Nota bene catre MAE: Mandatul lui Geoana ca ministru de Externe a fost intre 2000 si 2004. Explicatiile oferite de inlocuitorul Predoiu sunt jenante. In timp ce Interpolul l-a cautat timp de 7 (sapte) ani de zile, subalternii lui Geoana si el personal stiau foarte bine ca Popa traieste la Jakarta. Rusine!
Basescu la Kiss FM – Geoana l-a acoperit pe locotenenul lui Vintu Traian Basescu a declarat vineri dimineata, la Kiss FM, ca Mircea Geoana i-a dat pasaport, pe vremea cand era ministru de Externe, lui Nicolae Popa si ca arestarea acestuia la Jakarta i-a creat “o mare emotie” liderului PSD.
“Cine credea ca va mai fi arestat vreodata Nicolae Popa, locotenentul lui Vantu in afacerea Gelsor FNI? Geoana nu stia cine e, numai ca i-a dat pasaport cand era ministru de externe. Cred ca arestarea lui Nicolae Popa i-a creat o mare emotie domnului Mircea Geoana, daca a simtit nevoia sa se duca noaptea la Vantu si, lucru extrem de grav, sa anunte, pentru ca se stia de doua zile, Nicolae Popa nu a fost arestat ieri”, a declarat Traian Basescu, citat de Mediafax.
El a tinut sa mentioneze ca nu are niciun amestec in arestarea lui Popa, ci structurile statului roman si-au facut datoria.
“Cand il gasesti, nu-l mai amani. A fost o intamplare (ca arestarea a avut loc in aceasta perioada, electorala la Bucuresti – n.r.). Structurile statului roman si-au facut treaba. Acum-neacum, important e ca si-au facut treaba, cum si-o vor face si cu Omar Hayssam”, a conchis Basescu.
“Spre deosebire de Geoana, Nastase are si oarecare inteligenta”
Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri dimineata, la Kiss FM, ca Adrian Nastase este “mult mai bun” decat Mircea Geoana, deoarece, “spre deosebire de Geoana, Nastase are si oarecare inteligenta”.
Intrebat cine este mai bun, Mircea Geoana sau Adrian Nastase, Traian Basescu a raspuns: “Mult mai bun Nastase. Bun, nu sunt un fan Nastase, Doamne, fereste, dar, spre deosebire de Geoana, Nastase are si oarecare inteligenta”, informeaza Mediafax. Surse: HotNews, Mediafax
Legăturile candidatului PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, cu „maleficul“ SOV, aşa cum îl numea recent candidatul roşu pe mogul, într-o încercare disperată de a-şi dezlipi eticheta de om al triadei oligarhice Vîntu-Voiculescu-Patriciu, sunt mult mai vechi decåt lasă să se înţeleagă cei doi protagonişti. Dincolo de întålnirile mediatizate din Delta Dunării şi de întålnirea suprinzătoare din noaptea de miercuri spre joi făcută de Geoană la reşedinţa mogulului din strada Paris, potrivit dezvăluirilor Hotnews, a existat un sprijin concret dat de ministrul de Externe Mircea Geoană „minunatului prieten“ al lui Vîntu, fugarul Nicolae Popa, arestat în urmă cu două zile de autorităţile din Jakarta (Indonezia). Popa era dat în urmărie generală prin Interpol din 2002, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI, alături de Ioana Maria Vlas. Şi, pentru că prietenii la nevoie se cunosc, ministrul de Externe Mircea Geoană nu a rămas insensibil la relaţia apropiată dintre SOV şi Popa şi l-a ajutat pe acesta din urmă să stea departe de braţul slab al justiţiei romåne. Concret, potrivit adresei 63354/23.09.2002 a Ministerului de Interne semnată de chestorul Jenica Arion (facsimil 1), aflăm că autorităţile romåne ştiau deja că Nicolae Popa se află la Jakarta şi, mai mult, că acesta şi-a prelungit valabilitatea paşaportului pånă la 16.07.2004 la ambasada noastră din Indonezia, dar nu au făcut nimic pentru a-l aduce pe acesta în faţa justiţiei. Popa Nicolae urma să primească permisul de şedere în Indonezia pentru un an în baza paşaportului prelungit de amabilii noştri reprezentanţi la ambasada din Jakarta. Tabloul este absolut înduioşător: fugarul Nicolae Popa, „minunatul prieten“ al lui SOV, dat în urmărire generală prin Interpol după ce a furat banii a peste 300.000 de romåni, se prezintă la ambasada Romåniei la Jakarta, iar funcţionarii acestei instituţii, îndrumaţi profesional de şeful lor de la Bucureşti, ministrul de Externe Mircea Geoană, îi prelungesc paşaportul pentru ca acesta să obţină permis de şedere în Indonezia, uitånd că Popa este urmărit general. Nu trebuie omis că ambasador în Indonezia, în această perioadă, era Gheorghe Săvuică, un diplomat care a reuşit, în mod inexplicabil, să scape de valul de reformă din Ministerul de Externe.
