“(…) Recunosc ca am trait un sentiment de deja-vu ingaduitor in studierea cazului profesorului Fancis Bowen cand domnul Tismaneanu, in loc sa-mi adreseze probele si argumentele mele in legatura cu realitatea sfidarii romanesti si impactul concret al ,,cursului special” reflectat in documentele pentru uz intern din URSS, Republica Democrata Germana, Republica Populara Ungara, Republica Populara Bulgara, Republica Socialist Cehoslovaca si Republica Populara Polona, sustine tot mai puternic ca liderii si conducerea comunista romaneasca ,,nu au incercat niciodata sa mearga dincolo de limitele permise de Kremlin” (Tismaneanu, 12/5/2013, contributors.ro).
Si cand, in pofida faptului ca documentele din Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic descriu in mod repetat ,,cursul special” al Romaniei ca ,,daunand serios” politicii Kremlinului in interiorul Pactului de la Varsovia, al comunitatii socialiste, si pe plan global, niste analisti insista chiar mai categoric ca, in timp ce Moscova ar fi considerat Romania drept ,,un tantar uneori enervant”, acea politica de independenta nu a fost vreodata vazuta de Kremlin ca ,,un risc geopolitic major sau un model alternativ de socialism” (Tismaneanu, 12/5/2013, contributors.ro).
Imi voi permite sa abordez aceste aspecte intr-o ordine inversa.
Moscova si-a exprimat, de fapt, in repetate randuri ingrijorarea ca Romania, impreuna cu China, vor stabili un model socialist alternativ care va concura cu URSS, cel putin incepand cu anul 1965 si de-a lungul anilor ’70, si documentele sovietice traduse care abordeaza aceasta obsesie pot fi gasite pe site-ul programului de istorie internationala a Razboiului Rece (CWIHP) al centrului Woodrow Wilson, in documentul de lucru cu numarul 65 (CWIHP WP #65, 12/2012, wilsoncenter.org – A Romanian INTERKIT? Soviet Active Measures and the Warsaw Pact “Maverick” 1965-1989). In mai 1968 ministrul sovietic al Apararii Marshal Grechko a declarat fara echivoc ca alianta sovietica nu ar putea supravietui dupa plecarea Romaniei. (Matthew J. Ouimet, The Rise and Fall of the Brezhnev Doctrine in Soviet Foreign Policy (2003)).
URSS a suferit o pierdere geopolitica majora din cauza ca Romania a mediat relatiile americano-chineze – care, la randul ei, aceasta mediere a schimbat echilibrul fortelor la nivel mondial. Dupa cum presedintele Nixon a declarat pentru Consiliul national de securitate in august 1969, “Am presupus intotdeauna ca chinezii sunt mai duri si mai agresivi, in timp ce sovieticii sunt mai rezonabili. (Dar) Ceausescu spune ca sovieticii sunt mai duri si mai agresivi decat chinezii. Trebuie sa ne uitam la China pe termen lung.” (Departamentul American de Stat, 14/8/69, history.state.gov – Minutes of Meeting of the National Security Council1)
Medierea Romaniei dintre Egipt si Israel a jucat de asemenea un rol esential in pierderea Egiptului de catre sovietici, despre care atat CIA, cat si KGB au concluzionat ca reprezenta, la acea ora, din punct de vedere strategic, cel mai important stat din Orientul Mijlociu. (un raport KGB citat in CIA, 12/1/86, foia.cia.gov). Moscova nu a fost in masura sa se refaca dupa niciuna dintre aceste pierderi pentru restul Razboiului Rece. Cam atat despre “tantarul” romanesc si inconsecventa sa pentru politica europeana si globala.
In lumina celor de mai sus, s-ar parea sa existe putine baze probatorii pentru declaratia domnului Tismaneanu care spune ca Romania comunista “nu a incercat niciodata sa mearga dincolo de limitele permise de Kremlin”.
Cu toate acestea, haideti sa suspendam neincrederea si sa mentinem inca putin aceasta posibilitate…(…)”
Gazeta de Nord Vest, publicatie din Satu Mare infiintata in 3 ianuarie 1990, a fost rasa de pe internet in cursul zilei de ieri, 9 mai 2013, iar redactorii dati afara din sediul redactiei cu gorilele unei firme de “security”. Scandalul, chiar daca are pe fond, in aparenta, diverse cauze locale, are loc dupa aparitia in presa a unor acuzatii extrem de grave ale senatorului PSD de Satu Mare Valer Marian, colaborator al Gazetei, la adresa presedintelui Partidului, premierul Victor Ponta, si a socrului sau, Ilie Sarbu. Totodata, ultimul articol cu tenta de investigatii aparut in Gazeta, in data de 8 mai a.c., facea referiri la anumite intoxicari privind conducerea SRI, respectiv legate de prim-adjunctul Florian Coldea, servite, olograf, de un anume colonelul (r) Ioan Timis, implicat in actionariatului Gazetei.
Cărțile lui Larry Watts atestă, din surse neromânești, același adevăr, chiar dacă autori deloc dezinteresați se încăpățânează să susțină stereotipul mincinos al obedienței totale a României postbelice față de Moscova.
„Aviatori de altădată” a istoricului Daniel Focşa, apărută în noiembrie 2012, este o astfel de armă a duhului, în care România cea adevărată, ţara noastră cea pierdută este reînviată şi readusă în prezent, prin alcătuirea magică de cuvinte scrise cu talent, cu pasiune şi cu suflet
MOTTO: “Teritoriul însă ce l-a cerut bunei voințe a noastre nu i-l vom ceda niciodată, câtă vreme vom fi în viață. Noi însă, nici din dragoste, nici de frică, nu-i cedăm din pământ nici cât un deget”
Faptul că Dl. Marian Preda, actualul decan al Facultăţii, este un sociolog de o mediocritate și incompetență profesională probată prin scrierile și declarațiile sale publice jenante nu este doar problema sa personală.
Mesajul Sabinei către susținători: ”Vă mulţumesc din suflet pentru susţinere, sper ca v-am făcut mândri ca sunteţi români, să nu uităm un lucru: împreună suntem cei mai buni! Vă pup!” – via Dan Tanasa
Vigilentii internetului l-au gasit mai rapid ca Politia pe individul care a amenintat-o grobian cu moartea pe tanara eleva: este vorba de Zsolt Lendvay-Simon, agitator al autonomiei “Tinutului Secuiesc” (foto dreapta – via internet). Roncea.Ro cere romanilor din zona sa il caute, sa-l prinda si sa-l predea autoritatilor pe infractorul maghiar.
Mii de romani si-au declarat solidaritate cu Sabina Elena prin intermediul retelelor sociale. S-a creat o pagina de Facebook eficienta si s-au anuntat demonstratii de solidaritate in mai multe orase ale tarii, respectiv:
BUCURESTI, Sambata la orele 17 – Piata Universitatii. Se afirma: “Sabina, eleva a unui liceu din Covasna a fost amenintata cu moartea, dupa ce impreuna cu cativa colegi au mers la liceu cu steaguri tricolore si au marsaluit pe holurile institutie de invatamant. Pe langa faptul ca a fost amenintata cu moartea, Sabina este si anchetata pentru “instigare la violenta”. Va asteptam in numar cat mai mare sa o sustinem pe Sabina Elena impreuna cu un tricolor!
Se anunta si alte orase. Conform initiatorilor, evenimentele se doresc a fi sub forma unor “flash-mob”, pasnice, lipsite de violenta. Se va canta “Desteapta-te, romane!”. Manifestantii pro-Romania si Sabina Elena sunt asteptati cu drapele si bentite tricolore.
O reactie dementa a venit din partea liderului PNL Sfantu Gheorghe, Madalin Guruianu, care a considerat gestul fetitei drept “necuvenit”. Nu aceeasi reactie a avut fata de abordarea nesimtita a carpelor secuiesti de-a lungul si de-a latul judetului in care, chipurile, reprezinta romanii PNL-isti. Il rog pe presedintele PNL, Crin Antonescu, sa-l demita neintarziat pe neobraztul Guruianu de la conducerea Filialei locale a PNL.
