În gara Curtici, suporterii au afişat chiar şi un banner în limba română cu harta Ungariei Mari şi mesajul “Transilvania, Ţară Ungurească”.
Incidentele nu au încetat să apară pe parcursul deplasării suporterilor maghiari înspre Bucureşti.
În gările din Deva şi Simeria, mai mulţi fani ai lui Ujpest au aruncat cu doze de bere şi au stropit cu suc şi apă persoanele aflate pe peron. Mai mult, ultraşii maghiari au scandat “Ţiganii!” şi “Gipsy”!
Garnitura cu suporteri maghiari este aşteptată să ajungă la Bucureşti în jurul orei 16, informeaza Realitatea TV.
Conform informatiilor noastre, extremistii vor fi intampinati cum se cuvine, cu paine, dar mai ales cu sare: PANONIA, PAMANT ROMANESC!
„Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc“ a devenit mai accesibil întregii populaţii şi poate fi citit acum în trei limbi – maghiară, română şi engleză -, prin iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc CNS care a lansat cartea cu acest titlu. Volumul a fost prezentat vineri de liderii CNS, la Sfântu-Gheorghe, şi conţine toate aspectele legate de conducerea Ţinutului Secuiesc, rolul instituţiilor care ar funcţiona şi de ce tip ar fi ele, precum şi date statistice despre populaţia acestei zone. „Prin această iniţiativă am dorit să facem acest document accesibil pentru toată lumea. Este documentul cel mai important al CNS, acesta descrie cum imaginăm noi, cum vedem autonomia Ţinutului Secuiesc, viitorul. Aici sunt descrise acele instituţii decizionale executive, care ar asigura autodeterminarea în cadrul statului Ţinutului Secuiesc, ca lumea să cunoască, şi să cunoască aşa cum am prezentat noi şi nu după presupuneri şi vorbe nu totdeauna cu cele mai bune intenţii”, a declarat preşedintele CNS, Izsak Balazs. În privinţa iniţiativei cetăţeneşti privind înaintarea statutului de autonomie la Parlamentul României, Izsak a spus că însăşi editarea acestei cărţi este un demers care pregăteşte iniţiativa cetăţenească legislativă. „Considerăm un instrument al democraţiei o discuţie publică pe marginea acestei iniţiative, este absolut important ca pe parcursul acestei iniţiative lumea să cunoască, să înţeleagă despre ce e vorba”, a spus Izsak. Volumul editat în trei limbi este şi primul produs care are pe el sigla „produs secuiesc“, înregistrată la OHIM – The Office for Harmonization in the Internal Market. Sigla pe fond albastru deschis conţine harta Ţinutului Secuiesc sub formă de nor alb, încadrată de steaua şi luna secuieşti, şi inscripţia Ţinutul Secuiesc în vechi caractere secuieşti. Volumul a fost editat în primă fază în 2.100 de exemplare şi conducerea CNS ia în calcul posibilitatea de a-i trimite un exemplar şi preşedintelui Traian Băsescu. Ana Sidon
Colonelul Ioan Todericiu a fost ataşatul militar al României la Budapesta timp de 11 ani, din 1979 până în 1990. Prin natura poziţiei sale, diplomatul Armatei Române a fost martor direct la accentuarea tensiunilor bilaterale româno-maghiare pe întreaga perioadă a deceniului respectiv. de Razvan Belciuganu
Astăzi, ofiţerul rememorează faptul că Ungaria a început să pregătească un moment favorabil în politica sa raportată la România şi care a apărut în decembrie 1989 cu aproximativ trei-patru ani înainte. “Ungaria nu urmărea un efect propagandistic, ci unul lucrativ. Primii paşi au fost făcuţi prin pregătirea populaţiei sale. În acest sens s-au editat foarte multe cărţi cu tentă privind apartenenţa Transilvaniei, lipsa de drepturi a minorităţii maghiare din România şi injusteţea ce li s-a făcut la Trianon. În pieţele şi staţiile de metrou se vindeau hărţi ale Ungariei Mari, cu frontierele lor până la Carpaţi şi până în Cehoslovacia şi fosta Iugoslavie”, îşi aminteşte colonelul Ioan Todericiu. Potrivit acestuia, în pregătirile iniţiate de Ungaria intrau şi iniţiative de ordin economic. Ungaria dorea schimburi economice privilegiate cu judeţele din Transilvania, lucruri neacceptate la Bucureşti. “Ceea ce se întâmpla în planul activităţilor diplomatice între cele două ţări nu mai era diplomaţie, era o hărţuială în toată regula. Dacă ambasadorul român mergea la Ministerul lor de Externe să protesteze faţă de apariţiile în presă privind ideea de nedreptate ce li s-ar fi făcut la Trianon, diplomaţii maghiari susţineau că nu au ce face, că presa lor e liberă. Activitatea diplomatică aproape că se redusese la proteste şi de-o parte şi de alta, verbale sau în scris, referitoare la nerespectarea acordului bilateral şi drepturile omului. Şi mai grav, s-a ajuns la expulzarea reciprocă a diplomaţilor din cele două ţări, o premieră în relaţiile dintre două state membre ale Tratatului de la Varşovia”, susţine ofiţerul. “În presa maghiară apăreau tot felul de lucruri despre România, unele adevărate, altele exagerate, altele neadevărate. Ca să fim drepţi, ei speculau tot ce nu era în regulă în România. De pildă, la televiziunea maghiară apăreau imagini cum se vindeau în măcelării operele lui Ceauşescu sau imensele cozi la benzină. Unul dintre diplomaţii români de la Budapesta chiar a spus în glumă care era soluţia pentru ca ziariştii unguri să nu mai scrie defavorabil despre România. A spus: «Tovarăşi, să fie benzină, iar la alimentare să se găsească produse». Pentru acest haz de necaz, diplomatul era să-şi piardă postul”, mai spune colonelul Ioan Todericiu. Colonelul Ioan Todericiu afirmă că încă din anii ’85-’86 corpul diplomatic al României, deşi avertiza faţă de evenimentele care se prefigurau, a fost atenţionat să nu mai trimită la Bucureşti toate aceste informaţii, sub acuzaţia că diplomaţii români au căzut în plasa dezinformării. Ofiţerul menţionează condiţiile de lucru tot mai grele la ambasada României de la Budapesta şi care s-au acutizat în anul 1989. “Eram ameninţaţi la telefon de către persoane anonime despre oprirea surselor de apă şi a energiei electrice, cu incendierea, cu plasarea de bombe, se transmiteau insulte grosolane la adresa diplomaţilor români”, declară Ioan Todericiu. Conform fostului ataşat militar, la Budapesta au fost încercări de manifestaţii şi mitinguri de sprijin pentru minoritatea maghiară din România încă din anii ’86-’87. La aceste demonstraţii participau şi grupuri de refugiaţi români, care erau bine organizate din punct de vedere logistic. Purtau pe timpul demonstraţiilor, la care se adunau fără exagerare mii de oameni, pancarte mari şi aveau şi aparatură de amplificare a vocii. Grupurile respective purtau denumirea “Organizaţia România liberă”. Colonelul Ioan Todericiu afirmă că, dacă până în 1988 majoritatea refugiaţilor din România erau de etnie maghiară, în anul 1989 a început să crească numărul etnicilor români. Tocmai acest lucru a provocat o întâlnire la nivel înalt în august 1989, la Arad, între Nicolae Ceauşescu şi omologul maghiar Grósz Károly. În această întâlnire, partea maghiară şi-a manifestat dorinţa de a primi compensaţii din partea României pentru faptul că numărul mare de refugiaţi, estimat a fi mai mare de 20.000 de persoane, devenise o problemă socială pentru Ungaria. Fostul ataşat militar la Budapesta îşi aminteşte replica lui Nicolae Ceauşescu: “Avem tratate, să ni-i returnaţi, trimiteţi-i înapoi!”. În deceniul anilor ’80, Budapesta a primit înalte vizite de stat din partea RFG, a primului-ministru britanic, Margaret Thatcher, a preşedintelui francez FranÎois Mitterrand, şi a culminat cu vizita preşedintelui american, George Bush, din iulie 1989. Primirea acestuia era planificată să aibă loc pe platoul din faţa Parlamentului.
