Posts Tagged ‘KGB’

DOSARE ULTRASECRETE: De la NSA la KGB

ZIUA – Dosare ultrasecrete

Supravegherea electronica
Marile scandaluri

Supravegherea electronica constituie unul dintre marile tabuuri ale arhivelor secrete. Motivul este usor de inteles: scurgerile de informatii din arhivele electronice ar putea perturba, profund, viata politica interna si ar arunca in aer relatiile bilaterale dintre state, unele chiar…

Ronald Pelton de la NSA la KGB

Biografia lui Pelton nu este lipsita de interes, chiar daca cea a specialistilor unui serviciu secret (mai ales unul cum este NSA) nu inseamna altceva decat insumarea unor “misiuni” pe care numai un analist bine documentat le-ar putea evalua. Tanarul Ronald Pelton se angajase in US…

Demascarea lui Pelton

La Moscova, lucrurile au evoluat rapid. Imediat dupa ce Iurcenko si-a redactat raportul si a descris Colegiului KGB discutia cu Ronald Pelton, un submarin sovietic a fost expediat in Marea Ohotsk, ca sa verifice depozitia americanului si sa identifice cablul de interceptare al NSA….

Decoratie pentru Dulles

Allen Dulles, cel care avea sa ajunga directorul CIA, a fost decorat cu medalia “Distinguished Service” in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial pentru misiunile de spionaj intreprinse in Elvetia impotriva Germaniei naziste. Reproducem in randurile ce urmeaza recomandarea pentru…

INTELECTUALII si serviciile secrete comuniste: HEMINGWAY, specializat si in dezinformare, a fost agent de influenta al KGB abandonat de FBI

Ernest Hemingway a figurat pe lista spionilor KGB in SUA

Fostul ofiter KGB Alexander Vassiliev furnizeaza, in ultima carte pe care o semneaza alaturi de John Earl Haynes si Harvey Klehr, dovezi pentru “trecutul de spion” al lui Ernest Hemingway, care, sub numele de cod “Argo”, ar fi devenit unul dintre agentii KGB-ului in America, informeaza, vineri, NewsIn.

Volumul “Spies: The Rise and Fall of the KGB in America”, editat la Universitatea Yale, dezvaluie ca romancierul laureat cu Nobel s-a aflat pe lista spionilor pe care ii infiltrase KGB in Statele Unite ale Americii, fapt confirmat de Vassiliev, care a avut acces la arhivele de spionaj din vremea lui Stalin, in anii 90. Alexander Vassiliev, jurnalist rus si fost ofiter al serviciilor de informatii, este autorul unui alt volum dedicat spionajului sovietic, “The Haunted Wood: Soviet Espionage in America”, bazat pe documente de arhiva, peste 1.000 de pagini de note ale KGB.Se pare ca Hemingway, descris ca un “spion diletant”, a fost recrutat de serviciile secrete sovietice in 1941, inaintea unei excursii in China. Scriitorul si-ar fi exprimat “dorinta si vointa de a-i ajuta” pe agentii sovietici din Havana si Londra, ajungand sa furnizeze, sub numele de “Argo”, “informatii politice”, fara a exista, insa, un contact direct intre el si KGB, motiv pentru care legaturile au incetat definitiv dupa aproape un deceniu.
Cartea, scrie “The Telegraph”, este una cat se poate de serioasa, construita pe detalii sobre, astfel incat pare neindoielnic ca Alher Hiss si Rosenberg au fost spioni sovietici. Cu Hemingway, lucrurile sunt putin diferite, pentru ca acesta nu a reusit sa transmita, conform autorilor, nici o informatie cu adevarat relevanta, una dintre ipoteze fiind aceea ca si-a folosit statutul de spion pentru scrierea cartilor sale. Pe de alta parte, ipotezele asumate de autori demonstreaza ca J Robert Oppenheimer, denuntat vreme de 50 de ani ca ar fi fost unul dintre spionii sovietici implicati in Proiectul Manhattan de construire a unei bombe atomice, a fost abordat de KGB, dar nu a devenit nici odata spion.Faptul ca, dupa incheierea celei de-a doua conflagratii mondiale, in Marea Britanie si SUA au fost infiltrati spioni sovietici a devenit o perceptie comuna. Tezele despre implicarea unor scriitori americani sau britanici in spionajul sovietic constituie o tendinta a dezvaluirilor ultimelor decenii, dupa ce George Orwell a publicat o lista a figurilor publice “cripto-comuniste”. Studierea arhivelor sovietice l-a facut pe Antony Beevor sa-l numeasca pe Andre Malraux “mitoman”. Autorii tomului “Spies: The Rise and Fall of the KGB in America” estimeaza ca mai mult de 500 de americani, incluzand absolventi ai Ivy League, au fost recrutati de KGB, mai ales din cadrul primei agentii de informatii din SUA, OSS (precursoarea CIA).
Ernest Hemingway (1899-1961), un clasic al lite­­raturii universale, a avut o viata extrem de tumultuoasa. Prieten cu Ezra Pound si cu prozatorul Francis Scott Fitzgerald, a participat la ambele confla­gratii mon­diale si la Razboiul Civil din Spania. In 1926, ii apare primul roman de succes, ” The Sun Also Rises”, o carte care descrie viata comunitatii americane din Europa. Printre titlurile care l-au facut cunoscut se numara “A Farewell to Arms” (“Adio, arme”), din 1929, “For Whom the Bell Tolls” (“Pentru cine bat clopotele”), aparut in 1940 si capodopera din 1952, volumul “The Old Man and the Sea” (“Batranul si marea”). Prozatorul s-a sinucis in casa lui din Ketchum, Idaho, la 2 iulie 1961, informeaza NewsIn.
ZIUA Online
Dosare ultrasecrete : Hemingway informatorul FBI
Participant direct la ambele Razboaie Mondiale, cunoscutul scriitor american Ernest Hemingway a intrat in atentia F.B.I. datorita presupuselor sale legaturi cu Partidul Comunist, fapt ce nu a fost insa dovedit. In anul 1942 scriitorul devine informator al F.B.I. in Cuba, una dintre misiunile sale fiind aceea de a supraveghea activitatea submarinelor din zona. Informatiile obtinute de Hemingway erau trimise Ambasadei S.U.A. din Cuba si F.B.I. sub forma unor rapoarte. Pe 1 aprilie 1943 activitatea lui Ernest Hemingway ca informator se incheie, avand in vedere faptul ca rapoartele sale au fost considerate de F.B.I. ca fiind nesatisfacatoare.