Geoană, responsabil direct
MAE, printre alte atribuţii principale, organizează, îndrumă şi controlează activitatea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale Romåniei. Si toate informarile speciale ale Ambasadelor ajung la seful diplomatiei. Cum a controlat ministrul de Externe de atunci, Mircea Geoană, activitatea lui Săvuică? Nu a văzut că a prelungit paşaportul unui urmărit general? O să ne spună că subalternii? Greşit! Mircea Geoană este direct responsabil de acoperirea lui Popa la Jakarta întrucåt , începånd cu 01.07.2002, prin Hotărårea de Guvern nr. 648 din 20/06/2002 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 01/07/2002 ministrul de Externe răspunde personal în justiţie pentru activitatea MAE. Potrivit art. 4. Aliniatul (1) din această Hotăråre, „ministrul afacerilor Externe conduce întreaga activitate a M.A.E. şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie“. De menţionat că prevederea se află în vigoare şi în prezent. De asemenea, trebuie subliniat că responsabilitatea în justiţie a lui Mircea Geoană este echivalentul responsabilităţii unui administrator de firmă în faţa justiţiei.
„Curentul“ ştia din 2005 că Popa se ascunde în Indonezia. MAE s-a facut ca ploua Ziarul „Curentul“ ştia, încă de la începutul lui 2005, că Nicolae Popa se află în Indonezia, solicitånd MAE cåteva răspunsuri lămuritoare pe această temă. (facsimil 2)
Întâlnirea de la miezul nopţii
În contextul vizitei la Moscova dezvaluita de “Curentul” si a arestării, miercuri, a lui Nicolae Popa la Jakarta, Mircea Geoană, s-a întålnit cu Sorin Ovidiu Vîntu, puţin după miezul nopţii, aşa cum rezulta dintr-un set de fotografii şi informaţii primite ieri la redacţia HotNews.ro. În fotografii se vede cum Geoană intră noaptea în reşedinţa omului de afaceri. Mircea Geoană a stat în studioul Antenei 3 pånă la orele 23:00. Potrivit informaţiilor HotNews.ro, candidatul PSD s-a întålnit cu Sorin Ovidiu Vîntu o oră mai tårziu, în jurul orelor 24:00.
Candidatul PSD la presedintie, Mircea Geoana, s-a intalnit miercuri cu Sorin Ovidiu Vantu, putin dupa miezul noptii, rezulta dintr-un set de fotografii si informatii primite astazi la redactia HotNews.ro. In fotografii se vede cum Geoana intra noaptea in resedinta omului de afaceri. Contactat de HotNews.ro, Vantu a declarat ca refuza sa faca orice declaratie pana pe 7 decembrie. Doi apropiati ai candidatului PSD sustin Geoana a avut un program incarcat si ca nu cred ca s-a intalnit cu Sorin Ovidiu Vantu. Mircea Geoana a admis intr-un interviu acordat ziaristului Catalin Tolonan ca s-a intalnit, in trecut, de doua sau trei ori cu Vantu cu care a vorbit despre “sistemul financiar bancar din Romania”. Mircea Geoana a fost la emisiunea lui Gadea si a stat in studio-ul Antenei 3 pana la orele 23:00. Conform informatiilor mele, inainte de intrarea in emisie a fost informat cu privire la articolul din “Curentul” despre a treia vizita a sa la Moscova. A intrebat: “Au si documente?”. La raspunsul pozitiv primit, Geoana s-a facut livid si a ramas crispat si pe parcursul emisiunii Sinteza Zilei, dupa cum se poate constata si in inregistrare. Potrivit informatiilor HotNews.ro, candidatul PSD s-a intalnit cu Sorin Ovidiu Vantu o ora mai tarziu, in jurul orelor 24:00. Intalnirea a avut loc la resedinta acestuia din strada Paris, in contextul arestarii fostului director al Gelsor, Nicolae Popa. El a fost arestat in cursul zile de miercuri de autoritatile din Jakarta, Indonezia. Cunoscut ca “mana dreapta” a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, Popa a fost condamnat in 2006 de Tribunalul Bucuresti la 15 ani de inchisoare, pentru inselaciune, alaturi de Ioana Maria Vlas, informeaza Mediafax. Mai multe detalii la HotNews
Pe 6 decembrie românii sunt chemaţi din nou la urne, astfel ca prin votul exprimat să tranşeze între cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru preşedinţia României: Traian Băsescu şi Mircea Geoană .