“Eram la acea vreme decanul de vârstă al ataşaţilor militari acreditaţi la Budapesta şi înaintea sosirii preşedintelui american partea maghiară m-a hărţuit tot timpul, din motive diverse, precum întârzierea unui ataşat militar etc. Pe o laterală a zonei de primire se afla un grup de români şi maghiari, mai degrabă maghiari, cu pancarte destul de mari şi steaguri ale Ungariei şi care se refereau la nedreptatea ce i s-a făcut Ungariei la Trianon şi speranţa că preşedintele Bush va întreprinde ceva pentru a se repara această nedreptate. Văzând grupul respectiv, am înţeles de ce oficialii maghiari voiau să-mi distragă atenţia”, spune colonelul Ioan Todericiu. “I-am spus atunci ambasadorului Traian Pop că nu putem participa la o activitate în care România era blamată. Mai întâi ne-am dus la cel care organiza protocolul de stat şi i-am spus că plecăm, pentru că nu participăm la o manifestaţie antiromânească. Răspunsul oficialului ungur a fost că în Ungaria este dreptul de a manifesta liber. După aceea, am contactat membrii Ambasadei SUA aflaţi pe platoul oficial şi i-am informat şi pe ei că plecăm şi care este motivul. Ajuns în faţa Parlamentului, preşedintele Bush nu a mai ţinut discursul care era programat şi a rupt textul său. Trebuie spus că, potrivit uzanţelor diplomatice, discursul este pregătit de ambele părţi. După ştiinţa mea, partea ungară a cerut introducerea în discurs a angajamentului SUA de a rezolva problemele cu vecinii legate de minorităţi. Sigur, preşedintele Bush a avut o motivaţie elegantă: nu a citit discursul din cauza vremii nefavorabile”, îşi aminteşte colonelul Ioan Todericiu. Fostul ataşat militar este astăzi convins că tot ceea ce s-a întâmplat în 1989 a fost posibil dintr-un interes al marilor puteri. “Situaţia din 1989 a avut ca izvor faptul că marile puteri au permis ţărilor din lagărul socialist să-şi aleagă sistemul şi s-au înţeles între ele să nu intervină în acest proces, ci doar să observe”, susţine colonelul Ioan Todericiu. “Diversiunea legată de evenimentele din România în favoarea unor ţări a fost bine pregătit. Am rezerve, dar o spun, Ungaria ar fi dorit un război civil în România şi ar fi dorit o confruntare între puterile statului, Armata şi forţele Ministerului de Interne. Acest război l-ar fi folosit pentru intervenţia în Transilvania, cu scopul declarat de a-şi proteja minoritatea. Fără îndoială că odată intrate pe teritoriul României aceste forţe era greu de prevăzut cum ar fi evoluat lucrurile. Războiul civil ar fi făcut posibilă încălcarea acordului dintre preşedinţii Bush şi Gorbaciov de neamestec. Or, intervenţia străinilor în România nu putea avea loc dacă acest război civil nu avea loc”, atrage atenţia colonelul Ioan Todericiu. Dincolo de simplele intenţii, fostul ataşat militar la Budapesta aduce aminte de faptul că Ungaria şi-a restructurat Armata în ’87, renunţând la organizarea greoaie, specifică Tratatului de la Varşovia, şi trecând la o structură mobilă, prin înfiinţarea de brigăzi modulare. Potrivit colonelului Ioan Todericiu, efortul militar al Ungariei a fost redirecţionat spre România, făcând chiar exerciţii de mobilizare cu noile structuri. Ungaria şi-a prezentat planurile în cadrul Tratatului de la Varşovia după ce restructurările începuseră. Colonelul Ioan Todericiu spune că după declanşarea evenimentelor din România, în decembrie 1989, Ungaria a trimis mesageri speciali în mai multe capitale importante ale lumii cu mesaje în care se vorbea despre pericolul în care se află minoritatea maghiară din România. În opinia fostului ataşat militar, toate aceste acţiuni ale Budapestei nu puteau să nu fie cel puţin cunoscute de către Uniunea Sovietică, importante forţe ale acesteia găsindu-se la acel moment pe teritoriul Ungariei. “Este momentul să menţionez faptul că toţi diplomaţii români aflaţi la posturi în majoritatea capitalelor europene au avertizat organele de decizie din România, cu doi – trei ani înainte de decembrie 1989, despre posibila restructurare a frontierelor europene. În mesajele lor se avertiza cu argumente despre pericolele care ameninţau ţara noastră şi ideea ca şi la noi să aibă loc o liberalizare şi o respectare a drepturilor omului pentru că schimbările pe plan european nu ne puteau ocoli. Numai că instituţiile abilitate pentru a lua decizii nu doreau libertăţi în ţara noastră, aşa cum erau preconizate şi cum erau deja în celelalte ţări socialiste”, declară fostul ataşat militar. “În perioada evenimentelor din decembrie 1989, Direcţia Informaţii Militare nu a informat ofiţerii aflaţi la post despre ce se întâmplă în România. Afirm fără să greşesc faptul că noi, ataşaţii militari, am fost abandonaţi în acele condiţii de mare cotitură din România, dar prin pregătirea pe care am avut-o, prin simţămintele noastre ne-am continuat activitatea de buni români pentru a depăşi momentul greu cu care se confrunta România”, mai adaugă colonelul Ioan Todericiu.