Banuit de comunism
Principalele motive pentru care Ernest Hemingway a intrat in atentia F.B.I. au fost doua: presupusele sale legaturi cu Partidul Comunist din timpul Razboiului Civil Spaniol, care ar fi continuat si dupa acesta si legatura acestuia cu incidentul de la Detroit din 1940. Ziarul american Alliance pentru care Hemingway a lucrat ca reporter in perioada conflictului din Spania era condus de Jay Allen, care potrivit unor rapoarte ale F.B.I. era un adept al Partidului Comunist si al organizatiilor sustinute de acesta, fapt care a atras suspiciunea si asupra scriitorului. Mai mult, conform F.B.I., scriitorul figureaza ca membru sau sustinator intr-o serie de organizatii banuite ca ar putea avea legaturi cu Partidul Comunist, cum ar fi: Comitetul pentru Ajutorarea Spaniei (United Spanish Aid Committee), Comitetul Tinerilor pentru Ajutorarea Democratiei Spaniole (United Youth Committee to Aid Spanish Democracy), Comitetul Refugiatilor Anti-Fascisti (Anti-Fascist Refugee Committee) si Liga Scriitorilor Americani, unde acesta a ocupat functia de vicepresedinte al Consiliului Director. In anul 1940 Ernest Hemingway a fost unul din semnatarii declaratiei ce critica aspru F.B.I. pentru arestarea la Detroit a unor persoane acuzate de acte de violenta, persoane care au atacat sediul Biroului din acelasi oras si care au participat direct la Razboiul Civil din Spania, de partea fortelor republicane; tot in aceasta perioada, in cadrul unei intalniri cu un agent sub acoperire al F.B.I.-ului, scriitorul ar fi afirmat ca “F.B.I. este Gestapo-ul american”. Cu toate acestea, avand in vedere un raport ulterior al F.B.I. care afirma cu certitudine faptul ca incepand cu data de 23 septembrie 1941 Ernest Hemingway a rupt toate legaturile cu organizatiile comuniste, institutia hotareste ca Inu este recomandata nici o actiune impotriva acestuia”.

Informator al FBI

Mult mult, incepand cu anul 1942 F.B.I. ia in considerare posibilitatea utilizarii lui Hemingway ca informator in Cuba, avand in vedere o serie de aspecte; in primul rand, acesta avea o bogata experienta dobandita de-a lungul conflictului din Spania, iar la acea data el locuia de doi ani in Cuba; in al doilea rand, Hemingway a devenit un prieten apropiat al consulului Ambasadei S.U.A. din Cuba, Kennett Potter si secretarului adjunct, Robert P. Joyce. Dupa o serie de intalniri cu Joyce, in care cei doi au discutat posibilitatea angajarii scriitorului in munca informativa, Hemingway s-a aratat dispus unei colaborari; legat de incidentul din 1940 si declaratia sa legata de F.B.I., subiecte dezbatute de acestia, scriitorul a afirmat ca nu isi aduce aminte prea bine ce s-a intamplat la Detroit si ca afirmatia sa a fost doar o gluma. Legat de simpatiile acestuia la adresa comunistilor, Hemingway a declarat ca nu ii apreciaza pe acestia, ci ar fi doar adeptul unor idei ale filosofilor rusi. Din septembrie 1942 scriitorul american era direct implicat in activitatile de culegere de informatii, echipa sa fiind formata din patru agenti sub acoperire care se aflau in permanenta la dispozitia sa, paisprezece agenti care lucrau in Havana, la care se adauga informatorii personali ai acestuia, a caror identitate nu este cunoscuta. Fiind cunoscuta pasiunea scriitorului pentru pescuit, una din sarcini era aceea de a patrula cu barca sa de pescuit coastele sudice ale Cubei, in special in zonele in care a fost semnalata prezenta unor submarine si de a informa cu privire la activitatea acestora. Informatiile furnizate de Hemingway erau redactate in trei exemplare, acestea fiind trimise ambasadorului S.U.A. in Cuba, Spruille Braden, secretarului Joyce si F.B.I.-ului; in o serie de note ale ambasadorului din Cuba trimise F.B.I., acesta aprecia “modul de abordare a lui Hemingway in rapoartele sale, declarand ca doreste sa-l incurajeze in demersurile sale”.