Exact la doua săptămâni de la acest reper cronologic cu valoare istorică (viitorul va atesta aserţiunea noastră) vom comemora 20 de ani de la evenimentele din 1989, moment crucial, cu multiple cauzalităţi, semnificaţii şi consecinţe. În acest context, votul fiecărui participant este încărcat nu numai de o imensă responsabilitate, dar, în egală măsură, de o implicare morală neobişnuită.
Aspectul moral al deciziei alegerii preşedintelui României este extrem de important. Sub carapacea unei majorităţi parlamentare, cu un candidat la postul de premier “garantat”, cu promisiunea de a aduce “liniştea iliesciană” în societate, cu un pachet de acuzaţii grave şi nefondate la adresa “dictatorului Băsescu” (diabolic susţinute de Antene, Realitatea şi televiziunea naţională), se ascunde de fapt o nouă încercare de restauraţie plenară a reţelelor corupte, masonizate total sau parţial, dar, mai ales, este evident rolul central (şi cu o forţă de conglomerare denotând experienţă şi perfidie) al vechilor cadre comuniste ale PCR-ului şi securităţii, figura “galion” fiind rutinatul K.G.B.-ist Ion Ilici Iliescu. Iar acesta din urmă este tartorul loviturii de stat din decembrie 1989, al deturnării revoltei autentice a eroicului tineret al României, al comandării măsurilor criminale ce au dus la uciderea cinică a peste 1400 de români (după 22 decembrie 1989, moment în care Ceauşescu fugise), cel ce a jucat rolul central în zdrobirea “Pieţei Universităţii”, totodată crudul organizator şi beneficiar al mineriadelor, cel care apărând cu înverşunare “valorile comunismului” a bagatelizat condamnarea comunismului, fiind garantul principal al băgării sub obroc a crimelor comuniste (însumând în statistica avansată în lucrarea noastră, Holocaustul Roşu, cca. 950.000 de victime pe teritoriul actualei Românii şi 1.500.0000 de morţi în Basarabia, cea înstrăinată ultima oară sub preşedinţia aceluiaşi trădător de ţară) şi opozantul cel mai redutabil al unor acte judiciare corecte, vizând acest capitol macabru din istoria ţării noastre.
Faptul că domnul Crin Antonescu, în ajunul comemorării a 20 de ani de la masacrul din decembrie 1989, a bătut palma cu exponentul celor murdăriţi de sânge şi compromişi impardonabil politic şi moral, Mircea Geoană, fiu al unui general de securitate, dacă adiacenţii la acest sinistru complot (Corneliu Vadim Tudor, George Becali, poate maghiarii, independenţii şi minorităţile) îl urmează din interes sau ură primitivă împotriva preşedintelui actual şi lasă ţara în cădere liberă (în plină criză economică mondială, privată de accedarea împrumutului venit din bănci străine, cu o corupţie numai parţial strunită şi cu o justiţie aservită quasitotal clicilor mafiote politico-financiare), nu mai poate mira pe nimeni, români sau străini. În schimb, dacă liberalii nu sunt conştienţi că prin această opţiune “lichidează” moralmente P.N.L-ul, partidul Bratienilor, urmându-i conform planificării ” oculte” pe ţărănişti, dacă alţi cetăţeni ai României repetă acest gest şi-1 cauţionează prin votul lor pe Mircea Geoană, România va avea parte de o restauraţie comunistă malignă iar votanţii vor purta toata viaţa “ştampila” complicităţii morale cu cei implicaţi direct (cazul tovarăşului Ion Ilici Iliescu, cazul gradaţilor cu epoleţi de toate culorile ce-au ordonat focurile ucigătoare ce au permis “furarea Revoluţiei”, în parte urmaşi sau emuli ai celor vinovaţi de săvârşirea Holocaustului comunist, unul dintre ei fiind vajnicul liberal, tovarăşul Petre Roman, alias Neulander) sau indirect. Complicitatea cu cei care au făcut ca timp de 20 de ani societatea românească să rămână împietrită în ghearele structurilor securisto-comuniste, aflate în concubinaj cu trusturile financiare şi economice, catalizate şi monitorizate de revigorata masonerie naţională (în parte internaţională), este o culpă creştinească, morală, ce te urmăreşte şi te blamează o întreagă viaţă.