Un conflict care a mocnit de mai mult timp a izbucnit joi seara intre etnicii maghiari şi romi din localitatea harghiteană Sancrăieni, după ce cu o zi in urmă un maghiar a fost injunghiat de un rom, transmite corespondentul NewsIn. Aproximativ 400 de locuitori de etnie maghiară din comuna Sancrăieni s-a adunat pentru a-şi face dreptate, iar unul dintre ei a incendiat două grajduri şi o şură aparţinand romilor. Aproape 150 de mascaţi, jandarmi, politişti şi pompieri au fost mobilizaţi in zona ca să calmeze spiritele, formand un cordon intre cele două zone cu localnici de etnii diferite. Oamenii legii au rămas pe poziţii toată noaptea, pentru a preveni izbucnirea altor eventuale conflicte. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale şi abia după o oră au reuşit să stingă incendiul. In incendiu a ars o suprafaţă de circa 25 mp dintr-o anexă gospodărească, aproximativ 50 mp din cea de-a doua anexă, construcţii din lemn cu invelitoare din tablă, aproape trei tone de fan şi un cal. Romii au fugit din localitate, adăpostindu-se in pădurile din apropiere. Locuitorii comunei susţin că sunt terorizaţi de romi, care nu numai că le fură produsele agricole de pe camp, dar sunt şi extrem de agresivi. Primarul comunei, Szekely Erno, susţine că problema romilor este veche, iar faptul că acţiunile lor antisociale nu sunt pedepsite le dă senzaţia că se află deasupra legii. “Oamenii au suportat mult timp să fie furaţi de către o pătură socială care nu lucrează, care trăieşte pur şi simplu pe spinarea lor. Insă i-a infuriat agresivitatea dovedită de unul dintre membrii comunităţii rome, care a injunghiat miercuri un localnic. Victima se află acum in afara oricărui probleme, iar agresorul, Vancsa Gabor, a fost ridicat de către poliţişti. Cu toate acestea, nu a primit mandat de arestare de la procuratură, aşa că s-a intors acasă joi seara şi a trecut din nou la ameninţări”, a declarat, vineri, pentru NewsIn, Szekely Erno. “Vancsa Gabor este un om agresiv, care acum două luni a manat caii peste un autoturism marca Tico, care era parcat regulamentar, distrugand maşina. Nici atunci nu a fost luat la rost. Astfel, ei au senzaţia că sunt deasupra legii”, a mai spus primarul. Potrivit sursei citate, conflictul a izbucnit joi seara, după ce Vancsa, intors de la Miercurea Ciuc, a inceput să-i ameninţe din nou pe maghiari. “Faptul că l-au văzut din nou cum ameninţă, după ce s-a intors de la poliţie, i-a infuriat pe localnici. Aproximativ 400 de persoane au ieşit pe stradă, cu furci şi cose, gata să se năvălească peste ţigani. Cand am incercat să intervin, m-au huduit”, a mai adăugat primarul. Szekely Erno spune că locuitorii comunei au inceput o campanie de strangere de semnături, cu scopul de a atrage atenţia Prefecturii, Consiliului Judeţean şi asociaţiilor romilor că, dacă romii nu vor incerca să se integreze in comunitate şi nu işi vor schimba comportamentul, riscă să fie izgoniţi din comună. Vineri dimineaţă, cinci poliţişti şi cinci jandarmi erau la Sancrăieni, pentru a preveni reizbucnirea conflictului. In comuna Sancrăieni trăiesc 52 de familii de romi, in total 189 de persoane. Un alt conflict intre etnici maghiari şi romi a izbucnit, luna trecută, in comuna harghiteană Sanmartin. Peste 100 de localnici au ieşit in stradă, in seara zilei de 3 iunie, acuzand comunitatea de romi din localitate de furturi din gospodării şi din culturile agricole. Incidentele din comună au izbucnit după ce, dumincă, 31 mai, romii din localitate a bătut doi localnici, care-i surprinseseră că şi-au adus caii la păscut pe terenurile lor. In urma bătăii primite, cei doi localnici au fost duşi la spital. După acest conflict, una dintre casele romilor a fost incendiată. Comunitatea de romi din Sanmartin numără aproximativ 200 de persoane. Adulţii nu au locuri de muncă, iar majoritatea copiilor nu frecventează şcoala. Z.O
FOAIA ROMANEASCA – PROTEST FATA DE REDUCEREA DRASTICA A FONDURILOR PENTRU FUNCTIONAREA SINGURULUI SAPTAMANAL IN LIMBA ROMANA DIN UNGARIA
Argument
Am scris de nenumărate ori în paginile acestei reviste despre realităţile dure de care ne lovim zi de zi. Despre politica dezastruoasă a statului maghiar faţă de minorităţi, despre manifestările ultranaţionaliste pe care le vedem zi de zi crescând şi devenind din ce în ce mai periculoase. Despre viitorul incert al copiilor noştri, care se maghiarizează accelerat, tocmai prin grădiniţele şi şcolile care ar trebui să fie româneşti. Despre abuzurile la care asistăm neputincioşi zi de zi, din partea celor pe care statul ni i-a dat (printr-o lege mincinoasă) să ne reprezinte. Am scris şi despre neputinţele şi greşelile noastre. Şi despre ce am crezut noi că trebuie făcut ca să ne îndreptăm. Pentru toate acestea am fost răsplătiţi de către Voi, cititorii noştri, care v-aţi arătat nu odată interesul pentru munca noastră şi ne-aţi susţinut şi încurajat să o ducem mai departe. Dar toate acestea au supărat pe foarte mulţi. Unora le-au provocat nopţi nedormite. Altora au făcut să li se clatine scaunul călduţ de sub curul bătătorit de atâtea pupături. Şi ei au fost atenţi cu munca noastră. Ne-au citit, ne-au tradus în ungureşte (fie la Budapesta, fie la Bucureşti) şi din când în când ne-au atenţionat. Mai voalat la început, mai insistent după aceea, iar la sfârşit ne-au ameninţat de-a dreptul. Nu i-am luat în seamă pentru că ştiam că avem dreptatea şi adevărul de partea noastră. Şi vă aveam pe Voi, miile de cititori, în spate. Şi nu puteam să cedăm. N-am făcut-o şi iată că s-a ajuns la cea mai josnică şi mârşavă metodă: tăierea fondurilor sub motiv de criză şi pentru a susţine o altă publicaţie, care să prezinte Ungaria ca raiul de pe pământ. Asta cu toate că Ungaria s-a angajat textual printr-un acord bilateral româno-maghiar să susţină apariţia săptămânalului Foaia românească. Cu alte cuvinte, ca monedă de schimb am fost buni, dar dacă nu ne-am ţinut gura, s-a schimbat foaia. Oare ce a cerut Ungaria în schimbul angajamentului de a susţine revista săptămânală românească? Acum suntem finanţaţi de Fundaţia pentru Minorităţi doar cu jumătate din suma necesară. Adică, pentru apariţia a opt pagini. De aceea veţi găsi jumătate din spaţiul Foii gol, în semn de protest. În aceste spaţii, puteţi să vă exprimaţi opiniile şi să le expediaţi pe adresa redacţiei. Ele vor fi publicate mai apoi, în câteva numere speciale, care vor cuprinde doar părerile şi sugestiile Voastre. Redacţia
P.S.: Ca să nu se mai obosească nici ambasada Ungariei la Bucureşti, nici reprezentanţii AŢRU să ne traducă, cât şi pentru a fi siguri de o traducere conformă cu originalul, traducem noi rândurile de mai sus şi le publicăm în maghiară mai jos.