Abandonat de servicii

Dupa doua luni de activitate, relevanta informatiilor si devotamentul lui Hemingway fata de agentie sunt puse sub semnul intrebarii. Acest fapt este semnalat de reprezentantul legal al F.B.I. la Ambasada S.U.A. din Cuba, R.G. Leddy, care prezinta o serie de informatii din care reiese faptul ca scriitorul isi depasise atributiile. Concret, acesta incearca sa obtina informatii cu privire la o serie de lideri militari si politici cubanezi banuiti de acte de coruptie si are legaturi cu refugiatii spanioli din Cuba (banuiti de legaturi comuniste). Rapoartele lui R.G. Leddy atrag atentia si asupra lui Gustavo Duran; Duran,un fost cetatean spaniol, cunoscut in Madrid ca un sustinator fervent al Partidului Comunist, la acea data cetatean american, prieten al lui Hemingway din perioada Razboiului Civil Spaniol, devine angajat al Ambasadei si colaborator al scriitorului in perioada in care acesta incepe sa lucreze pentru F.B.I.. Se pare ca Gustavo Duran, fost functionar al Ministerului Afacerilor Externe al S.U.A., angajat ulterior la ambasada, nu a intrerupt legaturile cu republicanii spanioli, continuand sa colaboreze cu acestia si in Cuba. Scriitorul a afirmat despre Duran ca este “un agent si un militar genial, precum Napoleon, care apare doar odata la o suta de ani”. Aceste informatii determina F.B.I. sa ia in considerare varianta intreruperii colaborarii cu Ernest Hemingway. Mai mult, atat informatiile furnizate de Duran cat si cele furnizate de Hemingway, fie nu prezentau informatii valoroase, fie erau mult prea vagi si se bazau pe surse neverificate sau de neincredere. Pe 1 aprilie 1943 F.B.I. hotareste sa intrerupa colaborarea cu Hemingway, in baza informatiilor furnizate de R.G. Leddy, dar mai ales din cauza unor scandaluri in care a fost implicat. In acelasi an, un articol aparut in ziarul comunist “Hoy”, de la Havana, intitulat “Ultima pozitie a tradatorului Hemingway”, il ataca pe acesta referidndu-se la mai multe chestiuni: Hemingway era numit un “turist al razboiului”, care a fost un prost observator al Razboiului Civil din Spania; intreaga sa opera a fost criticata, fiind considerata lipsita de valoare; era acuzat ca a tradat comunistii si ca va avea soarta oricarui tradator; era acuzat de legaturi cu nazistii si ideile propagandiste ale doctorului Goebbels.

Rapoarte eronate

Principalul motiv pentru care F.B.I. a luat aceasta hotarare a fost insa altul: doua rapoarte ale lui Hemingway, considerate de acesta drept informatii sigure, ce ulterior s-au dovedit eronate. Primul raport sustinea ca generalul Manuel Benitez, seful Politiei Nationale din Cuba, organiza antrenamente ale fortelor conduse de el in care era utilizat armament de razboi. Toate acestea aveau ca scop preluarea puterii in Cuba de catre generalul Benitez, in momentul in care presedintele Batista va pleca pentru o vizita oficiala la Washington. Reprezentantii legali ai F.B.I. la Ambasada S.U.A. impreuna cu agentii F.B.I. care colaborau cu politia cubaneza au verificat aceste informatii, toate dovedindu-se a fi false (generalul Benitez nu avea asemenea intentii, iar politia desfasura asemenea antrenamente de patru ani, fiind parte integranta din armata cubaneza). In cel de-al doilea raport, Hemingway sustinea faptul ca pe 9 decembrie 1942 ar fi fost martorul unei intalniri intre un submarin si un vapor spaniol, Marques de Comillas, intalnire ce a avut loc in largul coastelor cubaneze. Dupa ce membrii echipajului, pasagerii de pe vapor si o serie de alti martori au fost interogati de agentii F.B.I., s-a dovedit faptul ca aceasta intalnire nu a avut loc. Pe baza informatiilor prezentate mai sus, F.B.I. a decis sa incheie orice legatura si colaborare cu Ernest Hemingway, calificandu-l drept un “falsificator ce nu mai merita a fi acoperit”, iar activitatea sa fiind una Inesatisfacatoare”. Hemingway ramane totusi in atentia F.B.I. deoarece, potrivit unui raport, acesta urma sa scrie o carte care se bazeaza pe experienta acestuia ca infor­mator; el ar fi declarat ca in carte vor aparea toate persoanele pe care le-a cunoscut in acea perioada, inclusiv ambasadorul Spruille Braden.
Ioan TUDOR / ZIUA

CINE ERAU DISIDENTII? Brucan si Pacepa, tortionari ai regimului bolsevic. DE CE se doreste reabilitarea unor criminali NKVD-KGB-GRU? Raspunsul mai sus

Cine erau disidenţii?După 1985, în unele ţări socialiste (Polonia, Ungaria) s-a dezvoltat o mişcare în favoarea reformelor preconizate de Gorbaciov şi de promovare a unor noi lideri politici. Deoarece în conducerea PCR nu s-a constituit o „garnitură de schimb”, mass-media occidentală a promovat unele persoane care contestau politica lui Nicolae Ceauşescu, dar al căror trecut era ţinut sub tăcere. Între acestea Constantin Pârvulescu, Silviu Brucan şi mai ales Ion Mihai Pacepa.
Primii doi făcuseră parte din înalta nomenclatură în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi fuseseră înlăturaţi de Nicolae Ceauşescu, iar cel de-al treilea ajunsese general de securitate. Nimeni nu a făcut o statistică credibilă asupra represiunilor din „epoca” Gheorghiu-Dej şi din cea a lui Ceauşescu, pentru a se desprinde o concluzie rezonabilă. Este însă cert că în timpul lui Dej a fost distrusă elita politică şi economică a României, precum şi o bună parte a celei culturale. Oarecum paradoxal, mass-media occidentală îi populariza, ca personaje pozitive, tocmai pe cei care-şi legaseră numele de perioada celor mai crunte represiuni.

Unul dintre aceştia era Constantin Pârvulescu, un vechi comunist. El participase la Congresul de constituire a P.C.R. în 1921, făcuse parte din C.C. în anii ilegalităţii, iar după 23 august 1944 s-a aflat în nucleul de conducere a partidului, ocupând şi importante funcţii pe linie de stat. În mod cert, el purta o grea răspundere pentru crimele din timpul lui Dej. Dar acestea erau trecute sub tăcere, pentru că la Congresul al XI-lea al PCR din 1979 se pronunţase împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general, iar în martie 1989 Pârvulescu semnase Scrisoarea celor şase prin care se cerea înfăptuirea unor reforme în stil gorbaciovist şi în România.