Dr. Florin Mătrescu, fost secretar general al Congresului Mondial Românesc şi al Comitetului Naţiunilor Captive Germania/ Europa, autorul “Holocaustului Roşu”
P.S. În 1995 citisem în presa germană că se plănuieşte o coaliţie între Convenţia Democrată şi F.S.N-ul lui Petre Roman, un emanat de frunte al conjuraţiei din decembrie 1989 şi părtaş la butoanele Revoluţiei şi mineriadelor. Abordând acest subiect, la sediul central al Alianţei Civice din Bucureşti, am cerut şi sperat într-o infirmare a acestei terifiante posibilităţi. Spre groaza mea, mai multe voci dintre cele prezente, la unison, au confirmat senin această alianţă contra naturii ce se prefigura, dar nu se parafase. Fără jenă, fără îndoieli! În acest cadru, domnul Caramitru m-a întrebat ce aş face eu (întrebarea viza desigur exilul românesc) în situaţia de atunci a ţării, cu posibilităţi reduse de a coagula o altă alianţă politică. I-am replicat că prin apartenenţa mea la exil (evident şi a celor cca. 5000 de români din Europa, America şi Australia, implicaţi în cadrul Congresului Mondial Românesc, oameni pe care îi reprezentam) nimeni n-ar îndrăzni să ne facă o asemenea propunere dezonorantă. Prevedeam o înnămolire a României, o stopare violentă a progresului ei, o înnălbire a nomenclaturii comuniste, o muşamalizare a crimelor regimului comunist şi pierderea oricărei şanse de a se face justiţiar dreptate. Ceea ce s-a adeverit cu prisosinţă! Îndemnându-şi alegătorii să-şi dea voturile lui Mircea Geoană, liberalul Crin Antonescu repeta actul de prostituţie şi iresponsabilitate politică săvârşit în 1995-1996, iar liberalii care-i urmează îndemnul pun semnătura de gropari asociaţi ai partidului ce a contribuit decisiv la dăltuirea României Mari. Sursa:https://vlad-mihai.blogspot.com/
Mircea Geoană, şeful PSD, dorit ca preşedinte de carton de Ion Iliescu – la råndul lui alesul şi conspiratorul Moscovei – a efectuat anul acesta mai multe vizite în Federaţia Rusă, fără a respecta normele legale şi uzanţele diplomatice şi de securitate, desemnate pentru al doilea om în stat. Cel puţin la una dintre cele două vizite cunoscute până acum, mai îndeplinea şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pånă la a fi prezentate public de un avertizor anonim care l-a interpelat pe ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, prin intermediul unui portal de ştiri, aceste vizite au rămas secrete. Nici pånă astăzi Mircea Geoană nu a oferit lămuriri opiniei publice privind persoanele cu care a vizitat Piaţa Roşie şi natura discuţiilor efectuate pe långă zidul Kremlinului. Dacă toate acestea au fost întreprinse în interesul public, al romånilor, de ce atåta secretomanie şi lipsă de transparenţă? Ziarul „Curentul“ a mers pe urmele firului roşu scăpat de Geoană din måini şi a descoperit că este posibil ca acesta să fi efectuat o a treia vizită secretă la Moscova, solicitată în plină campanie electorală prezidenţială. Documentele intrate în posesia noastră arată că Geoană a fost solicitat să se deplaseze la Moscova „în viitorul cel mai apropiat“, acesta acceptånd termenii avansaţi prin ambasadorul rus la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, şi stabilind în aceeaşi zi două date posibile: „11-12 sau 16-17 noiembrie“.
Ambasadorul rus îl cheamă pe Geoană la ordin
Faptul că prima vizită a fost apreciată pe măsură, în folosul intereselor ruseşti, este demonstrat şi de existenţa unei o a doua deplasări, recunoscute forţat de Geoană, în urma primelor dezvăluiri, dar al cărei desfăşurător a fost păstrat, de asemenea, secret, de către candidatul prezidenţial al PSD, urmaşul lui Iliescu-KGB. Iar faptul că ambele deplasări secrete au fost apreciate pozitiv de către tovarăşii din Piaţa Roşie sau Piaţa Liubianka este constatat de interesul ruşilor de a-l chema din nou la ordine pe Geoană, de data aceasta în plină campanie electorală. Şi aceasta în contextul în care etalonul euro-atlantic reprezentat de Statele Unite ale Americii anunţase cu fermitate că nu poate organiza întâlniri oficiale de stat cu omologi din România, pe perioada campaniei. Printr-o scrisoare parvenită preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, de la omologul său rus, Serghei Mironov, pe 26 octombrie, remisă prin intermediul ambasadorului Rusiei la Bucureşti, şeful PSD este chemat la Moscova şi solicitat să efectueze această vizită „în viitorul cel mai apropiat“.