O reactie la fel de ciudata a venit din partea unui… nu stiu cum sa-l numesc… un domn care are functie mare in presa de cand i-a purtat servieta lui Silviu Brucan. Lucian Mandruta pe numele lui, domnul in cauza a sustinut cu tarie staboreasca pe pagina sa de Facebook ca relatarea de la Liceul din Covasna este “o inscenare a nationalistilor romani”. Personajul in cauza pretinde ca e jurnalist, si, daca nu ma insel, e chiar ceva super-mega-star ca director la Mediafax. Nu-mi ramane decat sa felicit agentia pentru alegerea facuta: asa intelegem de ce si in alte cazuri Mediafax a ajuns sa minta cu nerusinare. Desigur, putem sa-l intrebam si noi pe Mandruta: cand a fost prins cu amanta pe camp a fost o “inscenare a nationalistilor tigani” suparati ca navetistul pe canalele lui Sarbu si Voiculescu isi amesteca rasa?
De la neobositul militant pentru drepturile romanilor din teritoriile ocupate, Dan Tanasa, aflam evolutia cazului, relatata chiar de sora Sabinei Elena: ”Astazi (ieri – nota mea) a avut loc intalnirea dintre cadrele didactice ale liceului si parintii mei, respectiv ai Sabinei, iar lucrurile au luat amploare in sensul ca Sabina a fost data afara din piesa de teatru in care a fost pusa acum cateva zile si culmea era si rolul principal, au vrut sa o exmatriculeze si sa ii scada nota la purtare, dar au renuntat la idee in momentul in care mama a luat atitudine, ea prezentandu-se la scoala cu un mediator si cativa membii ai consiliului parintilor. Diriginta a fost interogata asupra faptului ca s-a prezentat in fata Sabinei cu un obiect contondent, iar ea, dupa ce a fost intrebata ca de ce a actionat intr-un asemenea mod, a raspuns: ” Am fost pusa “. In acel moment, mama a cerut dirigintei sa ii inapoieze tricolorul Sabinei si sa ii ceara scuze pentru ceea ce a facut! Directiunea s-a atacat foarte tare si astfel a renuntat la sanctiunile care erau propuse. La intalnire a mai participat primarul, inspectoarea generala a ISJ Covasna. In ceea ce priveste amenintarea cu moartea, s-au luat masuri. A fost depusa o plangere, iar politia se va ocupa de cautarea acestui ” domn” . Pentru a o proteja pe Sabina, in urmatoarele luni ea va fi dusa si adusa (de) la scoala de un domn politist. Ancheta continua si o sa va mai tin la curent cu alte noutati! P.S. Va multumim tuturor pentru sustinere, apreciere si ganduri bune!”
Tot vigilentii Romaniei virtuale ne informeaza ca persoana care ancheteaza cazul din partea Inspectoratului Scolar Judetean Covasna se numeste Keresztely Irma si arata in felul urmator (vedeti alaturat). “Trebuie sa vedem care sunt motivele comportamentului acestei eleve si din acest motiv am cerut conducerii liceului sa efectueze o analiza si sa finalizeze pâna mâine (joi – n.r.) la pranz un raport”, a spus Keresztely pentru Mediafax. Aceeasi Agentie contrazice opiniile directorului sau Lucian Mandruta si prezinta atat faptele concrete, confirmate de Polita Judeteana Covasna, cat si comunicatul de protest al Consiliului National al Elevilor:
“Consiliul Naţional al Elevilor condamnă acţiunile de discriminare desfăşurate de elevii şi de cadrele didactice aparţinând minorităţilor naţionale faţă de eleva româncă Sabina Elena din judeţul Covasna, acţiuni care contravin Constituţiei României şi drepturilor fundamentale ale omului”, se arată într-un comunicat remis, miercuri, Mediafax.
Potrivit comunicatului, Consiliul Naţional al Elevilor consideră că “este inadmisibil ca într-un liceu din România o elevă de clasa a IX-a să fie mustrată, jignită, pusă la colţ şi ameninţată de către colegii ei care aparţin unei minorităţi naţionale, profesorul diriginte şi chiar conducerea şcolii pentru faptul că a «îndrăznit» să poarte o banderolă cu tricolorul României!”.
De asemenea, arată Consiliul, este jignitor faptul că pe teritoriul României, cetăţenii români de etnie română sunt persecutaţi pentru că promovează însemnele naţionale garantate de către Constituţie şi de idealurile revoluţiei din 1989. “Consiliul Naţional al Elevilor trage un semnal de alarmă către toate instituţiile statului român de a se sesiza şi de a opri şi sancţiona conform legii aceste forme de jignire a istoriei românilor pentru Unirea Naţională, a identităţii naţionale şi a statului de drept”, se mai spune în comunicat.
Pentru că şi astăzi Sabina împreună cu o colegă au avut „tupeul” să vină la şcoală purtând bentiţa tricoloră, doamna dirigintă a luat decizia să le trimită acasă de la repetiţiile unei piese de teatru în care fetele jucau. Motivul, cităm; „instigare şi atitudine nefirească, provocatoare…”. Întrebată fiind de ce i-a furat Sabinei bentiţa tricoloră, doamna dirigintă Baykoy Mihaela (fostă Vulpoi) a spus în doi peri că avea nevoie de ea să-şi strângă părul.
Update 2: Fostul prefect Codrin Munteanu: Aveam cunoştinţă de acest tip de manifestări
Fostul prefect al judeţului Covasna Codrin Munteanu a confirmat pentru cotidianul.ro faptul că avea cunoştinţă de manifestările de natură separatistă din şcolile din judeţ şi că a atras de nenumărate ori atenţia directorilor să nu mai facă politică în instituţiile de învăţământ, inclusiv directorului de la şcoala în care învaţă Sabina.
“Sâmbăta trecută, 16 martie a.c., cotidianul de limba maghiară Haromszek tritra agresiv pe pagina sa de internet: ”Provocare la Covasna”. Deși în prima fază am crezut că se anunță iar vreun incident de genul celor din martie 1990 de la Târgu Mureș am rămas stupefiat după ce am citit articolul și am aflat despre ce provocare era vorba: o elevă a Liceului Korosi Csoma Sandor din orașul Covasna s-a afișat la școală vineri, 15 martie, de ziua maghiarilor de pretutindeni, cu o bentiță tricoloră pe cap. Alți patru tineri au fluturat drapelul României, au cântat imnul național și și-au vopsit tricolorul pe obraz.
Nu îmi vine să cred ce citesc și reiau. Asta era provocarea?! Da, asta era provocarea, citisem bine de prima dată.
Luni, 18 martie, mai mulți elevi ai liceului din Covasna, dar și foști elevi, mi-au atras atenția asupra subiectului și m-au rugat să scriu despre acest subiect. Între timp aflasem că eleva cu pricina, pe numele ei Sabina Elena, ar urma să fie anchetată pentru gestul ei de către conducerea școlii și ar urma să i se scadă nota la purtare. Demență totală!
Ieri am luat legătura cu Sabina și așa am aflat detaliile ”incidentului”. Se afișase cu bentița tricoloră pe cap la școală iar colegii de la secția maghiară și profesorii maghiari s-au arătat deranjați (de la colegi Sabina și-a luat porția de înjurături, fluierături și amenințări). Între timp, pe Facebook, un dement postează o amenințare cu moartea la adresa Sabinei.”, mai scrie Dan Tanasa.
Roncea.Ro va continua monitorizarea cazului si asteapta, desigur, “autosesizarea” CNCD cat si demiterea liderului PNL de Sfantu Gheorghe.
Am trimis la IPJ Covasna date primite de la un cititor Roncea.Ro despre persoana suspecta in cazul amenintarii cu moartea a elevei Sabina Elena de la Liceul “Korosi Csoma Sandor”, respectiv cel identificat drept Lendvay-Simon Zsolt István:
“Dacă nu este coincidenţă de nume Zoli este din Ásványráró, un pic mai la nord de Gyor. Se recomanda a fi “muncitor din Ungaria”.
Adresa sa de mail este: @gmail.com
Nu i-aş răspunde cu aceeaşi monedă după cum văd că mulţi se grăbesc să o facă pentru că ne-am coborî la mintea mitocanului.
Pot fi gasite urme despre el la urmatoarele adrese:
PS: Or fi de ajutor informaţiile astea în dosarul cu autor necunoascut deschis de IPJ Covasna? Sau le ştiu deja?”