ROMÂNIA CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA PROCES VERBAL încheiat cu ocazia lucrărilor şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Covasna, din data de 05 iunie2009, ora 10,00. Tamás Sándor – Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna. Convocarea Consiliului Judeţean Covasna în şedinţă extraordinară pentru astăzi, 05 iunie 2009, ora 10,00 s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (2) şi (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Dispoziţiei Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna nr. 79/03 iunie 2009, consilierii judeţeni fiind invitaţi prin adresa nr. 244/S/03 iunie 2009. Proiectul ordinii de zi al şedinţei a fost adus la cunoştinţa publică în cotidienele locale „Observatorul de Covasna” şi „Háromszék”. Constat că sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru convocarea consiliului, şedinţa este legal constituită, fiind prezenţi, dl secretar? Varga Zoltán: Dl. Preşedinte sunt prezenţi 29 de consilieri judeţeni din cei 30 în funcţie. Lipseşte motivat domnul consilier Tóth-Birtan Csaba. Tamás Sándor: Mulţumesc. Drept urmare, declar deschise lucrările şedinţei Consiliului Judeţean Covasna. La lucrările şedinţei noastre, din partea Instituţiei Prefectului judeţului Covasna participă domnul subprefect Ursache Ion, pe care îl salutăm cu drag. La lucrările şedinţei de astăzi participă de drept secretarului judeţului, iar în calitate de invitaţi participă: – Dl. Marin Nicolae Gheorghe – director – Direcţia de administrare a Drumurilor Judeţene; – directorii executivi/ directorii executivi adjuncţi al direcţiilor şi şefii serviciilor/compartimentelor de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Covasna; – reprezentanţii mass-mediei; Solomon Ioan: Înainte de a intra în discuţii, din partea grupului de consilieri ai Alianţei Româneşti, am de făcut o declaraţie. Tamás Sándor: Mai sunt şi alte probleme de discutat propun să includem pe ordinea de zi punctul „Diverse” pentru discutarea acestor probleme. Solomon Ioan: Nu e o problemă pe care o putem discuta la punctul „Diverse”, e o problemă pe care trebuie să o discutăm anterior punctelor înscrise pe ordinea de zi. Nu-mi face nici o plăcere să vă spun cele pe care le voi spune, dar cele ce s-au întâmplat în ultimele zile şi mai ales cele pe care le- am aflat din presa de astăzi ne-au tulburat pe toţi. De aceea ne-am hotărât că e nevoie să spunem, aici, unii faţă de alţii, ceea ce ne nemulţumeşte, ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile şi ne-a jignit. Au fost realmente nişte acţiuni care au lezat demnitatea naţională a românilor din acest judeţ. Nu o să fac un inventar al problemelor de acest gen. Înţelegem că e campanie electorală şi se pun accente mai mari pe declaraţii şi pe manifestări politice dar de această dată, cred că s-a sărit calul şi s-au spus şi s-au făcut nişte lucruri care în zona noastră, ştim foarte bine că sunt sensibile. Aceste lucruri făcute cu intenţie înseamnă că acest lucru se gândeşte cu adevărat ceea ce nu numai că ne nelinişteşte dar este şi jignitor. O să trec la lucruri concrete: mă refer la ceea ce s-a întâmplat, ieri în faţa prefecturii şi ceea ce s-a spus. Nu o să mă refer la acţiunea cu pancarte şi nici la faptul că s-a legat cu lanţ de steagul naţional ferparlul, ci la faptul că domnul primar al municipiului, în prezenţa domnului preşedinte al Consiliului Judeţean, a afirmat public la adresa românilor: „aţi venit peste noi în Secuime”. Este o afirmaţie care reia nişte idei care au fost spuse la diferite nivele dar la acest nivel credem că este inacceptabil şi cred că necesită o analiză serioasă. De asemenea au fost manifestările de comemorare a Tratatului de la Trianon. În sine acţiunea comportă discuţii prin valenţele ei pentru că se contestă un tratat de pace internaţional prin care Ardealul a revenit României. Nu asta este problema pentru că nu este prima acţiune de acest gen, problema este ceea ce am citit în presa centrală de azi, că la Miercurea Ciuc s-a scandat în mod public „Ocupanţi, căraţi-vă.” Prin vocea unui lider al UDMR-ului respectiv prin vocea unui deputat din parlamentul României s-a cerut ca piaţa Mihai Viteazul să nu mai poartă acest nume pentru că Voievodul Mihai Viteazul este străin de noi, de aici din zonă şi nu are ce căuta aici. S-a propus un referendum pentru a fi înlocuită denumirea şi evident în perspectivă să fie înlăturat acest monument, foarte important, din acest oraş. Acest lucru denotă faptul că într-adevăr a fost de la început un proiect bine gândit şi orchestrat pentru că de atâta timp populaţia românească prin tot ce înseamnă organizaţii neguvernamentale a avut ca principală doleanţă renovarea şi modernizarea acestei pieţe care astăzi arată jalnic. Se pare că se doreşte şi se urmăreşte, să devină o ruină, ca să nu mai existe Piaţa Mihai Viteazul în Sf. Gheorghe. Tergiversarea reparării pieţii conduce la această idee. Acest lucru cred că este înţeles de fiecare, că nu poate constitui decât o jignire imensă şi o provocare la demnitatea românilor. Din păcate, poate sunt vorbe mari, dar aşa se simte şi aşa şi este. Fiecare aţi învăţat în şcoală istoria României şi ştiţi ce înseamnă Mihai Viteazul pentru români. Este unul dintre simbolurile sfinte ale acestui neam, prin ceea ce a însemnat el în istoria acestei ţări. Vă rugăm să aveţi în vedere acest lucru. Eu nu cred că puteţi spune că din partea noastră au existat manifestări reciproce in sensul ca să ne jignim în asemenea măsură şi să cerem îndepărtarea unor simboluri şi să ne atingem la modul acesta de simboluri ale istoriei dumneavoastră. Acest lucru nu le-am făcut şi nu-l vom face pentru că suntem conştienţi că ajungem într-o zonă atât de sensibilă încât s-ar putea să nu mai fie drum de întoarcere, la relaţii normale. Am spus aceste lucruri şi mă opresc, sunt lucruri reale pe care nu trebuie să le ascundem. A fost campanie electorală care nu scuză aceste exagerări mult peste limita normalului şi vă rog să reflectati cu răbdare. Nu am vrut să vă supăr dar fac apel la raţiunea dumneavoastră, la conducătorii judeţului dacă se termină campania electorală să revenim la normal şi