Dl. Tudor Ionescu, avocat în baroul Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Noua Dreaptă, a acordat un interviu publicaţiei NapocaNews. Dl. Ionescu şi-a anunţat participarea la Marşul Memorial Avram Iancu organizat de filiala clujeană a organizaţiei, dumincă 15 martie.
NapocaNews: Ce urmariti cu actiunea de la Cluj din 15 martie?
Tudor Ionescu: Am ales Clujul ca loc al manifestarii noastre din cel putin 3 motive: in primul rand, pentru a aniversa implinirea a 160 de ani de la victoria revolutiei romane din Transilvania. Daca maghiarii au aniversat anul trecut 160 de ani de la declansarea revolutiei de la 1848, si au avut motive s-o faca intrucat unul din obiectivele revolutiei maghiare de la 1848 a fost proclamarea unilaterala a unirii Transilvaniei cu Ungaria, ei bine, anul acesta, in 2009, noi romanii avem toate motivele de sarbatoare, caci in 1849, in urma cu 160 de ani, revolutia maghiara a fost infranta iar cea romaneasca a triumfat! Un alt motiv pentru care am ales Clujul ca loc al manifestarii noastre, este faptul ca Avram Iancu si-a petrecut o mare parte din viata in acest stravechi oras romanesc. Aici a urmat Avram Iancu liceul si tot aici a urmat Facultatea de Drept. In fine, tot la Cluj se afla in acea perioada si sediul Dietei Transilvaniei, dominata de maghiari, care a votat in 1848 unirea unilaterala a Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a impulsionat lupta lui Avram Iancu, comandantul şi strategul revoluţiei romane din Transilvania.
N.N.: Este ND o organizatie cu activitati in principal comemorative sau aveti si aspiratii politice?
T.I.: Paleta actiunilor Noii Drepte este foarte variata, nelimitandu-se la actiuni comemorative. Insa implinirea a 160 de ani de la victoria revolutiei romane din Transilvania nu putea trece necomemorata de o miscare nationalista. In plus, cultul lui Avram Iancu trebuie sa mearga inainte, mai ales in arealul Transilvaniei unde de sute de ani se duce un razboi surd al simbolurilor intre majoritari si minoritari. In ce priveste aspiratiile noastre politice, pentru noi, nationalistii de la Noua Dreapta, criteriile si motivatiile implicarii noastre sunt foarte diferite de cele ale “omului partidelor”: noi nu privim Noua Dreapta ca pe o intreprindere cu scopuri electorale ci ca pe un centru de formare militanta permanenta. Noi nu luptam pentru avantaje materiale ci pentru o idee, noi nu luptam pentru un partid ci pentru pamantul si traditiile noastre. Viitorul Noii Drepte este deci independent de al oricarui partid politic. Respingand jocurile politicianiste, ne-am autosituat in afara sferei lor nefaste de influenta, a luptelor triviale si lipsite de maretie.
N.N.: Ce parere aveti de faptul ca primaria Cluj-Napoca nu a autorizat marsul pe pietonala bld. Eroilor?
T.I.: O astfel de manifestare cu caracter comemorativ nu necesita nicio autorizatie din partea nici unei autoritati. Prevederile Legii nr. 60/1991, sunt clare in acest sens: “Nu trebuie declarate, in prealabil, adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfăşoară în incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.” Asadar nu am solicitat nicio autorizatie iar faptul ca am anuntat Primaria de manifestarea pe care o vom organiza a fost un gest de pura curtoazie din partea noastra.
N.N.: Credeti ca maghiarii isi vor declara autonomia sau vor face un referendum pe aceasta tema pe 15 martie?
T.I.: Maghiarii, sau mai bine zis un anumit segment al acestei etnii, au libertatea sa incalce legea dupa cum institutiile abilitate ale statului roman sunt datoare sa o aplice.
N.N.: Ce actiuni ar face ND in cazul in care Tinutul Secuiesc si-ar declara unilateral autonomia/ independenta?
T.I.: Asa-zisul “tinut secuiesc” nu exista; el se afla doar in imaginatia unor lideri ai maghiarilor specializati in provocari anti-romanesti. Potrivit Legii nr. 2 din 16 februarie 1968, impartirea teritorial administrativa a Romaniei este in judete. Putem deci vorbi cel mult de autonomia unor judete, nu a unui tinut imaginar, unde, potrivit recensamantului din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat secui! Insa nici autonomia unor judete nu ar fi posibilila potrivit articolului 1 Constitutie, care este Legea fundamentala a Romaniei. In ceea ce priveste organizatia noastra, incă de la întemeiere Noua Dreaptă a acţionat pentru ameliorarea situaţiei românilor din judeţele Harghita şi Covasna, confruntaţi cu excluziunea socială şi o acută presiune asimilaţionistă. Actiunile sunt desfasurate de catre un departament specializat pentru romanii din Harghita si Covasna, in stransa coleborare cu organizatiile romanilor din cele doua judete.
N.N.: Ce varsta si ocupatie aveti si cum apreciati evolutia dvs. si a organizatiei de la fondare si pana acum?
T.I.: Am 31 de ani si sunt avocat, membru al Baroului Bucuresti. Am fondat Noua Dreapta in 1999 si iata ca au trecut aproape zeci ani de atunci, perioada de zbucium si cautari, sacrificii si multumiri sufletesti. In tot acest timp am reprezentat tinta favorita a mass-mediei tradatoare, a dusmanilor romanismului si a falsilor nationalisti. Am luat decizia fondarii Noii Drepte, impreuna cu alti studenti nationalisti, intrucat multi tineri doreau sa ia atitudine dar nu stiau cum; doreau sa activeze dar nu stiau in ce structura. Noua Dreapta a reusit sa-i reuneasca pe acesti tineri atasati valorilor nationale, devenind deopotriva un front de lupta si un mediu formativ. Preocupata de innoirea nationalismului romanesc, de adaptarea acestuia la realitatile contemporane, Noua Dreapta a dus in acelasi timp o munca permanenta de trezire a constiintelor si de avertizare asupra pericolelor care ameninta neamul romanesc, intre care pericolul separatismului maghiar nu poate fi ignorat. Napoca News
EMI SE INARMEAZA DE FRICA NOII DREPTE !
Surse apropiate organizaţiei Tinerilor Maghiari din Ardeal (EMI) au dezvăluit pentru NapocaNews faptul că membrii acestei organizaţii au început să procure arme albe pentru a se apăra de membrii Noii Drepte. Duminică 15 martie vor avea loc la Cluj-Napoca mai multe manifestări dedicate “Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni”, dar şi evenimente dedicate revoluţionarului paşoptist Avram Iancu, printre care şi un marş memorial organizat de către organizaţia patriotică Noua Dreaptă. Anul trecut, un membru minor al EMI, Leszai Lehel, a fost agresat şi deposedat de steagul Ungariei, înaintea mitingului similar al Noii Drepte, ce a avut loc în piaţa Mihai Viteazu. Cu toate că de această agresiune au fost acuzaţi membrii ai Noiii Drepte, poliţia a comunicat presei că cei trei agresori nu erau membri ai organizaţiei. În acest an, membrii EMI au început să se doteze cu spray-uri paralizante şi alte arme albe, pentru a se apăra de alte eventuale agresiuni, ne-a comunicat sursa noastră. Contactat telefonic, preşedintele Noii Drepte Cluj-Napoca, dl. Alex Sântu, a declarat pentru NapocaNews că dacă acest lucru este adevărat, membrii EMI dau dovadă de o atitudine puerilă şi oarecum de neînţeles: “Acţiunea de duminică este dedicată marelui revoluţionar Avram Iancu şi nu are legătură cu maghiarii. Marşul nostru are caracter comemorativ, chiar religios aş spune. Nu ştiu ce vor să facă cu spray-urile paralizante şi cu boxurile pe care am auzit că şi le-ar fi procurat. Eu le transmit în mod oficial că nu au de ce să le fie frică, pentru că nu este intenţia Noii Drepte de a transforma ziua de 15 martie 2009 într-un alt Târgu- Mureş …”.
Noii Drepte i se restrange aria de manifestare de pe 15 martie. ND Cluj nu ia in considerare decizia
Asociaţia Noua Dreaptă ia act cu stupoare de faptul că Primăria Cluj-Napoca nu a „aprobat” marşul memorial dedicat revoluţionarului paşoptist Avram Iancu, pe traseul Monumentul Memorandiştilor – bld. Eroilor – Pţa. Avram Iancu, restrângând acţiunea doar în perimetrul pieţei Avram Iancu.
În consecinţă, Noua Dreaptă doreşte să facă câteva precizări:
1. O acţiune cu caracter comemorativ-religios nu are nevoie de aprobarea autorităţilor publice, drept urmare putem spune că în acest caz Primăria Cluj- Napoca şi-a depăşit atribuţiile, dovedind că nu cunoaşte legea 60 din 1991, republicată în 2004, articolul 3: „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările […] religioase, comemorative […]”. Noua Dreaptă va desfăşura acţiunea din 15 martie respectând legea şi nu va lua în considerare refuzul ilegal al Primăriei.
2. Marşul Memorial se va desfăşura doar pe suprafaţa pietonală a bulevardului Eroilor, deci neafectând traficul rutier. Traseul este unul relativ scurt, dar este unul simbolic, între Monumentul Memorandiştilor şi statuia lui Avram Iancu, între momentele istorice 1884 şi 1848. Motive obiective pentru interzicerea acestui marş nu sunt; în schimb, refuzul Primăriei poate fi interpretat ca o atitudine sfidătoare faţă de manifestările patriotice româneşti, fiind preferate manifestările patriotice maghiare.