Dizident de o factură similară era Silviu Brucan, care în memoriile sale recunoştea că nu a reuşit să absolve liceul, dar care a devenit „profesorul” şi „politologul” cel mai mediatizat în Occident. El a fost unul dintre politicienii cei mai zeloşi ai „epocii” Gheorghiu-Dej, susţinând în „Scânteia” din anii ’50 că „lupta de clasă” se ascute, iar „duşmanii trebuiau lichidaţi fără milă”.
În organul de presă al C.C. al PCR, Silviu Brucan saluta la 1 august 1947 dizolvarea PNŢ şi arestarea conducătorilor săi, în frunte cu Iuliu Maniu, apreciind că acest act consfinţea „un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce căuta în viaţa politică românească”. Mass-media occidentală nu era interesată de trecutul unui asemenea personaj; important era că Silviu Brucan se exprimase în favoarea muncitorilor de la Braşov care în noiembrie 1987 protestaseră împotriva regimului Ceauşescu, iar în martie 1989 semnase Scrisoarea celor şase.

Poate că cel mai frapant este cazul lui Ion Mihai Pacepa, ofiţer de securitate, care a avansat rapid în timpul lui Gheorghiu-Dej, remarcându-se chiar în anii marii terori. L-a slujit cu credinţă şi pe Ceauşescu, până ce a dezertat în 1978, fiind preluat de CIA. Fostul general de securitate a devenit un personaj extrem de pozitiv, deoarece îl critica pe Ceauşescu. Posturile de radio Europa liberă, BBC şi Vocea Americii au transmis săptămâni în şir fragmente din cartea sa „Orizonturi roşii”, apărută în SUA în anul 1987.
Nicolae Ceauşescu, în viziunea lui Pacepa, era un caz patologic, obsedat, ca şi soţia sa Elena Ceauşescu, de supravegherea tuturor locuitorilor României. Potrivit propriilor sale relatări, Elena Ceauşescu a fost informată că, începând cu anul 1984, Securitatea va fi în stare să supravegheze „zece milioane de microfoane simultan” şi că în următorii cinci ani „fiecare familie va putea fi supravegheată periodic timp de un an calendaristic, iar cei suspecţi urmăriţi continuu”.
Asemenea elucubraţii erau difuzate de posturile de radio occidentale, care nu-şi puneau problema dacă regimul Ceauşescu era interesat să înregistreze ce vorbeşte pescarul din Delta Dunării sau ciobanul de pe Muntele Ceahlău. Important era ca opinia publică să afle că întreaga populaţie activă a României era victima Securităţii. Trecutul lui Pacepa, implicarea lui în susţinerea regimului totalitar, în abuzurile şi ilegalităţile acestuia, nu conta. Important era că el îl critica pe Ceauşescu şi îl prezenta ca pe unul dintre cele mai sinistre personaje din istorie.

Extras din studiul acad. Ioan Scurtu – Minciuni Mass Media

SRI a predat agentilor anti-Romania de la CNSAS dosarele agenturilor si retelelor lor, de la Unitatea anti-KGB. Sa ne mai miram de ceva? FOTO SPECIAL

Bucuresti, 16 iun /Agerpres/ – Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a primit, anul trecut, peste 125.000 de dosare de securitate de la Serviciul Roman de Informatii (SRI), potrivit Raportului de activitate pe anul 2008, care urmeaza sa fie supus aprobarii de catre Legislativ.
Astfel, SRI a trimis la CNSAS, in 2008, circa 50.000 de dosare apartinand fondului informativ, continand si microfilme, toate acestea referindu-se la actiunile de urmarire derulate de fosta Securitate comunista. Acestora li se adauga peste 40.000 de fise de cartoteca, aproape 20.000 de dosare de re]ea, 4.000 din fondul documentar, 446 din fondul penal, 247 dosare de corespondenta, 707 mape dispecerat, 124 dosare de cadre.
SRI a mai predat, anul trecut, si alte 512 dosare ale fostei UM 0110, cunoscuta drept ‘Unitatea anti-KGB’. (Unitate care il urmarea si pe Mircea Dinescu – Nota mea) Tot in anul 2008, arhiva CNSAS a preluat de la SRI si 313 casete audio, 26 de casete video, 21 de role cinematografice, 57 de benzi de magnetofon si 192 discuri de vinil provenind de la Securitate.
La polul opus se afla Serviciul de Informatii Externe (SIE), care a predat CNSAS sase dosare, in anul 2008, potrivit raportului.
De asemenea, Ministerul Administratiei si Internelor a predat CNSAS alte 83 de dosare de cadre ale organelor represive comuniste, se mai arata in Raportul de activitate al CNSAS pe anul 2008. AGERPRES/(Claudiu Zamfir)

ROMANIA – SPIONAJ, PANDEMIE, RAZBOI – Iulian Fota, Consilierul pe probleme de securitate al presedintelui Traian Basescu, in exlusivitate pentru ZIUA

Spionaj, Pandemie, Razboi

Acestea sunt cele trei mari amenintari la adresa Romaniei, in viziunea consilierului pentru probleme de securitate al presedintelui, Iulian Fota * Prezent la “Intalnirile ZIUA”, el a aratat prioritatile si riscurile in domeniile securitatii si stabilitatii interne si internationale * Consilierul presedintelui Basescu considera ca spionajul din zona statelor aflate in afara NATO si UE influenteaza viata politica, economica si militara a tarii * Spionajul si subversiunea politica, cu actiuni de manipulare, dezinformare si diversiune, afecteaza traiul de zi cu zi al populatiei * Riscul numarul doi este “acea pandemie de care ne temem” * Al treilea risc este un razboi, inclusiv cibernetic, in perioada de vacanta * “Dupa chestiunea fierbinte cu Georgia, nici o tara serioasa din Europa Centrala nu neglijeaza acest aspect”, avertizeaza Fota * In ceea ce priveste politicul, consilierul de securitate considera ca “din toata aceasta inclestare unii or sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat” * “Cel mai mare pericol este pana la urma banul, tradarea”, a conchis Fota