Eu cred ca sunt de folos! Dna Lolu Diana, sub-comisar si purtator de cuvant la IPJ Covasna a preluat mesajul. Adresa de e-mail a IPJ Covasna este audiente.politiacv@ gmail.com ( 🙂 )
In parteneriat cu Editura Rao, portalul Basarabia-Bucovina.Info a derulat pe parcursul a 10 zile concursul cu intrebarea “Cand a avut loc Razboiul din Transnistria?” avand ca premiu cartea generalului Ion Costas TRANSNISTRIA 1989-1992. Cronica unui razboi “nedeclarat”. Avalansa de raspunsuri corecte ne-a depasit asteptarile demonstrand cu prisosinta cati romani de pe ambele maluri ale Prutului sunt interesati de istoria reala a ultimelor doua decenii, o istorie ramasa destul de intunecata, la fel ca soarta confratilor nostri din teritoriile romanesti ocupate de fosta URSS. Suntem bucurosi sa anuntam astazi rezultatul: Aurelian Cristache, un tanar roman aflat la studii in Olanda. Felicitari!
Multumim tuturor participantilor, care au dovedit cunostinte temeinice de istorie si interes pentru cauza nationala, si ii invitam sa devina colaboratori ai portalului Basarabia-Bucovina.Info cu materiale si fotografii pe specificul site-ului. Pentru toti cei care isi doresc in continuare cartea generalului Ion Costas, cu autograf, aceasta va fi lansata in prezenta autorului joi, 22 noiembrie, la ora 16.00, la standul Editurii Rao de la Targul de Carte Gaudeamus, manifestare culturala la care Republica Moldova este invitata de onoare. Ca o minima compensatie pentru toti participanii la Concurs prezentam astazi finalul capitolului despre arestarea liderului separatist de la Tiraspol, respectiv despre cum a fost eliberat Igor Smirnov, cat si, foarte important, ANEXELE lucrarii fostului ministru al Apararii si Internelor din Republica Moldova, in format PDF, care contin 122 de pagini de documente, majoritatea in limba rusa, in baza carora generalul Ion Costas a putut prezenta intregii lumi adevarului despre Razboiul din Transnistria. Iata-le aici: ANEXE RAZBOIUL DIN TRANSNISTRIA – BASARABIA-BUCOVINA.INFO
Cum a fost eliberat Igor Smirnov. Tradarea lui Snegur
“Incontestabil, aceasta [capturarea lui Igor Smirnov in plina strada, de sub nasul KGB-ului, sectia Kiev] a fost una dintre cele mai reuşite operaţiuni ale Ministerului Afacerilor Interne din republica noastră, din întreaga existenţă a acestei instituţii. Remarc încă o dată că reţinerea a fost efectuată fără implicarea forţelor securităţii statului. După arestarea separatistului nr. 1, agitaţia din presă în jurul arestării transnistrenilor s-a amplificat şi mai mult. Rămas în libertate, Zagreadski a atacat cabinetul lui Kravciuk şi MAI al Ucrainei. Mărăcuţă l-a sunat noaptea pe Snegur. La revendicările acestuia, preşedintele a răspuns demn, afirmând: „Dumneavoastră aţi dormit liniştit prea mult timp!“ Această frază ar fi putut să devină istorică, dacă Smirnov nu ar fi fost eliberat.
Basarabia-Bucovina.Info publica in exclusivitate al doilea extras-bomba din cartea generalului Ion Costas TRANSNISTRIA 1989-1992. Cronica unui razboi “nedeclarat” publicata de Editura RAO.
“Operaţiunea a fost planificată cu exactitate, în stil militar, şi elaborată în detaliu, cu posibile variante de acţiune ale grupului operativ în cazul modificării situaţiei. Informaţiile şi elaborarea acestui plan de reţinere a criminalului Smirnov şi a echipei au fost strict secretizate, în primul rând, faţă de cadrele Ministerului Securităţii naţionale al Moldovei (şef – A. Plugaru). La elaborarea planului operaţiunii, au mai participat împreună cu mine alţi doi ofiţeri superiori ai MAI, în care aveam încredere. Am ordonat ca operaţiunea să fie pusă în practică de Chiril Panteleev, şef de direcţie la MAI, un ofiţer patriot, devotat neamului, curajos şi intelegent. Panteleev a plecat la Kiev la 27 august 1991, în fruntea unei echipe de intervenţie, alcătuite din carabinierii Radu Stratan, Victor Breahnă şi Gheorghe Ciobanu. În jurul orei 17.00, a sosit în capitala Ucrainei, a cazat grupul la hotelul Dinamo şi s-a dus la MAI în audienţă la ministrul Vasilişin, căruia i-am adresat o scrisoare cu următorul conţinut:
Castiga o carte-eveniment dedicata celor cazuti in luptele pentru integritatea Republicii Moldova si apararea fruntariilor Europei: TRANSNISTRIA 1989-1992. Cronica unui razboi “nedeclarat” – de general Ion Costas, lansata pe 8 noiembrie la Biblioteca Centrala Universitara “Carol I” si disponibila spre cumparare la Editura Rao.
Pentru a castiga cartea oferita de Editura RAO si portalul Basarabia-Bucovina.Info, trebuie sa indepliniti trei criterii:
1. Sa raspundeti la intrebarea: Cand a avut loc Razboiul din Transnistria?
Castigatorul va fi desemnat prin tragerea la sorti din data de 20 noiembrie a.c. si apoi anuntat pe paginile de Facebook ale Rao Books si Basarabia-Bucovina.Info si prin e-mail.
Daca sunteti din Bucuresti puteti ridica volumul chiar de la autor, cu autograf, in cadrul lansarii de la Targul de Carte Gaudeamus din data de 21 noiembrie, ora 16.00, organizata la standul Editurii RAO.
Perioada de desfasurare a concursului: 10 noiembrie – 20 noiembrie 2012, orele 20.00. Castigatorul va fi afisat pe site in data de 21 noiembrie, la orele 00.00.
* Curtea Constituţională a Kosovo si Philip Gordon au prelungit un mandat de presedinte temporar de la nouă luni la cinci ani* Basescu si Gordon: ”Yes, yes, yes” * Emisarul SUA “a auzit ceea ce a trebuit”* Philip Gordon şi Wesley Clark, doi tovarasi de arme* Generalul Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia * Admiraţia ex-prezidentiabilului Clark faţă de Soros* Relaţiile lui George Soros cu Silviu Brucan si societatea civilă din România * UM 0110 “Anti-KGB” ii urmarea pe actualii membri GDS * Patapievici, proprietar protestatar la Rosia Montana * Ghemul încâlcit se deşiră în strada Comaniţa * Soros si statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc * Traian Băsescu, preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”
Înainte de a ne avertiza că urmează “un război civil” – ca în Siria, poate, după cum sugera încă de la începutul crizei politice fosta sa colegă din societatea civilă, analista Alina Mungiu Pippidi – europarlamentarul Monica Macovei, cel mai activist vicepreşedinte al PDL, a subliniat că “România este singura ţară care pune probleme politice Uniunii Europene” din cauza “instabilităţii prelungite politice” (citat exact). Aşa să fie, oare? Dacă l-am întreba pe şeful Băncii Angliei, Mervyin King, s-ar putea ca acesta să arate mai curând spre statul care chiar pune cele mai mari probleme zonei euro, respectiv Grecia, întâmplător cea de a doua ţară ortodoxă din UE după România, ca mărime.
Nici chestiunea cu “instabilitatea prelungită politică” nu se prea susţine. La finele anului trecut, Belgia, de exemplu, a încheiat o criză politică care a ţinut ţara 585 de zile fără guvern şi, implicit, fără prim ministru. Revenirea la situaţia normală a necesitat 80 de runde de negocieri între cele două părti, efectuate pe parcursul celor aproape doi ani de “instabilitate”. Diferenţa este că nici politicienii valoni şi nici cei flamanzi nu au strigat la Bruxelles că se dă “o lovitură de stat”. Nici n-ar fi avut cum să-i ameţească prea tare pe oficialii UE: Bruxelles este capitala Belgiei.
Un alt exemplu, mai aproape de noi, este Moldova ruptă din România. Basarabenii au avut de trăit – fără să se plângă prea tare, ba chiar dimpotrivă -, nici mai mult nici mai puţin decât 917 zile fără preşedinte. Moldova este o zonă tampon foarte importantă pentru UE. Dovada: peste doar câteva zile, în ajunul comemorarii a 73 de ani de la semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, respectiv între Hitler şi Stalin, rămas în istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov, cancelarul RFG, Angela Merkel, întreprinde o vizită de lucru la Chişinău, unde, se pare, se va discuta chiar proiectul de federalizare a Republicii Moldova. Sigur, pentru unii, Moldova nu e România.
