 cimitire definitive, 84 cripte, 11 mausolee, 503 troiţe, a identificat şi amenajat 529.713 morminte, din care 72.870 în străinătate.
În 1948, regimul comunist a desfiinţat Aşezământul, iar Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost strămutat, în 1959, din Parcul Carol I la Mărăşeşti. Comemorarea eroilor şi-a pierdut importanţa şi semnificaţia de până atunci, stabilindu-se ca Zi a Eroilor ziua de 9 mai.
În 1991, Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost readus în capitală.
Prin apariţia legii 379/2003 şi înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, s-a creat cadrul juridic necesar reluării şi continuării tradiţiei în acest domeniu, întreruptă vreme de peste jumătate de veac.
Printre proiectele cele mai importante ale Oficiului, în cei cinci ani de activitate, sunt cele realizate în ţară (Cimitirul Internaţional de Onoare „Mircea cel Bătrân“ de la Mircea Vodă –Constanţa), în Armenia (Erevan), Bulgaria (Sofia), Franţa (Kotzingue şi Blaesheim), Germania ( Haltingen şi Zwickau), R. Moldova (Ţiganca, Micleuşeni, Neculăieuca şi Feşteliţa), Federaţia Rusă (Liublino, Kameşkovo, Krasnogorsk, Taliţî şi Oranki), Slovenia (Branik), Ucraina (Cernăuţi şi Kurgan), Ungaria (Budapesta şi Prügy).
https://www.once.ro/

LUPTATORII DIN MUNTI s-au reintalnit la Sambata de Sus pentru a-l pomeni pe Badia Ion Gavrila Ogoranu si pe eroii anticomunisti ai Romaniei VIDEO


Luptătorii anticomunişti din Făgăraş, comemoraţi după 65 de ani
Şi-au părăsit familiile, au pribegit prin munţi şi au supravieţuit în condiţii greu de imaginat, unii peste douazeci de ani! Sunt luptătorii din Rezistenţa Anticomunistă care s-au refugiat în Munţii Făgăraşului pentru a lupta împotriva regimului bolsevic. După 20 de ani de la caderea comunismului, mai trăiesc puţini dintre ei, niciunul recompensat pentru lupta si jertfa lor. Cei dispăruţi au fost comemoraţi, duminică, la Sâmbăta de Sus.


Surse: TVR si Veghea via https://vlad-mihai.blogspot.com/

SF GHEORGHE le-a purtat noroc eroilor din Transnistria. Proiectul senatorului Iulian Urban, avizat pozitiv de Sanziene pentru Lesco, Ivantoc si Popa


Ca urmare a initiativei mele legislative privind declararea domnilor Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc, Tudor Popa drept eroi martiri, luptatori pentru democratie , drepturile omului si aparatori ai valorilor spirituale si culturale romanesti, asa cum am scris aici: https://www.urbaniulian.ro/2009/05/21/suntem-obligati-sa-tinem-vie-flacara-sperantei-si-sa-nu-ajungem-obezi-dpvd-moral, Consiliul Legislativ al Senatului a avizat favorabil propunerea mea legislativa, asa cum puteti vedea in fotografiile alaturate.

EROII ROMANI DIN TRANSNISTRIA omagiati la Senat printr-un proiect de lege pentru Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa. PRO Cetatenia.ro