Domnule Iulian Fota, din punctul dvs de vedere, care sunt prioritatile de securitate ale Romaniei?
In momentul actual ne aflam in fata unui bilant de 20 de ani ca tara. Se implinesc 20 de ani de la Revolutie. Acest moment practic va fi marcat de toate statele din Europa centrala si de Est. Cele mai mari realizari ale Romaniei in ultimii 20 de ani sunt integrarea in NATO si UE. Trebuie sa privim acest lucru din perspectiva interna si externa. In momentul de fata Romania nu si-a lamurit relatia cu Occidentul, insemnand Europa de Vest si Statele Unite ale Americii. Vizavi de aceasta relatie, Romania are doua abordari care nu sunt intotdeauna complementare. Exista o abordare foarte pro-europeana care vine si spune ca am revenit de unde plecasem inaintea venirii rusilor, un curs in care Romania a intrat cu forta. Prin integrare in NATO si UE am revenit inspre Occident, locul de unde am apartinut mereu. Totodata mai exista o abordare care priveste Europa cu retinere si neincredere. Mereu sunt aduse in discutie costurile acestor proiecte fara a fi observate si beneficiile. Un astfel de exemplu este si cat a costat misiunea din Irak. As dori sa va spun, conform unui raport economic, ca in Romania, incepand din 2002, au intrat in jur de 60 de miliarde de euro sub forma investitiilor straine. Este adevarat si extrem de regretabil si trist ca au avut loc pierderi de vieti omenesti in teatrele de operatiuni. Dar pe sacrificiul lor s-au putut construi relatii privilegiate cu SUA sau alti aliati din NATO. Soldatii nostri au murit alaturi de ai lor.
Cu Axa Wahington – Londra – Bucuresti, ce s-a intamplat ?
Axa a functionat foarte bine, dovada fiind relatia foarte buna cu Statele Unite. Totusi avem in continuare relatii occidentale neexploatate pana la capat. Potentialul relatiilor cu SUA, Marea Britanie, Franta, Germania este inca sub ceea ce ar putea ajunge. La intalnirile internationale comune, acele gesturi de apropiere dintre Hilary Clinton si Cristian Diaconescu as putea spune ca semne sunt de deschidere. Aceeasi politica poate fi observata si la Franta, prin revenirea acestei tari in structurile NATO. Acest lucru exprima o dorinta de apropiere si o strangere a relatiilor. La fel putem vorbi si de vizita recenta a lui Obama in Germania. Se pare ca intreaga Europa se orienteaza dupa aceasta axa a carei capat este SUA. Din punct de vederea strategic relatia cu SUA a fost si este in continuare corecta. Este vorba pur si simplu de promisiuni si de respectarea lor. Noi trebuie sa fim buni europeni dar si buni euro-atlanticisti. Astazi nu mai exista diferente de opinie intre Europa si SUA.
Haideti sa trecem de la Irak la Afganistan, acolo cum stau lucrurile?
Asa cum a afirmat si presedintele Traian Basescu in cadrul interventiilor din ultima vreme, daca Irakul a fost o chestiune care a tinut de o anumita coalitie sI de o anumita relatie speciala Romaniei cu SUA, Afganistan este una care tine clar de credibilitatea Aliantei Nord Atlantice. Cand vine vorba de Afganistan, orice discutie trebuie sa o purtam in format aliat. Noi ca tara NATO indragostita de articolul 5 avem tot interesul ca NATO sa fie o organizatie credibila si sa fie capabila sa faca tot ce isi propune. Crebilitatea NATO este la ora actuala mai importanta pentru statele mici decat pentru cele mari. Statele mari au resurse. Spre exemplu SUA, daca NATO si-ar pierde resursele, acest lucru ar fi doar un inconvenient si nu o problema majora. In schimb daca NATO ar avea problema de credibilitate acesta s-ar rasfrange negativ asupra Romaniei. Totodata, as dori sa va spun ca SUA sunt receptive la temerile Europei centrale sI de est dupa episodul Georgia. In esenta credibilitatea NATO inseamna doua lucruri: articolul 5 care cuprinde convingerea de riposta a Aliantei in cazul in care unul din statele membre e atacat iar al doilea element de credibilitate este indeplinirea unor misiuni gen Afganistan deoarece NATO trebuie sa joace un rol de furnizor de securitate internationala. Daca NATO nu va face chestia asta, relevanta NATO in plan international va scadea.