* România pentru americani – nu mai mult decât o altă provincie Kosovo
Dar pentru americani, ce credeţi că e România? Nu mai mult decât o altă provincie Kosovo. Altfel nu se explică de ce Statele Unite, mai precis diplomaţia americană a democraţilor, l-au trimis la Bucureşti, să se întâlnească cu doi preşedinţi şi un prim ministru, pe Philip Gordon, un asistent de-al Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, care tocmai “a rezolvat” o criză constituţională similară, în republica separatistă Kosovo.
Sunt sigur că mulţi dintre cititorii români n-au auzit de Atifete Jahjaga, aşa cum mulţi dintre americani nu numai că n-au auzit de Traian Băsescu şi nu ştiu unde este România pe hartă, dar nici n-au idee de existenţa “singurei ţări care pune probleme Uniunii Europene”.
Atifete Jahjaga este al treilea preşedinte femeie din Europa de la căderea regimurilor comuniste. Primul preşedinte femeie de după 1989 şi totodată prima, dar şi ultima preşedintă a defunctei Republici Democrate Germane (RDG) a fost Sabine Bergmann- Pohl, care a stat în această funcţie doar şase luni, fiind silită să demisioneze la unificarea Germaniei, iar acum, ca şi est-germana Angela Merkel, este o politiciană de dreapta, creştin-democrată. A doua femeie preşedinte din istoria recentă a Europei este mai cunoscuta Mary Robinson, preşedintă a Irlandei timp de şapte ani, până în 1997, când a demisionat cu trei luni înainte de încheierea mandatului pentru a deveni înalt comisar ONU pentru Drepturile Omului, poziţie din care s-a ocupat chiar de fosta Iugoslavie.
* Curtea Constituţională a Kosovo a hotărât că mandatul preşedintelui trebuie prelungit de la nouă luni la cinci ani
Spre deosebire însă de predecesoarele sale europene, Atifete Jahjaga, care trebuia să fie preşedinte doar pe o perioadă de nouă luni, nu şi-a dat nici o demisie la expirarea mandatului său de tranziţie, la începutul lunii trecute. Dimpotrivă: Curtea Constituţională a republicii independentiste Kosovo a hotărât că acesta trebuie prelungit de la nouă luni la cinci ani. Bomboana de pe coliva pretendenţilor la preşedinţia Kosovo a fost pusă chiar de acelaşi emisar itinerant al diplomaţiei americane, asistentul Philip Gordon, care, într-un desant operativ la Pristina, a întărit decizia Curţii Constituţionale susţinând cu tărie că Atifete Jahjaga a dovedit abnegaţie faţă de statul de drept şi că hotărârea Curţii trebuie respectată de toate părţile. Ceea ce s-a şi întâmplat.
“Un motiv suplimentar, preferat de comunitatea internaţională, este nevoia de stabilitate politică în Kosovo. Comunitatea internaţională se grăbeşte să părăsească Balcanii şi să îi prezinte ca pe o regiune paşnică şi stabilă; nu doreşte să vadă o nouă criză politică în Kosovo”, a afirmat în sprijinul acţiunii SUA Ardian Arifaj, director de programe la Institutul pentru Cercetare Politică şi Dezvoltare din Kosovo, citat de SE Times. Vă sună cunoscută formularea? Institutul respectiv, cu un nume aşa de pompos că poţi să crezi că e o filiala a NASA şi NSA la un loc, este finanţat generos, anual, cu sute de mii de dolari, de Fundaţia Soros pentru o “Societate Deschisă” şi de Rockefeller Brothers Fund. Ei şi? Poate e vorba de o coincidenţă, dar emisarul nostru transatlantic şi transbalcanic, Philip Gordon, s-a evidenţiat ca lector la Institutul Internaţional de Studii Strategice şi la unul dintre cele mai influente “think-tank”-uri din lume, Brookings Institution, ambele aflate pe lista de “grant”-uri generoase din partea aceleiaşi Fundaţii a Reţelei Deschise Soros (Soros Open Network). Philip Gordon este şi colaborator regulat al revistei Foreign Affairs a Consiliului pentru Relaţii Străine/Externe (Council on Foreign Relations – CFR), instituţie globalistă al cărei preşedinte onorific este venerabilul David Rockefeller.
* Philip Gordon, după întâlnirea cu preşedintele suspendat Traian Băsescu: “Am auzit ceea ce a trebuit”
Prezent la Bucureşti, Philip Gordon a declarat după întâlnirea cu preşedintele suspendat Traian Băsescu, că “a auzit ceea ce trebuia”. Nu ştim dacă a şi văzut ceea ce trebuia, dar cu această scurtă propoziţie decizia actualei administraţii democrate, de stânga, a SUA, pare a fi luată. Evident, în favoarea reprezentantului declarat al dreptei din România.
Aflat în biroul de campanie al preşedintelui suspendat, Philip Gordon i-a indicat lui Traian Băsescu că trebuie să-şi dea afară jurnaliştii ca să înceapă discuţiile. “Yes, yes, yes”, a răspuns Băsescu, amintindu-ne de o intervenţie similară şi la fel de promptă a diplomaţiei române în faţa celei americane, respectiv cea a lui Adrian Cioroianu rămas ca la poarta nouă în faţa Condoleezzei Rice. Nimic din discreţia şi subtilitatea invocate de Traian Băsescu pe tema discuţiilor secrete de cedare a suveranităţii naţionale pentru crearea “Statelor Unite ale Europei” nu a părut să mai transpire din resorturile diplomatice ale preşedintelui suspendat, la întâlnirea cu emisarul american.
Philip Gordon, asistentul lui Hillary Clinton, şeful Departamentului de Stat al SUA, s-a mai întâlnit şi cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria, şi cu preşedintele interimar Crin Antonescu, la Cotroceni. Mentalitatea politicienilor aflaţi la putere în România reflectă, din păcate, exact imaginea pe care şi-au consolidat-o, în timp, diverşii comisari trimişi în control la Bucureşti, fie ei sovietici, sau, mai nou, europeni şi americani: aceea de vasali. Deşi există un principiu internaţional al egalităţii suverane a statelor, nimeni nu îşi poate imagina la Washington sau aiurea că vreun secretar de stat al MAE de la Bucureşti, să spunem Dan Petre, s-ar putea întâlni, vreodată, cu preşedintele şi, totodată, şeful executivului american, la Casa Albă.
* Philip Gordon şi Wesley Clark
Până la această oră nu ştim încă dacă Philip Gordon s-a văzut, însă, poate cu cel mai important posibil interlocutor al său, tovarăşul de idei politice şi militare internaţionale, de la “războiul contra terorismului” la “independenţa Kosovo”, generalul american (r) de patru stele Wesley Clark, fost comandant suprem al forţelor NATO în Europa, fost candidat la alegerile pentru Casa Albă, din 2004, fost susţinător al candidatei democrate Hillary Clinton şi, apoi, al lui Barack Obama, la alegerile prezidenţiale din 2008. În prezent, Wesley Clark este “consilier special (special adviser) pe probleme strategice de securitate, dar şi pe probleme economice”, al premierului Victor Ponta.
Americanul Clark este legat, însă, de Europa prin mai multe fire. Potrivit paginii sale de pe Wikipedia, familia lui Clark provine chiar din vecinătatea României, fiind o familie de evrei belaruşi care a decis să emigreze în America pe fondul antisemitismului rusesc. Poate aşa se explică şi decizia sa de a ordona foc contra trupelor ruseşti care aterizau într-o operaţiune surpriză pe aeroportul din Kosovo, pe 12 iunie 1999, preluând controlul acestuia, cu toate că forţele anglo-americane împânziseră deja provincia sârbă. Colegul său britanic a refuzat, însă, comanda. Pe lângă această legătură ancestrală, iţele ghemului se cam încurcă în zilele noastre.
* Wesley Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia
Generalul (r) Clark este şi co-preşedinte al Growth Energy, un grup de lobby în domeniul energiei alternative, dar şi director în “board”-ul companiei BNK Petroleum Inc, care desfăşoară prin subsidiara sa, Indiana Investments, largi operaţiuni de captare a gazelor de şist în Polonia. Cu numai câteva zile în urmă, mai precis pe 7 august, compania lui Wesley Clark (https://www.bnkpetroleum.com/en/) a anunţat mari succese la explorarea Gapowo B-1 a concesiunii Bytow, apartinand Indiana Investments, unde s-a forat la peste 4300 de metri, cu rezultate deosebite. Compania deţine largi concesiuni în Polonia, pe care le puteţi vizualiza în harta alăturată (https://www.energy-pedia.com/news/poland/new-151330).