Filmul celei de-a treia vizite
În urma investigaţiilor „Curentul“, am găsit şi scrisoarea lui Mironov şi pe cea a lui Ciurilin (pe care le prezentăm în facsimil) cât şi alte date, din care reiese că, în aceeaşi zi, Geoană răspunde pozitiv la minut şi îşi instruieşte stafful să stabilească imediat modalităţile de plecare. Consiliera sa, Corina Mavrodin, adusă după el din mediul ziaristico-diplomatic, este însărcinată împreună cu Dana Nica, managerul de campanie al candidatului Geoană, să stabilească organizarea vizitei, cu propunerile de date „11-12 sau 16-17 noiembrie“. Desigur, se ridică automat întrebarea: după ce avusesei deja două vizite în decurs de şase luni, ce putea fi atât de fierbinte încât, în plină campanie electorală şi, mai mult, în plină criză guvernamentală, când urmau să fie audiaţi şi votaţi în plen noii miniştri ai Cabinetului Negoiţă, să-ţi faci bagajele şi să părăseşti rapid ţara, la un simplu fluierat de la Moscova? Nu cumva şeful PSD urma să fie încredinţat că i se predă ştafeta de „om al Moscovei“, deţinută de Iliescu, cel care, la fel ca Geoană, într-un alt decembrie, 1989, se deplasa „sub gloanţe“ la Ambasada URSS, cu cercul său de complotişti ai FSN, ca să le spună ruşilor „cine suntem şi ce vrem“?
Un concediu învăluit în mister
În tot cazul, fără să pregete, Geoană îşi ia concediu de la Senat, în condiţiile descrise mai sus de devălmăşie parlamentară şi guvernamentală, la o dată care corespunde primei variante alese, respectiv pentru 9-11 noiembrie, 12 fiind joi, când în mod normal activitatea Senatului este redusă. Nimeni nu a înţeles la vremea respectivă de ce şi unde pleacă Geoană în vacanţă. Pe 10 noiembrie, şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, declară de la microfonul Parlamentului României: „Îl invit pe domnul Geoană să se întoarcă din concediu, astfel încât să putem demara procedurile de audiere a miniştrilor. Îl invit în acelaşi timp să fie preocupat şi de soarta României. Criza economică şi politică nu stă pe loc cât dumnealui este în concediu. Îi reamintesc că înainte de a fi candidat la preşedinţie este preşedintele Senatului“. Geoană, nimic. În ciuda chemării disperate a colegei sale, îl descoperim pe 11 noiembrie la… Galeriile de Artă din Reşiţa. Ultima apariţie: orele 17.00. Geoană mai este văzut, apoi, după alte 24 de ore, la Sibiu, la o… lansare de carte. Desigur, rămâne de văzut unde a dispărut Geoană în timp ce Parlamentul, Guvernul şi ţara ardeau. Ce putea fi atât de important? Cert este că, aşa cum a ascuns primele două vizite şi nici până astăzi nu a oferit lămuriri şi informaţii credibile privind întâlnirile sale secrete de la Moscova, constatăm că pretendentul la scaunul de la Cotroceni, păpuşa lui Iliescu şi a mogulilor Vîntu, Patriciu şi Voiculescu – cu toţii reprezentanţi ai unor interese ruseşti – , este dorit şi chemat de stăpânii de la Răsarit de trei ori în doar câteva luni.
Dus la Kremlin după revolta de la Chişinău
Revenind la prima vizită dezvăluită public, întreprinsă la 27 aprilie 2009, este de subliniat că aceasta a avut loc la doar 20 de zile de la revolta tinerilor basarabeni înăbuşită în sânge la Chişinău, când subiectul era încă fierbinte, iar regimul Voronin nu-şi dăduse obştescul sfârşit. Geoană este chemat, de urgenţă, la Moscova şi revine la Bucureşti după doar 24 de ore, culmea!, pentru a participa la o şedinţă CSAT, dar fără a sufla un cuvinţel despre aşa-zisa vizită oficială şi discuţiile avute cu interlocutorii săi dintr-un stat rival NATO. Însăşi modul în care s-a realizat această vizită arată atât modalitatea intempestivă, cât şi latura de slugărnicie a şefului PSD faţă de o putere străină. Preşedintele Senatului nu a îndeplinit obligaţiile legale ale regulamentului Senatului în cazul unei delegaţii parlamentare în străinătate şi nici nu a anunţat Ambasada noastră la Moscova – care a aflat din presă despre incursiunea lui Geoană -, sursele noastre din MAE adeverind că dosarul diplomatic al relaţiilor României cu Rusia i-a fost înmânat senatorului PSD fără ca acesta să ofere lămuriri. Mai mult, conform informaţiilor noastre, Mircea Geoană a obligat inclusiv ofiţerii SPP care îi asigurau protecţia să-şi încalce toate regulamentele militare specifice muncii lor în cazul unei asemenea deplasări externe, punându-i în faţa faptului împlinit în avionul privat furnizat de amicul său, Ion Ţiriac.