RADIO ROMANIA ACTUALITATI (21 mai, ora 17:01) – Senatorii PD-L Viorel Badea si Iulian Urban solicita, printr-o initiativa legislativa, acordarea distinctiei de eroi-martiri unor cetateni basarabeni.
Reporter: Petruta Obrejan – Basarabenii din Republica Moldova trebuie sa se bucure de acelasi statut si privilegii de care se bucura cetatenii in Romania si in Uniunea Europeana – a sustinut astazi, intr-o conferinta de presa, senatorul democrat-liberal Iulian Urban. Acesta, impreuna cu senatorul PD-L Viorel Badea au depus la Senat un proiect prin care se intentioneaza declararea drept eroi-martiri a trei basarabeni, si anume Alexandru Lesco (foto la Senat), Andrei Ivantoc si Tudor Popa, pentru apararea valorilor spirituale si culturale romanesti.
Iulian Urban: În primul si in primul rand este vorba de un semnal politic, si anume de faptul ca noi, politicienii, sprijinim si vrem sa aducem in atentia opiniei publice faptele lor, faptul ca au luptat, faptul ca au crezut in sansa cetatenilor din Republuca Moldova de a nu fi discriminati si de a avea parte de acelasi regim de libertate pe care il au oricare dintre cetatenii UE.
Reporter: În ceea ce priveste ordonanta de modificare a Legii cetateniei, senatorul PD-L Viorel Badea a precizat:
Viorel Badea: Nu se va mai apela numai la Ministerul Justitiei, cum s-a apelat pana acum. Aceste sesizari vor putea fi depuse si la prefecturi, si la toate oficiile consulare ale Romaniei in intreaga lume. Asta este o chestiune, dupa parerea mea, absolut esentiala, pentru ca nu vom mai avea cozi, nu vom mai asista la tot felul de manifestari nedemne./RADOR