Fermitate dar si lupte interne pentru Est

Ce relatie avem pe cealalta axa, Chisinau – Kiev – Moscova, desi ar fi mai degraba un zig-zag, si zona Marii Negre?
Situatia de la Marea Neagra este mai complicata decat acum un an. Mai multe state din acesta zona trec prin mai multe framantari iar mai multe procese politice sunt incerte. Avem Georgia, unde exista un proces politic intern agitat, Ucraina are un climat politic instabil, la fel sI Republica Moldova. Toate aceste trei tari au procese politice pe fond de criza economica. Occidentul are astfel de rezolvat mai multe probleme, pe de o parte conflicte inghetate care raman netransate si tind sa se complice iar pe de alta parte situatiile politice interne. Este nevoie de realizarea unui compromis in aceasta zona de est a continentului. Trebuiesc salvate procesele de democratizarea si pastrarea neutralitatii acestor zone. Este vorba si de instalarea noii administratii de la Washington, care incepe sa transmita semnale spre aceasta zona.
In ce priveste Moldova, Chisinaul ne acuza in continuare ca am fi in spatele evenimentelor politice de acolo, in ciuda evidentelor contrare.
Noi trebuie sa fim foarte fermi pentru ce dorim sa se intample in spatiul acestei zone. Problema e pusa la fel si pentru Moldova si pentru Ucraina. Din punctul nostru de vedere al unui stat membru NATO si UE, noi trebuie sa ne hotaram ce vrem in zona asta si sa discutam in acelasi timp cu aliatii nostrii care dintre ei poseda instrumente mai bune pentru aborda aceasta problema. Cand vine vorba de Moldova avem interese sporite pentru ca acolo traiesc cetateni romani care spera sa duca o viata buna. In Moldova sunt interese nationale clare. Acelasi lucru il putem spune si despre comunitatea romaneasca din Ucraina.
Se poate considera recunoasterea cetateniei romane drept o chestiune de siguranta nationala, de aparare a drepturilor congenerilor nostri?
La nivel european nu cred ca exista o opinie unitara vizavi de acest demers. Am vazut in ultimele saptamani raportari diferite din partea unor state legate de acest demers. Chestiunea este una de natura politica. Depinde cum ne promovam acest interes, cum il explicam si cum reusim sa coagulam statele membre UE, NATO, poate si din alte parti, sa sustina acesta abordare. Romania are nevoie de o agenda politica care sa intruneasca o mare majoritate internationala in sprijinul sau. Din nefericire, intodeauna exista un risc de politizare a problemelor de interes national.
Este o evidenta faptul ca relatia Romaniei cu Moldova si Rusia – desi poate ar trebui sa inversam subiectii – a devenit subiect de atac la adresa presedintelui, cu potential de accentuare spre momentul alegerilor din toamna.
Daca Romania are de exemplu o problema cu o alta tara membra NATO si UE si tensiunile ating un anumit punct si noi stim ca avem dreptate ca tara alti candidati politici se plaseaza pe partea oponentului nostru national doar pentru a nu fi in pericol sa piarda punct electoral. Deci pana la ce limite impingem luptele politice interne dintre noi atunci cand vine vorba despre relatiile noaste externe si de interesul national? Pentru ca aspectul trebuie lamurit. Eu nu cred ca, de exemplu, daca presedintele Basescu a contribuit mult la relatia cu SUA trebuie atacata relatia doar pentru a lovi in presedinte. E valabil si pentru alte state.

Problema Kalman Miszei

Sa revenim la Basarabia, la Transnistria. In ce masura acest emisar al UE, Kalman Miszei, reprezinta si interesele Romaniei? Pentru ca el se afla chiar acum la aceeasi masa cu Smirnov. Deci Transnistria e considerata deja o entitate de drept iar Romania nu poate avea nimic de spus pentru ca, chipurile, ar fi reprezentata de acest Miszei.
El este un oficial european. Evident, trebuie sa facem un bilant. Cred ca dupa 20 de ani ar trebui sa ne uitam la mai multe lucruri cand vine vorba de zona de est a continentului. Trebuie sa vedem in ce a mers bine in acesti 20 de ani, unde am progresat si ce n-a mers bine si unde am regresat.
Dar daca noi constatam, ca stat membru UE, ca acest emisar nu isi face datoria, ba chiar dimpotriva, are o agenda proprie, de ce nu il contestam oficial?
Nu cunosc detaliile misiunii lui acolo si a rapoartelor pe care el le face catre Bruxelles. Stiu ca e un oficial trimis in misiune oficiala acolo, iar toata chestiunea asta poate fi discutata in formatele pe care UE le are si din care si Romania face parte. Cred ca noi, cand a fost o problema de ridicat sau o chestiune de discutat, nu am avut timiditati sa temeri in a o discuta. Aduceti-va aminte ca ne-am exprimat punctul de vedere destul de transant pe anumite chestiuni. Cel mai bun exemplu este atitudinea noastra fata de Kosovo. Romania a considerat ca e o greseala sa oferi independenta Kosovo in aceste conditii, ca se putea gasi o alta cale, iar noi am adoptat o atitudine clara care este azi cunoscuta. Nu suntem nici stigmatizati nici marginalizati. Noi ca modalitate de a gandi politica externa va trebui sa acceptam acest model al cercurilor concentrice. Nimeni nu renunta la interesele nationale pentru integrarea europeana, nici statele mai vechi nici statele mai noi. La noi mai exista si temeri ca ne pierdem identitatea.

Drepturile romanilor din jur

Situatia romanilor din Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Ungaria reprezinta un interes de siguranta nationala?
Siguranta nationala sau securitatea nationala ar insemna ceva ce ne afecteaza foarte grav. De principiu, orice stat civilizat se ingrijeste de cetatenii sai sau congeneri, indiferent unde se afla. Din punctul asta de vedere nu trebuie sa se supere nimeni pentru ca Romania se ingrijeste singura de cetatenii sai, lucru pe care, de altfel, il fac foarte multe state. Trebuie folosite si mecanismele obisnuite pe care le are legislatia europeana si toate normele Consiliului Europei le incurajeaza si le permit. Eu nu cred ca reprezinta un pericol pentru o tara vecina faptul ca etnicii romani vor sa mearga la biserica lor sau vor sa isi foloseasca limba, asa cum este perceput uneori acest lucru.
Moldova insa ne-a pus vize incalcand si acordul cu UE si incalcand si acordurile bilaterale.
Stiti cine pierde cel mai mult din acest joc? Republica Moldova.
De 30 de zile nu am mai auzit nici un sunet al statului roman. Ce face statul roman acum?
Cand vine vorba de relatiile cu Republica Moldova cred ca reactia noastra de pana acum trebuie sa fie acceasi sI de acum inainte: a nu raspunde tuturor acestor provocari pe care ei s-ar putea sa le faca si de acum inainte. In relatiile interne sunt doua zone. O zona importanta nu e cea a retoricii, a agresiunii verbale, zona cea importanta este cea a atitudinii. Cred ca ce a facut Romania pana in acest moment a facut foarte bine: s-a asigurat de solidaritate celorlalte state europene si aici avem declaratia presedintelui Parlamentului European in favoarea Romaniei si, chiar inainte de asta, ne-am asigurat ca se intelege corect situatia din Moldova. Unele state nu sunt chiar atat de preocupate de ce se intampla in Moldova dar cand lucrurile au inceput sa evolueze deja mai multe state europene au trebuit sa fie informate cu privire la Republica Moldova. Orice stat are o politica de prioritati si nu peste tot Moldova este o prioritate asa cum este pentru noi. Subliniez: cred ca am procedat bine neintrand in acest joc al acuzatiilor. Tot ce trebuie sa tinem cont este ca noi suntem o tara membra a NATO si a UE, puternica. Intotdeauna un om puternic trebuie sa fie generos si sa-l ajute pe cel mai slab, nu sa-l pedepseasca. Vreau sa va spun ca politic, ca si credibilitate, Republica Moldova a pierdut in relatia cu Bruxelles-ul pentru ca e vorba de un angajament pe care Moldova nu l-a respectat in relatia cu Romania.
Dar poate ca Romania trebuia sa rezolve problema vizelor in Comisia Europeana. Este vorba de un act al unui stat care incalca un acord al UE.
Din cate stiu, aceasta problema s-a discutat in format european. Politica externa este o problema de inteligenta si nu de muschi. Toate piesele din politica externa sunt pe masa. In ziua de azi politica externa este foarte transparenta. Uitati-va de exemplu la negocierile americano-ruse. Se negociaza la Geneva si nu prea stim ce, dar in momentul in care vor ajunge la o intelegere, aceea va fi facuta publica. Deci cand vine vorba de politica externa astazi ceea ce conteaza este sa fii mai inteligent decat ceilalti si sa folosesti piesele pe tabla cum trebuie. Ori la nivelul asta cred ca o atitudine prea violenta nu ar aduce nimic bun.