3. Noua Dreaptă doreşte să chestioneze calitatea de „buni români” pe care o au reprezentanţii autorităţilor locale din Cluj- Napoca. Faptul că Primăria a decis să restrângă în mod ilegal o manifestare dedicată marelui erou naţional Avram Iancu nu face decât să arate adevărata faţă a aleşilor locali, pentru care istoria şi personalităţile care au şlefuit destinul românilor transilvăneni nu mai înseamnă nimic. Mai mult, se pune în opoziţie manifestarea dedicată lui Avram Iancu cu evenimentele cu ocazia „Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni”, care din punct de vedere istoric reprezintă o revoluţie în care au fost ucişi peste 40.000 de români de către trupele maghiare conduse de Lajos Kosuth.
Am ajuns în anul 2009 ca o manifestare paşnică cu caracter religios dedicată simbolului românilor ardeleni să fie hărţuită de autorităţile locale pentru a nu deranja minoritatea maghiară? Sau mai rău, pentru a servi intereselor oamenilor de afaceri locali de etnie maghiară a căror activitate poate fi numită doar o parazitare a fondurilor publice?
Domnilor, nimeni din România, niciun primar, niciun prefect, niciun preşedinte de consiliu judeţean nu va putea să împiedice desfăşurarea unei manifestări dedicate lui Avram Iancu în Cluj- Napoca. Să vă fie ruşine că vă numiţi „români” şi mai ales că necinstiţi personalitatea datorită căreia astăzi nu mai sunteţi consideraţi „naţiune tolerată” şi puteţi vorbi româneşte liber!
În concluzie, Marşul Memorial Avram Iancu va avea loc de la ora 12:30 cu pornire de la Monumentul Memorandiştilor, de pe bulevardul Eroilor, respectând întru totul legile statului român.
Clujeni, sunteţi aşteptaţi la marş!
Biroul de presă al Noii Drepte, filiala Cluj-Napoca [email protected]
Ambasadorul Ungariei in Romania a fost chemat la MAE sa dea explicatii pe marginea vizitei presedintelui ungar Laszlo Solyom. Conform unor surse oficiale, ambasada Ungariei a transmis MAE ca presedintele ungar urma sa participe pe 15 martie la “serbarile organizate de auto-guvernarea judetului Harghita si a celei din Cozmei”.
Ministerul roman de Externe si-a exprimat, printr-o nota verbala, ingrijorarea sa fata de vizita presedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, in Transilvania, vizita prevazuta pentru data de 15 martie, a informat vineri agentia de presa MTI, care citeaza “surse diplomatice”, transmite RADOR si NewsIn. Potrivit unor informatii, ambasadorului Ungariei la Bucuresti Fuzes Oszkar (foto dreapta) i s-a adus la cunostinta ca autoritatile romane sunt ingrijorate ca preconizata vizita a presedintelui Laszlo Solyom “va reprezenta un semnal care nu corespunde relatiilor de parteneriat strategic dintre cele doua tari”. Ambasadorul Ungariei a raspuns ca tocmai opozitia manifestata de autoritatile romane fata de respectiva vizita reprezinta un semnal contrar parteneriatului strategic existent intre cele doua state. La randul sau, Ministerul ungar de Externe l-a convocat pe ambasadorul Romaniei la Budapesta pentru a afla care sunt motivele respectivei note verbale. Surse oficiale au declarat joi pentru NewsIn ca autoritatile romane i-au transmis presedintelui Ungariei, Solyom Laszlo, ca vizita sa nu ar fi oportuna in aceasta perioada, luand in calcul intentia acestuia de a sustine ideea autonomiei teritoriale, folosindu-se de pretextul manifestarilor din 15 martie. Potrivit acelorasi surse, autoritatile romane vor sa dea dovada de “responsabilitate si intelepciune” pentru a nu lasa ca “atitudinea presedintelui Solyom sa afecteze bunele relatii dintre cele doua state”. Sursele citate au mai declarat ca, “mai ales intr-un moment in care criza economica se agraveaza”, romanii si maghiarii “au nevoie sa fie uniti, nu dezbinati”. Intrebat, joi, care este opinia sa in legatura cu acuzatia potrivit careia autoritati abilitate ale statului roman l-ar fi sfatuit pe presedintele Ungariei sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, presedintele Traian Basescu a spus ca “este problema autoritatilor romane” si nu a facut alte comentarii. Potrivit MTI, presedintele Ungariei a decis sa efectueze vizita in Transilvania cunoscand toate aceste aspecte.
Presa maghiara: Presedintele Ungariei va merge in Romania cu masina
Presedintele Ungariei Laszlo Solyom vrea sa vina in Romania cu orice pret. Dupa ce autoritatile romane au fost acuzate de partea ungara ca i-ar fi retras permisiunea de a ateriza, duminica, la Targu-Mures, site-ul Presedentiei ungare anunta ca, Laszlo Soloyom va ajunge totusi in Romania, sambata, cu masina. Desi i s-ar fi transmis semnale pe toate canalele diplomatice ca vizita sa in Romania nu este binevenita, conform unor surse oficiale, citate de NewsIn, mai lipseste sa aflam ca Laszlo Solyom vine pe jos. Vineri dupa-amiaza presa din Ungaria jubila, anuntand, ca presedintele maghiar vine totusi in Romania, nu duminica ci sambata, nu cu avionul ci cu masina, pentru ca autoritatile din Romania sa nu ii mai gaseasca nod in papura. Astfel portalul de stiri www.index.hu a anuntat, vineri, intr-un articol cu titlul “Solyom nu poate ateriza in Romania”, ca presedintele Ungariei va ajunge sambata cu masina in tara noastra si va pleca, in aceeasi zi, in cursul serii, urmand sa sarbatoreasca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni in Ungaria. “Potrivit programului modificat seful statului va inaugura un monument ridicat in memoria celor cazuti in timpul Revolutiei din 1848-1849, dupa care va sustine un discurs festiv. Seful statului va calatori inapoi inca in ziua respectiva, urmand ca duminica sa participe la ceremoniile oficiale din Ungaria”, se arata in articolul de pe www.index.hu., transmite NewsIn. Informatia a fost confirmata, vineri, si de presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, care a declarat, pentru corespodnentul NewsIn, ca Solyom Laszlo va fi prezent sambata, la ora 16.00, langa localitatea Cozmeni, unde va dezveli un monument comemorativ si va tine un discurs, dupa care va pleca inapoi in Ungaria, cu masina. Asadar, doar programul de 15 martie de la Cozmeni se modifica de duminica pe sambata, pentru a se pune de acord cu participarea lui Solyom Laszlo. Si site-ul unuia dintre cele mai importante ziare din Ungaria, Nepszabadsag, titreaza in editia online pe prima pagina “Solyom Laszlo nu are voie in Romania pe 15 martie”, iar site-ul televiziunii ungare de stat Magyar Televisio, www.hirado.hu, scrie, tot ca material de deschidere, “S-a rasturnat programul lui Solyom!”. Ambele articole mentioneaza atat comunicatul Institutiei Prezidentiale Ungare care sustine ca presedintelui i-a fost interzisa aterizarea duminica pe aeroportul din Targu Mures, iar articolul din Nepszabadsag face referire si la o stire pe surse aparuta pe agentiile de presa din Romania joi seara, in care surse din randul autoritatilor romanesti sustin ca vizita lui Solyom ar fi inoportuna. ZIUA ONLINE Vezi si Curentul – Ambasada Ungară atacă la baionetă ziarul “Curentul” Atacul Ambasadei Ungariei asupra ziarului Curentul – in ancheta MAE
Institutia Prezidentiala a Ungariei a publicat, vineri, pe site-ul propriu, un comunicat in care afirma ca vizita presedintelui Solyom Laszlo in Romania a fost devansata pentru ziua de sambata, pentru ca autoritatile aeronautice romane i-au retras permisiunea de aterizare duminica la Targu Mures. Totusi, directorul aeroportului din Targu Mures, Stefan Runcan, a declarat ca autorizatia de aterizare este inca valabila. Seful statului ungar trebuia sa ajunga la Targu Mures duminica dupa-amiaza, de acolo urmand sa participe la festivitati dedicate Revolutiei din 1848, in judetul Harghita, transmite NewsIn. “Vizita presedintelui Solyom Laszlo, programata pentru dupa-amiaza zilei de duminica, in Romania, in Secuime, a fost devansata pentru dupa-masa zilei de sambata. Schimbarea datei a fost necesara pentru ca autoritatile aeronautice au retras permisiunea de aterizare la Targu Mures”, se arata in comunicatul de presa de pe site-ul oficial al Institutiei Prezidentiale Ungare. Comunicatul mai sustine ca toate vizitele oficiale si private ale lui Solyom in statetele vecine au luat in considerare “parteneriatul stabilit si prin intelegeri euroatlantice si au avut drept scop intarirea colaborarii, respectiv sprijinirea comunitatii maghiare minoritare, reprezentarea intereselor ei”. Documentul citat mai precizeaza ca un castig al relatiilor bilaterale este faptul ca fiecare tara respecta cultura si istoria celeilalte prin sarbatori demne. Atat Romania cat si Ungaria considera ca un principiu de baza preocuparea fata de conationali din cealalta tara, mai sustine documentul, fapt dovedit si prin vizita recenta a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Ungaria. “In acest spirit a pregatit Institutia Prezidentiala si Ministerul de Externe vizita presedintelui Solyom Laszlo programata pe duminica. Seful statului, in consens cu Guvernul Ungariei, considera ca vizitele reciproce ale conducatorilor tarilor vecine contribuie la intarirea incredereii si daramarea prejudecatilor, motiv pentru care el doreste sa continue aceste practici”, se