NEWSIN: Senatorii PD-L Badea şi Urban doresc ca Leşco, Ivanţoc şi Popa să devină eroi-martiri ai României
Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au depus un proiect de lege privind declararea drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie şi apărători ai valorilor româneşti a lui Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, români încarceraţi la Tiraspol.
“Acest demers este un semn al recunoaşterii meritelor pe care cei trei eroi români în viaţă le au în apărarea demnităţii naţionale a românilor de pretutindeni”, a declarat Viorel Badea, ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia.
Autorităţile separatiste de la Tiraspol au reţinut la începutul lunii iunie 1992 pe Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi pe Tudor Popa, români din Tiraspol, membri ai Frontului Popular din R. Moldova, împreună cu liderul Ilie Ilaşcu. “Le-a fost înscenat un proces judecat de un tribunal ilegitim. Prin acest proces inechitabil, fără a se respecta prezumţia de nevinovăţie şi administrându-se probe prefabricate, românii au fost condamnaţi la moarte şi alte pedese, de 12 şi 15 ani de închisoare”, a explicat Badea.
Acesta a mai declarat că “prin acest act ilegal, abuziv şi sfidător, autorităţile separatiste au urmărit descurajarea românilor în a-şi manifesta ataşamentul faţă de valorile profunde româneşti de care au fost lipsiţi pe perioada regimului sovietic”, a puncat Badea.
Alexandru Leşco a fost eliberat la termenul stabilit de către tribunalul ilegal de la Tiraspol, după 12 ani de detenţie. Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa au fost eliberaţi după 15 ani de detenţie.
“Cineva spunea că nu este important dacă ţara a făcut ceva pentru tine, ci dacă poţi tu să faci ceva pentru ţară.(…). Ceea ce eu am făcut, am făcut pentru România, pentru Basarabia. Poate reuşim cumva până la urmă să ne reunim”, a declarat Alexandru Leşco, prezent la conferinţa de presă. “Am mari speranţe în proiectul preşedintelui ţării, domnul Traian Băsescu, privind procedura de cetăţenie şi sper să se realizeze cât mai curând”, a declarat Leşco, subliniind că situaţia din ultima vreme s-a înrăutăţit în R. Moldova.
Viorel Badea şi Iulian Urban au spus că cei trei români de peste Prut nu beneficiază de nicio susţinere din partea statului român sau a celui moldovean, pentru a cărui independenţă au luptat. De aceea, cei doi senatori PD-L au avut iniţiativa de a propune prin lege ca cei trei să fie declaraţi eroi-martiri, în semn de recunoaştere şi respect pentru suferinţele îndurate în numele democraţiei, a libertăţii şi a valorilor profunde româneşti. Ambii senatori şi-au exprimat speranţa că proiectul de lege va fi adoptat până la vacanţa parlamentară.
“Există oameni cu diferite vocaţii. Unii au vocaţia să facă proiecte de lege, alţii au vocaţia să le încalce, pe aceştia îi numim infractori, alţii au vocaţie să fie martiri, au vocaţia de a se pune în slujba neamului lor, fără a cere niciun fel de recompensă. (…) Ei vor rămâne în istoria noastră şi este absolut necesar să intrăm în normalitate, să facem şi noi ce fac alte state pentru eroii lor”, a subliniat Viorel Badea.
“România ca naţiune are obligaţia şi datoria morală să impună faptul că românii, basarabenii care trăiesc în R. Moldova, trebuie să se bucure de acelaşi statut şi de aceleaşi drepturi pe care le avem şi noi aici în România în Uniunea Europeană”, a declarat senatorul Iulian Urban, insistând că nicio fiinţă nu trebuie supusă unor asemenea torturi cum au suferit cei încarceraţi la Tiraspol.
“Exemplul pe care l-au dat tinerii acum câteva săptămâni la Chişinău ne demonstrează că există încă speranţă şi exemple care sunt demne de urmat (…). Şi noi în România trebuie să înţelegem de ce trebuie să apărăm democraţia, să milităm pentru o justiţie puternică şi de ce trebuie să punem pe cea mai înaltă treaptă posibilă libertăţile şi drepturile de care ne bucurăm”, a evidenţiat senatorul PD-L.
“Acest pericol de apariţie a unor regimuri totalitare este încă posibil şi poate să apară oricând. În orice moment putem să ne întoarcem acolo de unde de abia am ieşit. Trebuie să reuşim în continuare să apărăm democraţia”, a adăugat Urban, mulţumind inclusiv tinerilor de la Chişinău care au demonstrat tinerilor din România că nu este suficient să stai în faţa calculatorului, ci trebuie să fie conştienţi că de ceea ce fac ei depinde viitorul ţării.
Întrebat de beneficiile directe pe care le vor avea Leşco, Ivanţoc şi Popa în urma declărarii drept eroi-martiri, Urban a spus că este mai mult un gest cu caracter simbolic, “o reparaţie morală”. “Este vorba de un semnal politic că noi parlamentarii sprijinim şi vrem să aducem la cunoştinţa opiniei publice faptele lor şi faptul că au luptat pentru ca cetăţenii moldoveni să nu fie discriminaţi. Este un sprijin pe care îl acordăm. În ceea ce priveşte beneficiile în plan material, ele sunt destul de reduse pentru că acesta este regimul la momentul acesta. Noi sperăm ca exemplul să fie puternic”, a explicat senatorul PD-L.
Urban a atras atenţia că există din partea unui renumit regizor român dorinţa de a face un film la baza căruia să se afle povestea românilor încarceraţi la Tiraspol. Senatorul nu a dorit să divulge numele regizorului, dar a subliniat că astfel de subiecte sunt foarte bine primite la festivaluri internaţionale precum Cannes.
21 mai 2009 15:41
reporter Adriana Tarus
editor Geta Huzum