Pe firul roşu al GRU şi KGB
Despre această vizită, presa a aflat de la sursele care au dorit să-şi păstreze anonimatul că ar fi fost aranjată de ofiţerul serviciului special militar rus GRU, Boris Golovin, acum „om de afaceri“ apropiat de Viorel Hrebenciuc şi grupul de interese ruseşti din PSD. Iniţial, atât sforarul Hrebenciuc, cât şi Cozmin Guşă, consilierul de campanie al candidatului Mircea Geoană, au dezminţit informaţiile privind această vizită, ocultând adevărul, fiind siliţi însă să recunoască în cele din urmă. „Curentul“ a fost informat că Geoană n-a fost plimbat chiar degeaba în fosta URSS. Fostul vicepreşedinte al CSAT s-ar fi întâlnit cu tânărul Arkady Dvorkovici, economist şi şef al directoratului de experţi al Kremlinului, care l-a abordat asupra problemelor energetice ale zonei şi „soluţiile“ gazoductelor ruseşti, dintre care South Stream ar putea trece, sau nu, prin România.
Geoană, la toartă cu duşmanii României
Dar nu aceasta a fost discuţia cea mai importantă. Geoană a fost tatonat chiar de o eminenţă cenuşie de aceeaşi teapă cu Hrebenciuc, respectiv Serghei Prihodko, consilierul pe probleme diplomatice al preşedintelui rus Dmitri Medvedev, un anti-român convins. În contextul violenţelor din Basarabia, Prihodko a fost cel mai agresiv reprezentat al Rusiei la adresa României, şi asta chiar la forurile europene. La summitul UE-Rusia din mai, desfăşurat la Habarovsk, Prihodko a acuzat România de implicare în tulburările politice de la Chişinău, mascând astfel propria ingerenţă. Aşadar, un astfel de interlocutor cu o astfel de abordare intră automat în cadrul interesului de securitate naţional, ca să nu mai vorbim de cel public, pentru care, chipurile, Geoană ne reprezintă în Senatul României. Ascunderea deliberată la şedinţa CSAT a conţinutului convorbirilor de la Moscova şi ţâfna arătată la descoperirea acestei vizite ascunse ne demonstrează cu prisosinţă pericolul pe care îl poate reprezenta un preşedinte care joacă interesul naţional la ruleta rusească în folosul celui propriu şi personal sau de partid. Dacă pe lângă aceste întâlniri Geoană s-a mai văzut şi cu Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei şi fost director al FSB, ex-KGB, credem că deja prima excursie din acest an a şefului Senatului la Moscova poate intra sub incidenţa legii. Rămâne valabil mesajul anticomuniştilor din Piaţa Universităţii: „Geoană, nu uita, te votează Moscova“.
De Ziua Naţională, timişorenii au dat reject Pactului slugilor pesediştilor lui Iliescu Scris deGeorge Roncea Ieri, de Ziua Naţională, Piaţa Operei din Timişoara a fost plină de timişoreni ieşiţi să protesteze la adresa politrucilor veniţi să semneze Pactul neruşinării şi lăcomiei dintre liberali, pesedişti, ţărănişti ciuhandişti etc. Timişorenii au ieşit în stradă, enervaţi de mimarea reconcilierii comunisto-liberalo-tărăniste şi de utilizarea ca agent electoral al Timişoarei a taberei lui Iliescu. S-au ales cu violenţe din partea jandarmeriei şi cu gaze lacrimogene aruncate în ochi, în timp ce pe un ecran uriaş se derulau imagini cu discursurile ditirambice ale lui Geoană, Ciuhandu, Crin etc. Timişorenii au amendat momentul ruşinosului pact dintre Ciuhandu, omul mafiei imobiliare ţigăneşti din Timişoara (chiar nevastă-sa era angajată la firma unui bulibaşă), Geoană şi restul adunăturii din care n-au lipsit circăreasa Lavinia Şandru (femeia s-a lansat la Circul de Stat), circarul Mircea Dinescu etc. Timişorenii au utilizat banerul şi lozinca afişată ieri în ziarul „Curentul“ – „Nu iertăm, nu uităm“, a românilor anti-pesedişti, anti-Ilici, spiritul Timişoarei reaprinzându-se la 20 de ani de la Revoluţie. La adresa www.romaniantipsd.ro se găseşte o colecţie completă de opinii şi ilustraţii ce aparţin acestei categorii de români, între care mă număr şi eu ca simplu scribălău de ziar. Frame-ul site-ului creat de foşti golani ai Pieţei Universităţii este asemănător cu structura site-ului www.mineriada.org, creat tot de foşti vechi golani. Semnificativ pentru starea jalnică a presei româneşti, nicio televiziune nu a reuşit să filmeze de sus manifestaţia, pentru a vedea toată lumea că Piaţa Operei era plină ochi. Un coleg din presa locală ne-a contactat şi ne-a transmis date de la faţa locului, comunicându-ne cursul evenimentelor şi confirmând utilizarea gazelor lacrimogene de către jandarmi.
Geoană, Crin şi Iohannis au fugit pe uşa din spate
Mircea Geoană nu a ieşit în piaţă, preferånd să-şi susţină discursul din Operă. În momentul în care a început să vorbească, el a fost huiduit copios. Adversarii lui Geoană i-au cerut candidatului PSD să aibă curaj să iasă în faţa mulţimii. În momentul în care Ciuhandu a explicat din Operă că Băsescu reprezintă comunismul, a izbucnit un cor de huiduieli. Aproape exact ca în urmă cu 20 de ani, Geoană, Antonescu şi Iohannis au părăsit Opera prin spate. Nu ştim dacă au plecat cu elicopterul de pe acoperişul Operei… Cåţiva susţinători ai lui Geoană, înarmaţi cu steaguri şi pancarte, au fost luaţi la rost de mai mulţi tineri şi pensionari care i-au întrebat „cum îşi permit să confişte Piaţa Operei“. Mai mulţi membri ai Societăţii Timişoara, printre care şi reputatul om de cultură timişorean Daniel Vighi, au venit în Piaţă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de mitingul organizat de PSD, potrivit Hotnews. „Este dureros că, la 20 de ani de la Revoluţie, comuniştii să se adune aici, în Piaţa Operei. Dacă mergeau în Parcul Central, nu avea nimeni nimic cu ei“, a declarat pentru Hotnews Dan Botorodetchi. „Nu sunt aici pentru a-l susţine pe Băsescu. Sunt aici pentru a milita împotriva comunismului. Roşu e culoarea comuniştilor“ – a declarat un timişorean citat de Hotnews. O timişoreancă aflată în centrul Timişoarei a sintetizat evenimentele, notează News Timişoara: „Tatăl meu a murit în centru, iar acum comuniştii au venit din nou aici“, a declarat cu lacrimi în ochi tånăra.
„Jos comuniştii!“
Realitatea în schimb a transmis că sunt doar „câţiva oameni“, nu mii de oameni, iar între aceştia erau doar „golani“ – galerişti de la Poli Timişoara, susţinători ai PD-L şi revoluţionari. A uitat să menţioneze că toţi cei care strigau „ruşine!“ şi „jos comuniştii!!