să găsim modalităţi de reparare a acestor atingeri morale la adresa comunităţii româneşti şi să găsim o cale pentru a lăsa deoparte această manieră de lupta politică şi a găsi nişte subiecte comune care sunt aşteptate şi de români şi de maghiari, acela de a elimina subdezvoltarea, sărăcia şi a face viaţa mai bună pentru toţi şi un viitor mai bun pentru copii noştri. Am uitat să vă spun, că noi – grupul de consilieri ai Alianţei Româneşti, nu avem altă modalitate, suntem puţini şi întotdeauna ca să obţinem ceva avem nevoie de sprijinul şi bunăvoinţa dumneavoastră dar ca semnal pentru ceea ce am spus şi pentru faptul că ne simţim tulburaţi şi jigniţi, singura modalitate la îndemână, ca simbol, este aceea de a nu fi de acord cu hotărârile care sunt astăzi pe ordinea de zi. Mulţumesc. Tamás Sándor: Mulţumesc. Nu sunt de acord cu ultima frază. Nu sunt şi nu am fost de acord în timpul de un an de zile de când sunt în această poziţie, să transformăm problemele concrete de rezolvat în probleme politice, să venim cu chichiţe de probleme politice, declaraţii politice în defavoarea dezvoltării judeţului. Pe plan politic o să ne batem şi în continuare pentru că suntem din diferite formaţiuni politice, însă trebuie să fim mereu împreună când este vorba de dezvoltarea localităţilor şi a întregului judeţ. Nu sunt de acord ca să amestecăm declaraţiile politice, convingerile politice cu problemele concrete de rezolvat pentru acest judeţ. Nu este diferenţă între Întorsura Buzăului şi Tg. Secuiesc. Nici eu nici colegii mei nu am făcut diferenţiere de acest gen când era vorba de probleme de rezolvat. Nu pot fi de acord cu acest lucru ca dumneavoastră să aduceţi argumente politice de a respinge ab-ovo proiectele de hotărâri de pe ordinea de zi. Trebuie să dezbatem temele, trebuie să aducem argumente pro, contra dar nu să aducem chestiuni politice în defavoarea problemelor înscrise pe ordinea de zi. Sunt de acord ca să avem pe ordinea de zi un punct separat pentru dezbateri politice. Sunt de acord să dezbatem probleme sensibile, problemele de etnie, de comportament etc. însă nici dumneavoastră şi nici alţii nu pot spune că nu am fost corecţi în ceea ce înseamnă dezvoltarea regională a judeţului. Dacă tot aţi enunţat câteva lucruri, dacă am intrat în problemele politice, trebuie să răspund la problemele ridicate de dumneavoastră. În primul rând UDMR-ul are autorizaţie de construire pentru aceste pancarte pe 30 de zile, a plătit şi taxa de afişaj la Primăria municipiului Sf. Gheorghe de a pune în loc public aceste pancarte. Însă nu pot fi de acord ca peste noapte cineva din Instituţia Prefectului să le ia de acolo. Au luat deja 5 bucăţi de pancarte. Da, am legat cu lanţ şi nu am legat de steagul naţional ci am legat de steagul Uniunii Europene pentru că avemmai multă încredere în Uniunea Europeană decât în Bucureşti. Nu putem să trecem cu vederea de aceşti stâlpi pentru steaguri au fost puse de Instituţia Prefectului fără autorizaţie de construire. Dacă domnul prefect vrea să facă ordine şi vine cu tot felul de chichiţe şi recent a atacat toţi primarii, atunci prima dată să facă curat în ograda dânsului şi să obţină autorizaţie de construire pentru stâlpii din faţa Prefecturii. Nu ne am legat de acest lucru pentru că este vorba de steag, este vorba de steagul NATO şi este vorba de steagul Uniunii Europene. Nu ne legăm de aceste lucruri pentru că sunt lucruri sensibile, dar atunci să fim corecţi de la început şi să nu încerce domnul prefect să dea vina pe primari, în timp ce SCPC din Tg. Secuiesc a cultivat cartofi timp de 20 de ani, pe 900 ha de teren şi nu se ştie ce s-a întâmplat cu aceste producţii. Dacă e corect, să fie corect cu toată lumea nu numai cu anumite persoane. Propun pentru viitor, cum am propus şi la începutul discuţiei, să avem un punct separat pe ordinea de zi pentru dezbateri politice. Cu permisiunea dumneavoastră, nu pot să fiu de acord să transformăm şedinţele consiliului judeţean într-un forum politic, avem probleme destule de rezolvat şi nu trebuie să amestecăm problemele politice cu problemele concrete ale judeţului. În ceea ce priveşte „Ocupanţi, căraţi-vă”, eu am fost la Miercurea Ciuc dar nu am auzit această expresie. Nu cred că s-a scandat acest lucru în public. Poate unii au zis dar nu s-a auzit. Cu siguranţă în public nu s-a manifestat acest lucru. În legătură cu Piaţa Mihai Viteazul, este demersul unui coleg şi ar trebui să-l întrebăm pe dânsul. În ceea ce priveşte demnitatea românilor, eu am spus şi în alte locuri şi vă spun şi aici că eu sunt mândru căsunt secui şi ştiu că şi dumneavoastră sunteţi mândrii că sunteţi români. Este forte corect. Nu e nici o problemă. Putem să trăim în aceeaşi localitate, în aceeaşi ţară fără să ne jignim. Însă trebuie să avem în vedere că România nu este numai a românilor. Să vă fie foarte clar, că România este al tuturor cetăţenilor care trăiesc în această ţară. Este şi ţara noastră aşa cum nici Ţinutul Secuiesc nu este numai a secuilor. Ţinutul Secuiesc-Judeţul Covasna şi Judeţul Harghita, este a locuitorilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Eu cred că este o poziţie corectă. Sunt şi eu mândru şi dumneavoastră sunteţi mândrii. Nu putem să ajungem în situaţia să ne jignim unii pe alţii. Nu putem să ajungem în situaţia ca Ministerul Învăţământului să dea 20 miliarde de lei pentru infrastructura acestui judeţ pentru construcţiile şi investiţiile din învăţământ, iar suma să fie alocată numai pentru zona Întorsura Buzăului. Nu se poate aşa ceva. Nici până acum, când am avut noi putere politică să aducem bani în judeţ, nici o dată nu am făcut exclusivism. Nu putem să fim de acord. Permiteţi-ne, dacă sunt probleme de acest gen să avem şi noi un cuvânt de spus. Vă mulţumesc. Kulcsár-Terza József-György: Anul trecut, în luna octombrie, când domnul Tulit Attila a cerut cuvântul înaintea ordinii de zi toţi am fost de acord ca orice problemă ce nu aparţine de ordinea de zi să fie discutată la punctul Diverse. Dacă considerăm că egalitatea în drepturi există, atunci vă rog frumos să procedăm ca atare. Tamás Sándor: Aveţi dreptate. Asta am cerut şi eu de la domnul consilier Solomon Ioan. Kulcsár-Terza