Senatorii PDL: Cererile de cetăţenie vor putea fi depuse şi la prefecturi

Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au declarat joi că România trebuie să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500.000 de oameni sau de un milion, urmând ca cererile de cetăţenie să fie depuse şi la prefecturi sau la consulate.
Senatorul ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia, Viorel Badea, a spus ca ordonanţa pentru modificarea legii cetăţeniei a fost amendată, iar raportul de specialitate va fi dat până în luna iunie, urmând ca apoi să fie supusă adopţiei celor două Camere. “Eu sper să fie adoptată până în vacanţa de vară”, a declarat acesta.
Badea a mai spus că, potrivit ordonanţei de modificare a Legii cetăţeniei, cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse şi la prefecturi. “Depunerea cetăţeniilor nu se va mai face ca până acum numai la Ministerul Justiţiei, ci şi la prefercturi şi la toate oficiile consulare ale României. Aceştia sunt paşi absolut esenţiali, pentru că nu vom mai avea cozi sau alte manifestări nedemne”, a declarat Badea.
Senatorul PD-L Iulian Urban, care a lucrat la Legea cetăţeniei, a spus că legea nu are limitări de ordin numeric, el fiind întrebat pentru câţi cetăţeni moldoveni ar urma să fie acordată cetăţenia română. În ultima vereme au fost vehiculate diverse numere, de la câteva sute de mii la un milion. “Eu cred că greşim când plecăm de la premisa că vom acorda cetăţenie numai unui număr de 10 mii, 20 de mii sau 30 de mii de oameni. Din punctul meu de vedere, este importantă punerea în aplicare a unui proiect de lege, iar punerea în aplicare a acestui proiect de lege este responsabilitatea Ministerului de Externe, care trebuie să se mobilizeze, ţinând cont şi de posibila înrăutăţire a situaţiei românilor din Basarabia, şi să fie capabili să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500 de mii de oameni sau de un milion de oameni”, a precizat Urban.
“Aici nu încape în discuţie problema birocraţiei. Fac un apel la MAE în acest sens şi este regretabil că în Comisia Jurididică nu s-a putut da un aviz pe această ordonanţă, pentru că niciun reprezentant al MAE nu a venit la consultări. Credem că este interesul întregii clase politicii să-i ajutăm pe românii basarabeni”, a mai spus Iulian Urban.
Urban a mai spus că va monitoriza aplicarea legii cetăţeniei, dorind ca reclamaţiile din partea cetăţenilor străini care consideră că legea nu a fost aplicată corect sau că există un blocaj birocratic să fie cât mai repede soluţionată. “Noi vom comunica rapid şi vom contribui la rezolvarea acestor blocaje. Toţi funcţionarii din România trebuie să îşi facă datoria şi să muncească chiar şi peste program dacă este nevoie, pentru că o fac cu un scop nobil: de a scoate de sub dictatura de la Chişinău cât mai mulţi români. Aceşti oameni au dreptul să fie apăraţi şi este singura modalitate de a pune capăt abuzurilor ce se comit la Chişinău”, a declarat acesta.
Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din MAE, Eugen Tomac, a declarat pentru NewsIn că “statul român îi va repune în drepturi pe toţi ce care beneficiează de pe urma legii redobândirii cetăţeniei române”, dar nu a dorit să facă comentarii în legătură cu cele spuse de cei doi senatori PD-L. “Poate e nevoie de o nouă revigorare a relaţiilor române-române pe direcţie statul român şi românii de peste hotare”, a mai spus Tomac, întrebat în legătură cu activitatea departamentului său.
Ministerul Justiţiei a înregistrat, în perioada 21 aprilie – 19 mai, 1.483 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţeni moldoveni, numărul solicitărilor mărindu-se de 10 ori, după intrarea în vigoarea a OUG de modificare a Legii cetăţeniei, a comunicat instituţia agenţiei NewsIn.
Astfel, dacă înainte de modificarea legii Ministerul Justiţiei înregistra cinci până la opt dosare de redobândire a cetăţeniei pe săptămână, dar după intrarea în vigoare a OUG nr.36/2009 înregistrează între 50 şi 80 de dosare pe zi. Mai mult, numărul este în creştere. Numai pe parcursul zilei de miercuri, de pildă, ministerul a înregistrat 80 de dosare. Situaţia este generată şi de faptul că prin modificările aduse Legii cetăţeniei s-a eliminat un criteriu limitativ, acela ca solicitantul să fi avut reşedinţa pe teritoriul României timp de patru ani.
Pe de altă parte, Comisia pentru Cetăţenie a Ministerului Justiţiei a avizat pozitiv, după intrarea în vigoare OUG nr. 36/2009, 2.523 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţenii din Republica Moldova, dar înregistrate la Direcţia Cetăţenie în anii anteriori.
Cetăţenii din Republica Moldova, care au domiciliul sau au reşedinţa în România, pot depune cererea de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere legală, potrivit legii. În schimb, în cazul în care aceste persoane nu au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ca şi până acum, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României.
Ambasada României la Chişinău primeşte câteva mii de cereri de cetăţenie pe zi, după ce Guvernul a decis simplificarea procedurii de redobândire a acesteia, a informat Ministerul de Externe la solicitarea NewsIn. Ministerul arată că numărul solicitărilor de programare pentru depunerea cererii de redobândire a cetăţeniei primite de Ambasada României la Chişinău a crescut, majoritatea fiind transmise prin poştă. Secţia consulară a ambasadei lucrează, de altfel, la capacitatea maximă pe care i-o permite personalul disponibil pentru a prelucra aceste solicitări, adaugă Ministerul de Externe. Instituţia precizează însă că Ambasada României la Chişinău este doar un intermediar între solicitant şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, singura instituţie competentă în acordarea cetăţeniei române, prin Direcţia Cetăţenie.
Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, în ultima lună s-ar fi înregistrat peste 31.000 de cereri de cetăţenie română la Ambasada de la Chişinău. După incidentele de la începutul lunii aprilie de la Chişinău şi după modificarea legii româneşti a cetăţeniei, la Ambasada României s-ar fi înregistrat cozi destul de mari pentru depunerea cererilor de cetăţenie.
Guvernul român a decis în aprilie simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române şi urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil Boc a precizat că modificările aduse Legii se referă la foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia prin naştere sau adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi la persoanele cărora le-a fost ridicată cetăţenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetăţenia descendenţii cetăţenilor români până la gradul III. Normele anterioare permiteau acest lucru doar pentru descendenţii până la gradul II.
În jur de 60% dintre cei patru milioane de cetăţeni ai R. Moldova ar avea descendenţă română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chişinău s-ar afla la ora actuală peste 650.000 de cereri de obţinere a cetăţeniei române. În acest context, mai multe state membre UE au criticat decizia Guvernului privind modificarea Legii cetăţeniei în scopul facilitării obţinerii acesteia de către moldoveni.
21 mai 2009 15:01
senior editor Luana Pavaluca
reporter Adriana Tarus