arata la finalul comunicatului de presa. Directorul Aeroportului din Targu Mures: Autorizatia de aterizare a lui Solyom Laszlo este valabila Directorul aeroportului “Transilvania” din Targu Mures, Stefan Runcan, a declarat vineri ca avionul militar cu care soseste presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, la Targu Mures are aviz de survol si aterizare pentru duminica, in jurul orei 17.00, transmite NewsIn. “Noua nu ni s-a comunicat ca ar fi anulat zborul. Ni s-a cerut permisiunea si am acceptat. Oricum, comunicarile se fac direct la MApN, fiind vorba despre un avion miliar. La aceasta ora nu sunt modificari”, a declarat Runcan. Ambasada Ungariei la Bucuresti a informat MAE ca presedintele Solyom vine in judetul Harghita Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a fost informat, marti, de Ambasada Ungariei la Bucuresti ca presedintele Laszlo Solyom va participa la 15 martie la festivitatile organizate la Cozmeni, in judetul Harghita, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, au declarat surse diplomatice, relateaza NewsIn. Ambasada Ungariei la Bucuresti a transmis catre MAE, la 10 martie, o nota de informare in care se arata ca presedintele Republicii Ungare, Solyom Laszlo, va participa la 15 aprilie “la serbarile organizate de autoguvernarea judetului Harghita si a celei din Cozmeni”, au declarat sursele citate. Presedintele Ungariei intentioneaza sa sustina autonomia teritoriala a maghiarilor din Romania Autoritatile romane i-au transmis presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, ca vizita sa nu ar fi oportuna in aceasta perioada, luand in calcul intentia acestuia de a sustine ideea autonomiei teritoriale, folosindu-se de pretextul manifestarilor din 15 martie, au declarat surse oficiale. Potrivit acelorasi surse, autoritatile romane vor sa dea dovada de “responsabilitate si intelepciune” pentru a nu lasa ca “atitudinea presedintelui Solyom sa afecteze bunele relatii dintre cele doua state”. Sursele citate au mai declarat ca, “mai ales intr-un moment in care criza economica se agraveaza”, romanii si maghiarii “au nevoie sa fie uniti, nu dezbinati”. Presedintele Traian Basescu a declarat joi, intr-o conferinta de presa, ca “este problema autoritatilor romane”, intrebat care este opinia sa in legatura cu acuzatia potrivit careia autoritati abilitate ale statului roman l-ar fi sfatuit pe presedintele Ungariei sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. “Este problema autoritatilor romane, asa cum spuneati dumneavoastra!”, a raspuns seful statului, Traian Basescu, unei intrebari a presei legate de vizita presedintelui Ungariei si acuzatia adusa de UDMR autoritatilor romane. UDMR a dat joi publicitatii un comunicat de presa prin care acuza “autoritati abilitate ale statului roman” ca l-ar fi sfatuit pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, sa nu vina in Romania pe 15 martie, cu ocazia sarbatoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, transmite corespondentul NewsIn. “Tocmai de aceea am primit cu stupoare vestea ca autoritatile abilitate romane l-au sfatuit pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, desi nu e pentru prima data ca seful statului ungar sau reprezentantii de varf ai guvernului si parlamentul ungar se afla alaturi de noi intr-o importanta zi de sarbatoare. O asemenea pozitie nu se potriveste nici legaturilor romano-maghiare din ce in ce mai stranse, nici locurilor ocupate de cele doua tari in UE, nici interdependentei regionala a popoarelor noastre si ea poate sa ne duca, din punct de vedere sentimental si ideologic, acolo de unde am pornit: inceputul anilor ’90”, se arata intr-un comunicat de presa de miercuri transmis in limba maghiara, redactiilor de presa romanesti. A.C.S. / ZIUA Online
De aproape 20 de ani de la odioasa crima comisa la Târgu Secuiesc (judetul Covasna) de catre Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton si Konrad Ioan, incepe sa se faca, putin câte putin, dreptate. Astfel, criminala Filip Orban Daniela Kamilla, care in decembrie 1989 a participat la uciderea cu bestialitate si la profanarea cadavrului maiorului de militie Aurel Agache, va avea parte de executare silita in Ungaria, fiind obligata sa plateasca daune morale in valoare de 2098.8 euro.
De data aceasta, Tribunalul Budapesta (Ungaria), ca instanta de recurs, prin incheierea de sedinta definitiva si irevocabila, din data de 23 ianuarie 2009, a decis executarea silita in ceea ce o priveste pe Filip Orban Daniella Kamilla, care se refugiase in tara vecina. Astfel, in 10 februarie 2009, Tribunalul Central Teritorial Buda a trimis dosarul catre executorul judecatoresc pentru ca acesta sa duca la indeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii. A fost un prim pas spre dreptate, facut in 20 de ani. In ceea ce-i priveste pe ceilalti doi criminali refugiati in Ungaria, Konrad Ioan si Paizs Octavian, cererea de incuviintare si executare a sentintei penale pe latura civila pe teritoriul Ungariei este inceputa. Executarea sentintei penale in ceea ce priveste latura civila in cazul Filip Orban Daniela Kamilla, aceasta a fost una extrem de anevoioasa. Ministerul Justitiei din România a demonstrat inca o data ca il caracterizeaza birocratia, nepasarea si tergiversarea. Din cazul Agache putem sa ne dam seama ca, desi sunt obligati de lege, Tribunalul Bucuresti si, in subsidiar, Ministerul Justitiei nu isi urmaresc propriile cereri adresate altor autoritati judecatoresti. Curtea Suprema de Justitie a pronuntat, in data de 26 martie 2001, sentinta prin care criminalii colonelului post-mortem Agache Aurel, Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton si Konrad Ioan, au fost obligati in solidar la plata unor daune morale in valoare de câte 50.000.000 lei vechi si a sumei de 10.000.000 lei vechi daune materiale catre membrii familiei Agache. Aceste sume au fost reactualizate in 16 iunie 2003, ajungând la suma de 76.960.000 lei vechi, convertiti in euro. Fiul maiorului de militie ucis, Aurel Dionisie Agache, ne-a declarat ca „motivatia principala a fost cea morala, intrucât sumele primite ca daune morale sunt nesemnificative in raport cu traumele suferite din 22 decembrie 1989 incoace”. Imediat ce a avut sentinta, familia Agache a solicitat Judecatoriei Târgu Secuiesc incuviintarea executarii silite prin executorul judecatoresc Balas Marius. Problema s-a ivit in momentul când executorul judecatoresc, incercând sa finalizeze procedura de executie silita, a constatat faptul ca Filip Orban Daniella Kamila si ceilalti doi criminali nu se afla in România. Din acel moment a inceput tergiversarea cazului. Ca sa ne facem o idee asupra problemelor cu care se confrunta in (in)justitia româna familia Agache, trebuie aratat faptul ca aparatorul bestiilor este senatorul udemerist Gyorgy Frunda.
Un (prea) mic pas spre dreptate Abia dupa 10 ani de tergiversari, timp in care Ministerul Justitiei din România a facut tot felul de gafe impardonabile, justitia pare a fi facut un prim pas spre dreptate. Astfel, in 6 octombrie 2008, Tribunalul Central Teritorial Buda, ca instanta de fond, admite cererea de incuviintare a executarii silite a sentintei penale a Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala. Recursul criminalei Orban Daniela Kamilla a fost respins de instanta maghiara in 23 ianuarie 2009, decizia fiind definitiva si executorie. Astfel, in 10 februarie, Tribunalul Central Teritorial Buda a trimis dosarul catre executorul judecatoresc, pentru ca acesta sa duca la indeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii.
O moneda in ochi si un sobolan in gura In 22 decembrie1989, maiorul Aurel Agache, fostul sef al formatiunii economice a militiei din Târgu Secuiesc, a fost prins in oras si batut in mod bestial. Ofiterul a incercat sa fuga, dar a fost urmarit de un grup de persoane pâna in centrul orasului, unde a cerut ajutorul lucratorilor unei farmacii. Din multime s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat in sediul farmaciei si l-au scos afara pe ofiter. A fost lovit fara mila si doborât la pamânt. Doua masini ale Salvarii au intervenit pentru transportarea victimei la spital, insa acel grup recalcitrant l-a tras afara din autovehicul pe ofiter, continuând sa-l agreseze. In acest timp, pentru salvarea victimei au intervenit medicii Spitalului de obstetrica-ginecologie, dar si acestia au fost agresati si amenintati. Multiplele leziuni provocate prin lovire au cauzat moartea ofiterului, iar dupa ce s-a constatat ca a decedat, cadavrul lui a fost profanat. Astfel, intr-un ochi i s-a infipt o moneda, in celalalt emblema de pe cascheta, in gura i s-a pus un sobolan mort, iar in final s-a incercat incendierea cadavrului, prin aprinderea imbracamintii. Daniela Munteanu / Gardianul
După cum aflam la sfârşitul săptămânii trecute din „flash“-urile agenţiilor de presă – serviciile noastre de informaţii erau în „week-end“ – la Bruxelles au fost lansate cele mai dure şi grave acuzaţii care au putut fi auzite până acum împotriva României, conducătorilor săi politici şi administraţiei centrale.