Culmea, tot în Polonia, la Varşovia, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, fost şef al SIE, fost şef demis al MAE şi fost membru al “board”-ului de conducere al Fundaţiei Soros România, anunţa în luna aprilie a.c., pe fondul unor proteste publice din ţară, că Chevron, compania americană care a început prospecţiunile pentru exploatarea gazelor de şist în România, este de acord cu desecretizarea contractelor sale.
Plecarea lui Ungureanu din post şi venirea lui Ponta nu au încurcat planurile afaceriştilor din domeniul resurselor naturale. Pe lângă gazele de şist, miza uriaşă a Roşiei Montane, la care ne vom referi mai jos, a rămas, însă, în aer.
Evident, numirea lui Clark, “pe probleme strategice de securitate, dar şi pe probleme economice”, într-o funcţie neremunerată, aproape filantropică, a suscitat semne de întrebare fireşti privind interesul său faţă de eventualele exploatări ale gazelor de şist în România. Mai ales când compania în cauză este deţinută parţial şi de mogulul internaţional George Soros, acelaşi filantrop care a finanţat, în parte, şi campania electorală nereuşită a generalului Wesley Clark pentru preşedinţia Americii.
Soros are şi alte investiţii în domeniul gazelor naturale în Polonia: în toamna trecută, San Leon Energy Plc (SLE), companie din portofoliul lui George Soros şi al Blackrock Inc. (BLK), un fond stimulat de acelaşi miliardar, a anunţat profituri record, care le depăşesc pe cele din SUA (https://www.bloomberg.com/news/2011-09-20/soros-backed-san-leon-says-polish-shale-gas-profits-to-beat-u-s-.html). De asemenea, Soros şi-a arătat interesul clar pentru minele de metale rare din Kosovo şi imensele resurse carbonifere ale fostei provincii sârbeşti.
* Admiraţia lui Clark faţă de George Soros
Clark îl consideră pe Soros drept “cel care sună alarmă pentru poporul american” (www.soros.com), un fel de Vasile Roaită al societăţii americane multilateral dezvoltate. Pe langa rolul lui Clark la Palatul Victoria legat de un foarte probabil “lobby” pentru exploatarea gazelor de sist, nu trebuie însă exclusă şi posibila “influenţare pozitivă” a Guvernului Ponta de către generalul american pentru ca România să cumpere loturi de avioane F-16 “second hand”, o decizie anunţată recent de oficiali guvernamentali români. Însă suspiciunile privind relaţiile legate de interesele diverse ale miliardarului american provenit dintr-o familie de evrei maghiari, George Soros, cu România, rămân, mai ales ţinând cont de opoziţia cunoscută a lui Victor Ponta faţă de proiectul aurifer Roşia Montană, aceeaşi manifestată oficial şi de Fundaţia Soros România, cât şi de toate membrele oficiale şi neoficiale ale Reţelei Deschise Soros.
* Relaţiile lui Soros cu societatea civilă din România
George Soros este poate, după Ion Iliescu şi răposatul Silviu Brucan, unul dintre cei mai buni cunoscători ai României ultimilor 22 de ani. Din capul locului trebuie spus ca interesele sale economice nu au fost desprinse niciodată de cele privind atât controlul politic cât şi cel al societăţii civile. Puţină lume ştie că, într-un ianuarie deja posomorât, imediat după “revoluţia democratică” din decembrie 1989, “revoluţionarul” Silviu Brucan, membru de frunte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, aştepta înfrigurat, pe peronul aerogării de la Otopeni, aterizarea unui avion personal din care a coborât un tip micuţ şi îndesat: pe-atunci doar milionarul George Soros, care nu ajunsese încă atât de faimos la nivel mondial, cum avea să devină după celebra “spargere” de 1 miliard a bursei londoneze, ce avea să urmeze peste doi ani.
La braţ cu Brucan, Soros a descins într-un sediu destul de impozant, o fostă clădire istorică, în care a păşit însuşi Alexandru Ioan Cuza, renovată recent chiar de Nicu Ceauşescu, pentru a fi folosită de activul CC al UTC. În Calea Victoriei 120, Silviu Brucan instalase de-abia înfiinţatul Grup de Dialog Social, din care făceau parte intelectuali disidenţi ai regimului Ceauşescu, în majoritatea lor fii şi nepoţi ai nomenclaturiştilor primilor ani ai PCR. În capul mesei de la GDS, încadrat de Stelian Tanase (el însuşi fiul unui activist PCR), pe atunci redactorul şef al revistei “22″, şi de eseistul fantezist Andrei Pleşu, se afla sociologul Alin Teodorescu, desemnat preşedinte al GDS, dovedit ulterior colaborator al Securităţii şi, în acelaşi timp, urmărit de Unitatea specială “Anti-KGB” a DSS pentru relaţii neprincipiale avute cu serviciul de informaţii al Republicii Populare Ungare.
Fără a sta prea mult la discuţii, George Soros hotărăşte să îl numească pe şeful GDS, Alin Teodorescu, si preşedinte al filialei Fundaţiei Soros în România, al cărei buget de start a fost de 1 milion de dolari. De atunci şi până astăzi, interesele celor două organizaţii au rămas îngemănate. Ca un adevărat Hopa Mitică ideopolitic, GDS a reuşit, în aceşti 22 de ani, să fie un organism privilegiat de toate guvernările României, indiferent de culoarea lor politică, primind numeroase stimulente financiare guvernamentele pentru publicarea Revistei “22″ cât şi sediul din Calea Victoriei în folosinţă gratuită.
Dacă la alegerile prezidenţiale din 2000, GDS îi făcea lobby făţiş lui Ion Iliescu, iar în decembrie 2004, cu trei zile înainte de turul final al scrutinului electoral prezidenţial, Revista “22″ şi vectorii de imagine ai GDS îl susţineau deschis pe Adrian Năstase, comparându-l cu Ariel Sharon, Zbigniew Brzezinski sau Angela Merkel (Revista “22″, 9.12.2004, “Pentru o Românie Modernă” – interviu cu Adrian Năstase realizat de Mihnea Berindei şi Arielle Thedrel), astăzi, aceiaşi oameni îl sprijină, cu aceeaşi lejeritate intelectuală şi morală, pe Traian Băsescu.
Numeroşi membri ai GDS şi ai Reţelei Soros au beneficiat în ultimii opt ani de favorurile înalte ale lui Traian Băsescu, de la Andrei Pleşu şi fosta şefă a Fundaţiei Soros, Renate Weber, numiţi consilieri la Cotroceni în primul mandat al preşedintelui suspendat, la Vladimir Tismăneanu şi Horia Roman Patapievici, aflaţi până la instalarea guvernării Ponta în fruntea unor instituţii guvernamentale, recte ICCMER şi, respectiv, ICR.
Poziţia GDS faţă de proiectul cu o miză imensă pentru România (sau pentru cine pune mâna pe el), respectiv Proiectul Roşia Montană, este, aşadar, aceeaşi cu cea a Fundaţiei Soros: “un NU hotărât” exploatării de către actualul deţinător al contractului cu statul român, Roşia Montană Gold Corporation. Dacă Horia Roman Patapievici şi-a exprimat protestul doar prin cumpărarea unui metru pătrat de pământ la Roşia Montană, pentru a bloca investiţia RMGC, în schimb, Monica Macovei, membră a GDS şi fostă expertă a Institutului pentru o Societatea Deschisă al Fundaţiei Soros, europarlamentar PPE şi vicepreşedinte al PDL, mentor public al ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, este, alături de colega sa, europarlamentarul PNL şi fost preşedinte Soros Renate Weber, dar şi de soţia premierului Victor Ponta, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu, una dintre cele mai înfocate opozante, la nivel mondial chiar, a exploatării celei mai importante rezerve de aur a Europei de către RMGC.
* Ghemul se deşiră în strada Comăniţa
Ghemul acesta atât de încâlcit pare să se deşire, oarecum, în strada Comăniţa, unde preşedintele suspendat a încoronat-o pe Monica Macovei şi cu misiunea de a crea un “pol al dreptei” alături de europarlamentarul PDL Cristi Preda, fost consilier prezidenţial şi la Băsescu şi la Constantinescu, la rândul său membru al GDS (si fost al PCR), şi de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, bursier Soros, dar şi al controversatului afacerist mondial Marc Rich.
Prezenţa Monicăi Macovei, care este şi membră fondatoare şi de onoare a Asociaţiei lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor şi transexualilor ACCEPT, în ICCD-ul lui MRU, embrionul viitoarei “alianţe de dreapta” a României, a determinat Asociaţia Pro Vita – Bucureşti, invitată să se alăture “polului noii drepte”, să întrebe retoric Iniţiativa Civică de Centru Dreapta cum împacă apărarea drepturilor familiei, o noţiune de bază a dreptei, cu promovarea diversităţii minorităţilor sexuale.