Comisia de politică externă propune mărirea numărului de membri ai Comisiei de acordare a cetăţeniei
Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a afirmat că raportul la OUG prin care se simplifică procedura de acordare a cetăţeniei române va fi gata săptămâna viitoare, printre propuneri se află majorarea de la opt la 12 a numărului membrilor Comisiei de cetăţenie.
Titus Corlăţean a spus că amendamentele formulate de Comisia pentru politică externă se referă la “creşterea capacităţii administrative de procesare a cererilor, pentru a avea un răspuns la aceste solicitări individuale ale celor care ar fi îndreptăţiţi să aibă din nou cetăţenia română”.
Unul dintre amendamente majorează numărul membrilor Comisiei de cetăţeniei de la opt, cât prevede OUG 36/2009, la 12. “Ele (cererile de cetăţenie -n.r.) se procesau într-un ritm destul de lent. Ordonanţa Guvernului şi amendamentele pe care noi le formulăm în Parlament doresc tocmai accelerarea ritmului în care sunt procesate aceste cereri “, a mai afirmat senatorul PSD, adăugând că procesul poate fi accelerat şi printr-o activitate permanentă al Comisiei.
OUG 36/2009 este dezbătută în Senat şi de Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, care au ca termen pentru formularea unui raport de fond data de 2 iunie 2009. Senatul este prima cameră sesizată.
21 mai 2009 12:41
reporter Razvan Badea
editor Marius Iosef
NEWSIN

Vezi Proiect-de-lege-privind-eroii-martiri-din-transnistria

DUBLU EVENIMENT ROMANESC AZI. Lansarea Campaniei Pro Cetatenia.ro pentru basarabeni si Conferinta la Senat pentru eroii romani din Transnistria

Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti, in colaborare cu Organizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara, lanseaza Campania de sustinere a redobandirii cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, “Pro Cetatenie Romana”.