Comunitatea si serviciile de informatii

Sunteti consilierul presedintelui pe probleme de securitate nationala, coordonati comunitatea nationala de informatii. Comunitatea asta de informatii tot in 30 de scaune si calculatoare sta?
Nu. E din ce in ce mai bine. Poate ca zona asta ar fi ceva mai supusa regulilor si secretului poate ca intr-un fel asa se explica de ce la noi inca multa lume nu realizeaza cat de mare a fost acest pas in a constitui aceasta comunitate de informatii. Nu trebuie uitat ca in Romania, ca sa poata fi gestionata si administrata de comunisti, totul s-a bazat pe divizare si pe fragmentare. Deci formula “divide et impera” cand vine vorba de regimul comunist a functionat in Romania la parametri maximi.
Mai exista batalia pe sub masa dintre servicii?
Nu cred ca in zona asta va disparea vreodata un anumit joc pentru ca niciodata intr-o tara orientala chestiunea nu a disparut. Aduceti-va aminte ca dupa 11 septembrie, in SUA, una dintre propunerile vehiculate era sa puna FBI si CIA pe acelasi culoar de o parte si de alta ca sa ii oblige sa comunice. Exista insa progrese extrem de mari in cooperarea dintre servicii pentru ca oamenii care sunt in aceste servicii sunt compatibili si se inteleg foarte bine intre ei.
Directorul SRI lansa la un moment dat ideea reunificarii SIE si SRI.
Ideile trebuie discutate si trebuie vazute aspectele si argumentele ca pana la urma cei care lanseaza aceste idei trebuie sa le explice si sa le argumenteze. Intotdeauna va exista o intreaga dezbatere cand vine vorba de securitate nationala. Eu mai degraba vad probleme in momentul asta in zona securitatii nationale nu intre servicii ci in ce priveste problemele de corelare intre institutiile de forta si cele civile. Am discutat in aceste zile de posibilitatea extinderii gripei porcine. O zona in care Occidentul s-a miscat foarte bine si unde Romania a ramas in urma este zona integrarii institutiilor de forta – Ministerul Apararii, Servicii Interne, cu institutiile civile, pentru ca sunt multe scenarii in care putem imagina o catastrofa naturala sau o problema de securitate nationala unde trebuie sa se gestioneze in comun institutiile acestea cu cele civile. Cand vine vorba de acest cuplaj, care in SUA se numeste Homeland Security, cred ca aici avem probleme serioase de arhitectura institutionala. Avem nevoie de mai multe exercitii in comun si de a lamuri clar cine si ce gestioneaza si de ce raspunde pentru ca sunt diferite institutii care concura in acest joc – prefectura, primarie, institutiile mari. Eu stiu ca subiectul savuros pentru presa este concurenta intre servicii. Suntem intr-o situatie mult mai buna decat acum cativa ani si putem sa privim comparativ.
Neadoptarea pachetului de legi privind securitatea creaza probleme?
Da. Creaza probleme pentru ca suntem pe o lege care e din 1991 si care nu mai corespunde nici in spirit nici in prevederi cu ceea ce avem azi ca si activitate institutionala, obligatii internationale, obligatii nationale. Trebuie sa intelegem un lucru. Profesionistul isi face treaba bine daca are un statut clar definit si stie ce il asteapta daca face o fapta buna.