Aşa cum suntem deja obişnuiţi, actul de înalta lipsă de patriotism şi non-civism paneuropean aparţine unor acuzatori de serviciu împotriva Romåniei, pe care Liga Mondială a Revizioniştilor Unguri i-a înregimentat în Uniunea Democrată a Maghiarilor din Romånia. Numele lor nu este demn de a fi menţionat. Stoicii urmaşi ai internaţionaliştilor marxişti, aflaţi într-o permanentă negare a statelor naţionale, fundamentate pe unitatea popoarelor care au edificat sistemul politic democratic din istoria contemporană, continuă să lucreze, cånd adânciţi în conspiraţii, cånd la lumina reflectoarelor carelor de reportaje, împotriva a tot ceea nu exprimă propria lor concepţie, opinie şi voinţă. Adică, printr-o ancestrală intoleranţă faţă de drepturile şi libertăţile altora, ei se manifestă şi se autodefinesc în spaţiul public şi instituţional politic european ca extremişti naţionalist-revizionişti. La numai cåteva zile după ce preşedintele Romåniei constata, în termeni mai mult sau mai puţin adecvaţi, dar care exprimau pe fond o realitate, profunda discriminare etnică a romånilor, minoritate naţională în propria lor ţară, procurorii Ligii Mondiale a Revizioniştilor Unguri, au lansat în Parlamentul Europei grava şi abominabila acuzaţie de genocid etnic săvårşit de statul romån împotriva cetăţenilor săi de naţionalitate maghiară. Somat să se explice, unul dintre acuzatori s-a întors în mormåntul de acum 90 de ani al Imperiului Austro-Ungar şi a încercat să manipuleze cu statistici din 1920 încoace. Cine nu ştie că în arsenalul diversiunii politice se operează cu trei categorii de minciuni: minciuna adevărată, adevărul mincinos şi „adevărul statistic“?! Am susţinut că procurorii neorevizionişti nu sunt decåt fideli urmaşi ai înaintaşilor cominternişti, adică a celor care, în numele internaţionalismului de gen marxist, specia stalinistă, şi-au făcut o profesie de credinţă din continua subversiune contra edificiului statal-naţional al Romåniei. Ca să nu rămån doar în planul declarativ al afirmaţiilor mele, fie-mi şi mie permis să mă întorc puţin în istorie. Nu în cea din 1920, ci mai aproape, în 1948. Iată ce raporta, la 25 septembie 1948, ministrul Franţei în Romånia, Pierre Charpentier: „Excelenţei Sale Domnului Robert Schuman, ministru al afacerilor străine, (…) Pentru Moscova, subliniază informatorul meu, poporul romån constituie o erezie etnică şi politică, aşezat de-a curmezişul «marii slave» care se revarsă în jurul lui.(…) Nu este nici o îndoială că pentru toţi ungurii (…) pentru cei din Budapesta ca şi pentru cei din Romånia, problema Transilvaniei nu este definitiv tranşată; ei nu au renunţat niciodată şi nu vor renunţa vreodată la această provincie. Or, «ungurii» ocupă acum – şi asta din 1944 încoace – o poziţie nesperată în statul romån. Unele dintre principalele posturi de comandă se găsesc în måini maghiare.(…) Lichidarea, la instrucţiunile Moscovei, a Partidului Naţional Ţărănesc, cu temelie transilvană, le-a adus mari servicii. Ministrul de Finanţe, Vasile Luca, însărcinat cu probleme religioase în Biroul Politic al Partidului Comunist, este «ungur» şi catholic… Cu ajutorul lui Luca… al grupului din jurul lui Stoian, ministru al Cultelor, Takacs, ministru al Naţionalităţilor, Szico, Szentmiklosi, deputat, prieten intim al Monseniorului Marton, care, în ciuda opoziţiei faţă de regim, rămåne pe locul lui – ungurii proiectează lichidarea elementului catolic romånesc din Transilvania, în acelaşi timp cu lichidarea, pe plan religios, a Bisericii Catolice Unite… Este ciudat să vezi… cum pe motive naţionale, catolicismul maghiar se aliază azi cu comunismul… pentru a lupta împotriva Romei, care susţine mişcarea unită“. Oare istoria ne joacă farse, domnilor?! Cu ce dovezi susţin astăzi acuzatorii neorevizionişti ai Romåniei „genocidul paşnic“ împotriva ungurilor cetăţeni romåni? Să-i cităm: „(…) mă refer… la crearea Episcopiei romåne ortodoxe în secuime, ori la clădirea în ultimii 20 de ani a aproape 2000 de biserici romåneşti. Numai la Oradea au fost clădite 16 sau 17 biserici ortodoxe întru marea slavă a Domnului!“ „(…) dacă sunt trei sau patru familii romåneşti într-un sat din Bihor sau Satu Mare se şi clădeşte o biserică ortodoxă romånă. Vorba aceea, încă nu sunt broaşte, dar se face lacul unde ele să poată sări. Ceea ce se întåmplă în realitate este o încercare continuă de fragmentare a unităţii satelor şi aşezărilor maghiare“. O altă afirmaţie foarte gravă din rechizitoriul susţinut la Bruxelles cere „oprirea distrugerii intenţionate a economiei din zona secuiască!“ Nu ne putem abţine să nu exclamăm: „Curată nesimţire, cåtă lipsă de ruşine!“ În aproape două decenii de participare la guvernare, aleşii maghiarilor nu s-au îngrijit decåt de propria lor chiverniseală. S-au îmbogăţit peste noapte, călcånd lege după lege, ori făcånd legea dupa voia lor, într-o antinaţională alianţă transpartinică a grupurilor de interese nelegitime, cerşind favoruri după favoruri. Apoi, şi-au pus averile la adăpost în bănci străine. Acum, cånd nu mai sunt ministeriabili şi numeroasele robinete ale jafului, mitei, corupţiei, evaziunii fiscale, spălărilor de bani şi ale altor mari înfruptări din bani publici nu mai curg, ci doar picură, pe ici, pe colo, prin administraţiile locale, „patrioţii“ unguri udemerişti şi civici văd dezastrul care l-au produs şi tot ei îl deplång. Asta chiar că este de domeniul antologiei crimelor politice! La punctele 9 şi 10 ale rechizitoriului revizionist sunt iterate: „Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective“ şi „Autonomia teritorială a ţinutului secuiesc“, iar ca posibile soluţii ar trebui transpusă negocierea între palestinieni şi evrei pe baza principiului „pace contra teritorii“. „Pentru susţinerea unui asemenea principiu şi aplicarea sa în practică, avem nevoie de un sprijin internaţional şi, în special, de sprijinul Unga-riei“, mai spun agenţii subversiunii contra Constituţiei Romåniei. Modelul Kosovo. Din nou, fără comentarii! Bazaţi pe concepţie greşită despre democraţie, raporta ministrului său, la 31 martie 1947, consulul Franţei la Cluj, Gabriel Richard, că ungurii nu se îndoiesc de succesul revendicărilor lor. Consulul Franţei ne-a lăsat şi un avertisment. „Romånii şi ungurii au un dicton comun: „Sångele apă nu se face, care nu se aplică nicăieri mai bine ca în Transilvania (…) şi ne temem că slabele rezultate obţinute prin perseverenţă ar putea fi pierdute brusc într-o zi, la prima perspectivă a realizării prin violenţă a unui ideal la care ungurii nu au rezistat niciodată în decursul istoriei lor“. Astăzi, societatea infomaţională globalizată dă neorevizioniştilor arme mai puternice decåt violenţa fizică brutală, arme în care ideile şi cuvintele ce le exprimă pot avea efectul rachetei nucleare teleghidate. General de brigadă (r) Aurel I. Rogojan de la Inceşti-Bihor
UDMR şi-a propus definirea unei zone exclusive de control economic şi politic – concentrată în câteva judeţe româneşti precum Harghita, Mureş, Covasna, Satu Mare şi Cluj. În aceste zone, prioritar, au fost înfiinţate, de-a lungul anilor, câteva mii de fundaţii şi asociaţii „non-profit“, dar extrem de profitabile pentru liderii UDMR. Zona a fost „îndesită“ instituţional de păienjenişul de firme, fundaţii şi asociaţii reprezentând recipiente de colectare a fondurilor pentru baza economică şi politică maghiară. „Centrala“ este Clujul, locul de unde se va lansa noua platformă politică a UDMR. În Cluj, din cele 1.253 de fundaţii şi aproximativ 1.500 de asociaţii locale, în jur de 600 de fundaţii şi alte câteva sute de asociaţii sunt controlate de UDMR. Pe aici vin banii de la Budapesta, subiect care a mai fost prezentat în „Curentul“, recent.
Rolul central al Clujului. Grupul Eureka
În cadrul UDMR s-au conturat două grupări puternice, una formată din liderii mai vechi ai Uniunii şi alta din tinerii promovaţi imediat după alegerile din 2004. Geografic, în UDMR, gruparea tinerilor s-a concentrat în zona Clujului, în timp ce gruparea „bătrânilor“ Verestoy Attila – Tackacs Csaba – Gyorgy Frunda domină fieful tradiţional din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Clujul are un rol-cheie, axial, aici fiind concentrată şi activitatea Grupului Eureka, o organizaţie „non profit“, care se ocupă însă şi de afaceri şi politică, al cărei lider politic, la vedere, este Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004-iunie 2007, cercetat în mai multe dosare grave penale – printre altele şi într-un dosar de trădare şi spionaj al reţelei Stanchev-Benyatov. Gruparea reţelei Eureka susţine interesele celor mai influenţi oameni de afaceri maghiari din Transilvania şi promovează liderii UDMR din judeţul Cluj. Acţionarii societăţii Group Eureka SRL sunt şi membri ai Asociaţiei Întreprinzătorilor Eureka (AIE), alimentată prin suveica de transferuri financiare ale celor peste 70 de firme în care sunt implicaţi aproximativ cincisprezece importanţi oameni de afaceri maghiari din Cluj.