Simpatia şi încrederea totală manifestate public de preşedintele ales şi suspendat Traian Băsescu pentru fosta procuroare Monica Macovei par total paradoxale în raport cu poziţiile publice ale celor doi faţă de Proiectul Roşia Montană. În mai multe rânduri, Traian Băsescu şi-a manifestat susţinerea sa intransigentă faţă de Proiectul Roşia Montană. Afirmaţiile sale apăsate nu au fost însă urmate decât de fluctuaţiile bursei din Toronto, manevrate abil de speculanţii financiari internaţionali, între care, la loc de frunte, se află chiar opozantul deschis al proiectului, miliardarul George Soros. În ciuda disputelor publice, nimic din dorinţa firească a românilor de a se renegocia contractul, în favoarea României, nu s-a mai concretizat.
* Statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc
Pe lângă filantropul pretutindenar maghiar, opozantul direct şi cel mai vehement al Proiectului RMGC din Munţii Apuseni este însuşi statul ungar, care s-a manifestat constant în cei 14 ani, de când au început negocierile dintre diverşii investitori şi statul român, împotriva exploatării aurului românesc. Aceasta deşi predecesorii lor din Imperiul Austro-Ungar au poleit chiar tavanul cupolei Parlamentului din Budapesta cu 40 de kilograme aur de la Roşia Montană. Interesul maghiar este unul de paroxism istoric, reliefat foarte clar în manualele de istorie din şcolile ungureşti, în care Ardealul apare ca parte a “Ungariei străbune”.
* Traian Băsescu: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”
Concesiile extraordinare acordate intereselor ungare în România de Guvernele de sub Traian Băsescu, de la consolidarea de facto a autonomiei maghiare în “Ţinutul Secuiesc” la aprobarea scandaloasă a reînhumării cu onoruri oficiale a extremistului antisemit şi antiroman Nyiro Jozsef, par, de asemenea, să se bată cap în cap cu poziţia preşedintelui suspendat faţă de Roşia Montană.
Cu toate acestea, susţinerea directă a premierului Viktor Orban şi a liderului maghiar Laszlo Tokes, faţă de boicotarea referendumului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, l-a transformat pe acesta în preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”. “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor”, a spus Traian Băsescu în noaptea anunţării rezultatelor referendumului, cu Monica Macovei la dreapta sa şi Răzvan Mihai Ungureanu de-a stânga sa.
Oare au periclitat Viktor Orban şi Ungaria rezultatele muncii serviciilor speciale unguresti – care au costat contribuabilul maghiar şi filantropi “ecologişti” mondiali sute de milioane de euro -, pentru reinstalarea tovărăşească a lui Traian Băsescu la Cotroceni, cu riscul de a arunca în aer o campanie internaţională de 14 ani anti-Roşia Montană?
Ghemul pare atât de încurcat încă e bine să-l tăiem, la final, pentru a scoate din el actorii aporiei paradigmatice Roşia Montană.
Deci, susţinătorii lui Băsescu: Monica Macovei/PDL/GDS/Soros – anti-Roşia Montană; Laszlo Tokes/Erdélyi Magyar Néppárt – anti-Roşia Montană; Viktor Orban/Fidesz/Ungaria – anti-Roşia Montană. Si, evident, cu totii anti-Romania.
Susţinătorii lui Victor Ponta/USL: Renate Weber/PNL/Soros – anti-Roşia Montană; Daciana Sârbu/PSD – anti-Roşia Montană; Wesley Clark/SUA – pro-Soros. Nici unul pro-Romania.
Dacă preşedintele suspendat se va reinstala la Cotroceni, următorii doi ani de coabitare dintre Băsescu şi Putere promit să fie cu adevărat încrâncenaţi. Pe un singur subiect însă, nu vor exista dispute, în ciuda circului public: Roşia Montană. Femeile-comisar din jurul lui Ponta şi Băsescu, ca şi agenţii, consilierii şi emisarii lor trans-oceanici, se pare că au aranjat totul. În favoarea cui? Indiferent de rezultatul Referendumului, România pierde, Soros câştigă.
Înainte de a ne avertiza că urmează “un război civil” – ca în Siria, poate, după cum sugera încă de la începutul crizei politice fosta sa colegă din societatea civilă, analista Alina Mungiu Pippidi – europarlamentarul Monica Macovei, cel mai activist vicepreşedinte al PDL, a subliniat că “România este singura ţară care pune probleme politice Uniunii Europene” din cauza “instabilităţii prelungite politice” (citat exact). Aşa să fie, oare? Dacă l-am întreba pe şeful Băncii Angliei, Mervyin King, s-ar putea ca acesta să arate mai curând spre statul care chiar pune cele mai mari probleme zonei euro, respectiv Grecia, întâmplător cea de a doua ţară ortodoxă din UE după România, ca mărime.
Nici chestiunea cu “instabilitatea prelungită politică” nu se prea susţine. La finele anului trecut, Belgia, de exemplu, a încheiat o criză politică care a ţinut ţara 585 de zile fără guvern şi, implicit, fără prim ministru. Revenirea la situaţia normală a necesitat 80 de runde de negocieri între cele două părti, efectuate pe parcursul celor aproape doi ani de “instabilitate”. Diferenţa este că nici politicienii valoni şi nici cei flamanzi nu au strigat la Bruxelles că se dă “o lovitură de stat”. Nici n-ar fi avut cum să-i ameţească prea tare pe oficialii UE: Bruxelles este capitala Belgiei.
Un alt exemplu, mai aproape de noi, este Moldova ruptă din România. Basarabenii au avut de trăit – fără să se plângă prea tare, ba chiar dimpotrivă -, nici mai mult nici mai puţin decât 917 zile fără preşedinte. Moldova este o zonă tampon foarte importantă pentru UE. Dovada: peste doar câteva zile, în ajunul comemorarii a 73 de ani de la semnarea Tratatului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, respectiv între Hitler şi Stalin, rămas în istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov, cancelarul RFG, Angela Merkel, întreprinde o vizită de lucru la Chişinău, unde, se pare, se va discuta chiar proiectul de federalizare a Republicii Moldova. Sigur, pentru unii, Moldova nu e România. * România pentru americani – nu mai mult decât o altă provincie Kosovo
Dar pentru americani, ce credeţi că e România? Nu mai mult decât o altă provincie Kosovo. Altfel nu se explică de ce Statele Unite, mai precis diplomaţia americană a democraţilor, l-au trimis la Bucureşti, să se întâlnească cu doi preşedinţi şi un prim ministru, pe Philip Gordon, un asistent de-al Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, care tocmai “a rezolvat” o criză constituţională similară, în republica separatistă Kosovo.
Analiza integrala despre: * Curtea Constituţională a Kosovo si Philip Gordon au prelungit un mandat de presedinte temporar de la nouă luni la cinci ani* Basescu si Gordon: “Yes, yes, yes” * Emisarul SUA “a auzit ceea ce a trebuit”* Philip Gordon şi Wesley Clark, doi tovarasi de arme* Generalul Clark – implicat în operaţiuni de captare a gazelor de şist din Polonia * Admiraţia ex-prezidentiabilului Clark faţă de Soros* Relaţiile lui George Soros cu Silviu Brucan si societatea civilă din România * UM 0110 “Anti-KGB” ii urmarea pe actualii membri GDS * Patapievici, proprietar protestatar la Rosia Montana * Ghemul încâlcit se deşiră în strada Comaniţa * Soros si statul ungar, împotriva exploatării aurului românesc * Traian Băsescu, preşedintele incontestabil al “Ţinutului Secuiesc”: “Le promit maghiarilor că nu voi uita gestul lor” inBURSA
“România a luat-o razna”, şi-a intitulat Deutsche Welle comentariul de marţi, în care afirma că “Guvernul Ponta plănuia falsificarea listelor electorale la scară largă”, adăugând că “datele falsificate aveau ca scop să declare valid, în mod retroactiv, Referendumul controversat de pe 29 iulie, privind demiterea lui Băsescu”.
Aşa se vede de acolo.
Nemţii nu ne caută în coarne.
Nu stă nimeni să-i ia un interviu lui Victor Ponta, ca să-l audă cum minte că tot ce face este constituţional şi că totul este perfect democratic şi că totul este normal.
Nemţii nu lucrează la HotNews, să-i încurce Ponta.