József-György: Aş dori să fac numai o referire la cele spuse domnul Solomon. Sper că toate lumea ştie, dar dacă cineva nu cunoaşte Tratatul de la Trianon se ştie foarte bine că nu este un tratat de pace ci este un dictat. Pentru oricine stau la dispoziţie după şedinţă ca să-i fac un scurt istoric despre Trianon. Tamás Sándor: Mulţumesc. Aveţi perfectă dreptate, privind declaraţiile politice. Într-adevăr aşa scrie şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, ca acestea se fac la sfârşitul şedinţei. Când domnul Solomon a cerut cuvântul nu ştiam că este vorba de o problemă care nu este legată de ordinea de zi. Solomon Ioan: Am argumentat motivele pentru care grupul nostru va avea aceea atitudine faţă de punctele de pe ordinea de zi. Am vrut să ştiţi dinainte de ce nu o să votăm proiectele de hotărâri. Tamás Sándor: Mulţumesc. Calinic Sabin: Cred că vă amintiţi cu toţii cei care sunt dintre noi consilieri la al 2-lea sau la al 3-lea mandat, tocmai eu am fost cel care, cu nişte ani în urmă am avut o propunere şi anume: ca noi aici să ne ocupăm de gospodărie şi de administraţie şi să nu visăm între zone neproductive. M-am bucurat în acest sens de înţelegerea tuturora. Treaba noastră aici este să facem cu toate puterile noastre, tot binele pe care-l putem să-l realizăm pentru locuitorii judeţului nostru. Aşa şi au decurs lucrurile. Nu vrem să schimbăm regula jocului. Ne aflăm într-o situaţie în care este necesar să dăm un uşor semnal de alarmă fără a deturna lucrurile de la firesc. Aceea jignire, a unei persoane care s-a adresat unei etnii şi la adresa unor cetăţeni, a necesitat să facem acest demers. Am convingerea fermă că este de datoria noastră, a tuturor, să avem o atitudine faţă de asemenea exprimări. Am fost informat despre acest lucru, nu am fost martor ocular, că s-a fost folosit expresia „că românii sunt invadatori”. Tamás Sándor: E cineva din sală? Calinic Sabin: Nu e din sală. Dacă ar fi din Australia şi s-ar pronunţa astfel la adresa unei etnii sau ai unor locuitori a acestui judeţ şi atunci m-aş simţi obligat să iau atitudine. Nu este o declaraţie politică ci este o încercare de a atrage atenţia, de a trage un semnal, pentru că trebuie să fim cu toţii atenţi şi să nu permitem, să nu tolerăm asemenea lucruri. Kulcsár-Terza József-György: Vă rog frumos să continuăm la punctul Diverse aceste discuţii. Tamás Sándor: Sistez discuţiile. Domnul Calinic, eu aş propune să nu amestecăm sentimentele politice cu problemele de pe ordinea de zi. Vă invit să luaţi parte la deciziile consiliului şi să votaţi pro sau contra, respectiv să vă abţineţi dar important este să participaţi la vot.
Stampila primariei din Miercurea Ciuc nu are Stema Romaniei Un cetatean din municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, a trimis joi o sesizare presedintelui Traian Basescu, in care reclama faptul ca stampila primariei din Miercurea Ciuc este redactata in limbile romana si maghiara si nu contine stema Romaniei, asa dupa cum prevede legea, transmite Agerpres.Reclamantul, Dan Tanasa, spune ca a solicitat Primariei din Miercurea Ciuc, in luna iunie, mai multe informatii, in baza Legii 544, si i-a atras atentia stampila aplicata pe adresa prin care a primit raspuns la solicitare. Aceasta este redactata in doua limbi, romana si maghiara, fara sa contina stema Romaniei, pe stema fiind prezenta doar ”o vaza cu trei flori”.In legatura cu aceasta situatie, cetateanul din Sfantu Gheorghe i-a solicitat presedintelui Romaniei un punct de vedere, precizand ca este inacceptabil ca documentele emise de autoritatile publice din Romania sa fie stampilate de o maniera ”revizionista”, iar primarul din Miercurea Ciuc ”sa-si bata joc” de Constitutia Romaniei.”Avand in vedere aceasta stare de fapt va solicit un punct de vedere fata de acest nou gest sfidator la adresa Constitutiei Romaniei a unui individ aflat vremelnic in fruntea unei autoritati publice locale din Romania. Consider ca este inacceptabil ca documente emise de autoritati publice locale din Romania sa fie stampilate de o maniera revizionista, de parca Primaria Miercurea Ciuc ar fi buticul domnului primar Raduly Robert iar dansul poate dispune dupa bunul plac ce si cum stampileaza pe documentele oficiale emise de institutie, in totala bataie de joc a Constitutiei Romaniei care reglementeaza limba oficiala pe teritoriul Romaniei”, acuza Tanasa in sesizarea trimisa Administratiei Prezidentiale.De asemenea, cetateanul din Sfantu Gheorghe precizeaza, in documentul mentionat, ca Guvernul Romaniei, prin reprezentantul sau in teritoriu, refuza sa ia vreo masura in acest sens.”Reiterez faptul ca o reactie a Domniei Voastre in acest caz fata de autoritatile statului care sunt obligate sa vegheze la respectarea legii ar fi una fireasca si care s-ar inscrie in linia principiilor nationale si constitutionale promovate de dumneavoastra in subiectul Covasna-Harghita”, se mai arata in finalul sesizarii.Alte doua sesizari similare au fost trimise Senatului si Camerei Deputatilor. In replica, purtatorul de cuvant al Primariei Miercurea Ciuc, viceprimarul Antal Attila, sustine ca pe documentele oficiale este folosita o stampila care contine stema Romaniei, dar nu a putut preciza pe ce documente este aplicata cealalta stampila in care stema tarii nu se mai regaseste.”Avem o stampila a primarului si a Consiliului Local cu stema Romaniei folosita pe actele oficiale inca de cand prefectul judetului Harghita era Mircea Dusa si ni s-a atras atentia in acest sens. Despre cealalta stampila nu stiu, intrebati secretarul primariei”, a declarat, Antal Attila, citat de Agerpres.Legea privind stema tarii si sigiliul statului stipuleaza, la articolul 4, ca ”Stema Romaniei va fi reprodusa pe sigiliile autoritatilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele si placile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda nationala si pe alte semne monetare emise de Romania, pe insemnele si pe unele accesorii ale uniformelor militare, in conditiile stabilite de Guvernul Romaniei”. ZIUA Online Detalii la https://www.tanasadan.blogspot.com/ PS: Dupa parerea mea, ca atare, toate actele stampilate cu cele “trei scaune” sunt… nule.