„Schumacher“ intră pe turnantă
Liderul formal al noii voci politice care se conturează în UDMR este fostul ministru Zsolt Nagy, introdus în firmele grupului Eureka, prin intermediul unui interpus, respectiv prin partenera de afaceri a fratelui său, Nagy Karoly, cel care derulează cele mai importante afaceri ale familiei. Nagy Karoly, fratele fostului ministru al Comunicaţiilor, este asociat în societatea Galopp SRL Târgu Mureş, cu fostul ministru al Lucrărilor Publice, Borbely Lasylo, cu Szepessy Laszlo, mâna dreaptă şi directorul de cabinet al preşedintelui UDMR, Marko Bela, şi cu Kelemen Attila. Nagy Zsolt, numit în conversaţiile intime de către şeful său, celebrul spion aflat în libertate – Stamen Stanchev – „Schumacher“ sau „Schumi“, face parte dintr-un cerc mai vast cu activitate anti-românească condus la vedere de Arpad Paszkany, lider informal al Grupării Eureka. Paszkany controlează reprezentanţele locale ale firmelor Opel şi Chevrolet, este administratorul companiei Polus şi reprezentant în România al holdingului Trigranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Arpad Paszkany este unul dintre cei mai puternici jucători din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local şi Polus. Arpad Paszkany a căpătat notorietate după preluarea clubului de fotbal CFR, devenit club fanion al maghiarilor. La finalul anului 2008, Paszkani l-a numit pe Nagy în funcţia de director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, companie care gestionează grupul de firme deţinute de către Paszkany. Fostul ministru este manager de proiect pentru viitorul Cartier al Tineretului care va fi construit de Polus Real Estate.
„Televiziunea Ardealului“, pe spatele MCTI
Pe lângă proiectele imobiliare al lui Paszkany, Nagy Zsolt mai are încă o activitate importantă, coordonarea proiectului unei televiziuni a maghiarilor. Banii vin de la guvernul Ungariei prin fundaţia „Janovics Jeno Alapitvany“ – condusă de Nagy Zsolt, care mai este implicat şi în conducerea Fundaţiei „Communitas“, organizaţie care a introdus în România sute de milioane de forinţi prin fundaţia Illyes Kozalapitvany, Centrala de la Budapesta a fundaţiilor UDMR, creată special de către guvernul ungar ca interfaţă cu maghiarii de peste hotare. Viitoarea televiziune a Ardealului, ce îşi are deja sediul la Târgu-Mureş, va emite 24 de ore din 24 şi va acoperi circa 85% din teritoriul Ardealului graţie retransmisiei terestre, introducerii pe cablu şi pe platformele digitale. Miza înmulţirii aparatului mediatic a fost urmărită constant în activitatea lui Nagy la MCTI, acesta instalând un număr însemnat de platforme digitale cu precădere în zonele cu maghiari, tocmai pentru a uşura intrarea şi audienţa viitoarei televiziuni maghiare a Ardealului. Imediat după ce UDMR a obţinut portofoliul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Budapesta „s-a activat“ oferind fonduri importante în vederea lansării televiziunii maghiarilor şi pentru alte programe media destinate maghiarilor. Prin Nagy, Budapesta a primit acces în anumite zone şi sectoare strategice din cadrul ministerului.
MCTI – baza de contact a Budapestei
Au fost semnate o serie de memorandumuri şi protocoale avantajoase iar dezvoltarea colaborării cu autorităţile maghiare a fost prioritară. Contactele lui Nagy cu Executivul de la Budapesta s-au concretizat într-o serie de parteneriate bilaterale, cel mai important fiind Memorandumul de cooperare şi de înţelegere în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu autorităţile ungare. Acordul propunea printre multe altele „realizarea unor proiecte care să faciliteze dezvoltarea societăţii informaţionale locale, prin activitatea coordonată a minorităţii maghiare din România“, iar pentru punerea în aplicare a măsurilor, Nagy s-a întâlnit în numeroase rânduri cu omologul său maghiar, Kovacs Kalman, sau cu Ferenc Gyurcsany, prim-ministrul Ungariei. În baza acestui Memorandum, pe parcursul anului 2007 au fost înfiinţate aproape 100 de puncte de acces la Internet „e-Transilvania“, în judeţele cu minoritate maghiară. Fondurile s-au rulat prin ONG-ul ministrului Nagy Zsolt, fundaţia Janovics Jeno Alapitvany, al cărei scop principal este administrarea televiziunii maghiare a Ardealului. Sub conducerea lui Nagy Zsolt, activează, ca membri ai fundaţiei, liderii UDMR Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor şi Gasparik Attila. Această poziţie dominantă arată rolul important al tânărului Nagy în noul curent politic din UDMR. Înfiinţarea noului post de radio şi a viitorului post TV coordonat de Nagy Szolt şi finanţat de Budapesta reprezintă primul pas spre consolidarea unui grup de interese bine consolidat, ce va lansa o nouă platformă politică, formată din politicieni şi oameni de afaceri maghiari, care vor fi susţinuţi de noul Trust media.
„Străpungerea“ Transilvaniei
Conglomeratul imobiliar, economic şi politic din Cluj, concentrat în jurul Grupului Polus, va fi susţinut direct de Trustul media, deplasând Centrala UDMR către inima Transilvaniei, în dreptul viitoarei autostrăzi care va asigura un flux economic major către şi dinspre Budapesta. În următorul deceniu, mediul economic al Ardealului va fi unul complementar Ungariei, realizându-se, astfel, unul dintre principalele deziderate ale politicii externe maghiare, scop definit încă de acum zece ani de fostul ministru de Externe Geza Jeszenski: „în fapt, urmărim ca Transilvania să devină un spaţiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor în graniţele lor existente înainte de Trianon“. Organizarea internă a UDMR, prin Consiliul Reprezentanţilor – un fel de miniparlament, şi crearea unor direcţii regionale cu rol executiv, care se ocupă de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultură, de învăţământ – ce imită activitatea ministerelor, arată deja intenţia organizării maghiare de tip statal pe teritoriul României. În Secuime s-a trecut de mult la utilizarea vechilor sigle şi embleme din timpul ocupaţiei hortiste, în consilii şi primării se foloseşte exclusiv limba maghiară, la întruniri şi sărbători se cântă imnul de stat maghiar, deci, de facto, funcţionează „insule de autonomie“ cu atribute statale, ce străpung „frontiera internă“ a României. Referendumul „Ţinutului Secuiesc“ din martie, promovat de 24 de consilii locale, urmăreşte doar oficializarea stării de fapt. În viitor, planul Jeszenski se va consolida treptat, pe fondul surpării autorităţii statului român în Transilvania. Scris deGeorge Roncea
de George DAMIAN La Parlamentul European, Sogor Csaba si Iuliu Winkler au declansat ofensiva de primavara printr-o petitie adresata presedintelui legislativului european, Hans-Gert Pottering. O petitie dura, care prezinta o imagine catastrofala a maghiarimii din Romania: modificare fortata a componentei etnice, militarizare a regiunilor locuite de maghiari, excluderea maghiarilor din autoritatile locale. Toate cele de mai sus sunt practic acuzatii de nerespectare a tratatelor internationale la care Romania este parte.
O tactica mai veche: actualul europarlamentar de la Budapesta, Tabajdi Csaba, acuza Romania in vara anului 1989 ca detine arme nucleare pe care intentioneaza sa le foloseasca impotriva Ungariei – pe modelul detinere de arme de distrugere in masa, invazie pentru eliminarea dictatorului. Solutia din petitia Sogor-Winkler: recunoasterea si extinderea drepturilor colective plus autonomia teritoriala pentru tinutul secuiesc. Aici recunoastem “modelul Kosovo”. La nivel international sunt recunoscute doua forme de autodeterminare: prin secesiune si prin respectarea drepturilor minoritatilor. Petitia de mai sus, cerand “drepturi colective” se indeparteaza de drepturile minoritatilor si se apropie usor de secesiune.