Pentru ei totul este limpede.
Simplu: România are un premier care minte.
Străinii nu intră în controverse.
Guvernul României este condus de un plagiator, care minte că n-a plagiat şi care a folosit puterea Guvernului să nu fie declarat oficial drept “plagiator”.
Ce să discuţi cu el?!
Discuţia nu duce nicăieri.
Nu discuţi cu buştenii.
Minciunile perechii Ponta-Antonescu nu-i încurcă pe nemţi şi nu prea încurcă pe nimeni din străinătate.
Actiunea anti-romaneasca a celor doi bursieri ICR a starnit revolta altor colegi de breasla, mai ales ca si dl Igor Casu a facut parte din Comisia Ghimpu. Dr Veaceslav Stăvilă, la randul sau fost membru al Comisiei, se intreaba public daca nu cumva “Institutul Cultural Roman este finantat de Federatia Rusa?”.
PPS: Cand m-am suparat prima oara pe Traian Basescu a fost in 2006, atunci cand presedintele, in razboiul sau cu stapanii imperiilor media din Romania, se lua de simplii jurnalisti, trimisi ai televiziunilor mogulilor (de la cazul ziaristului postului TV al lui Vintu agresat verbal la Rast la mai celebrul “gaozar” al lui Mihai Iacob, Ovidiu Zara). Cand i-am reprosat public acest lucru a ales sa paraseasca sala unde se desfasura o conferinta exact pe tema relatiei politicienilor cu presa. Ulterior, cred, a admis, probabil, in sinea lui, ca a fost consiliat gresit de Adriana Saftoiu, care s-a dovedit o tradatoare notorie, la fel ca foarte multi din cei care l-au inconjurat sau inca il mai inconjoara si azi.
Ma bucur insa ca au trecut, iata, sase ani, si presedintele, acum suspendat, a admis indirect si public ca a gresit atunci. In interviul de zilele trecute de la Realitatea aceluiasi Vintu, Traian Basescu a spus ca nu are decat simpatie pentru ziaristii aflati zilnic in soare, in fata sediul sau de campanie. “Acolo sunt nişte copii pe care voi îi trimiteţi. Nu te poţi razboi cu ei. Te războieşti cu Cristoiu, cu Cristian Tudor Popescu…” Pai nu asta ziceam si eu? Doar ca lista mea era putin mai lunga: Vintu, Patriciu, Voiculescu, Sarbu, Paunescu.
Iata relatarea de presa de atunci: “Roncea a intervenit si a aratat ca, potrivit sondajului, rezulta ca 82% dintre ziaristi considera ca mass-media din Romania sunt influentate de oamenii politici in mare masura si in foarte mare masura. Iar 85% considera ca presa este influentata de “oamenii cu multi bani”. “Nu cred ca este intamplatoare aceasta suprapunere de procentaje”, a spus Roncea afirmand ca exista pericolul ca presa romaneasca sa se indreapte vertiginos spre lipsa totala a independentei. “La ora actuala exista cinci mari trusturi de presa care tind sa devina imperii”. Unele dintre acestea il sustin pe presedinte datorita unor legaturi directe cu patronii lor, a lasat sa se inteleaga jurnalistul. Insa cei care sufera sunt simplii ziaristi.”
Cand m-am impotrivit impreuna cu Civic Media primei tentative de rasturnare a sa, din 2007, cu toate riscurile ce decurgeau din sustinerea mea totala, gest care mi-a atras antipatia ambelor tabere care-si disputa si azi Romania – ticalosii anti-Basescu si profitorii pro-Basescu – , nu mi-a mai pasat de supararea mea.
Apoi, la alegerile in 2009, am fost unul dintre ziaristii pe care puteai sa-i numeri pe degetele unei singure maini, care iarasi am luptat, neconditionat, pentru Basescu, presedintele care parea vectorul adevaratei Americi, cea care m-a salvat si pe mine dupa mineriada bestiala a lui Iliescu-KGB. Dupa razboi, multi viteji s-au aratat, la inhatat de functii sau strecurat pe liste, pentru a face apoi, pe marii moralisti, acaparand conducerea si deturnand misiunea partidului capcanat azi in totalitate de brigazile rosii ale GDS. Eu, in schimb, am fost eliminat din presa, drept recompensa, probabil, pentru ca am crezut in Traian Basescu, omul si presedintele tuturor romanilor, de la Nistru pan’ la Tisa. Si pentru ca ma incapatanam sa iubesc Romania in acelasi spirit imbratisat de-a lungul istoriei de marii inaintasi ai presei romane, de la Eminescu la Eliade: apararand si promovand valorile nationale romanesti, intr-o Europa a natiunilor.
De la primul Referendum si pana azi am fost tinta directa a celor doua categorii incuscrite de agenti antiromani – ticalosii si profitorii – care nu pot concepe ca exista si oameni care traiesc doar “pentru Dumnezeu si neamul lor”, poporul roman atacat si jefuit pana la oase de slugile lui Iliescu si batjocorit si supt pana la sange de profitorii tuturor regimurilor, capusele Romaniei din jurul lui Basescu. In schimb, alti “colegi” de-ai mei, au devenit colonei pe banda rulanda, schimband patronii ca si ciorapii si opiniile, de la “mogulii rai” care i-au facut milionari in euro, Vintu si Voiculescu, la “mogulii buni”, Patriciu si Paunescu. In fine, tot Dumnezeu va avea grija de toti!
PPPS: Ca un facut al sortii, fotografia pe care a ales staff-ul de campanie al presedintelui-suspendat sa o foloseasca pentru pagina de Facebook “Esti suparat pe Basescu? De ce?” este chiar de la acel eveniment din 2006. Daca dupa sase ani presedintele isi admite greseala de atunci sper sa nu treaca alti sase pana sa-si dea seama ca, dupa parerea mea, greseste si acum, incalzind la sanul lui aceasta gasca veninosa care, mai devreme sau mai tarziu, se va “lepada” de el – Liiceanu a facut-o deja -, cautand alta “gazda”, “indispensabila”. Dupa cum se intrevede deja din articolul ideologului GDS, Andrei Cornea, despre “mahalagiul Traian Basescu”, cel care “a fost indispensabil intelectualilor”. Sa ne rugam, asadar, sa ne dea Dumnezeu, tuturor, mintea romanului cea de pe urma!
Mare scandal in randul “salvatorilor” Rosiei Montana. Inca un ministru, de data aceasta al USL, a afirmat in fata propriilor alegatori din satucul cu renume mondial ca mineritul trebuie sa inceapa in zona, in favoarea Romaniei. Omul, ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, si-a exprimat o opinie, respectiv ca este convins ca proiectul de la Rosia Montana va incepe in acest an, precizand ca “mineritul va continua in toata tara, dar intentia este ca resursa sa fie exploatata eficient”. “Sunt convins că acest proiect va demara în acest an”, a spus omul.
Nici n-a apucat bine sa scoata porumbelul pe gura ca brigazile de activisti s-au mobilizat pentru demiterea lui. O tanara activista “salvatoare” remarca pe Facebook: “Pai Lumi, o scrisoare deschisa prin care ceream demisia unui ministru al economiei avem (cea pt Ariton), asa ca de-aci incolo eu propun doar sa schimbam numele si sa-i dam drumul. Eventual sa scriem scrisori deschise cu puncte de suspensie, ca sa avem loc de completat.” Zis si facut. Guvernului USL-ist i se cere demiterea “pe loc” a propriului ministru.
Intrebarea este: de cand imediat dupa emiterea unei opinii contrare celor vocalizate de gherilele de activisti galagiosi, auto-pretinsi “reprezentanti” ai “societatii civile”, un ministru sau orice alt om de pe planeta, trebuie demis? Executat! Nu este primul caz. Si alti oficiali au preferat sa-si abandoneze posturile dupa ce au fost supusi unor atacuri similare, lasate cu hartuiri si santaje in toata regula. De notat ca este vorba de aceleasi grupuri de presiune care, altfel, in numele “libertatii de exprimare”, sustin eliminarea icoanelor din scoli, marsurile de “mandrie” ale homosexualilor, etc, etc. Adica, cum ar veni, libertate-libertate, dar nu pentru catei… Doar pentru pudeli! 🙂 Se emite scrisoarea dupa care, incercand sa dreaga busuiocul, socialistul Victor Ponta, supus “civililor”, minte afirmand ca ministrul lui a uitat sa puna un “nu” in fata. Nici pomeneala. Omul a fost sincer. Iar “societatea civila” i-a pus, “democratic”, cutitul la gat. Ca sa parafrazez citatul lui Adam Michnik plasat de grupul din care faceam parte pe peretele Arhitecturii, in timpul Pietei Universitatii – 1990, “Nu exista socialism cu fata civila ci doar totalitarism cu dintii sparti”.