Două fundaţii maghiare din Cluj-Napoca, fundaţia Claudiopolis şi asociaţia Progress, au donat în 2007 şi 2008 peste 200.000 de lei către PNL şi PSD, cu toate că aceste asociaţii primesc regulat finanţări din partea bugetului local.
Astfel, potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial privind Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice, Partidul Naţional Liberal a primit donaţii atât din partea unor asociaţii maghiare din Cluj-Napoca, din partea a zeci de firme ale căror administratori sunt de etnie maghiară, dar şi din partea a mai multor politicieni UDMR.
Dintre acestea asociaţii se remarcă fundaţia Claudiopolis, a cărei preşedinte este Laszlo Attila, preşedintele UDMR Cluj şi viceprimarul municipiului. Această fundaţie a donat în anul 2007 peste 13.000 de lei către PNL, cu toate că între timp această fundaţie a solicitat şi a primit tot 13.000 de lei de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca pentru organizarea de evenimente culturale. Fundaţia Progress, al cărei fondator este fostul ministru UDMR Nagy Zsolt, a donat în acelaşi an 15.000 de lei către PNL.
Donaţii din partea asociaţiilor maghiare s-au făcut şi către PSD, însă sumele sunt mult mai mari. Claudiopolis a donat în anul 2008 150.000 de lei către social- democraţi, adică peste 35.000 de euro! Tot către Partidul Social Democrat s-au făcut donaţii din partea unor firme din Cluj-Napoca deţinute de cetăţeni de etnie maghiară: Sc Amera Group Srl l, SC Bendkoop Fasteness Impexp Srl , Sc Dennver Comimpex Srl, Sc Bartha Comimpex , Sc Fantastic Intermed Srl, Sc Tc Print Srl, Sc Technic Glass Srl, dar şi 27.000 de lei din partea aceleiaşi fundaţii udemeriste Progress.
Însă, în mod curios, donaţii către PNL au fost făcute nominal chiar de către politicieni de frunte ai UDMR. Astfel, Attila Verestoy a donat în repetate rânduri sume către liberali, cuantumul lor atingând 22.000 de lei, echivalentul a 5000 de euro. Donaţii au mai făcut şi Iuliu Winkler, Toro T. Tibor, Boros Janos, Csoma Botond, Laszlo Attila şi Mate Andras, toţi politicieni ai UDMR din Cluj-Napoca.
Social-democraţii clujeni nu s-au sfiit însă să facă donaţii chiar Partidului Naţional Liberal. PSD-iştii Ioan Rus, Puşcaş Vasile şi Soporan Vasile au făcut în anul 2007 donaţii de 20.000 de lei către PNL.
Aceste donaţii au fost făcute în timpul guvernării PNL-UDMR, cel mai probabil liberalii fiind “ajutaţi” financiar de către colegii lor maghiari de alianţă şi cu toate că reprezentanţii PSD au declarat în repetate rânduri că nu susţin această alianţă, după cum erau acuzaţi de către conducerea PDL, transferul acestor sume de bani în vistieriile partidelor dovedesc contrariul.
Fundaţia Progress din Cluj-Napoca este încă cercetată de către DNA, fiind suspectată că transferă importante sume de bani către unele partide politice din România, bani a căror provenienţă este neclară. Dar cel mai frapant amănunt este donaţia uriaşă de 150.000 de lei făcută către PSD de către fundaţia Claudiopolis a viceprimarului Laszlo Attila, mai ales în condiţiile în care această asociaţie primeşte finanţări din bugetul local al municipiului Cluj-Napoca.
Fundaţiile UDMR-iste au primit şi în acest an bani de la Consiliul Judeţean
Ca în fiecare an, bani din bugetul public au fost direcţionaţi către fundaţiile şi asociaţiile maghiare, majoritatea înfiinţate şi conduse de membri ai UDMR.
Astfel, în şedinţa speciala din aprilie a Consiliului Judeţean, cea mai mare partea a fondurilor alocate activităţilor culturale şi pentru tineret au fost înghiţite de fundaţiile maghiare. Printre ele se află omniprezentele “Claudiopolis” şi “Gaşpar Heltai” , două fundaţii maghiare care sunt subvenţionate anual şi de la bugetul municipal.
NapocaNews a prezentat în repetate rânduri incompatibilitatea între statulul preşedintelui UDMR Cluj Laszlo Attila, care este şi viceprimar şi preşedinte fondator al fundaţiei Claudiopolis, alături de un alt consilier local, udemeristul Molnos Janos. Această fundaţie a primit numai anul trecut peste 13.000 de lei pentru organizarea unor evenimente culturale, destinate exclusiv vorbitorilor de limba maghiară.
O altă fundaţie maghiară care a primt 3000 de lei de la bugetul judeţului Cluj este “Gaspar Heltai”, care a găzduit o serie de evenimente cu caracter iredentist la sediul de pe strada Clinicilor 18. Fundaţia Bibliotecară “Gaspar Heltai” a primit anul trecut 20.000 de lei de la Primăria Cluj-Napoca pentru organizarea unui festival folcloric.