Contre romano-maghiare in Parlamentul European Laszlo Tokes a condamnat la Parlamentul European, “omogenizarea si romanizarea Transilvaniei prin metoda schimbarii artificiale a proportiilor etnice”, informeaza Mediafax.”Dupa alegerile din toamna din Romania si dupa formarea Guvernului – la fel ca in Slovacia – si in Romania…
SCRISOARE DESCHISĂ Domniei Sale, Domnului Traian BĂSESCU, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Membrii Despărţământului ASTRA „Covasna-Harghita”, întruniţi în Adunare Generală, cu participarea Prea Sfinţitului Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, , a conducerii centrale a ASTREI şi a membrilor Consiliului Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, apreciază prezenţa Domniei Voastre în judeţul Covasna şi poziţia corectă pe care aţi exprimat-o în legătură cu realităţile din această zonă. Relevând tranşant lipsa de fundament legal şi de finalitate a demersurilor politice anticonstituţionale ce vizează autonomia teritorială a aşa zisului „Ţinut Secuiesc” şi readucând discursul politic între limitele cadrului constituţional, v-aţi onorat înalta demnitate de garant al respectării Constituţiei României şi de Preşedinte al tuturor cetăţenilor români, indiferent de naţionalitate. Mărturisim şi pe această cale dorinţa şi speranţa de bună convieţuire şi conlucrare între români şi maghiari, pe fundamentul comun al coeziunii creştine şi al convieţuirii multiseculare, dar nu putem să nu fim îngrijoraţi văzând încrâncenarea cu care liderii maghiari încearcă cu tot dinadinsul, prin tot felul de acţiuni (apeluri patetice, fluturaşi în cutiile poştale, chemări la mitinguri de protest a „întregii suflări maghiare”, aprinderea de „focuri secuieşti”, arborarea de „steaguri secuieşti” pe edificii oficiale ale statului, iniţierea de referendumuri, ş.a.), să-i incite pe concetăţenii noştrii de etnie maghiară împotriva autorităţilor române, pentru motive închipuite: cum că ar urma să fie discriminaţi şi oprimaţi prin schimbarea funcţionarilor maghiari din conducerile autorităţilor judeţene de stat – consecinţă firească, dacă se va produce – a neaccederii UDMR în noul Guvern; cum că şeful statului i-ar fi jignit pronunţându-se conform Constituţiei României împotriva autonomiei teritoriale, ori că statul român ar duce o politică de „populare controlată” a „regiunii secuieşti” cu români în scopul „modificării componenţei etnice”, ş.a.m.d. Întrucât o bună parte din faptele autorităţilor locale conduse de UDMR de discriminare etnică a românilor, au fost înlesnite de lacunele şi ambiguităţile legislaţiei în vigoare, care au fost exploatate sub pretextul că „dacă legea nu interzice expres, înseamnă că permite”, solicităm Guvernului şi Parlamentului României, amendarea legislaţiei prin texte normative clare şi neechivoce, care să interzică explicit şi sub sancţiuni ferme faptele anticonstituţionale şi discriminatorii ce s-au manifestat până în prezent, cum ar fi: condiţionarea ocupării funcţiilor în administraţie de cunoaşterea limbii maghiare; arborarea pe clădirile oficiale sau în spaţii publice a altor drapele şi însemne decât cele prevăzute de lege; încălcarea flagrantă a jurământului depus la investirea în funcţie de demnitari, aleşi şi funcţionari publici; nesocotirea statutului constituţional al limbii române de unică limbă oficială în administraţia publică, ş.a. Cerem să se pună capăt politicii UDMR, de menţinere deliberată în izolare, înapoiere şi subdezvoltare economică a judeţelor Covasna şi Harghita, în care şi noi ne trăim viaţa, dusă până în prezent în scopul de a se putea pretexta că e nevoie de autonomie teritorială deoarece statul român ar fi vinovat de dezinteres şi defavorizare a zonei noastre în raport cu restul ţării. Cerem să nu mai fim marginalizaţi şi discriminaţi ca români în România europeană a mileniului III . Dorim ca miniştrii din Guvernul României şi parlamentarii români să vă urmeze exemplul şi să vină cât mai des în zona noastră, pentru a cunoaşte nemijlocit realităţile şi a găsi soluţii legale şi corecte pentru problemele cu care ne confruntăm cei care trăim aici împreună, români şi maghiari. Reprezentanţii societăţii civile româneşti, Vă solicită, Domnule Preşedinte, continuarea întrevederilor începute în urmă cu un an la Covasna, care s-au dovedit benefice şi dătătoare de speranţă pentru revenirea la normalitate în interesul general al bunei convieţuirii în această parte de ţară. Sfântu Gheorghe, Din încredinţarea participanţilor la Adunarea din 14 februarie 2009, Av. Ioan SOLOMON
(Huiduirea declaraţiei lui Băsescu este cam pe la minutul 3:25) Relatarea unui extremist maghiar: La 8 februarie a avut loc la Sfântu Gheorghe cea mai amplă manifestare populară de când UDMR a intrat în opoziţie şi maghiarii au început rând pe rând să-şi piardă oamenii în instituţii centrale şi locale ale statului. În jur de 6000 de oameni au cerut printre altele respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate. Această manifestare a venit şi ca răspuns la declaraţia anti-autonomie a preşedintelui Traian Băsescu. Ştiri detaliate despre manifestaţie puteţi citi la Mediafax, Hotnews, Realitatea TV, Cotidianul, Gardianul, etc.
În acest post aşi dori să redau cititorilor noştrii Petiţia adresată Preşedintelui, Gurvernului şi Parlamentului European. Reamintesc faptul că petiţia în sine nu aparţine nici de UDMR, nici de PCM, nici de bisericile istorice maghiare care au organizat marşul de protest. Petiţia va fi înmânată sus numitelor instituţii în numele tuturor participanţilor la această manifestare. Eu personal în general sunt de acord cu petiţia (în afară de unele nuanţe care cred că sunt exagerate), dar asta nu îi obligă cu nimic pe ceilalţi 3 membrii ai blogului, care îşi pot exprima personal acordul, sau dezacordul, în general opinia în comentarii dacă doresc. La acelaşi lucru vă invit şi pe voi, stimaţi cititori ai blogului nostru.
PETIŢIE
Către Preşedinţia României Către Guvernul României Către Parlamentul European
Noi, participanţii la marea adunare din Sfântu Gheorghe am constatat după alegerile parlamentare o amplificare a atitudinii antimaghiare venită atât din partea guvernului, cât şi din partea preşedintelui României, Ţinând cont că autonomia Ţinutului Secuiesc are rădăcini încă de mai multe secole, Amintindu-ne că şi la naşterea statului Român modern autonomia Ţinutului Secuiesc a fost garantată prin actul de unire, care şi în vremurile întunecate ale comunismului – chiar cu drepturi ştirbite – a existat, Luând în considerare formele de autonomie existente în Uniunea Europeană, cât şi drepturile colective ale comunităţilor minoritare, care susţin convieţuiera paşnică între diferite etnii,
SOLICITĂM
1. Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile care au indignat secuimea 2. Respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate 3. Încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin deschise sau mascate, prin care se urmăreşte modificare componenţei etnice 4. Oprirea distrugerii intenţionate a economiei din regiunea secuiască, şi asigurarea dezvoltării corespunzătoare a infrastructurii 5. Retrocedare rapidă a bunurilor bisericeşti şi publice ce au fost naţionalizate 6. Oprirea creşterii numerice a unităţilor militare, şi de asemenea, la fel ca în alte zone, trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei publice locale 7. Înfiinţarea de către statul român a unei universităţii maghiare, cu finanţare din bugetul statului 8. Recunoaşterea limbii maghiare, alături de limba română, ca şi limbă oficială regională 9. Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective 10. Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc 8 februarie 2009 Sfântu Gheorghe
Deputatul european, László Tőkés, a făcut o declaraţie referitor la “epurarea etnică” din Covasna şi Harghita. Redăm textul integral al documentului:
“După alegerile din toamnă din România si după formarea guvernului – la fel ca în Slovacia – şi în România revine în forţă în viaţa politică instigarea antimaghiară. Demonstraţia din 9 februarie 2009 din Sfăntu Gheorghe, Sepsiszentgyörgy organizată de bisericile maghiare, a protestat tocmai împotriva acestui fenomen. In petiţia formulată cu ocazia demonstraţiei, mii de localnici secui au protestat împotriva schimbării proporţiilor etnice în Ţara Secuilor prin popularea direcţionată a regiunii cu grupuri de români din alte zone. În mod absurd, domnul preşedinte Traian Băsescu a acuzat secuii maghiari de “epurare etnică”. Paralel cu aceasta, cu ocazia alegerilor pentru primăria Clujului, foile volante ale “democraţilor” instigau împotriva candidaţilor maghiari folosind aceeaşi calomnie. După decenii de discriminare şi privare de drepturi, cine acuză pe cine?!Doresc să atrag atenţia Parlamentului că, în România – prin metode subtile, chiar şi acum, continuă omogenizarea, românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice.
La cererea demonstranţilor înmânez cabinetului domnului Preşedinte Hans-Gert Pöttering petiţia şi fluturaşul.
Excelenţei sale, Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu
Bucureşti, Palatul Cotroceni
Stimate Domnule Preşedinte,
Conform celor convenite cu ocazia vizitei noastre din data de 5 Decembrie 2007 vă înaintăm prin prezenta, setul de documente ce fundamentează temele dezbătute la întîlnire.
Cuprins: 1.Iniţiativă privind masa rotundă româno-maghiară 2.Iniţiativă privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine „Partium” 3.Iniţiativă pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist 4.Iniţiativă pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităţilor naţionale 5.Propunere privind numirea unui consilier în Administraţia Prezidenţială pe domeniul minorităţilor 6.Punct de vedere privind proiectele de autonomie înaintate de reprezentanţii comunităţii maghiare
Conform înţelegerii noastre din decembrie, totodată vă cerem, să ne comunicaţi o dată în care programul Excelenţei voastre vă permite să ne primiţi pentru continuarea schimbului de păreri.
Excelenţă,
Urăndu-vă succes şi sănătate pentru îndeplinirea sarcinilor de înaltă responsabilitate pe care le aveţi, primiţi alesele noastre consideraţiuni,
Cu stimă,
László Tőkés Deputat în Parlamentul European Preşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania
Anexa 1.
INIŢIATIVĂ privind masa rotundă româno-maghiară
Cu ocazia întâlnirii sale cu deputatul în Parlementul European Tőkés László, desfăşurat la 5 decembrie 2007 preşedintele Traian Băsescu a considerat şi el oportună organizarea unei mese rotunde româno-maghiare. Bazându-ne pe sprijinul promis de Domnul Preşedinte prezentăm mai jos propunerile noastre privind modalitatea d organizare a acestor tratative:
Uniunea Democrată Maghiară din România a sprijinit de la bunele începuturi ideea unei mese rotunde bilaterale româno-maghiare menite a rezolva problemele comune pe bază de consens, şi care ar putea deveni ulterior forul determinant al reconcilierii româno-maghiare. Această concepţie a fost sprijinită şi de bisericile istorice maghiare din România. În declaraţia lor comună emisă în acest sens, ierarhii bisericeşti a făcut propunerea ca „în cazul în care această masă rotundă va avea loc, la aceasta să participe şi delegaţii bisericilor care întrunesc şi reprezintă comunitatea maghiară din România. Participarea lor ar evidenţia caracterul reprezentiv al mesei rotunde, credibilitatea ei socială, morală şi politică (20 octombrie 1991). Propunerea pentru organizarea mesei rotunde a fost sprijinită de hotărârile a mai multor Congrese ale UDMR (1991, 1993, 1995), „pentru soluţionarea rezonabilă pe baza înţelegerii a problemei minoritare, respectiv a minorităţii naţionale meghiare din România (Congresul UDMR, Miercurea Ciuc, 1995). În urmă cu cinci ani, la 1 februarie 2003, Adunarea Generală Extaordinară a Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului din Satu Mare, ocazie cu care s-a relansat mişcarea pentru autonomie a comunităţii naţionale maghiare din Transilvania, a formulat – printre altele – următoarele propuneri către „concetăţenii noştri români, către Guvernul României şi Bisericile surori româneşti”: (a) Să se organizeze un dialog politic şi civil româno-maghiar cu participare cât mai largă. (b) În cadrul unui dialog ecumenic Bisericile române şi maghiare să dezbată problemele comune care le privesc.” Pe baza celor prezentate, în spiritul dialogului şi a ecumeniei, urmând practica eficientă adoptată în mai multe ţări privind tratativele şi acordurile dintre comunităţile majoritare şi minoritare propunem a se organiza un dialog reprezentativ la o masă rotundă româno-maghiar la nivel naţional care, pe baza înţelegerii reciproce ar avea menirea de a rezolva atât situaţia comunităţii naţionale maghiare din România cât şi relaţia ei cu naţiunea română, şi care ar pune bazele unei reglementări constituţionale şi legale definitive a acestei probleme.