Lansarea va avea loc joi, 21 mai, cu incepere de la ora 12.00, in sala 5 a Casei de Cultura a Studentilor, aflata pe Calea Plevnei, nr. 61, Sector 1, Bucuresti.
Invitati speciali: Alexandru Lesco, fost detinut politic in temnitile rusesti de la Tiraspol timp de 12 ani; Florin Postolachi, Presedinte al Asociatiei “15 Noiembrie 1987”, Deputat, secretar Comisia pentru Drepturile Omului; Ilie Badescu, Presedintele Asociatiei Romane de Sociologie.
Parteneri media campaniei “Pro Cetatenie Romana” sunt: portalul informational https://www.basarabeni.ro/ si https://www.cetatenia.ro/ .
Totodata, mai multi senatori, printre care si Iulian Urban, vor lansa astazi la Senat, la ora 12.30, in prezenta lui Alexandru Lesco, co-presedinte al Fundatiei Pentru Romania, un Proiect-de-lege-privind-eroii-martiri-din-transnistria.

UN SENATOR PENTRU ROMANIA: Iulian Urban sustine cetatenia romana pentru basarabeni si respectarea fostilor detinuti politici, eroii din Transnistria

Senatorul Urban sustine campania ” Pro Cetatenie Romana” si propune acordarea titlului de eroi lui Lesco, Ivantoc si Popa

Senatorul PDL Urban Iulian sustine campania derulata de studentii basarabeni sub numele ” Pro Cetatenie Romana” si anunta faptul ca joi, 21 mai 2009 va sustine o conferinta de presa la Senat, la orele 12.30, alaturi de senatorul PDL Viorel Badea, unde vor prezenta un proiect de lege pentru acordarea titlului de eroi pentru luptatorii basarabeni din Transnistria, Lesco, Ivantoc si Popa.

Conferinta de presa: “Pro Cetatenie Romana”

Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti in colaborare cu Organizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara anunta lansarea Campaniei de sustinere a redobandirii cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, “Pro Cetatenie Romana”.

Parteneri media campaniei “Pro Cetatenie Romana” sunt: portalul informational https://www.basarabeni.ro/ si https://www.cetatenia.ro/

Lansarea va avea loc joi, 21 mai, cu incepere de la ora 12.00, in sala 5 a Casei de Cultura a Studentilor, aflata pe Calea Plevnei, nr. 61, Sector 1, Bucuresti. Invitati speciali: Alexandru Lesco, fost detinut politic in temnitile rusesti de la Tiraspol timp de 12 ani; Florin Postolachi, secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputatilor, presedinte al Asociatiei 15 Noimebrie 1987; Ilie Badescu, Presedintele Asociatiei Romane de Sociologie.
Publicul din Romania este putin familiarizat cu situatia romanilor din afara. Dramele si suferintele romanilor captivi din fostul lagar sovietic sunt necunoscute inca. Prin intermediul acestui proiect se ofera sansa de a fi aduse la lumina datele acestei situatii, astfel incat cei din tara sa se poata implica in mentinerea identitatii nationale in randurile romanilor din Basarabia.

Cabinet Senator Iulian Urban

Nr. ……………….
Catre : BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

In conformitate cu prevederile art. 85 alin.[2] din Regulamentul Senatului republicat, va inaintam spre dezbatere si adoptare proiectul de lege privind declararea domnilor Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti.

INITIATOR
Senator URBAN IULIAN
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
EXPUNERE DE MOTIVE