La începutul acestui an, Direcţia Naţională Anticorupţie a verificat activitatea a patru fundaţii maghiare din Cluj-Napoca: Fundaţia Communitas, Fundaţia Progress, Fundaţia pentru Şcoală şi Fundaţia „Elemer Jakabffy”. În urma verificării s-a ajuns la concluzia că aceste fundaţii au folosit “fără discernamânt” banii publici primiţi de la Guvernul României. Aceste fundaţii erau, de asemenea, înfiinţate şi conduse de către politicieni UDMR, printre care Marko Bela şi Nagy Zsolt.
Traian Basescu iar este ultimul din tara care afla ca viitorul nu-i al lui. E al lui Kelemen Hunor, viitorul presedinte al Republicii Autonome Fosta Romana (RAFR) cu capitala la Kolosvar. Apoi, normal, pentru ca e democratie, il vrem pe Versetoy Attila la SRI si pe Peter Eckstein Kovascs, sef la SIE. “Aceasta nu este o aventura personala, ci cauza UDMR, a intregii maghiarimi din Romania”, spune Hunor, viitorul presedinte al RAFR. “Vom spune in campania aceasta ca Romania trebuie sa se schimbe si ca Romania se va schimba”, continua el, amintind apoi cererile UDMR, “de veacuri”: autonomie, autonomie si iar autonomie, vorba lui Lenin. Constitutia se incalca, pe banda, in toate actele formatiunii parapolitice maghiare. “Vom spune ca avem nevoie de autonomie, fiindca in problemele noastre numai noi putem decide, noi stim de ce are nevoie comunitatea noastra”, mai zice Hunor, de la care nu avem decat a invata. De ce sa nu ne facem si noi, oare, o autonomie a romanilor de pretutindeni? Un “Tinut Romanesc”. Macar asa nu ar mai avea cine sa ne oblige sa ne punem cipuri. Gogorita ungurilor nu ar trebui sa ne intereseze prea mult, daca ei, desi cetateni romani, nu ar face atata caz, peste tot prin lume, despre “discriminarea” si chiar “purificarea etnica”, la care sunt supusi in Romania. Hunor ne mai spune, ca si cum ar exista deja un “stat” maghiar in Romania, ca maghiarimea asteapta acelasi respect fata de propriile ei valori si simboluri, dupa cum si “secuii” respecta statul roman si simbolurile sale. Ca nu este asa o demonstreaza un “contribuabil tupeist”, cetateanul Dan Tanasa, care atrage atentia atat Parchetului cat si prefectului Capitalei si presedintelui Traian Basescu, ca nici un sediu al UDMR din Bucuresti nu are arborat drapelul Romaniei, conform legilor tarii in care traiesc si membrii formatiunii etnice maghiare. Si pentru ca maghiarii se plang de subnutrire financiara in tara noastra, in timp ce insfaca halci intregi din bugetul public pentru toate zecile lor de fundatii-paravan, haideti sa va aratam, comparativ, ce primesc romanii din Ungaria. Singurului saptamanal al romanilor, “Foaia romaneasca“, i s-a taiat anul acesta 50% din suma de finantare. Cealalta jumatate a fost acordata gazetei de perete a “Autoguvernarii pe tara”, un organ cvasi-unguresc, “Cronica”, ce rezoneaza ciudat cu o publicatie de la noi, “Kronika”, a grofilor UDMR. Degeaba a lansat redactorul-sef al Foii, Eva Iova, un disperat semnal de alarma si o petitie online. Nimic nu s-a schimbat. Romanii mai striga la Tisa doar cu o jumatate de gura. Si cu un picior in groapa. Eva Iova sintetizeaza astfel mesajul Budapestei catre romani: “Bagati-va pumnul in gura si inghititi tot!”. In vremea asta, la Bucuresti, in ciuda crizei, sume fantastice se deruleaza in lumea culturala “romaneasca”. Ministrul Culturii, Teodor Paleologu – il stiti: acela care a facut “cretin si mincinos” un jurnalist – isi plateste o cohorta sa mearga dupa el la propriile conferinte despre… “Republica si Laicitate”; Radu Calin Cristea, aflat, inca, la Muzeul Literaturii Romane acorda, din banii nostri, 105.000 euro (ati citit bine!) pentru o conferinta de trei zile despre… “Turism si literatura”; iar la Institutul Cultural Roman e sponsorizata, printre altele, traducerea in poloneza a volumului “The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu’s Romania”, de… Gail Kligman. Sa moara “Foaia Romaneasca”! Victor RONCEA / Vezi ZIUA
Autoritatile maghiare locale, criticate de Basescu: “Sub Tricolor au murit zeci de mii de romani pentru eliberarea Ungariei”
Presedintele Traian Basescu a criticat autoritatile maghiare locale care au preferat sa boicoteze manifestarile legate de sarbatorile nationale ale Romaniei. Luand act de absenta primarului de Miercurea Ciuc, Raduly Robert si altor notabilitati locale de la manifestarile dedicate Zilei Drapelului, seful de stat a apreciat ca politicienii maghiari gresesc atunci cand nu respecta sarbatorile nationale. Basescu a subliniat ca el va incerca, din respect, sa fie prezent la toate sarbatorile Ungariei celebrate de comunitatea maghiara, potrivit Antena3.
“Am un mesaj pentru politicienii maghiari, care au facut doua lucruri urate inainte de venirea mea aici – au incercat sa convinga ca este o demonstratie de forta, si este o sarbatoare in care Armata Romana nu a venit cu brigada, tancuri si rachete, ci pur si simplu a iesit in piata publica si si-a aratat apropierea fata de societatea civila. In al doilea rand, este o sarbatoare nationala in care romanii isi saluta drapelul, pe care il poarta cu cele trei culori din 26 iunie 1848 si l-au purtat si atunci cand, tot sub Tricolor, au fost si zeci de mii de romani care au murit pe teritoriul Ungariei pentru eliberarea acestei tari, inclusiv pentru eliberarea Budapestei”, a afirmat Basescu.
Presedintele a sustinut ca politicienii maghiari gresesc comportandu-se astfel. “Cred ca politicienii maghiari gresesc si le-o spun in mod deschis, prin presa, pentru ca nu am avut ocazia sa le-o spun la ceremonie. Ei trebuie sa stie insa ca, de cate ori vor fi zile nationale ale Ungariei pe care ei le sarbatoresc, eu voi incerca sa fiu aici, din respect pentru ceea ce ei respecta”, a spus seful statului. Singurul reprezentant al autoritatilor de etnie maghiara la manifestarile de la Miercurea Ciuc a fost presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, iar CJ Harghita a fost reprezentat doar de vicepresedintele Sofalvi Laszlo. Primaria Miercurea Ciuc nu a fost reprezentata la evenimente, secretara, delegata la acest eveniment, anuntand, in ultimul moment, ca nu poate veni. Z.O.
July 16th, 2009 
VR 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