Această concepţie şi iniţiativă este în deplin acord cu intenţiile de reconciliere atât a părţii maghiare cât şi cu cea a părţii române, cu scopurile şi interesele acestora, respectiv cu practica europeană în domeniu. Oradea, 8 Februarie 2008
Anexa 2.
INIŢIATIVĂ privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine “Partium”
Înfiinţată în 1991 pe baza autorizaţiei de funcţionare nr. 4805/1991 emise de Secretariatul de Stat pentru Culte, instituţia de învăţământ superior predecesoare a actualei Universităţi Creştine “Partium” a funcţionat sub numele de Institutul Superior Reformat “Sulyok István” cu specializarea de Teologie reformată didactică, deci cu caracter teologic, căreia s-a asociat câte o specializare laică: Asistenţă socială, Limba şi literatura germană, Ştiinţe juridice. În urma adoptării şi promulgării Legii nr. 88/1993 instituţia a înaintat dosarele în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare pentru specializările existente, obţinând avizul favorabil al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Posibilităţile create de modificarea legii 84/1995 au determinat conducerea instituţiei să înfiinţeze Fundaţia Pro Universitate Partium, cu scopul de a contribui la promovarea şi dezvoltarea culturii, învăţământului şi ştiinţei specifice comunităţii maghiare din România, prin crearea şi asigurarea cadrului corespunzător desfăşurării activităţii unei instituţii de învăţământ superior cu profil complex. Tribunalul Judeţean Bihor – Oradea dispune prin sentinţa civilă nr. 118/N/1999. din 20 Septembrie 1999 înregistrarea Fundaţiei Pro Universitatea Partium, cu sediul în Oradea, str. Mihai Pavel nr. 10, ca organizaţie neguvernamentală, non-profit, cu personalitate juridică. La 1 octombrie 1999 are loc şedinţa reunită a membrilor fondatori şi al Consiliului de Conducere a Fundaţiei Pro Universitate Partium, la care se decide înfiinţarea Universităţii Creştine Partium, cu sediul in Oradea, str. Primăriei nr. 36 Noua instituţie porneşte cu trei specializări cu autorizație de funcţionare provizorie, la care se adaugă în cursul anilor ce au urmat, alte specializări; ajungând astfel la 12 specializări autorizate după cum urmează: Specializarea Filosofie a obţinut autorizaţia de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29.11. 2000. Specializarea Limba şi literatura română a obţinut autorizarea de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29 noiembrie 2000 Management cu autorizaţia de funcţionare acordată prin H.G. 1215 din 29. noiembrie 2000. Limba şi literatura engleză, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002 Limba şi literatura germană, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Economia comerţului, turismului şi serviciilor, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Asistenţă socială, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Sociologie, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Teologie didactică reformată, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Limba şi literatura engleză-limba şi literatura română, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Arte plastice (grafică), autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Pedagogie muzicală, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002
În data de 5 martie 2004 Universitatea a depus documentaţie în vederea acreditării a două specializări duble: Teologie reformată didactică-Asistenţă socială şi Teologie reformată didactică-Limba şi literatura germană. Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare a decis în mod favorabil în acelaşi an acreditarea celor două specializări şi a instituţiei (cf. Hot. Guv. 1609/2004 publicată în Monitorul Oficial 950/18 octombrie 2004). În conformitate cu Legea 288/2004 şi a Hotărârii de Guvern 88/2005 cele două specializări duble s-au transformat în trei specializări simple. Inştiinţarea nr. 356/12.05.2005 se referă la această propunere a Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Din documentele Comisiei Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare reiese că Universitatea satisface toate condiţiile profesionale necesare acreditării. După această dată a început, din păcate, o perioadă lungă de tărăgănare a problemei acreditării, în ciuda intervenţiilor conducerii universităţii la nivelul ministerului şi al legislativului. În cele din urmă procedura legislativă a început în mai 2007, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, iar mai apoi în Plenul Senatului. Proiectul de lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium” a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 octombrie 2007, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (2) din Costituţia României, republicată. În prezent proiectul de lege se află la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a Parlamentului României. În data de 5 noiembrie 2007 prof. dr. Andea Petru, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a efectuat o vizită la Universitatea noastră şi a întocmit un raport către Comisie. Cerem sprijinul politic al Instituției Prezidențiale pentru urgentarea procedurii legislative privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium”. Menţionăm că – după ştirea noastră – nici o altă instituţie de învăţământ superior nu a avut un proces de acreditare atât de îndelungat.
Anexa 3.
INIŢIATIVĂ pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist
În Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste elaborat sub conducerea politologului-istoric Vladimir Tismăneanu, din cele 666 de pagini doar 18 tratează situaţia minorităţii maghiare din România în perioada regimului totalitar.
Având în vedere că membrii comunităţii maghiare au avut o pondere însemnată între cei persecutaţi, şi au desfăşurat numeroase acţiuni de rezistenţă, printre ei numărându-se numeroşi disidenţi de seamă, precum şi faptul că întreaga comunitate a fost supusă – pe lângă cea a dictaturii comuniste în sine – şi discriminării naţionale şi religioase specifice fiecărui regim totalitar, se simte nevoia ca acest capitol să fie mult extins, analiza evenimentelor să se facă mai în profunzime, luând în considerare şi noi aspecte.
Cu participarea celor care au luat parte la elaborarea Raportului Final, cât şi cu colaborarea altor istorici care cunosc aceea perioadă istorică cât şi a unor politicieni şi sociologi se doreşte a se elabora o lucrare amplă privind perioada regimului comunist şi implicaţiile ei asupra comunităţii maghiare.
Trecând peste faza de victimizare, pe lângă şi în complectarea celor cuprinse în Raport, se va analiza soarta instituţiilor economice, culturale, sociale, confesionale şi de învăţământ, nominalizarea victimelor opresiunii dar şi a celor care au deservit regimul comunist, nominalizarea informatorilor, efectele măsurilor instituţiilor comuniste asupra populaţiei de naţonalitate maghiară (imigrări, pierderea identităţii etnice şi confesionale, modificarea forţată a compoziţiei etnice a unor localităţi şi microregiuni, evoluţia numărului cetăţenilor de naţionalitate maghiară din România, cauzele şi efectele acestui proces, etc.), contribuţia unor instituţii de stat la procesul de deznaţionalizare şi a persecutării bisericilor.
Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, solicităm din partea Instituţiei Prezidenţiale a interveni pentru următoarele:
1.Acces la documentele pe baza cărora s-a elaborat Raportul Final, atât cele care au fost prelucrate, cât şi cele care au stat la dispoziţia cercetătorilor, însă din lipsă de timp sau spaţiu nu au fost prelucrate, respectiv nu apar în Raportul Final 2.Accesul cercetătorilor la documentele Arhivelor Statului 3.Accesul cercetătorilor la arhivele judeţene ale statului 4.Accesul cercetătorilor la arhivele Departamentului de Stat pentru Culte 5.Accesul cercetătorilor la Arhivele Securităţii 6.Accesul cercetătorilor la dosarele aflate la CNSAS 7.Accesul cercetătorilor la dosarele fostului Partid Comunist Român (cele centrale şi cele judeţene) 8.Accssul cercetătorilor la arhivele Ministerului Învăţământului 9.Accesul cercetătorilor la datele Institutului Naţional de Statistică
Anexa 4.
INIŢIATIVĂ pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităților naționale
Asigurarea prezenței reprezentanților minorităților naționale în forul legislativ al unei țări este un drept colectiv important, din punct de vedere al apărării identității naționale, etnice și lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În România, acest drept este garantat prin Constituție (art. 62, alin. 2), iar punerea lui în practică este stabilit de prevederile corespunzătoare ale Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza unei discriminări pozitive justificate în cazul acelor comunități minoritare, ale căror număr de membri se situează sub norma de preprezentare pentru un mandat de deputat. Dacă în cazul acestor comunități, cu număr de membri sub norma de reprezentare, prevederile generoase ale legii electorale privind alegerea reprezentantului fiecărei comunități în parte în Camera Deputaților s-a dovedit a fi generoasă, în cazul acelor minorități, ale căror număr de membri depășește norma de reprezentare (cazul comunității maghiarilor și rromilor), prevederile legii electorale generează și efecte negative creând un deficit de democrație în interiorul acestor comunități. Sursa acestor efecte generatoare de deficit democratic este pragul electoral de 5 % din voturile valabil exprimate. Logica introducerii pragului se justifică în cazul partidelor, ale căror țintă electorală este întregul corp de alegători din România. Teoretic și organizațiile politice ale minorităților naționale pot aspira la voturile tuturor alegătorilor, dar – din considerente ce țin de logica reprezentării comunităților proprii – aceste formațiuni țintesc, în principal, voturile acelei comunități, la ale cărei reprezentare se angajează în mod principial și programatic. Acceptând această realitate, pragul electoral în cazul minorităților, care nu optează pentru asigurarea unui singur mandat prin discriminare pozitivă, ci aspiră pentru o reprezentare proporțională, asemenea majorității, devine o frână a democrației interne în cadrul acestor comunități. Cu o mică exagerare, se poate afirma, că persoanele aparținând acestor minorități naționale – maghiari sau rromi – pentru a nu pierde proporționalitatea reprezentării în forul legislativ (principiu profund european), pot opta între a fi maghiari, respectivi rromi sau democrați. Soluția de rezolvare a acestei dileme, adică de a satisface atît dreptul la reprezentare proporțională, cât și dreptul la pluralism politic este crearea prin lege a posibilității organizațiilor politice ale minorităților naționale de a concura pentru un număr de mandate de parlamentar, stabilit prin lege, proporțional cu datele demografice relevante ale ultimului recensământ general al populației. În anexă prezentăm amendamentele concrete înaintate și susținute în Camera Deputaților cu ocazia dezbaterii privind modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sesiunea parlamentară din toamna anului 2004 de către deputații Zsolt Szilágyi și Tibor T. Toró. Filozofia acestui model se poate adapta și la cazul aplicării scrutinului uninominal, prin crearea unor colegii electorale speciale în cazul fiecărei minorități naționale în parte. Cerem sprijinul instituției prezidențiale și sprijinul personal al președintelui României pentru a genera o dezbatere publică profundă despre acest model de reprezentare parlamentară a minorităților naționale, respectiv implementarea ei în sistemul electoral românesc.