După destrămarea URSS în 1991, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, înfiinţată în 1940, şi-a obţinut independenţa, iar odată cu aceasta s-au produs o serie de schimbări socio-politice ce au permis românilor din Republica Moldova să revină la valorile naţionale româneşti.
Reformele culturale şi educaţionale produse în anii 1989 – 1992, au încurajat majoritatea populaţiei din Republica Moldova să lupte cu multă fermitate pentru democraţie, pentru respectarea drepturilor omului şi pentru revenirea la valorile culturale româneşti.
În acest context, în regiunea de est a Republicii Moldova s-a dezvoltat, începând cu anul 1989, o mişcare separatistă ce nu a permis aplicarea noilor reforme culturale şi educaţionale pe care le-a adoptat în mod democratic forul legislativ al republicii. La 2 septembrie 1990, în regiunea de est a Republicii Moldova a fost înfiinţată „republica moldovenească nistreană”, care după conflictul armat din 1992, sprijinit de trupele armatei Federaţiei Ruse, a reuşit să pună sub control întregul teritoriu din partea stângă a râului Nistru a Rep. Moldova, precum şi oraşul Bender, aflat în partea dreaptă a Nistrului.
Situaţia a devenit extrem de dificilă pentru românii din regiunea transnistreană, deoarece autorităţile separatiste au declanşat o adevărată prigoană, supunând populaţia românească unei campanii de discriminare rasială, etnică şi religioasă fără precedent.
În acest context, autorităţile separatiste au reţinut la începutul lunii iunie 1992, pe domnul Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc, Tudor Popa, români din Tiraspol, membri ai Frontului Popular din Republica Moldova, împreună cu liderul Ilie Ilaşcu, înscenându-le un proces judecat de către un tribunal ilegitim din “autoproclamata republică moldovenească nistreană”.
Prin acest proces inechitabil, fără a se respecta prezumţia de nevinovăţie şi administrându-se probe prefabricate, patrioţii români au fost condamnaţi la moarte şi la alte pedepse, de 12 şi 15 ani închisoare, de către un regim nerecunoscut de nicio ţară din lume, de niciun organism internaţional şi pe teritoriul căruia staţionează trupele militare ale Federaţie Ruse.
Prin acest act ilegal, abuziv şi sfidător, autorităţile separatiste au urmărit descurajarea românilor în a-şi manifesta ataşamentul faţă de valorile profunde româneşti de care au fost lipsiţi pe perioada administraţiei sovietice.
Astfel, Ilie Ilaşcu, fost condamnat la moarte, a fost eliberat din detenţie de autorităţile separatiste transnistrene în anul 2001, după 9 ani, fiind ales senator în Parlamentul României.
Alexandru Leşco a fost eliberat la termenul stabilit de către tribunalul ilegal de la Tiraspol, după 12 ani de detenţie.
Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa au fost eliberaţi după 15 ani de detenţie.
În prezent, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, deşi au fost decoraţi de către Preşedintele României, în data de 3 iulie 2007 cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler, nu beneficiază de niciun suport din partea statului român şi nici din partea Republicii Moldova, pentru a cărei independenţă au luptat.
Propunem, astfel, declararea prin lege a domnilor Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa drept eroi-martiri, în semn de recunoaştere şi respect pentru suferinţele îndurate în numele democraţiei, a libertăţii şi a valorilor profunde româneşti.
In temeiul Art. 74 din Constitutia Romaniei si in conformitate cu prevederile art. 85 alin.[2] din Regulamentul Senatului republicat, inaintam prezentul proiect de lege.

INITIATOR
Senator URBAN IULIAN
Grupul Parlamentar al PDL din Senat

PARLAMENTUL ROMANIEI
CAMERA DEPUTATILOR SENAT

“LEGE
privind declararea domnilor Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti”

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege :
Art. 1. – Se declară eroi-martiri luptători pentru democraţie, libertate şi apărători ai valorilor profunde româneşti Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, care au îndurat cu demnitate, eroism şi curaj condamnările la 12 şi 15 ani de închisoare grea, dictate de instanţele regimului separatist de la Tiraspol.
Art. 2. – Cetăţenii români Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa se vor bucura de toate drepturile conferite de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3. – Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I.

INITIATOR
Senator URBAN IULIAN
Grupul Parlamentar al PDL din Senat

DUMINICA MIRONOSITELOR. Despre eroi si morminte. Parintele Iustin Parvu la Aiud. Acatistul Sfintilor Inchisorilor si Omagiu Eroilor Antisovietici


Razbointrucuvant.ro: Duminica Femeilor Mironosite
Mironositele si Apostolii – inima si chibzuinta
Duminica Mironositelor – ce mir aducem Domnului?

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova