Ziarul „Curentul“ continuă prezentarea opiniilor foştilor colegi ai adjunctului şefului Departamentului de Informaţii Externe, Ion Mihai Pacepa, cu privire la „defectarea“ fostului consilier al familiei Ceauşescu. Pe parcursul acestei luni, când se împlinesc 30 de ani de la momentul „rebrănduirii“ lui Pacepa, publicaţia noastră va trece în revistă elemente şi date inedite ale „dosarului Pacepa“, cu concursul Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe şi al redactorilor revistei de specialitate „Periscop“, editată de membrii Asociaţiei. Menţionez că titlul acestui extins material dedicat celui supranumit „Curva“ Pacepa este inspirat de o sintagmă care nu îmi aparţine, deşi subscriu calificativului, termenii descrierii lui Pacepa aparţinând unuia dintre cei mai influenţi şi mai importanţi jurnalişti americani, David Binder, veteran al jurnalismului american de elită, specialist în intelligence. Cum îl punctează foştii săi colegi vom vedea în cele ce urmează…
Astăzi – mărturia unui fost ofiţer de informaţii
Fostul ofiţer de informaţii Andrei Zărnescu, care în acea perioadă îşi desfăşura activitatea în cadrul rezidenţei legale a României din R.F. Germania, descrie pentru colegii ziarişti de la „Periscop“ circumstanţele momentului dispariţiei lui Pacepa (intertitlurile şi selecţia textului aparţin redacţiei „Curentul“):
– Domnule Zărnescu, sunteţi, am putea spune, unul dintre martorii oculari ai dispariţiei lui I.M. Pacepa… unul dintre primii ofiţeri… – Da, este adevărat. Cunosc cazul în desfăşurarea lui, întrucât imediat după constatarea dispariţiei lui I.M. Pacepa, în dimineaţa zilei de 28 iulie 1978, la rezidenţa din R.F. Germania s-a constituit o Celulă de criză din care am făcut şi eu parte.
– Cum s-a descoperit dispariţia şi ce a cuprins, în linii mari, prima telegramă care anunţa în Centrală acest eveniment? – Prima reacţie a fost de consternare… în dimineaţa zilei de 28 iulie 1978, ofiţerul desemnat să-l preia pe adjunctul şefului DIE de la un hotel situat în zona veche a oraşului Köln, pentru a-l conduce la Aeroportul din Frankfurt/Main, a constatat că acesta nu este în cameră. Uşa era descuiată, televizorul în funcţiune, patul nefăcut şi bagajul personal aşezat pe noptieră. Analiza acestor date a condus la următoarele variante posibile: răpire, aventură amoroasă cu urmări neprevăzute, hotelul fiind situat într-o zonă rău famată a oraşului Köln, sau trădare. În prima telegramă transmisă în Centrală varianta trădării nu s-a menţionat, considerându-se că este prematur pentru o asemenea concluzie.
– Ce a întreprins Celula de criză în continuare? – Au fost luate măsuri specifice muncii de informaţii externe, pe care nu-mi propun să le dezvolt, şi s-au declanşat investigaţii discrete în zona veche a oraşului Köln, unde era situat hotelul în care înnoptase I.M. Pacepa. Cu fotografia acestuia în mână, au fost contactaţi barmani, picoliţe, chelneri, oameni ai străzii etc., stabilindu-se că Pacepa fusese văzut în prezenţa a două persoane cu o seară înainte. Versiunea trădării începea să se contureze… în seara aceleiaşi zile, televiziunea locală a transmis o ştire lapidară, potrivit căreia o înaltă personalitate din serviciile secrete din Est a schimbat fronturile. Iniţial, autorităţile vest-germane, îndeosebi Ministerul de Interne, au refuzat sistematic să ofere date despre situaţia adjunctului şefului DIE, susţinând că întreprind măsuri pentru găsirea lui.
– Puteţi să ne relataţi despre luări de poziţie din partea unor personalităţi vest-germane referitoare la trădarea lui I.M. Pacepa? – Dintre toate luările de poziţie, unele din ele extrem de politizate, un personaj important şi demn de încredere, prin funcţia ce o deţinea, Günther Nollau, în acea vreme şeful Bundesamtes für Verfassungsschutz (Bfv), principalul serviciu de contrainformaţii vest-german, a făcut o declaraţie radiotelevizată pe care încerc să o redau din memorie: „…Cazul Pacepa este emblematic pentru ţările socialiste… Este cunoscut faptul că acesta se afla în graţiile familiei prezidenţiale din România. De la o vreme, I.M. Pacepa a devenit indezirabil pentru motive mai mult sau mai puţin cunoscute. El se aştepta să fie demis. Noi cunoaştem (n.a. Bfv) că un demnitar socialist care se bucură de avantaje deosebite, când este schimbat din funcţie, eventual degradat, nu mai are nicio şansă să se mai ridice. Pacepa cunoştea acest lucru şi, ca urmare, a hotărât să schimbe fronturile…“
– Cum a început urcuşul lui Pacepa şi cum de a ajuns în apropierea familiei prezidenţiale? – Ion Mihai Pacepa a avut o carieră fulminantă în DIE începând din anii ‘50, care a culminat cu funcţia de adjunct al şefului DIE. A colaborat cu consilierii sovietici în perioada respectivă, cum de fapt au făcut şi alţi colegi de-ai săi, conform ordinelor şi legilor de atunci. S-a evidenţiat prin viclenie şi uşurinţă în a face relaţii şi, mai ales, determinare pentru a ajunge pe căi lăturalnice, prin relaţii, în graţiile şefilor.
După retragerea consilierilor sovietici şi întreruperea totală a colaborării cu KGB, Nicolae Ceauşescu a ordonat unele schimbări şi în cadrul serviciilor de informaţii şi contrainformaţii româneşti. Schimbările respective s-au făcut ca urmare a neîncrederii în structurile de informaţii româneşti, considerând că prin aplicarea principiului rotaţiei cadrelor, în vogă în acea vreme, poate să exercite un control mai eficient asupra acestora.
„Înlăturarea elementelor alogene din serviciu“
Schimbarea a început, mai întâi, cu înlăturarea elementelor alogene din serviciu şi apoi cu schimbarea din funcţii a unor şefi. Cea mai spectaculoasă schimbare, intervenită abia în primăvara anului 1978, a fost aceea a generalului Nicolae Doicaru din funcţia de şef al DIE şi înlocuirea sa cu Alexandru Dănescu, specializat în probleme de înzestrare-logistică şi fără tangenţe cu munca operativă. Generalul Pacepa reuşise, prin acţiuni bine ţintite, ca acordarea de cadouri costisitoare, îndeosebi bijuterii, publicarea în străinătate a unor cărţi laudative la adresa cuplului prezidenţial etc., să capete încrederea soţiei lui Nicolae Ceauşescu, fapt ce i-a adus numirea ca adjunct al DIE. După înlocuirea lui Nicolae Doicaru, I.M. Pacepa a intrat într-un con de umbră, Elena Ceauşescu făcându-l responsabil de unele imperfecţiuni şi neîmpliniri, mai ales în organizarea şi realizarea unor acţiuni de imagine a cuplului prezidenţial cu ocazia unor vizite efectuate în străinătate. De circa 2-3 ani, I.M. Pacepa era angrenat într-un proiect, coordonat direct de Nicolae Ceauşescu, care viza producerea în România a unor avioane în colaborare cu concernul multinaţional Focker. În virtutea acestui mandat, generalul Pacepa făcea dese deplasări în străinătate, îndeosebi în R.F. Germania, astfel că a intrat în legătură cu multe persoane dubioase, unele dintre acestea cunoscute sau suspicionate că făceau parte din servicii de informaţii străine. După părerea mea, angrenarea lui I.M. Pacepa în acest proiect, având în vedere funcţia pe care o avea, a însemnat o mare eroare din partea puterii de atunci. Adjunctul şefului DIE era, însă, destul de abil şi perspicace să constate că situaţia lui devenea din ce în ce mai complicată şi că urma să fie demis din funcţie. A profitat de ultima vizită în Austria şi R.F. Germania, hotărând să trădeze. Personal cred că a acţionat în pripă, hotărându-se să facă acest lucru cu ocazia ultimei sale misiuni în Austria şi R.F. Germania. În timpul acestei vizite, sub pretextul cunoaşterii activităţii specifice a unor subordonaţi, i-a chestionat şi şi-a făcut notiţe cu nume de persoane, acţiuni în desfăşurare etc. În calitatea ce o avea, de adjunct al şefului DIE, aceste date putea să le cunoască din ţară sau, în situaţia că fusese recrutat cu mai mulţi ani în urmă, să le fi furnizat deja. Acest argument, cât şi cele menţionate mai sus, mă fac să cred că Pacepa a trădat în 1978, fiind speriat de perspectiva demiterii şi chiar de tragerea lui la răspundere penală.
„Îl bănuiesc pe Pacepa ca fiind omul ruşilor şi nicidecum al occidentalilor“
Ion Mihai Pacepa a hotărât să trădeze fără să se facă asupra lui presiuni fizice sau psihice, ci pur şi simplu sub imperiul schimbării din funcţie şi al pierderii privilegiilor ce decurgeau din aceasta. În aprilie 1978 am purtat, la Bucureşti, o discuţie cu şeful structurii de contrainformaţii externe din DIE, pe care l-am informat şi cu unele aspecte din cadrul rezidenţei româneşti din R.F. Germania, care, în opinia mea, creau o vulnerabilizare acută a activităţii specifice şi impuneau măsuri urgente de remediere. De fapt, în viziunea mea, situaţia contrainformativă din Germania era ca o bombă cu ceas, despre care nu ştiam când şi sub ce formă va exploda. Printre altele, i-am raportat şi despre prezenţa generalului Pacepa în Germania federală (prezentându-i chiar un grafic al deplasărilor acestuia din ultimii doi ani), primind un răspuns de genul: „eu nu ţi-am dat niciodată ordin să-l urmăreşti pe şeful nostru“, menit evident să mă intimideze. După ce i-am explicat că informaţiile despre adjunctul şefului DIE le-am obţinut colateral şi nu în mod premeditat, şeful structurii de contrainformaţii externe a afirmat, cam cu jumătate de gură: „eu îl bănuiesc pe Pacepa ca fiind omul ruşilor şi nicidecum al serviciilor de informaţii occidentale“.
Scris deGeorge Roncea „Curva Pacepa“ este o sintagmă care nu îmi aparţine, deşi subscriu calificativului, termenii descrierii lui Pacepa aparţinând unuia dintre cei mai influenţi şi mai importanţi jurnalişti americani, David Binder. Veteran al jurnalismului american de elită, personaj cu conexiuni la nivel înalt în administraţia americană, celebru în presa mare, specialist în intelligence, autor al unor analize de profunzime ale spaţiului (ex) sovietic, David Binder, o vedetă a nu mai puţin celebrului „The New York Times“, a executat în tuşe rapide o schiţă a lui Pacepa într-o prezentare critică apărută în 1988 la adresa „Orizonturilor Roşii“ – cartea de căpătâi a lui Ion Mihai Pacepa. Ziaristul american face ferfeniţă cartea lui Pacepa, iar pe general – „hapyy hooker of the spy trade“ – îl punctează în cuvintele memorabile pe care le-am citat şi eu. În data de 24 iulie se împlinesc 30 de ani de când fostul consilier al lui Ceauşescu, Ion Mihai Pacepa, secretar de stat la MAI şi adjunct al şefului DIE, a cerut azil politic în SUA. La începutul anului 2005, în ultimele momente ale mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu, Ion Mihai Pacepa îşi primea înapoi gradul de general – restituit de către Justiţia noastră cea „imparţială“ şi nesubordonată politic PSD-ului de nici un fel.
Iliescu, alt gen de curvă bolşevică, ucigaş al celui care i-a fost un fel de tată adoptiv, Nicolae Ceauşescu, în casa căruia a fost adăpostit şi la picioarele căruia a dormit, l-a „servit“ pe colegul său „american“, Ion Mihai Pacepa, personaj care a avut un rol important în „lichidarea“ simbolică a lui Ceauşescu, desăvârşită peste ani de kaghebistul de serviciu Ion Iliescu. Partea neplăcută în „terminarea“ lui Ceauşescu a fost nu atât împuşcarea sa ci regia şi producţia – marca Moscow, care le-a atârnat de gât românilor, în eternitate, o moarte de Crăciun. Troica Brucan-Pacepa-Iliescu, alcătuită din personaje crescute la sânul mamei Rusia, i-a servit pe români cu o ciorbă de „revoluţie“ otrăvită, care le produce vomă şi astăzi, la trecerea termenului de 20 de ani de stupid people – sintagma celebră aruncată în scârbă poporului român de Silviu Brucan.
Brandul Pacepa – brandul „curvelor“ de pripas
General pe stil nou, curvă fericită sau nu – Ion Mihai Pacepa continuă să facă valuri, să ceară diverse lucruri românilor, să scrie şi să acorde interviuri unor alte „curve“ mai mult sau mai puţin nefericite, să aducă profituri unor pseudo filozofi – autentici profitori ai regimurilor politice post decembriste, care îi tipăresc la fosta Editură Politică a PCR producţiile, pe scurt operaţiunea de vampirizare a românilor continuă, sub marca Pacepa. La umbra brandului Pacepa s-au adăpostit tot felul de personaje care au câte ceva în comun cu acesta – de la Tismăneanu şi Liiceanu, la „caraghiosul Bădin“ (apud Traian Băsescu – n.n.) sau fosta meşteră de partid a TVR, Lucia Hossu Longin, care tot cerşeşte public de la Emil Boc, un post la CNSAS, cum a obţinut şi Marius Oprea, alt „pacepolog“ liberal.
Dezbaterea despre Pacepa are relevanţă şi reintroducerea sa pe gâtul românilor via GDS – vechi sălaş al sinistrului Silviu Brucan – a stârnit interes. Din aceste motive, redacţia „Curentul“ va acorda în perioada următoare un spaţiu consistent „dosarului Pacepa“ cu sprijinul ofiţerilor de informaţii în rezervă şi în retragere care ne-au pus la dispoziţie, în exclusivitate, Dosarul special realizat de ei la 30 de ani de la trădarea fostului lor tovarăş.
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe a decis anul acesta că spionii români au dreptul şi chiar şi obligaţia să vorbească, pe înţelesul tuturor, despre probleme sensibile ale ţării, atâta timp cât amintirile lor nu afectează siguranţa naţională a României, dimpotrivă, o consolidează. Analizele foştilor spioni sunt cuprinse într-o revistă de circuit intern „Periscop“ ajunsă la al şaselea număr. Imaginile, multe inedite, provin de la colegii noştrii „ziarişti“ mai în vârstă. „Curentul“ va prelua părţi consistente din memoriile foştilor ofiţeri şi va compila date relevante din diferite alte surse externe – inclusiv şi mai ales din surse americane, oficioase sau oficiale de-a dreptul, deoarece caracterizări interesante cu privire la Pacepa „care are nevoie de o cură de sănătate“ („A health warning is warranted“) se regăsesc şi în materiale publicate deschis de CIA.
Scenariul destrămării controlate a Imperiului sovietic şi jocul intoxicării Vestului
Trădarea şi „defectarea“ lui Pacepa are loc într-un context politic al epocii foarte interesant. La sfårşitul anilor ’70, URSS, uriaşul pe picioare de lut, începea să se prăbuşească. Economia era în decădere, ideologia comunistă era din ce în ce mai ferfeniţită şi peticită, după intervenţia militară a URSS împotriva Cehoslovaciei, progresul tehnic stagna sau, mai bine zis, decădea, cercetarea abia subzista într-o izolare cruntă din cauza lipsei de utilaj competitiv şi de idei practice, corupţia, nepotismul şi mediocritatea acoperiseră vârful sistemului administrativ şi politic, popoarele gemeau sub autocraţia unui regim care îşi epuizase resursele ideologice. Riscul politic al trezirii popoarelor de capul lor devenea o realitate pentru liderii sovietici. Trebuia făcut ceva. Astfel, în structurile KGB-ului s-a născut şi s-a copt ideea – susţinută de un conclav de academicieni subordonaţi – reformării imperiului sau a reaşezării pe noi baze ale unui nou imperiu, tot de popoare subjugate, dar cu aparenţa deschiderii faţă de Occident sub un regim formal liber, dar în esenţă totalitarist. Într-o ţară bolnavă ireversibil, cu o clasă de partid depravată şi idiotizată de beţia puterii, unica soluţie era folosirea milioanelor de securişti, mult mai bine educaţi şi disciplinaţi decât membrii activului de partid, loiali faţă de conducerea Aparatului militar care reunea la vârf toate serviciile şi instituţiile cu comandă militară.Miza era supravieţuirea sistemului în altă formă şi împingerea popoarelor din arcul sovietic într-o nouă formă de control, un fel de robie benevolă, prin instituirea unei democraturi – un surogat de democraţie în care controlul statal urma să se desfăşoare prin intermediul agenţilor la vârf educaţi în Uniunea Sovietică. Scenariul s-a aplicat marginilor imperiului, inclusiv României. Într-un interviu dat unui post de radio occidental prin anii ’80, Mihail Gorbaciov a şi dezvăluit strategia sa: crearea de „fronturi populare“ (la noi Frontul Salvării Naţionale) bineînţeles, sub conducerea discretă a KGB-ului, ca orice organizaţie din URSS…
Prin contrast, „România anilor ’70 era o ţară cu importante succese diplomatice, fiind socotită atât ca un stat disident al comunităţii socialiste, cât şi ca un emisar preţios în relaţia occidentului cu China. Legăturile strânse de ordin politic româno-american, dar şi româno-vest-germane sau româno-franceze contribuiseră la crearea unui prestigiu al diplomaţiei româneşti şi, în primul rând, al liderului de la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu“. („Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii“ – lucrare a cercetătorului CNSAS Liviu Ţăranu“). Circumstanţele „defecţiunii“ lui Pacepa sunt semnificative deoarece operaţiunea ieşirii sale în decor are numeroase necunoscute, însă este asemuită tot de către unii analişti americani cu operaţiunile de inducere în eroare prin jocul dezinformării, introdusă de defectori sovietici de tipul lui Anatoli Golitsyn – defectori mai mult sau mai puţin voluntari cu telecomandă la Moscova care au contribuit la un uriaş joc al intoxicării Occidentului de către sovietici. (va urma)
Scris de George Roncea Reverberaţiile scandalului sexi-consulului de la Chişinău încep să devină mai interesante decât cazul în sine, unul banal în opinia mea. Un coleg jurnalist citează un membru al anturajului colonelului KGB („în rezervă“) Dumitru Diacov, cetăţean rus fost reprezentant al TASS la Bucureşti în perioada „revoluţiei“ care afirmă că „Iurie Roşca ar fi lansat pelicula spre George Roncea“, scenariu reluat şi de alte publicaţii din Moldova, care însă evită să citeze numele lui Diacov (nomina odiosa). Astfel, cotidianul „Timpul“, care aparţine unui produs politic al lui Dumitru Diacov, omul de afaceri şi politicianul „democrat“ Vladimir Filat, scrie că „ridică semne de întrebare şi faptul că articolul din ziarul «Curentul» este semnat de George Roncea, cunoscut, alături de fratele său, Victor, ca fiind prieten apropiat cu actualul vicepremier moldovean responsabil de structurile de forţă, liderul pepecedist Iurie Roşca. Aşa stând lucrurile, întrebarea «De unde a apărut acest filmuleţ şi cine l-a trimis în România?» pare să nu mai fie atât de complicată…“, concluzionează „Timpul“. Dacă primeam materialul de la Iurie Roşca, îl editam, dragi „colegi“, pe de o parte, iar pe de altă parte nu aş fi avut niciun motiv să ascund sursa. Este arhicunoscută prietenia mea cu Iurie Roşca, ce împlineşte aproape două decenii. Chiar dacă uneori avem opinii politice diferite, Iurie rămåne un camarad alături de care am trecut prin momente speciale, un om care şi-a asumat o luptă pe care sunt convins că o va duce la capăt. Indiferent pe ce drumuri mai luminoase sau mai întunecate va păşi, voi fi alături de el atåt cåt îmi va fi cu putinţă. Spre deosebire de preacuvioşii comentatori care tot dau din gură, eu pot oricånd să fac faţă adevărului unei verificări cu faptele pe masă sau unei confruntări cu orice sistem de detecţie sau oricărui tip de interogatoriu cu privire la loialitatea şi onestitatea mea faţă de Romånia. Ceea ce ştiu cu precizie că nu se confirmă în anumite cazuri ale unora dintre „comentatorii“ care se bat cu cărămida în piept. Revenind la subiect, pentru a înceta insinuările, „filmuleţul“ nu mi-a fost trimis de Iurie Roşca.
„Bărbaţii mai greşesc, dar nu filmaţi“
Preşedintele Traian Băsescu a primit, marţi, la Cotroceni, o delegaţie a societăţii civile din R. Moldova, declarånd că „uneori depăşim şi noi limite“, referitor la ipostazele în care a apărut filmat consulul Romåniei la Chişinău, Ioan Nuică. La începutul discuţiei la care participă 14 reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, Băsescu a spus că vrea să afle de la aceştia problemele cu care se confruntă, pentru a vedea cu ce-i poate sprijini partea romånă. În replică, un reprezentant al societăţii civile din Republica Moldova i-a spus şefului statului că „fantasticul“ realităţilor din ţara vecină, deşi cunoscut de partea romånă, depăşeşte uneori orice limite. Băsescu a răspuns: „Uneori depăşim şi noi limite, l-aţi văzut pe consulul Romåniei la Chişinău“. Cei prezenţi au izbucnit în rås. Unul dintre membrii delegaţiei a spus: „Mai greşesc bărbaţii“. La care şeful statului a replicat: „Da, dar nu filmaţi“.
Scuzele ministrului Diaconescu
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că instituţia politicii externe romåneşti ar trebui să îşi ceară scuze opiniei publice pentru semnalul „total necorespunzător“ dat în cazul consulului Romåniei la Chişinău, Ion Nuică. „Poate că ar fi util ca instituţia politicii externe romåneşti să îşi ceară scuze opiniei publice pentru un semnal total necorespunzător, care în niciun caz nu caracterizează această instituţie“, a răspuns el, întrebat cum comentează implicarea consulului romån la Chişinău într-un scandal sexual. Diaconescu a precizat că se referă la opinia publică din Romånia. „N-avem niciun fel de comentariu. Domnia sa şi-a dat demisia“, a mai spus şeful diplomaţiei.
Scuze s-ar cuveni să vină din altă direcţie, cred cititorii „Curentul“
Pe de altă parte, comentatori ce par avizaţi au plasat pe site-ul „Curentul“ următoarele informaţii, pentru care nu băgăm måna în foc, dar considerăm că ar merita cercetate: „Domnilor, Nuica aparţine lui Ungureanu. În 1985, cånd era consul în Kuweit, era un tåmpit, începător. Făcea parte din UM 0195 Contra-informaţii Externe. La ce te poţi aştepta de la un absolvent al şcolii de la Băneasa. Nu demisia, afară cu el. Din cauza unora ca el, opinia publică blamează profesionalismul adevăraţilor ofiţeri de informaţii. Ceea ce a făcut demonstrează în ce hal a ajuns SIE. Domnul Diaconescu nu are nicio vină, aceasta îi aparţine în totalitate lui Ungureanu Răzvan. Tehnica folosită de serviciile moldovene este arhicunoscută şi este folosită foarte mult pentru recrutare“.
Protecţie fără prezervativ
„UM 0195 din str. Columbelor. Această UM a tocat în picioare „fantomele“ retrase în Romånia după trădarea lui Pacepa. Sute de ofiţeri-spioni aduşi înapoi după momentul fatidic al anului 1978 au fost anchetaţi la sediul acestei UM de tristă amintire. În ce-l priveşte pe „rezidentul“ Nuica, acesta avea în sarcină exact protecţia funcţionarilor diplomatici. Dacă vă uitaţi bine la filmare o să observaţi că nici măcar el nu se proteja, făcånd sex fără prezervativ. Cine ştie ce de boli luate de la curvele băgate în pat de ruşii-moldoveni i-a transmis nevestei. Un cretin care a făcut de rås Corpul Diplomatic şi serviciul de informaţii externe şi-a încheiat ruşinos cariera, ca ultimul răcan. Semnificativ sau nu, UM 0195 de care aparţinea Ion Nuica este amplasată vizavi de sediul redacţiei «Curentul» locul de unde i s-a tras sfårşitul carierei de spionu’ lu’ peshte…“ No comment…
Realizator: Gabriela Vranceanu Firea – Buna seara, bine v-am regasit! (…) Ca intre prieteni, Romania a mai primit un semnal, astazi: consulul sau din Republica Moldova a demisionat, dupa ce a fost suprins in imagini compromitatoare, intr-un scandal sexual. De aici, pornim dezbaterea, in aceasta seara, la “Stirea zilei”. Invitatul mneu este domnul Ion Cristoiu, jurnalist, scriitor. Iata ca ne aflam, in cazul de fata, primim vesti – si nu tocmai placute – de la Chisinau. Consulul nostru a fost surprins in ipostaze sexuale care nu-l fac sa fie foarte mandru de ceea ce se petrece, de activitatea sa, de imaginea sa. Pe scurt, pentru a intelege publicul, e mana KGB-ului sau nu? Ion Cristoiu: Ca sa intelegem, dupa parerea mea, este o operatiune clasica, a unor servicii secrete, probabil cele moldovenesti, cu sprijinul operatiunilor rusesti inscrise intr-o operatiune, si ea clasica, traditionala, numita ‘operatiunea Julieta”. Trebuie precizat asta, ca am vazut pe alte posturi de televiziune o trancaneala infinita, pe seama… sub semnul ca aceasta ar fi o practica a Securitatii. Nu. Toate serviciile secrete, dar cu precadere cele rusesti, folosesc aceasta operatiune, numita “Julieta’, care inseamna plasarea in patul unui diplomat sau chiar a altui spion, a unei “Juliete”. Operatiunea paralela este “Romeo”, adica se plaseaza un barbat. Operatiunea are doua posibile scopuri: sau compromiterea spionului sau diplomatului suspectat a fi spion, pentru a fi rechemat in tara – si cred ca acesta este cazul domnului consul, sau racolarea lui. Aici, avem de-a face cu o varianta, sa spunem, moldoveneasco-romana a operatiunii Julieta. La rusi, ea este mult mai sub tila, mult mai poetica, adica cel vizat, care, sigur, este studiat in prealabil, ce apetente are, pentru ce gen si, daca are pentru genul… Realizator: Se face un profil…. Ion Cristoiu: Da. Se face, la un moment dat, chiar o telenovela, adica vine o Natasa, care plange in parculet, pe o banca, asa, e palida si poeta, si-i place Puskin. Si il cucereste pe respectivul si, la un moment dat, avand asta o aventura, nu e filmat, dar vine sotul, Ivan, care, sigur ca el este de la KGB. Si vine sotul si, ori il bate pe diplomatul respectiv, ori provoaca un scandal. Deci, operatiunea este foarte complicata. În cazul de fata, explicatia – trebuie sa pornim de la cateva date certe. Acest filmulet nu este pentru productia interna moldoveneasca. Sigur ca el are acolo, am vazut si eu o… Realizator: Asta vroiam sa va intreb: ce se semnificatie are faptul ca, inaintea imaginilor, avem tricolorul, avem cateva fragmente din imnul national. Înseamna ca e un mesaj politic pur, tenta sexuala…. Ion Cristoiu: Nu, nu. Ascultati-ma..
Realizator: …sau e o diversiune. Ion Cristoiu: E o diversiune, pentru ca eu m-am uitat in aceasta dupa-amiaza, pe celebra mea sursa, pe care am invocat-o, in timp ce au fost evenimentele de la Chisinau, si anume, “Moldova Suverana”, care este oficiosul Partidului Comunist din Moldova, si nu sufla un cuvant. Din cate am aflat, acest filmulet a fost trimis la diferite ziare din Romania si, numai unul, CURENTUL, nu stiu cum de a fost atent. Deci, a fost pentru consum din Romania. Toata acea poveste, pentru campania din Moldova, nu are nicio importanta. Ei si ce, un consul, nu stiu ce, cu ce se ocupa el. Dar e facut tocmai pentru a deruta, pentru ca, repet, el a fost trimis la noi. Deocamdata, din ce am vazut eu pana a veni aici, pe media oficiala moldoveneasca, nu exista o…. Realizator: Avand in vedere ca totusi consulul si-a dat demisia vineri, putem vorbi – faceati o paralela cu filmele, cu televonelele – a fost probabil santajat, inainte de difuzarea filmului? ªi-a dat vineri demisia, si azi a aparut… Ion Cristoiu: Nu, nu, pai eu am dat explicatia, de ce a fost…. Filmul trebuia sa apara in ziarele romanesti, astazi, si preluat de televiziuni, avand doua tinte: 1. maine, presedintele Traian Basescu primeste o delegatie a societatii civile din Republica Moldova, care este anti-Voronin si, in consecinta, vreau sa-l vad si eu maine, pe domnul Traian Basescu, intrebat de jurnaliste, “ce parere aveti despre..?” Sigur, /…/ ca e subiect minor. Deci, de compromitere a acestei actiuni, care e tot a noastra, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, dar, mai ales este o operatiune de eliminare, de-acolo, a sefului rezidentei noastre. Pe 29 iulie – nu stiu daca stiti, sper ca nu ma lungesc, dar e interesant -, pe 29 iulie, au loc alegerile parlamentare anticipate. Din cate am si scris de atatea ori, Voronin a acuzat ca, in tulburarile din 7 aprilie si in campanie electorala, serviciile secrete romanesti au fost amestecate, ca dovada ca domnul ambasador Filip Teodorescu a fost rechemat, si noi am facut ciocul mic; mai tineti minte. Deci, dupa parerea mea, a ramas acolo, probabil, ca sef al rezidentei, dupa parerea mea sau, ca o ipoteza, domnul consul este ofiter de-al nostru, deci nu e… si, cu atat mai grav ca /…/ in clasa I, la servicii secrete, se invata aceasta lectie, ca nu ai voie sa faci anumite lucruri, ca e clar ca te compromite, si atunci, operatiunea va fi asa: niciun ziarist roman nu va mai veni acolo, din Romania, pentru ca toti ziaristii romani au fost suspectati ca s-au implicat in evenimente si au si relatat, da? Am inteles ca deja si corespondentul AGERPRES, daca nu ma insel, a fost oprit, pe ideea ca nu are adeverinta ca nu are SIDA, si mai ramasese consulul, ca sef al rezidentei, si au facut in asa fel incat el sa fie rechemat si, pana pe 29, noi nu vom mai avea acolo, reteaua. Realizator: Asa e, dar, pe de alta parte, care credeti ca e adevarul? Jurnalistii care au primit acest filmulet si ziarele cu pricina, toate aceste entitati media au facut si ele jocul KGB-ului de la Chisinau? Ion Cristoiu: Nu trebuia sa faca jocul. Oricine dadea, din punctul acesta de vedere. E o operatiune clasica, de folosire a presei – presa are tot dreptul sa o foloseasca – dar eu am spus care este dedesubtul. ªi acum vin la o tema, pe care am repetat-o eu, dupa evenimentele de la Chisinau, si am intrebat mereu, in calitatea mea de jurnalist, eu trebuie sa intreb: pregateau din nou serviciile secrete romanesti un amestec? Pentru ca serviciile secrete romanesti – si daca domnul consul e ofiter, foarte bine ca e ofiter, sa spunem, mai ales ca el era consul…. Realizator: E grea lovitura, daca este ofiter domnul Ion Nuica, pentru ca prin retragerea domniei sale se creeaza o sincopa, si acum vor trebui sa fie pregatiti altii si… Ion Cristoiu: Pai nu, dar eu vin si spun: domnii de la SIE iau niste bani, apropo de bani publici. Pai iau bani sa pregateasca o asemenea idiotenie? Realizator: Sa vedem imaginile, pentru telespectatorii care nu le-au urmarit la stiri, care au ajuns mai tarziu de la serviciu, si le comentam, apoi, cu domnul Ion Cristoiu. (…) Realizator: Totusi, doamna care apare in film se spune ca este o angajata la consulat. Înseamna ca are KGB-ul oameni peste tot, nu? Ion Cristoiu: Pai, dar si ce? La consulat se angajeaza moldovence venite de la Balti? Se angajeaza… Realizator: Vanzatoare de flori. Ion Cristoiu: Nu, se angajeaza tot ofiteri. Nu, hai sa… Deci… Realizator: Juliete – cum le-ati spus la inceputul emisiunii, nu? Ion Cristoiu: E foarte interesant. Am vazut si eu pe Internet, ca nu intamplator nu se rezuma, ma rog, la actul sexual, ca atunci, era greu – dom’le, nu e el, dar e un film-film, adica, si sa arate ca se si cunosc de mult. Ce este foarte… În primul rand, ca domnul consul am inteles ca este casatorit, ca e dupa 50 de ani si ca am inteles ca are si doi copii. Doi: orice ambasada, orice consulat – si ambasada Romaniei are un ofiter, chiar daca domnul consul nu ar fi ofiter, are un ofiter de-al serviciilor, care se ocupa cu protectia contrainformativa. Întrebare pentru serviciile noastre secrete si pentru Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei: ala nu a raportat? Pentru ca ei se cunosc mai demult, ati observat? El nu a raportat? Pentru ca esti obligat sa raportezi, daca ambasadorul o ia razna. Stati un pic: consulul poate sa o ia razna, poate sa devina, sa tradeze, poate sa faca o nebunie, ca si aici. Daca aceasta relatie dura…. Eu cred ca ar fi o mare greseala a oamenilor seriosi din presa romaneasca, sa se rezume fie la aceasta, sigur, conotatie asa, senzationalista, pitoresca, fie la o conotatie patriotica. Dupa parerea mea, nu ma intereseaza ce a urmarit Puterea de la Chisinau.
Pe mine ma intereseaza ca este al doilea consul implicat intr-un scandal acolo, mai tineti minte, ca acest domn consul, ofiter – am inteles ca a fost si in Israel si in Iran – a cazut ca un gugustiuc… deci, in primul rand, ca nu avea voie sa cada si, doi: nu avea voie sa faca ce a facut. Deci, hai sa fim seriosi! Am vazut si comentarii ca ‘stai putin’, ca ‘nu are voie… Nu are improtanta. Timpul liber…
În primul rand, ca e insurat, da? Si chiar daca nu era insurat, nu are voie, asa cum diplomatul ala englez nu avea voie sa se duca la bordel. Hai sa fim seriosi! Cum? Mai ales in conditiile relatiilor de criza dintre Romania si Republica Moldova. Eu nu am vazut, in afara de demiterea domnului sau de demisia, nu am vazut o ancheta serioasa, la MAE, daca dansul e numai diplomat, sau poate ne dau un comunicat, primim de la servicii si spunem dom’le, de ce a fost nevoie… unde a fost ofiterul contrainformativ, cu protectie, de la noi, contra… Ala de ce… Probabil ca, iara, domnul consul era seful lui. Deci, aici este un scandal mult mai mare, si este pacat, inca o data, ca presa noastra considera ca serviciile secrete, pe care eu le stimez si le-am stimat din ’90, si le-am aparat, ca serviciile secrete indeplinesc o sarcina patriotica si, in consecinta, nu am voie sa ma intreb, uneori, ce prostii fac, pentru ca trebuie sa ma intreb, pentru ca ce pare acum ca e patriotic, ce parea pe vremea lui Bush – tineti minte? – ca e patriotic, a venit Obama si a spus ‘nu e patriotic’, si este de datoria presei sa tina in frau; ar trebui totusi o comisie parlamentara, sigur, sa se intruneasca si sa dezbata si aceasta situatie de la Chisinau; a fost ceva in neregula. Realizator: Exista posibilitatea ca acest consul, Ion Nuica, sa vina si sa afirme ca a fost o inscenare. Exista vreun dubiu, in ceea ce priveste secventele date publicitatii? Ion Cristoiu: Nu, ca e facut in asa fel incat sa nu fie inscenare. În primul rand, ca el este penibil. Deci, repet, nu e o scena in care poti sa spui, de un minut, stati, nu era, nu eram eu … E ridicol… Realizator: Apropo de scandaluri sexuale… Ion Cristoiu: Dumneavoastra l-ati vazut tot? Vorbeste si la telefon. Realizator: Discutam despre… asa e, doamna aceea, care s-a retras din politica, in urma difuzarii unui filmulet cu tenta sexuala. Nu se stia foarte clar daca este ea, daca nu este ea, dar nu a mai candidat. Nu se stie cine este barbatul, nici in acest moment, decat in anumite medii, si s-a considerat ca e o inscenare. Aia a fost, dar cu efect in partid, in PSD. Ion Cristoiu: Bine, dar nu e totuna pe plan intern, aia putea sa nu… Dar, aici, inca o data, era un om in misiune diplomatica. Nu are voie asa ceva, sa faca intr-o tara straina si, daca …. Realizator: Ce spune asta, despre caracterul oamenilor care ne reprezinta, despre taria lor, despre puterea, profesionalismul, daca pica la prima tentatie sau, ma rog, poate nu a fost prima tentatie, poate s-a lasat mai greu. Ion Cristoiu: Nu are importanta. Realizator: Apropo de pregatirea lor. Ion Cristoiu: Nu are importanta. Daca este ofiter, este un esec catastrofal. Înca o data, doamna Gabi Firea: se invata in clasa I. Orice ofiter de informatii de pe planeta asta, de la romani incoace, invata sa se apere de provocari, pentru ca, de regula, noi am facut, am exagerat, declarand persona non grata pe cei de la Ambasada Ucrainei. De regula, cand prinzi, ai un ofiter din acesta si vrei sa scapi de el, numai daca vrei sa te certi cu tara respectiva, de aia mi s-a parut dubios, dar, de regula, e compromis si sunt mijloace… Julieta, intri intr-un bar si vine unul beat si iti da cu sticla in cap si tu ii dai cu sticla in cap – adica, sunt zeci de mijloace din acestea, si una din misiunile tale este sa fii foarte atent… Realizator: Domnule Cristoiu, dar, cel putin asa am fost invatati sa credem, ca reprezentantii SIE, in ambasade, sunt cei mai capabili … Ion Cristoiu: Ce sa faca reprezentantii … Realizator: … cei mai bine pregatiti, cei mai informati, au trecut teste foarte dure, psihologice si de alta natura, ei au contribuit substantial si in cazul recuperarii jurnalistilor rapiti in Irak – stim bine discutia, nu?… Ion Cristoiu: Da, aici ma faceti sa zambesc. Realizator: Deci, ofiterii SIE si, pe urma, toata aceasta, sa spunem, spuma si imagine pica, pentru ca vine un tip in chiloti… Ion Cristoiu: Eu vreau sa lansez o ipoteza: noi, banuiesc ca serviciile noastre secrete – e o ipoteza, si uitati ce spun – au niste bani pentru Republica Moldova – perfect – pentru incurajarea romanismului… si sunt finantate unele ziare… mi se pare normal. Întrebarea pe care o pun eu, apropo de banii publici: cati din banii aia se duc in buzunarele generalilor care se ocupa de actiuni? Cati din banii aia se duc in buzunarele generalilor care se ocupa de actiuni? De unde stiu eu ca cel care a primit misiunea sa finanteze, nu stiu, ziarul ‘Tricolorul albastru’, de acolo – da? -, a da aluia sa faca ziar, si jumatate din ei nu si-a varat in buzunar. Eu spuneam de ce este foarte important, din acest punct de vedere. Deci, dupa … Aici, este ceva in neregula. A fost in neregula si cu domnul Filip Teodorescu, mai tineti minte? Ala … Pentru ca a fost acuzat de catre Voronin direct, a fost retras. Nu a iesit nici un pic … Imediat s-a incercat sa trimita domnul Mihnea Constantinescu … Dar eu nici acum nu stiu daca acuzatiile din presa puterii din Moldova, si anume ca domnul Filip Teodorescu a fost filmat, la randul lui, dand bani in plic liderilor opozitiei, nu-i adevarat… Eu in sensul asta… Realizator: Atunci s-a vorbit de inscenare, despre un aranjament. Acum, asa cum… dumneavoastra… Ion Cristoiu: Nu exista inscenare. Nu, nu, nu la aia, nu … Deci, inca o data, nu exista inscenare. În primul rand ca n-ai voie sa cazi intr-un scenariu … stati, sa ne lamurim un pic… Realizator: … ca nu mai esti /…/… nu mai esti reprezentant al unui serviu special. Ion Cristoiu: /…/ inca o data, hai sa fim seriosi. Si diplomat in Qatar, trebuie sa respecti niste reguli de-acolo. Adica nu se poate sa fii … Domnule, diplomatul reprezinta tara respectiva. Daca asta se dadea in Moldova, ma rog, probabil ca moldovenii sunt mai slobozi la, sa spunem, la moravuri, dar e compromis, deocamdata s-a dat la noi. Pai… Realizator: Stiti ce vor spune? Daca pana si diplomatul din Marea Britanie a picat si a ajuns cu doua prostituate blonde care vorbeau limba engleza, cu un puternic accent rusesc, ce sa mai spunem de-al nostru? Ion Cristoiu: Important e ca era roman. Nu inteleg de ce trebuia sa … Ala a scapat de o… A fost o operatiune primitiva, din /…/. Eu, inca o data, eu nu condamn serviciile celelalte. Nu ma intereseaza, asta e misiunea lor si a noastra pe teritoriul national: sa /…/, sa actionezi, sa … Realizator: … colateral. De ce acest film nu a ajuns la, nu stiu, la “Jurnalul national”, “Evenimentul zilei”… de ce la “Curentul”? … vreo legatura cu fratii Roncea? Cu legaturile lor peste Prut? (Mai, Gabi, nu te mai lasa intoxicata de Badinovici, ca esti fata desteapta… – nota mea) Ion Cristoiu: Nu. Am inteles ca, dupa parerea mea, a fost trimis la mai multi, la mai multe ziare. Poate dumneavoastra… Nu are importanta. Nu fac niciun scenariu, nu ma intereseaza… Realizator: Eu va intreb… Ion Cristoiu: Eu spun ca, pana la urma, a ajuns in televiziuni … Dumneavoastra, de ce l-ati difuzat? Puteati spune: nu ma intereseaza ca e o diversiune. Deci, eu nu … Realizator: Nu era vorba despre un boschetar. Era vorba despre consulul nostru … Ion Cristoiu: Pai, si ce? Dumneavoastra, daca-l primeati, nu dadeati? Realizator: Pai da, asta vreau sa spun. Ca nu era o oarecare persoana, intr-o situatie jenanta. Ion Cristoiu: Nu, era consulul nostru si, repet, nu era… Doamna Gabi Firea, nu are 25 de ani. E un om serios, cu familie, si e penibil … Deci, dupa parerea mea, trebuia dat afara si din diplomatie, nu pentru adulter, ci pentru ca e penibil. Realizator: Revin si insist la ceea ce spuneati… Ion Cristoiu: Deci, atentie! El e penibil in scena, atentie! Cine vede filmul, vede ca e penibil. Toata scena este … Pe mine, nu stiu cum, pe mine, asa, m-a facut… Realizator: Reiau intrebarea: spuneati si, pe buna dreptate, ca toti ofiterii nostri au si ei, la randul lor, o supraveghere. Cum de nu /…/ ce fel de om este, ca relatia nu pare ca era atunci, prima zi. Era de durata. Si de ce nu s-a raportat, de ce nu a fost schimbat? Ion Cristoiu: Pai daca el era seful lui? Poate era seful… Realizator: Fiecare sef are si un alt sef. Nu exista sefi fara sefi, nu? Ion Cristoiu: De-aia spun, inca o data: suntem la al doilea consul cu probleme. Prima data, domnul Traian … Realizator: Sunt fisuri? – aici vroiam sa ajungem. Ce fel de fisuri sunt? Ion Cristoiu: Pai, totul porneste de la domnul Traian Basescu, care i-a luat apararea /…/. Ca a spus ca scena, tineti minte, aia cu vize, ca scena aia era aranjata … Deci, n-ai voie sa primesti un plic intr-un restaurant. Pai, domnul anterior, caruia i-a luat apararea seful statului – da? -, incalificabil din punctul asta de vedere, era intr-un restaurant si a avut intalnire cu o doamna si a primit un plic. Ca in plicul ala erau timbre, ca erau poezii, n-are importanta. Deci, exista anumite reguli ale comportamentului diplomatic, care, indiferent de unde vine, esti foarte atent, ca ti se pot intampla, nu neaparat provocari /…/ tot felul de prostii. Dar daca te duci in Cartierul rosu din Amsterdam si esti diplomat, poti sa ai o problema. Deci, exista niste reguli care… ªi aici, e pacat ca noi sa punem intre paranteze: da, a fost o chestiune comica sau sa spunem ‘ne-a, – cum sa spun? – ne-a aranjat Voronin. Nu ma intereseaza. Însusi faptul ca au putut sa ne faca ce n e-au facut, sa ne expulzeze ambasadorul si /…/, fara ca noi sa trancanim, inseamna ca noi avem o problema, inseamna ca avem o problema fie cu serviciile, fie cu diplomatia si ca ar trebui o analiza serioasa in legatura cu comportamentul …/cg/ Realizator: Cine sa faca aceasta analiza, domnule Cristoiu? Ion Cristoiu: În primul rand MAE, iar daca sunt de la SIE – am zis o ipoteza – cei de la SIE si eventual sa-i treaca pe toti ofiterii SIE, din nou, in clasa I, pentru ca, repet, este o operatiune de clasa I. Realizator: Cum ar trebui sa reactioneze presedintele tarii? Ar putea sa discute si in CSAT aceasta chestiune, care nu e, totusi, una oarecare? Ion Cristoiu: Dupa parerea mea, ar trebui discutata. În primul rand, ca i-a facut pulbere actiunea de maine. Deci, era o actiune pregatita de Romanii de Pretutindeni; azi au venit de la Chisinau… un fel de adepti ai romanismului. Sunt primiti maine, potrivit programului prezidential, de domnul presedinte. Din start, s-a dus! 2. Înca o data, trebuie vazut ca ei au facut aceasta operatiune, tocmai din suspiciunea – si nu cred ca este neintemeiata – ca ne vom amesteca si in evenimentele din 29, si la alegeri. Si atunci, pentru ca nimeni din Romania, din presa – poate cu exceptia mea – nu a atras atentia si a spus “Stai putin, daca suntem amestecati, e o problema, si daca suntem amestecati prost – prost, inseamna ca avem o problema. Înseamna ca noi dam bani degeaba, la aceste servicii, care pregatesc niste ofiteri care cad ca gugustiucii. Asa ceva nu exista nicaieri in lume. Este inimaginabil. Ati vazut, camere puse inspre baie, interesant, are si actiune. Realizator: Asta ce poate sa insemne, ca si doamna era complice sau pur si simplu s-a aflat despre acea locatie si a fost pusa camera de luat vederi? Ion Cristoiu: Nu, doamna era ‘Julieta,’ clar, ati vazut ca ea nu spune nimic compromitator despre ea. Realizator: Îsi alegea cuvintele cu grija. Ion Cristoiu: Era Julieta, da. Si banuiesc ca toata povestea asta a fost facuta ca s-o lungeasca, ca multe nu trebuia atat de…. Toatea alea.., e penibil. Suna telefonul, ati vazut, ambasadorul, il cheama ea pana la telefon, si vorbeste la telefon. E de un ridicol perfect. Deci, dincolo de adulter, de incalcare, domnul respectiv bine ca si-a dat demisia, si ar trebui dat afara din diplomatie, pentru ca este penibil. Adica, un om la varsta asta, consulul Romaniei, sa apara pe un filmulet, intr-o situatie atat de penibila; ea vorbeste moldoveneste… Ea banuiesc ca e numai locotenent, ca nu cred ca are un rang prea mare. Dar, dupa parerea mea, nu o sa ia nimeni in serios… Realizator: Ce ar trebui sa se intample, domnule Cristoiu, de maine? Cine ar trebui sa ia pozitie? MAE, SIE, presedintele Romaniei? Spuneti mereu ca asteptati comunicate oficiale, nu stiri pe surse, nu declaratii smulse la nu stiu ce eveniment monden. Ce ar trebui sa se intample? În ordine, s-o luam sistematic.
Ion Cristoiu: Deci, la SIE, e numai o ipoteza. Nu cred eu ca vor recunoaste ei, vreodata, desi…. Realizator: Domnul Ungureanu trebuie sa iasa cu o declaratie? Ion Cristoiu: Nu poate sa iasa. Sigur ca, de regula, consulii sunt ofiteri, dar nu poate sa recunoasca ca… Realizator: Dar, macar sa spuna “Aseara, la “Stirea zilei”, doamna Firea cu domnul Cristoiu au aberat pe tema Serviciilor de Informatii Externe. Ion Cristoiu: Corect. Si cand am “aberat” despre implicarea noastra la Chisinau, si am dat citate din “Moldova Suverana”, /…/ ale serviciilor secrete ale lor, au tacut. Dar comunicatul sau stirea smulsa MAE mi se pare putin. Adica ei au spus ‘Domnul /Teodorescu/ si-a dat demisia”. Stai putin! Ei sunt datori, la acest scandal, sa raspunda opiniei publice. Poate ca e o provocare. Realizator: Si in ce conditii si-a dat demisia, pentru ca, repet, si-a dat demisia vineri. E clar ca acel filmulet exista, i s-a adus la cunostinta, pentru ca nu si-a dat demisia acum cinci luni, si filmul apare acum. Ion Cristoiu: Bun. Si nu aveam nevoie de o reactie oficiala de la MAE? Pentru ca, totusi, opinia publica a vazut toata ziua, si vede si in seara asta, aceasta scena. Totusi, nu poti sa spui: “Dom’le, noi nu discutam. Si-a dat demisia, a plecat”. Pai, stati un pic, ca domnul respectiv este intr-o Directie la MAE, adica, ca tot vorbim… Realizator: Si-a dat demisia din functia de consul. E un angajat al MAE. Ion Cristoiu: Da, iar ala care e seful Directiei, ca si doamna Ridzi, raspunde de el. El o fi nebun sau o fi intr-o criza, dar cine de la ambasada se ocupa, repet, nu neaparat ca /…/, sigur exista cineva care asigura protectia contrainformativa a ambasadei; nu neaparat daca sunt ofiteri, ala care are grija sa nu fie spionata ambasada, spart coduri… Ma rog, pierdem timp. Realizator: Sunt demnitari in Romania, oameni de afaceri, sa spunem persoane care ar putea sa cada in diferite situatii neplacute care la 2, 3 zile – sunt si jurnalisti – isi verifica biroul, locuinte, alte, ma rog, incaperi in care intra, din punct de vedere al instalarii unor camere, al unor microfoane si in ceea ce priveste peisajul stradal, pentru ca acum sunt foarte multe metode moderne de ascultare. Bun, si daca in Romania acest lucru se intampla, si stiu foarte bine ce vorbesc, la nivelul unui consul, la nivelul unei ambasade, unui consulat sa nu ai astfel de… sa faci un periaj zilnic. Ion Cristoiu: Pai dar exista unul care, inca o data, intreb… nu exista unul care se ocupa cu asta? Pai, e obligatoriu. Realizator: Zilnic, sa cauti plosnitele, cartitele. Ion Cristoiu: Dar, este normal. Toate ambasadele au un ofiter care se ocupa cu securitatea ambasadei, pentru ca sunt multe: sparte codurile… Repet: unde este ofiterul ala, care s-a ocupat, care trebuia sa raporteze pe linie ierarhica, la Bucuresti, domnul consul a luat-o razna, ca ati vazut. Nu a luat-o razna acuma, nu s-a /…/ Macar diplomatul, ala, englez, era la bordel, probabil ca trecea pe acolo. Dar, aici, este o relatie veche. N-ai voie sa nu anunti sau sa spui, domnu consul, in ultimul timp se duce si se intalneste, nu stiu, cu Smirnov. Sunt foarte multe. De aia este… Plus, cum spuneti dumneavoastra, sa nu fie microfoane, sa nu fie sparte codurile, sa nu fie provocari, pentru ca pot fi provocari. Adica, asta este misiunea lui. Asta este… De aia, eu nu cred ca trebuie inmormantat acest caz. Trebuie dezbatut cu calm, dar in asa fel incat sa tragem niste concluzii din acestea, din… Realizator: Va intreba telespectatorii, de unde aveti atat de multe informatii, in legatura cu activitatile si actiunile agentilor secreti. Ion Cristoiu: Deci… Realizator: Sa precizam ca, la nivel teoretic/…/ Ion Cristoiu: Nu, nu, nu. Ah, la asta! Ah, nu…
Realizator: Si ca, din discutii cu… Ion Cristoiu: M-a pasionat foarte mult si am constatat ca /…/ am o intreaga biblioteca de servicii secrete si am constat ca foarte multa lume vorbeste despre ele fara sa stie despre ce este vorba, din punctul asta de vedere. Nu eram bun de ofiter, ca eu cred ca eu nu am… Trancanesc prea mult. Nu. Iar in legatura cu ce se intampla la Chisinau, repet, eu am fost singurul jurnalist din Romania care s-a uitat si ce spune parte adversa. ªi m-am uitat in fiecare seara in Moldova suverana/…/ si la un moment dat astia au dat aproape o pagina intreaga cu o semnatura a unui redactor de acolo, care era de fapt un raport al serviciilor secrete, unde spuneau si ce jurnalisti sunt implicati si cum, ce s-a incercat pe 26 martie. Era punctul lor de vedere. Poate ca nu era adevarat, dar erau multe lucruri care se inchegau intr-o teza, ca noi am incercat, si aici o spun cu responsabilitate, pe 7 aprilie, un Decembrie ’89. Numai ca am facut-o noi. Ca, in decembrie ’89, au facut-o altii, la noi, si erau buni. Dar, noi am facut-o prost. Eu sunt de acord ca puteam sa o facem, dar atunci ma intreb: de ce dracu le mai dam bani, daca nici o revolutie la Chisinau nu poate sa faca. În sensul asta, am spus. ªi am atras atentia ca ar trebui sa vedem si ce fac serviciile noastre secrete, in alte tari, inclusiv in Moldova. Pentru ca aceasta problema ne-a atras foarte multe, pe plan… Realizator: KGB-ul s-a dovedit performant in foarte multe cazuri, si actioneaza in Europa, in multe operatiuni care au avut… Ion Cristoiu: Domnu presedinte a tinut un mesaj in fata Parlamentului, pentru care, dupa parerea mea, eu incepeam propuneri de suspendare. Pentru ca, in mesajul din Parlament, domnul presedinte Traian Basescu s-a amestecat in treburile Republicii Moldova. Exista un principiu international, o sa va spuna domnul/…/ Principiu. Republica Moldova este o tara independenta. Asa este ea. Da? În momentul in care este independenta, steag si loc la ONU, in acel moment, tu, seful statului roman, n-ai voie sa spui ca alegerile de acolo nu stiu cum au fost. N-ai voie. Nu ai voie, pentru ca, altfel, vine si Putin, si spune ca alegerile din Romania nu stiu cum au fost, vine si al bulgarilor, si este un haloimas. Este un principiu – te tii de el! Or, domnul presedinte, in mesajul acela, care Parlamentul Romaniei, deci, nici macar intr-un interviu, s-a pronuntat in legatura cu situatia politica. N-are voie seful statului, sa se pronunte in raport cu situatia interna dintr-o tara vecina, cu atat mai mult, cu cat, va atrag atentia, si este foarte interesant, cei de dincolo de Prut, fratii romani, va spun, nu vor sa se uneasca, pentru ca ei, au si ei un orgoliu, vor sa fie si ei stat, asa este in lumea asta. Da? Realizator: Cum ne afecteaza, in plan intern, aceasta intamplare? Ion Cristoiu: Pai, in plan intern…. Realizator: Cui ii mai cad galoanele – cui nu? Ion Cristoiu: Nu cred. Eu cred ca sunt suficienti ofiteri acoperiti, in presa, si asta se musamaliza…
AGERPRES: Relatiile moldo-romane, comentate diferit de presa de la Chisinau -Revista presei Chisinau, 14 iul – Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Relatiile moldo-romane sunt comentate diferit in presa de marti de la Chisinau, in functie de viziunile politice ale ziarelor. Oficiosul ‘Moldova Suverana’ publica un articol semnat de Mihai Contiu, in care Serviciul de Informatii Externe al Romaniei (SIE) este acuzat de implicare in desfasurarea campaniei electorale din Republica Moldova. Potrivit acestuia, coloneii SIE au analizat si discutat pe marginea masurilor care trebuie intreprinse in scopul asigurarii unei ‘asistente operative de strategie electorala pentru sprijinirea fortelor democratice din Moldova in vederea castigarii alegerilor parlamentare din 29 iulie.’ Autorul, care a declarat anterior ca a fost si el angajat al acestui serviciu, spune ca, in cadrul consfatuirii amintite, s-a decis punerea unui accent deosebit in vederea instruirii studentilor moldoveni aflati la studii in Romania si in alte tari europene. ‘Strategia SIE are in vedere manipularea tineretului studios in actiuni propagandistice’, mentioneaza autorul, care citeaza ‘sursa noastra de incredere din interiorul SIE’ . ‘Moldova Suverana’ mai scrie ca ‘miza politica actuala a agentilor romani’ este primarul de Chisinau, vicepresedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoaca, in timp ce presedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat ‘este doar un obiectiv de diversiune colectiva colaterala, de diversificare aparenta a unui scop unic’. Intr-un alt articol din acelasi ziar, oameni de afaceri din Romania si autoritatile de la Bucuresti sunt acuzati de implicare in ‘scheme frauduloase de finantare a campaniei electorale’, fiind vorba de deschiderea unor gherete de ziare in Chisinau. ‘Nezavisimaia Moldova’, varianta rusa a ‘Moldovei Suverane’ publica un material intitulat ‘Din nou implicarea Romaniei’, despre vizita la Bucuresti a unor reprezentanti ai societatii civile din Republica Moldova, organizata de Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni. Nu este greu de ghicit ca una din principalele chestiuni discutate in cadrul intrevederii va fi alegerile parlamentare din Republica Moldova. Este putin probabil ca aceasta va constitui un factor de stabilitate si un pas spre normalizarea relatiilor moldo-romane, comenteaza publicatia. Pe de alta parte, ‘Jurnal de Chisinau’ isi pune intrebarea ‘De ce se tem comunistii de Romania?’. Autorul, Petru Bogatu, scrie ca nu este adevarat ca presedintele moldovean Vladimir Voronin ar incerca sa demonizeze Romania pentru a face pe placul Rusiei si pentru a invinge in alegeri. ‘Luptand cu opozitia liberala, cu ‘antistatalistii’, cu pretinsul amestec strain in evolutiile politice de la Chisinau, comunistii poarta, de fapt, un razboi identitar’, sustine el Problema comunistilor nu este politica, ci psihiatrica, scrie ‘Jurnal de Chisinau’. ‘Ei se inversuneaza sa lupte cu felul nostru de a fi, de a rationa si de a intelege lucrurile. Daca ramane la putere, regimul Voronin va continua sa ne terorizeze cu monomaniile lui degradante. Sa speculeze tulburarile de identitate etnica de care au suferit multi cetateni sub ocupatia sovietica’, se spune in articol. Cotidianul ‘Timpul’ aduce in discutie scandalul aparut in jurul consulului Romaniei la Chisinau in articolul ‘Cine l-a demis pe consulul roman de la Chisinau?’. Publicatia scrie ca mai multi experti din domeniul securitatii cred ca este sub demnitatea profesionala a unor servicii speciale sa se ocupe cu asemenea provocari. Totusi, ei nu exclud implicarea Serviciului de Informatii si Securitate in crearea ‘peliculei’, de vreme ce propaganda anti-romaneasca face parte din arsenalul de lupta electorala al Partidului Comunist de guvernamant de la Chisinau. ‘In acest context, ridica semne de intrebare si faptul ca articolul din ‘Curentul’ este semnat de George Roncea, cunoscut, alaturi de fratele sau, Victor, ca fiind prieten apropiat cu actualul vicepremier moldovean responsabil de structurile de forta, liderul pepecedist Iurie Rosca. Asa stand lucrurile, intrebarea ‘De unde a aparut acest filmulet si cine l-a trimis in Romania?’ pare sa nu mai fie atat de complicata…’, concluzioneaza ‘Timpul’.
Scandal diplomatic de proportii la Chisinau. Ion Nuica, consulul Romåniei in R. Moldova, si-a dat demisia pe 13 iulie dupa difuzarea unui film erotic, in care diplomatul apare in compania unei angajate. Alin Serbanescu, purtatorul de cuvånt al Ministerului Afacerilor Externe, a confirmat demisia lui Ion Nuica. El nu a oferit insa detalii cu privire la autorii unei asemenea productii cinematografice, dar a precizat ca diplomatul intentiona sa demisioneze. Consulul Ion Nuica fusese chemat in tara inca de saptamana trecuta, din motive care nu aveau nici o legatura cu imaginile raspandite pe Internet.
„Borcanul cu miere” Asa se numeste operatiunea prin care un berbec (diplomat, politician, om de stiinta etc.) intra in capcana clasica a unui serviciu strain, care se foloseste de o prezenta feminina agreabila. Imaginile au fost primite “intamplator” de catre ziaristul George Roncea de la “Curentul”. Filmarea s-a facut cu o camera ascunsa profesionista, fiind posibil ca insasi angajata sa fi avut la ea un asemenea dispozitiv. Autorii montajului – fiindca este un montaj – folosesc tehnici de propaganda specifice epocii staliniste. Prezentarea incepe cu imaginea tricolorului Romaniei, avand ca fundal imnul “Desteapta-te, romane!”. Genericul arata si scopul in care s-a montat o astfel de “productie”: “Asa vor sa ne “aiba” romanii si pe noi, cum “a avut-o” consulul roman de la Chisinau Ion Nuica pe o angajata de la consulat. Priviti si unitiva, daca doriti!” Avem de-a face cu un “realizator” care nu stie bine romaneste: el scrie “unitivs“ legat si separa propozitia conditionala postpusa prin virgula. Tanara focoasa pare sa aiba maximum 30 de ani. Avand in vedere ca isi provoaca partenerul chiar ostentativ in cadrul obiectivului camerei, putem presupune ca participa constient la un santaj. Graiul in care vorbeste atesta ca meseriasa era neaosa de peste Prut fiindca foloseste si unele cuvinte insuficient asimilate din rusa. Ion Nuica este mai copt, e casatorit si are un copil. Conform imaginilor difuzate, el si-a luat in serios misiunea de adancire a patriotismului in Republica Molotov. Scena a avut loc intr-un hotel fiindca ambii protagonisti se imbraca si pleaca dupa terminarea luptelor. Conform unor surse discrete, tanara era functionara la ghiseul Consulatului, iar autoritatile romane aflasera de lucratura prin mijloace specifice si ca filmul va fi publicat. In consecinta, 24 de functionari de la Consulatul din Chisinau, cetateni ai R. Moldova, au fost dati afara incepand de vineri. Nuica, e groasa tare, muica! Desi am putea sa ne gandim si la specialistii de la SIE care nu si-au facut datoria.
Scenarii posibile – Momentul a fost filmat de FSB (Rusia) sau de Serviciul de Informatii Secrete al lui Gheorghe Papuc de la Chisinau in scop de santaj. Nuica a rezistat eroic santajului si autorii au difuzat filmul. Este greu de sustinut fiindca pelicula incepe cu acea trimitere politica explicita; – A fost o rafuiala cu functionarii din subordine, care “l-au lucrat” pe domnul consul. Este plauzibil, se poarta si asemenea lucruri in zona. (A se revedea cazul Baconsky). Au incercat sa-l scoata fiindca era prea cinstit si nu mai puteau sa faca bani cu documentele pentru basarabeni? A rezistat Nuica unui alt santaj, eventual chiar de la Bucuresti? La Chisinau, cand este filmat cineva in asemenea ipostaze, imaginile apar mai intai pe You-tube. Acum s-au dat intr-un ziar; – Voronin insusi ar fi incercat sa-l santajeze pe vajnicul nostru consul. Greu de sustinut fiindca Voronin insusi nu stie unde sa fuga dupa 29 iulie; – A fost o comanda a regimului Voronin, concretizata prin intermediul agentilor de la SIS. “Meseriasa-locotenent” a facut jocul, iar filmul este utilizat in dublu scop: mediatic si politic. Presa preia, iar activistii politici vor valorifica pana la refuz aceste imagini printre alegatori contra Romaniei si a miscarii de eliberare nationala din Basarabia. Este cea mai plauzibila formula de actiune intr-un caz clasic de spionaj. “Grav este insa altceva: individul «a pus botul» la prospatura, fara sa se gandeasca la indatoririle lui. In asemenea situatii, trebuie sa uiti ca esti mascul”, ne-a spus un lucrator de la SIE. Conform unui cetatean moldovean din preajma lui Dumitru Diacov (cunoscut agent KGB, prezent la “revolutie” in Romania ca “lucrator al Agentiei TASS” – nota mea), care a dorit sa-si pastreze anonimatul, Iurie Rosca ar fi lansat pelicula spre George Roncea fiindca liderul basarabean ar aduce unele servicii pentru FSB. Ar fi absurd sa credem insa ca Iurie Rosca ar fi agent de influenta al rusilor, dupa o activitate prodigioasa contra imperiului de la rasarit. Cert este insa ca el detine functia de vicepremier si Voronin i-a pus in brate tocmai “organele de forta” ale republicii. Poate sa fie insa o intamplare.
Alte coincidente electorale Supusii lui Voronin se tem cumplit de un lucru pe care romanii de dincoace de Prut chiar nu-l doresc atat de mult: unirea. Reintregirea nationala este o chestiune de optiune in primul rand a populatiei din Basarabia, nimeni nu trece cu tancurile peste Prut pentru a distruge Republica Molotov. Facatura bate moneda pe un resentiment al basarabenilor, cultivat decenii la rand acolo: in perioada interbelica, romanii si-au batut joc de conationalii lor de peste Prut. Partial este adevarat, dar nu trebuie sa uite nimeni munca de apostolat pe care au depus-o unii intelectuali de elita din Tara. Asa se numea o revista frumoasa, tiparita ani lungi de Iurie Rosca: “Tara”… Una peste alta, Bucurestiul poarta intreaga vina pentru ca trimite la Chisinau numai neaveniti. Este cunoscut scandalul prin care a fost rechemat consulul Alexandru Rus in vara lui 2007, fiind acuzat pentru luare de mita in schimbul acordarii vizelor. Alti doi diplomati au fost rechemati la post din aceleasi motive. Nu acelasi lucru se poate afirma despre ambasadorul Filip Teodorescu, declarat de Voronin persona non grata pe data de 8 aprilie. Aceeasi masura s-a luat si contra ministrului-consilier Ioan Gaborean de la ambasada noastra din Chisinau. De altfel, inainte sa plece peste Prut, Ion Nuica vorbea despre gradul de dificultate de a fi consul in Basarabia, comparativ cu Iranul sau cu Israelul, unde activase mai inainte. Este apoi semnificativ ca scandalul a izbucnit chiar in ziua in care o delegatie a reprezentantilor societatii civile din R. Moldova efectueaza o vizita in Romania, in perioada 13-14 iulie 2009, la invitatia lui Eugen Tomac, secretarul de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni. Se vede clar ca diversiunea poarta o marca inconfundabila, remarcata mai sus.
„R. Moldova nu mai exista juridic“ O alta diversiune, aceeasi marca. Mark Tkaciuk, consilierul lui Voronin si candidat din partea comunistilor, a declarat ca originalul Declaratiei de independenta a R. Moldova nu a ars in timpul revoltelor din aprilie, ci “se afla la Bucuresti”. “Eminenta cenusie” a generalului de militie nu stie cum a ajuns documentul la Bucuresti, dar sustine ca Declaratia nu era la Chisinau in timpul revoltelor. Petru Sandulachi, presedintele Asociatiei Parlamentul ’90, anuntase ca procurorii i-au zis ca documentul a fost gasit scrum intr-un seif. “Nu se stie cand, pe 6 sau pe 7 aprilie. Dar se stie ca acest document istoric nu mai exista. Este imposibil sa-l restabilim, deoarece multi semnatari – rusi, moldoveni, ucraineni, bulgari – nu mai exista printre noi, au plecat in lumea celor drepti. R. Moldova nu mai exista juridic ca si stat”, a spus Sandulachi.
Diplomat britanic, „lucrat“ la Moscova Intamplator sau nu, cu cateva zile in urma, un caz similar s-a produs la Moscova. Un diplomat britanic, aflat la post in Rusia, si-a dat demisia dupa aparitia unui film in care apare in pat cu doua prostituate. James Hudson a ocupat functia de consul general adjunct al Marii Britanii la Ekaterinburg. Pelicula a aparut pe un site de stiri de la Moscova si era intitulata “Aventurile domnului Hudson in Rusia”. Diplomatul a intrat intr-un bordel din Ekaterinburg, este vazut band si sarutandu-se pe o canapea cu meseriasele, dupa care se implica mai adanc. Filmul a fost opera FSB (ex-KGB), a informat atunci presa rusa.
Scris de George Roncea „Moldova – teritoriu al dragostei“ a fost sloganul comuniştilor în campania electorală, rezultă din discursul conducătorului comunist Vladimir Voronin, rostit în deschiderea unui concert Zdob & Zdub. Savatie Baştovoi, un ieromonah bloger, fin analist al situaţiei politice din Moldova, a oferit cititorilor săi, între care mă număr şi eu, un fragment inedit ce cuprinde un discurs despre amor al generalului sovietic. Înţelegem mai uşor astfel căderea în păcat filmat a consulului nostru la Chişinău, Ion Nuică, care şi-ar fi depus demisia ieri, după cum informează MAE. Înregistrarea prestaţiei sale sexuale a generat un trafic atât de intens pe site-ul ziarului „Curentul“, încât serverul redacţiei era gata-gata să-şi dea obştescul sfârşit. Televiziunile, amabile, au preluat înregistrarea postată la liber de „Curentul“ şi au adăugat şi subtitrare, pentru a înţelege mai uşor telespectatorii români avizi de informaţie ce-i zicea bunăciunea de la SIS lui „Nielu“ al nostru înainte şi după executarea unor acrobaţii diplomatice care au stârnit numeroase comentarii competente ale cititorilor noştri. Mulţi dintre aceştia şi-au exprimat dorinţa de a se face şi ei consuli în Moldova, pentru a consulta mai pe larg şeptelul boarfelor oferite de serviciile specializate ale fraţilor basarabeni şcoliţi la Moscova. În timp ce reprezentanţii noştri diplomatici îşi verifică aptitudinile sexuale cu tinere oferite gratis de SIS, dar plătite de statul român – tânăra care presta la greu pentru consul este angajată a consulatului, unde munceşte alături de soţia fostului consul Ion Nuică, situaţia din Moldova devine din ce în ce mai fierbinte, campania electorală apropiindu-se de sfârşit.
Presa rusă: „Cele mai dure alegeri din istoria Moldovei“
Momentul alegerilor repetate de la Chişinău va fi unul dramatic, până şi presa rusă remarcând că alegerile din 29 iulie par a fi cele mai dure din toată istoria Republicii Moldova, după eşecul repetat al comuniştilor de a alege şeful statului şi a pune mâna pe controlul total al ţărişoarei. Posturile de televiziune, controlate de puterea comunistă, au lansat o serie de spoturi, însoţite de lozinci isterice, care mobilizează cetăţenii la un adevărat război civil: „Să nu le cedăm Moldova!“, „Să ne apărăm Patria!“, „La luptă – puneţi mâna pe seceri şi ciocane şi daţi la cap inamicului“ etc. Spiritele sunt atât de încinse la Chişinău, încât repetarea situaţiei de conflict de stradă ca la 7 aprilie este foarte posibilă. Liderii Opoziţiei sunt hărţuiţi de procuratură şi serviciile secrete după ce le-au fost deschise dosare penale privind „uzurparea puterii de stat şi organizarea dezordinilor în masă“. Dorin Chirtoacă, tânărul primar al Chişinăului, lider al Opoziţiei anticomuniste, a fost chemat la procuratură, unde a fost audiat ore în şir, fiind acuzat de uzurparea puterii de stat şi de organizarea manifestaţiilor anticomuniste în masă pe 7 aprilie. Chirtoacă a trebuit să dea explicaţii procurorilor despre interceptările realizate de SIS ale unor convorbiri de-ale sale la telefon, inserate într-un aşa-zis documentar „Atac asupra Moldovei“, difuzat de posturile de sub influenţa puterii comuniste. Înregistrarea este trucată, a spus Dorin Chirtoacă: „Le-am demonstrat procurorilor că înregistrarea nu are nicio legătură cu realitatea, au fost rupturi din mai multe discuţii cu viceprimarul“. Acest dosar şi altele de acest fel sunt dirijate de partidul de guvernămånt, în timp ce cutiile de rezonanţă ale comuniştilor au amplificat tema numindu-i pe oponenţii politici cu etichete ca „fascişti“, „duşmani“, „criminali“ şi „terorişti“. Televiziunile Moldova 1, N4 şi NIT, au plasat în context negativ şi au favorizat în ştiri şi/sau emisiuni, preponderent sau în exclusivitate, actori politici reprezentanţi ai puterii şi, dimpotrivă, au plasat în context negativ şi au defavorizat actori politici reprezentanţi ai opoziţiei şi, în special, care au acces în Parlament după scrutinul din 5 aprilie 2009, se arată în raportul de monitorizare preelectorală a prezenţei actorilor politici în programele principalelor canale de televiziune, realizat de Asociaţia Presei Electronice (APEL) în perioada lunii iunie 2009. Practic, în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, posturile de televiziune monitorizate au urmat aceleaşi politici editoriale din campania electorală din 5 aprilie. În primele două săptămâni ale lunii iunie, Moldova1, NIT, N4 şi Prime au continuat să practice partizanatul politic, iar ProTV, TV7, posturi echidistante în prezentarea actorilor personalizaţi şi instituţionalizaţi, sunt ameninţate constant cu închiderea.
Cât costă Moldova pentru ruşi: jumătate de miliard de dolari
Polarizarea politică a atins un punct de apogeu, iar căile de dialog sunt practic imposibile, cel puţin la vedere. Dacă Uniunea Europeană s-a mărginit la fluturarea unor vagi formule de compromis politic, Rusia, în schimb a băgat mâna în buzunarul de la spate şi a pus pe masă jumătate de miliard pentru a-şi asigura controlul la Chişinău. După recenta vizită umilă a lui Voronin la Moscova, Rusia a acordat R. Moldova un credit de jumătate de miliard de dolari. „Federaţia Rusă va acorda R. Moldova un credit în mărime de 500 milioane USD, prima tranşă, în sumă de 150 milioane USD, urmând să fie alocată în cel mai scurt timp, a declarat premierul rus Vladimir Putin“. Presa moscovită nu l-a primit cu căldură pe Voronin, catalogat ca avånd „semne evidente de dereglare psihică, suferind de sindromul maniacal, pe fondul unei paranoia avansate, oamenii din anturajul acestuia mărturisind că domnul preşedinte îi loveşte cu scrumiera în cap“. Voronin nu a vizitat însă doar Federaţia Rusă pentru a cere bani şi sprijin. Preşedintele Asociaţiei „Pro Europa“, Boris Asarov, a afirmat la Chişinău că „Voronin a vizitat Federaţia Rusă şi Israelul pentru a coordona lansarea proiectului Lupu în interesul «marelui business criminal» din aceste ţări“. Asarov mai susţine că trecerea lui Marian Lupu la PDM-ul lui Dumitru Diacov este „un proiect solidar şi coordonat“ dintre Lupu şi Voronin, prin care este programată transformarea regimului politic, care va avea loc prin „repartizarea parţială“ în sfera economică a Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, Marian Lupu, omul de casă al KGB-istului Dumitru Diacov, tatăl politic al lui Vladimir Filat, joacă un rol în piesa „schimbării“ care se preconizează a avea loc în 29 iulie, mascaradă prin care se va roti arcul puterii în aşa fel încât să cadă cortina tot în beneficiul „marelui business criminal“. În schimbul împrumutului de 500 milioane, Moscova vrea instituţionalizarea limbii ruse, staţionarea nelimitată a trupelor ruse în Transnistria, federalizarea Moldovei pe vechea schemă ajustată puţin a planului Kozak şi alte astfel de mărunţişuri care vor lega de păr Basarabia pe încă jumătate de secol. Pe de altă parte, deja o parte din banii promişi vor fi luaţi cu cealaltă mână înapoi de Moscova, deoarece imediat după întoarcerea din vizita de la Moscova Vladimir Voronin a impus administraţiei întreprinderii de Stat Moldtelecom să cumpere compania rusă de telefonie mobilă Eventis, care este în prag de faliment. Compania rusă, afirmă un membru al Opoziţiei cu contacte bune la Moscova, urmează a fi cumpărată la un preţ de 100 milioane de dolari, sumă ce depăşeşte cu mult preţul real. Moldova a ratat sau a evitat creditarea cu aproape două miliarde de dolari promise de Guvernul american, BERD şi Banca Mondială, preferând să se ducă cu mâna întinsă la Rusia tătucului Putin, bănişorii aruncaţi în scârbă de ruşi reprezentând un balon electoral pentru a arăta moldovenilor cine este fratele mai mare care are grijă de tataia Voronin. Semnalul este totodată unul de izolare politică de Uniunea Europeană, de izolare de structurile financiare şi de partenerii de dezvoltare, traseul către CSI bătătorindu-se simultan cu săparea unor tranşee din ce în ce mai adânci pe direcţia aliniamentului Vest – adică România. Cam astfel de lucruri se întâmplă la Chişinău în timp ce rezidentul nostru, „Nielu“, face amor dezlănţuit, filmat pe larg de cameramanii obsedaţi ai lui tătuca Voronin.
Tentativa de santaj asupra consulului roman la Chisinau a avut un scop in legatura cu care nu trebuie sa existe dubii. Personalul diplomatic, in mod special, dar si cel consular constitue, dintotdeauna, tinta serviciilor speciale ale statelor acreditare. Pe de o parte, pentru a se stabili daca sunt ofiteri de informatii care actioneaza sub acoperire diplomatica sau consulara, iar, pe de alta parte, pentru a li se identifica vulnerabilitati a caror exploatare i-ar putea pune in dependenta. Pentru prevenirea unor astfel de evenimente contrainformative, personalul din institutiile de reprezentare externa a statelor este special selectionat si, in acelasi timp, instruit adecvat particularitatilor sistemului contrainformativ din statele in care urmeaza sa fie trimisi la post. In situatii speciale de inasprire a regimului contrainformativ, ca urmare a evolutiilor negative a relatiilor dintre state – cum este si cazul raporturilor regimului de la Chisinau cu Romania – structura contrainformativa a statului acreditat ar trebui sa transmita atentionari exprese in legatura cu provocarile ce pot fi inscenate si modalitatile de aparare, daca acestea nu au fost anticipate prin pregatirea initiala a peronalului. In practica internationala asemenea evenimente sunt relativ frecvente, existand chiar si o colectie de studii de caz, care te duce la gandul ca accidentul nu este fapta in sine, ci asumarea ei. In timp ce Hrusciov si de Gaulle se intelegeau excelent, ambasadorul Frantei la Moscova, Maurice Dejean, a fost surprins de “sotul incornorat” in alcovul unei actrite de 26 de ani. Sotul , care era inversunat, l-a batut mar pe ambasador, iar cand a aflat cine este l-a amenintat cu “autoritatile”. Dejean s-a prezentat de buna voie sa ceara protectie! Presedintele de Gaulle a aflat numai dupa tradarea unui ofiter K.G.B.. Cand l-a concediat pe ambasador, care ii era prieten, de Gaulle l-a apostrofat: “Dejean, te tii de femei!” si l-a numit presedintele “Societatii franco-sovietice de cooperare industriala ” . K.G.B-ul a i-a inscenat un scandal sexual si secretarului de stat la Minsterul Apararii al Marii Britanii, John Profumo, care a trebuit sa se retraga din guvern, ca urmare a recrutarii sale de catre regizorul scandalului, atasatul militar sovietic la Londra, Evgheni Ivanov. Primul ministru Harold Mac Millan a demisionat si el. In timpul primei crize din Golful Persic si a evenimentelor din fosta Iugoslavie, o operatiune comuna a doua servicii secrete, care l-a avut ca manipulator pe un oarecare Sakolov, negustor de obiecte de arta, l-a implicat intr-o aventura galanta si demis pe generalul Sir Peter Harding (60 de ani , seful Statului Major al Armatei Marii Britanii…
Anterior, ispita de 32 de ani, Bienvenida de Perez Blanco fusese sotia lui Sir Anthony Buck ( 65 de ani), fost ministru al Marinei ! La Chisinau, cineva, in mod cert, nu si-a facut treaba! General de brigada (r) Aurel Rogojan (foto)
Scandal sexual la Chişinău cu un diplomat român în rol principal Scris deGeorge Roncea Redacţia „Curentul“ a primit un film realizat cu o cameră ascunsă care înfăţişează un domn prezentat drept diplomat român executând o reuşită partidă de sex cu o domnişorică bine făcută, moldoveancă, nu din Tecuci, însă, ci de la Chişinău, după acşent. Domnul şi domnişorica au şi dialog, se discută şi despre unele treburi de serviciu, însă nu treburi cu conotaţii ce interesează siguranţa naţională, ci chestiuni ce o interesează pe bunăciunea ce pare să lucreze la consulatul român de la Chişinău.
Montajul filmului – realizat în stilul documentarelor Mosfilm – introduce un generic cu accente politice tipice propagandei regimului comunist de la Chişinău. Mai exact, se insinuează grosier că s-ar acorda „cetăţenie şi deschide vize în România doar celor care îl excită spiritual“ pe consulul român Ion Nuică. Limbajul genericului, maniera realizării montajului şi utilizarea precară a limbii române trădează nişte angajaţi ai SIS-ului moldovenesc care nu au studiat în România, deşi SIS-ul are destui lucrători cu studii făcute la universităţile româneşti. La solicitarea ziarului „Curentul“, biroul de presă al MAE a confirmat, practic, dezvăluirile noastre precizând că s-a procedat la rechemarea de la post a consulului român la Chişinău, Ion Nuică. Continuarea si Video la Scandal sexual la Chişinău cu un diplomat român în rol principal Curentul – luni, 13 iulie 2009
Controversatul fost vicepresedinte american din timpul administratiei George W. Bush este inca o data depistat cu o serie de nereguli infaptuite in timpul exercitarii mandatului. Scandalul este legat tot de CIA care sub pretextul luptei antiteroriste, a “uitat” la ordin, bineinteles, sa informeze Congresul SUA despre existenta unui program secret pentru combataterea terorismului. Probabil acel program s-ar fi desfasurat in aceleasi conditii daca presiunile facute de presedintele Camerei Reprezentantilor, Nancy Pelosi, asupra actualului sef al CIA, Leon Panetta, nu ar fi dat rezultate. Seful CIA a facut aceste in cadrul unor discutii cu comisiile pe probleme de servicii secrete din Congresul SUA la sfarsitul lunii trecute, aminteste New York Times. Legislatia americana ii cere presedintelui sa se asigure ca aceste comisii pe probleme de servicii secrete sunt informate pe deplin in legatura cu activitatile de informatii, inclusiv orice activitate semnificativa prevazuta ulterior. Guvernul are insa unele permisiuni pentru ascunderea unor astfel de informatii, conchide publicatia americana citata. Madalin Necsutu Sursa:NY Times
July 15th, 2009 
VR 
„Curva“ Pacepa – afacerea trădării (II)
Posted in Uncategorized 
Tags: 