Anexa nr. 5
PROPUNERE privind inființarea funcției de consilier prezidențial pentru problemele minorităților naționale
Prin prezenta, Vă înaintăm propunerea noastră pentru funcția de consilier prezidențial pentru problemele minoritățiilor naționale în persoana
Doamnei Smaranda Enache, copreședinte al Ligii Pro Europa.
Doamna Smaranda Enache este o personalitate binecunoscută, care militează pentru statul de drept, democrație, toleranță interetnică, dialog interetnic. În calitate de președinte al Ligii Pro Europa în ultimii ani a desfășurat o activitate consecventă și bine cunoscută în domeniul drepturilor omului și drepturilor minoritățiilor, atât pe plan intern și pe plan internațional. Numeroasele programe derulate de Liga Pro Europa au arătat, că Doamna Enache este un expert al domeniului, cunoscând normele și practicile internaționale, dar și legislația din România. A servit în calitate de ambasador al României în Finlanda în perioada 1998-2001. Având în vedere faptul, că de-a lungul anilor a dobândit relații de muncă și de parteneriat cu diverse organizații ale comunitățiilor naționale din România, printre care organizații ale comunității maghiare și a romilor, avem convingerea, că în cazul numirii sale în funcția susamintită, ar contribui în mod pozitiv la actul de exercitare a funcției prezidențiale.
Expunere de motive privind clarificarea conceptului de autonomie
În perioada postdecembristă societatea română şi opinia publică a fost deseori speriată şi influenţată, în mod negativ, de ”pericolul autonomiei”. Aceste temeri şi neînţelegeri izvoresc din faptul că autonomia şi autoguvernarea sunt prezentate ca fiind opuse ordinii constituţionale şi caracterului unitar al statului român. Reprezentanţii comunităţii maghiare au formulat, încă din 1990, programatic necesitatea dobândirii unei forme de autonomii ca mijloc instituţional adecvat ce poate garanta menţinerea şi dezvoltarea comunităţii maghiare. Experienţa centralismului comunist a indus o permanentă stare de nesiguranţă, dependenţă în rândul maghiarilor şi bineînţeles al celorlaltor comunităţi naţionale şi etnice. Dar imediat după dobândirea libertăţii de exprimare au apărut aceste revendicări dat fiind faptul, că aceste comunităţi au sperat o schimbare substanţială a relaţiei cetăţean-stat, respectic comunitate-stat. Nevoia autoadministrării, autoguvernării a diferitelor comunităţi etnice, lingvistice, religioase, regionale etc. porneşte dintr-un principiu democratic, şi anume: participarea comunităţii la deciziile care o privesc. Prin prezenta scurtă expunere dorim să punctăm, şi să vă împărtăşim câteva dintre considerentele care, cu bunăvoinţa Excelenţei Dumneavoastră, pot clarifica poziţia liderilor maghiari în domeniul aflat sub analiză: I. Din punctul de vedere al organizării statale, autonomia şi autoguvernarea diferitelor comunităţi reprezintă o divizare a puterii (power sharing) caracteristică statului modern. Acest principiu se bazează pe un contract social, care implică, pe de o parte, puterea centrală, care reprezintă statul, pe de altă parte acele comunităţi, care primesc anumite competenţe de administrare într-un anumit domeniu în baza voinţei politice proprii de a-şi gestiona singur, prin mijloacele puse la îndemână de statalitatea modernă, segmente ale vieţii comunitare. Acest contract se bazează pe înţelegerea comunităţii respective, că statul recunoaşte şi garantează, prin acte normative, statutul de autoguvernare, pe de altă parte comunitatea respectivă acceptă ca aceste puteri conferite se întind până la limita strictă a vieţii comunitare, neafectând nicicum alte comunităţi, şi se referă numai pe o anumită arie de competenţă specifică. Statul modern, care vede ca resursă şi temei al dezvoltării aşezarea societăţii şi pe baza unui „contract intercomunitar” (nu numai pe clasicul contract social al indivizilor), transmite anumite competenţe administrative şi decizionale acestor comunităţi. Autonomia universitară, colegiul medicilor, colegiul architecţiilor, autonomia cultelor religioase, autonomia locală reprezintă, fiecare, exemple concrete privind delegarea puterilor administrative atât pe axa verticală (criteriu teritorial), cît şi pe axa orizontală (colectivităţi non-teritoriale). Actul de guvernare devine, astfel, mai legitim şi, pe cale de consecinţă, mai eficient. Deşi, privit din perspectiva statului primei perioade ale modernităţii politice, a secolului XIX, pare a fi paradoxal, totuşi statul care are în structură autonomii şi autoguvernări, are azi, în zilele noastre şi un ascendent clar în privinţa legitimităţii şi a capacităţii de acomodare faţă de contextul internaţional al schimbărilor rapide. II. Din punctul de vedere al (re)construcţiei europene, trebuie să avem în vedere că acest concept al autonomiei şi al autoguvernării izvorăşte din principiul subsidiarităţii, principiu care a fost preluat din gândirea creştină modernă (din enciclica papală „Rerum Novarum” din 1891, apoi din „Quadragesimo Anno” – 1931) de către partidele creştin-democrate. Astfel, putem conchide, preluarea subsidiarităţii ca principiu de organizare statală – cu tot ce implică ea prin formele autonomiei şi ale autoguvernării – face parte dintr-o viziune creştină modernă asupra societăţii europene. III. Din punctul de vedere al modernizării administrative, formele de delegare a puterii administrative, oferite de autonomiile şi structurile autoguvernate, reprezintă un sistem administrativ cu un model de control mai eficient din partea celor guvernaţi, din partea cetăţenilor. Atribuţiile comunităţii autonome sunt stabilite prin acte normative, deci acestea pot fi exercitate numai în limita constituţionalităţii şi a legilor. Totuşi, întrucît aceste norme devin prin autoguvernare „mai apropiate” cetăţeanului nu numai prin calitatea – drepturile şi îndatoririle – de cetăţean (abstract), ci şi prin apartenenţa lui (concretă) la o comunitate, creşte respectul şi interesul acestuia faţă de legalitate şi binele comun. Interesul sporit are un efect pozitiv asupra actului de administrare care se manifestă prin participare sporită la alegeri, la pregătirea publică a deciziilor, la exercitarea unui controlul mai pronunţat asupra actelor administrative, în general, prin restrîngerea fenomenului de înstrăinare faţă de sfera publică. IV. Din punct de vedere economic: autoadministrarea teritorială a comunităţiilor culturale, lingvistice sau etnice poate contribui în mod favorbil la dezvoltarea socio-economică a comunităţii respective dar şi a regiunii în care aceste comunităţi trăiesc împreună cu alţii, deoarece economia depinde în mare măsură de coeziunea culturală. Mai mult, modelele de dezvoltare ale modernităţii târzii tind să dovedească că o prosperitatea economică durabilă, fără efecte distructive asupra mediului şi a contextelor culturale, poate fi aşezată numai pe o bază comunitară. De exemplu, experienţa Tirolului de Sud arată că înfiinţarea unei regiuni autonome administrative nu numai că oferă garanţii celor trei comunităţi etnice (italienii, vorbitorii de germană şi ladinii) pentru prezervarea limbii, culturii şi tradiţiilor proprii, dar şi reuşeşte (a reuşit în 20 de ani) să facă din Tirolul de Sud – o regiune montană, de graniţă, săracă – una din regiunile cele mai bogate şi dezvoltate ale Uniunii Europene. Autonomia administrativă-culturală, administrativă-regională cu statut special a avut, deci, un efect sinergetic în raport cu mobilizarea resurselor de dezvoltare economică a acestei regiuni. În concluzie, autonomia, cum, de altfel, putem vedea şi din experienţa tărilor Uniunii Europene, realizează de fapt un contract de loialitate între comunităţile lingvistice, culturale sau minoritare şi statul în care acestea trăiesc, deoarece statul recunoscând dreptul la autoadministrare recunoaşte, de fapt, valoarea şi viabilitatea acestor comunităţii. Prin această recunoaştere el obţine nu numai un spor de legitimitate, dar şi contribuie la modernizarea propriei administraţii – în sensul apropierii acesteia de cetăţenii pe care îi are – şi pune bazele unei dezvoltări durabile, mai puţin expuse efectelor distructive ale globalizării.
March 14th, 2009 
VR 
Dl. Tudor Ionescu, avocat în baroul Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Noua Dreaptă, a acordat un interviu publicaţiei NapocaNews. Dl. Ionescu şi-a anunţat participarea la Marşul Memorial Avram Iancu organizat de filiala clujeană a organizaţiei, dumincă 15 martie. 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
+aurel+rogojan.jpg)