“ către cei care au pactizat cu PSD-ul lui Ion Iliescu tocmai la Timişoara sunt în primul rând timişoreni, la fel ca şi timişorenii care au ieşit în stradă acum 20 de ani. Filmările operatorilor Realităţii au decupat cu grijă cadrul, astfel încât să nu se vadă masa de oameni şi mulţimea celor care îl înjurau pe Ion Iliescu şi ai lui, corespondentul nostru de circumstanţă relatându-ne că printre lozinci de genul „Mircea Geoană nu uita, te votăm la Moscova“ s-au mai strecurat şi multe alte „zicături“ care nu pot fi reproduse, ce se refereau la Ion Iliescu în mod ireverenţios, oral. Realitatea a procedat exact ca TVR-ul în timpul Pieţei Universităţii, încercând să-i bagatelizeze şi să-i acopere de rahat pe demonstranţii anticomunişti de la Timişoara. Ceva mai jalnic şi mai greţos n-am mai văzut de mult – de aproape 20 de ani de fapt. Circul a continuat toată ziua pe vidanja de ştiri a lui Vîntu. „Regretabil, vaaai ce violenţă, pace şi cadenţă, totu’, totu’ e vina lu’ Băsescu, ce s-a întâmplat la Timişoara e o continuare a gesturilor regretabile violente ale actualului preşedinte“, a zis pesedista Carmen Moldovan, ţiitoarea lui Kelemen Hunor, candidatul autonomiei maghiare. Un Mircea Diaconu devenit politicianist liberal, cu o neruşinare cinică lipsită de orice măsură, a condamnat „instigarea poporului contra asupritorilor“ determinată, vezi Doamne, de Traian Băsescu, cel care ar fi vinovat de aşa-zisa contra-manifestaţie „absolut oribilă“ de la Timişoara. Cu alte cuvinte, oricine protestează faţă de Ion Iliescu e plătit de Băsescu, de Raţiu şi Câmpeanu. Pardon, Câmpeanu nu, că Câmpeanu a ajuns cârpa cârpei kaghebiste. Cam aşa a fost ziua naţională la Timişoara, ziua ruşinosului pact a comilitonilor lui Ion Iliescu, la 20 de ani de la „Revoluţie“…
Candidatul PSD la Preşedinţie, liderul PNL şi primarul Sibiului urmau să participe în această dimineaţă, la depunerea de coroane de la Monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Central din Timişoara. Din cauza ceţii, avionul în care se aflau cei doi politicieni nu a putut decola din Bucureşti. Geoană şi Antonescu au pornit spre Timişoara abia în jurul orei 10.30. Klaus Johannis a ajuns la Timişoara, în această dimineaţă, cu un elicopter şi a participat la manifestările de 1 Decembrie. El a precizat că nu va participa la mitingul electoral de la Operă. (RTV)
Caragiale, pus de Ştrul în slujba lui Iliescu Scris deCătălin Mihuleac Lumea noastră politică rămâne una neserioasă, iar la această neseriozitate se dedau adesea nume importante din literatura actuală. E o postură jenantă, care ni-l prezintă pe literat ca pe o persoană fripturistă, gata să culeagă avantajele de moment, oferite de asocierea numelui său cu cel al unei persoane politice sau al unui partid. Să ne amintim că, în 1990, profesorul universitar Ştefan Cazimir a creat, sub semnul marelui Caragiale, „Partidul Liber-Schimbist“, al cărui reprezentant a şi fost, în primul parlament democratic de după revoluţia anticomunistă. Ce doctrină avea formaţiunea respectivă? Hlizeala, hlizeala de om năuc. Deoarece această grupare a făcut ochi taman când politicienii noştri învăţau buchea democraţiei, taman când în sala de clasă nu trebuia să se audă nici musca. Într-o manieră care, cu siguranţă, l-ar fi dezamăgit profund pe Caragiale, „Partidul Liber-Schimbist“ a fost aservit curând partidului puterii – Frontul Democratic al Salvării Naţionale (F.D.S.N.), antecesorul P.D.S.R., patronat de Ion Iliescu – Ştefan Cazimir fiind recompensat, în 1992, cu un nou fotoliu parlamentar (ulterior, avea să se mai lipească la un mandat pe listele P.S.D., din 2000 în 2004). Până şi regretatul Dumitru Tinu („regretatul“, ce aiurea sună, pentru că eu unul nu-l regret deloc!) reţinea, într-un editorial dedicat unei conferinţe extraordinare a PDSR, „gâlgâielile de râs şi aplauzele ce au punctat clovneriile liber-plimbătorului Ştefan Cazimir, vizându-i pe adversarii politici“. (Adevărul, 20 ianuarie 1997) Ce paradox hilar la Ştefan Cazimir: să fie doctor în Caragiale cu teza „Aspecte ale comicului la Caragiale“, să scrie o carte de referinţă, cum e „Caragiale. Universul comic“, şi să se înscrie şi el, la un moment dat, fără să-şi dea seama, în acest univers! Cred că, dacă ar putea coborî din locul unde momentan se află, Caragiale ar rupe un baston de bambus pe spinarea caraghiosului Cazimir, apoi i-ar rupe ureche după ureche. Am uitat să spun că Ştefan Cazimir este evreu, numele lui real fiind Ştrul Ştrul. Aşa, fără nicio legătură.
December 4th, 2009 
VR 
Nota bene catre MAE: Mandatul lui Geoana ca ministru de Externe a fost intre 2000 si 2004. Explicatiile oferite de inlocuitorul Predoiu sunt jenante. In timp ce Interpolul l-a cautat timp de 7 (sapte) ani de zile, subalternii lui Geoana si el personal stiau foarte bine ca Popa traieste la Jakarta. Rusine! 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