Declaratia slabuta a lui Ponta a fost emisa la o parascovenie a “societatii civile” derulate in curtea Grupului pentru Dialog Social, unde primul ministru al Romaniei a fost premiat ca “Tânăra sperantă ecologistă” în cadrul “Galei” Green Awards 2012, desfăsurata la Green Hours. Localul “verde”, ca si libraria “Humanitas” din fundul curtii, este subinchiriat de la GDS, care altfel nu plateste si nu investeste de 22 de ani nici un leu pentru sediul din Calea Victoriei, primit in 1990 de la Silviu Brucan, o cladire monument aflata acum in paragina, in ciuda banilor facuti si a gargarei cu “salvati Bucurestiul”. In fine, iata ca “tanara speranta” a PSD, a USL, a ecologistilor si ecocomunistilor s-a intors acasa, daca tinem cont de faptul ca GDS a fost partenerul “civil” al FSN inca de la infiintare. Si iata ca “tanara speranta” primeste si un premiu direct din mana organizatiilor membre ale Retelei Soros, respectiv Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis si Asociatia Salvati Dunarea si Delta, în parteneriat cu Fundatia Terra Mileniul III, Alma-RO si WWF Romania, dupa cum apare si pe site-ul Guvernului.
Sa le facem o scurta prezentare: la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, o denumire “savanta” din gama ong-urilor lui Soros, tartorii sunt: Mihaela Miroiu, feminista propagandista a lesbianismului in numele “eliberarii femeii”, Cristian Pirvulescu, anti-crestinul care a militat militeaza pentru eliminarea icoanelor si a religiei din scoli, Liviu Mihaiu, broscoiul “societatii civile”, fost guvernator pe domeniile lui Sorin Ovidiu Vintu si sugativa de fonduri prin Asociatia Salvati Dunarea si Delta, si, evident, cu voia Dvs, ultimul pe lista, inepuizabilul pensionar UM nu-stiu-cat Mircea Toma, personaj cu autonomia lui Laszlo Tokes la purtator si care nu mai necesita, cred eu, nici o prezentare. Ecopolis “asigura secretariatul” “Coalitiei pentru Mediu” impreuna cu Fundatia Terra Mileniul III, Coalitie care are in componenta ong-uri maghiare care sustin separatismul si alte organizatii care au beneficiat pana acum de sponsorizari de sute de mii de dolari de la CEE Trust, o umbrela financiara internationalista din care face parte si Soros. Despre toata aceasta increngatura de retele anti-romanesti si fondurile lor de milioane de euro am scris pe larg aici. Ca sa terminam, Alma-RO este la randul ei finantata (si) de Soros iar WWF Romania, spre rusinea SRI-ului este condusa de un cunoscut “autonomist”, Magor Csibi, militant cu spume pentru “independenta” “Tinutul Secuiesc” (extremistul “ecologist” si-a inceput cariera ecoseparatista ca pedalagiu pentru “Tinutul Secuiesc” via Hotnews si asa-zisul proiect “Think Outside the Box“, finantat de milionarii unguri Arpad si Gyarfas Kurko de la Apemin Tusnad, sponsori ai manifestarilor extremiste maghiare de la “Tusvanyos” si “Balvanyos”). Daca mai adaugam ca distinsul nostru prim ministru s-a infatisat in curtea GDS la brat cu anti-crestinul tembel Remus Cernea, acum ditamai “consilier de stat la Cancelaria premierului” (vezi Un anticrestin la curtea premierului Ponta. Anarhistul Remus Cernea, sustinator al casatoriilor intre homosexuali si “consilier de stat” in Guvernul Victor Ponta, este contestat de cele mai importante organizatii pro-familie din Romania) coliva Romaniei e ca si facuta. Produs Eco, nimic de zis. APS: Din “Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis” face parte si… “Militia spirituala”!
Ca sa inchei, este interesant de remarcat si ca presa din trena lui Gyuri Soros a repetat cu obstinatie afirmatia ministrului Chitoiu legata de deschiderea proiectului Rosia Montana, omitandu-le pe celalalte de bun simt. Totusi, haideti sa vedem ce a mai zis omul atat de “revoltator”:
“Mineritul va continua in toata tara, dar vrem sa il exploatam eficient, nu sa vindem resursele pe bani putini si sa pagubim statul roman, populatia Romaniei”, a adaugat Chitoiu. Ministrul Economiei a intarit afirmatia facuta in fata presei si in cadrul unei intalniri cu localnicii din Rosia Montana, carora le-a spus ca prezenta sa in localitate este “o garantie ca mineritul in aceasta zona se va dezvolta”. “Ne intereseaza sa dezvoltam si industria turistica, sa dezvoltam industria conexa exploatarii miniere, sa dezvoltam o microcomunitate de afaceri legata de exploatarile miniere, pentru ca toata populatia din zona sa aiba locuri de munca. Ne intereseaza investitiile de mediu care se vor face in zona si garantiile materiale pe care investitorii le aduc pentru efectuarea acestor investitii de mediu”, a afirmat Chitoiu in cursul aceleasi zile, intr-o conferinta de presa, la Alba Iulia.
“Noi daca nu ne dezvoltam economic in Romania nu putem sa avem bani nici pentru politicile sociale, nu o sa avem bani nici de sanatate, nici de educatie, nici de pensii. Nu putem avea bani daca nu dezvoltam economic Romania”, a mai declarat acesta, la Alba Iulia.
Conform Mediafax el a afirmat că împreună cu Rovana Plumb, la ministerul căreia se află decizia privind acordarea avizului de mediu şi de a stabili garanţii pentru investitori, urmează să ia o hotărâre.
Bursa ne ofera si reactia sotiei primului ministru si presedinte al PSD si sef al USL: “Europarlamentarul Daciana Sarbu s-a declarat ieri iritata de afirmatiile recente facute de ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, in legatura cu investitia de la Rosia Montana. Intrebata daca este normal ca ministrul Economiei sa se antepronunte pe marginea subiectului Rosia Montana, avand in vedere ca proiectul minier nu a primit aviz de la Ministerul Mediului, Daciana Sarbu a declarat, pentru ziarul “BURSA”: “Cred ca Ministrul Mediului Rovana Plumb trebuie sa se pronunte, si, din cate stiu, s-a si pronuntat, ca nu poate oferi acest aviz de mediu, deocamdata. Cel putin, asa am inteles. Doamna Plumb este singura in masura sa faca astfel de declaratii pe subiectul Rosia Montana. Din punctul meu de vedere, proiectul de la Rosia Montana nu ar trebui sa demareze. Am spus-o de nenumarate ori”.”
Acum:
1. In realitate, Rovana Plumb, premiata si ea la aceeasi gala ca “tanara speranta a ecologiei” (?!) nu s-a pronuntat oficial in nici un fel, altfel decat purtant in piept, cu mandrie de pionier, insigna de “salvator” al Rosiei Montane, alaturi de Daciana Sarbu, Victor Ponta, Remus Cernea, Magor Csibi si, cu voia Dvs, tot ultimul pe lista, Nicusor Dan. Cu aceasta insigna in piept oare niste ministri ai Romaniei, ba chiar un ditai prim-ministru, nu cumva s-au auto-pronuntat? Mediafax arata: Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, recent, că este nevoită să amâne convocarea Comitetului de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul de la Roşia Montană, pe motiv că instituţia va primi vizita unor experţi ai CE. Rovana Plumb anunţase că intenţionează să convoace o şedinţă a Comitetului de Analiză Tehnică pentru proiectul Roşia Montană în care să fie discutate concluziile din auditul juriştilor referitoare la întreruperea procedurii de evaluare ca urmare a anulării unor planuri de urbanism. Si asa a ramas, cu anuntul intentiei.
2. In ce calitate se pronunta Daciana Sarbu asupra a ceea ce “trebuie sa se pronunte”, sau nu, un ministru al Romaniei, ba chiar doi?! In calitate de europarlamentara, de activista pentru “salvarea Rosiei Montane” sau de sotie a premierului Victor Ponta. Pentru ca daca este vorba de cazul din urma putem spune ca asistam la nasterea celei de a doua Elena Ceausescu a Romaniei.
July 8th, 2013 
VR 
Posted in 
Tags: 