Cele trei mari riscuri

Care sunt riscurile, amenintarile care planeaza asupra Romaniei la aceasta ora?
Cred ca spionajul pana la urma ramane cea mai mare amenintare la adresa securitatii nationale dincolo de zona catastrofelor naturale. Suntem tara membra a NATO si a UE. Asta inseamna acces la informatiile acestor doua organizatii, vot, opinie, atitudine in aceste doua organizatii. Deci este evident ca din punct de vedere al unor entitati neoccidentale noi suntem atractivi ca tinta si ca obiectiv pe cele doua coordonate: accesul la informatii sau atitudinea noastra din NATO si UE care ne poate fi influentata prin mijloace ilegale, neortodoxe, inclusiv sau mai ales la nivel politic.
Spionajul la care faceti referire implica si structurile de stat?
Spionajul implica tot ce scrie la carte ca implica spionajul. Poate ca spionajul inseamna o zona ceva mai ingusta. Trebuia sa spun ca zona de intelligence, cu tot ce inseamna ea, propaganda, influenta, actiuni acoperite. Deocamdata exista asa numitul model al cercurilor concentrice. Cand va uitati care sunt principalele tinte la adresa unor actiuni negative o sa vedeti ca prima tinta o reprezinta intotdeauna liderii. Nivelul doi este infrastructura critica a unei tari, nivelul trei este populatia si ultimul nivel sunt trupele militare. Deci cand vrei sa exerciti o influenta asupra unei tari sau vrei sa influentezi intr-o anumita directie, actionezi asupra liderului. Ce inseamna liderul? – nu inseamna numai o actiune negativa, el poate sa insemne si un proces de negociere, de influentare. Asta poate fi o modalitate dar pot fi si alte modalitati care pot presupune acte murdare, manipulari, dezinformari, diversiuni, subversiuni.
Aceasta ar fi numarul 1. Numarul 2?
Acum pentru toate serviciile de informatii prima lor grija este protejarea factorilor de decizie. Ulterior, infrastructura critica, iar UE acorda acum o foarte mare importanta infrastructurii critice pentru ca logica care este: care-i criza securitatii nationale, ca cetateanul sa aiba o viata cat mai buna? Asta inseamna de la calitatea apei la protectia la incendii si cutremure. Deci dupa toata zona aceasta de intelligence, inclusiv spionajul si subversiunea politica, as include ca a doua mare categorie ceea ce ar intra in in zonele de risc – pentru ca mai devreme sau mai tarziu se va produce – acea pandemie de care ne temem.
Apreciati ca se apropie rapid si de Romania?
Ne asteptam la orice. Este vorba si de o anumita ciclicitate. In cazul gripei porcine, alarma este serioasa, dar nu s-a produs inca ceea ce ne temeam, pandemia accentuata. Insa lumea in Occident spune ca tot va veni. Este un element extrem de important si noi trebuie sa avem garantia ca o putem stapano, iar aici de obicei se face o lista cu posibile evenimente catastofale. Aceste catastofe naturale in momentul asta sunt cele care ne pot afecta. Numarul 3, mai e un element pe care trebuie sa il urmarim atent dar asta depinde de ce se va intampla in aceasta zona. Dupa chestiunea fierbinte cu Georgia, nici o tara serioasa din Europa centrala nu neglijeaza acest aspect.
Vorbiti de un posibil razboi in zona?
Deci o posibila incursiune militara a cuiva prin surprindere, pe timp de vacanta, precedata inclusiv de un atac cibernetic sau de alta natura.
In urma cu un an sau doi, persoane de rang inalt declarau ca Romania nu face obiectul unui risc militar pe termen mediu si lung. Spuneti ca s-a schimbat situatia pe fondul tensiunilor recente?
Cand alcatuiesti scenarii trebuie sa te uiti si la cazuistica. Atunci cand s-a produs chestiunea din Georgia a fost o problema militara. La inceput aceasta problema privea mai putin Romania dar treptat acesta chestiune a fost trecuta mai sus pe lista amenintarilor. Exista o serie de elemente precum distanta de 1.000 de kilometri pana in acea zona, sau faptul ca suntem membri NATO si UE.

Banul si tradarea

Sa intelegem ca riscurile asimetrice sunt pe acelasi nivel cu un posibil conflict deschis?
Vreau sa va spun ca agenda de securitate nationala se complica un pic din prisma acestor incertitudini politice din zona de est a continentului si ne trezim ca inevitabil aceste riscuri au degenerat in conflicte. Trebuiesc scoase din zona politicii anumite institutii, anumite preocupari legate de zona de securitate nationala. Acestea trebuiesc gestionate de profesionisti fara a exista riscul ca acestea sa fie politizate. Ma tem ca din toata aceasta inclestare politica unii sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat. Cel mai mare pericol este pana la urma banul. Tradarea.
Banul. Cumpararea oamenilor?
Da, suntem o tara saraca in care oamenii vor sa traiasca bine in care sentimentul de onoare a cam esuat iar educatia patriotica la fel. Ca tot vorbeam mai devreme, va dau exemplu de politizare, cand noi incheiem cea mai importanta misiune militara a armatei romane in strainatate unii politicieni incearca sa profite de acest moment. Nu vorbim aici de seful statului care trebuie sa marcheze acest eveniment. Din pacate relatia cu Occidentul, aderarea la NATO si UE au fost construite pe timpul a trei administratii diferite cu viziuni diferite. Suntem destule probleme de ordin economic, social, cultural care pot fi dezbatute politic. De ce trebuie sa aducem in discutie si zona de securitate? Sa privim la exemplul Statelor Uniute. Atat Obama, cat si McCain s-au inteles la inceput de campanie sa nu introduca in campanie anumite chestiuni.
Daca vorbim de posibile conflicte, avem recenta situatie de la Chisinau. Acesta a survenit pe fondul vacantei de Paste in Europa Occidentala iar alegerile anticpate urmeaza sa se deruleze tot in vacanta, in luna august. Trebuie sa fim atenti?
Este adevarat, poate perioada de vacanta si concedii este cea mai propice pentru ca cineva sa ne faca probleme. Daca ai un adversar, trebuie sa te gandesti ca el va incerca sa te surprinda si sa atace cand crede ca esti cel mai putin atent. Lectiile din Georgia cred ca au fost corect invatate chiar si in Occident pentru ca i-am vazut totusi foarte preocupati in mai multe studii si analize publice, asa ca imi pot inchipui invatamintele trase la nivel guvernamental.

Cazul Floricel, avioanele Romaniei si armele de la Ciorogarla

Care a fost interesul pentru care cazul Floricel Achim a fost dat publicitatii?
O sa va dezamagesc si pe voi asa cum am dezamagit de fiecare data si pe colegii vostri. E o chestiune care imi dau seama cat de neplacuta e din punctul de vedere al presei. Aceasta chestiune de a nu avea informatii e sensibila, dar cred ca presa trebuie sa inteleaga ca nu poate functiona o tara ca tara serioasa daca informatiile din zonele sensibile nu raman acolo intre cei cativa. Daca nu as fi functionar inalt al statului v-as spune o parere personala. Presa poate nu isi da seama cat de importanta si de influenta este in Romania. Dar cand vine vorba de politica de securitate nationala, este o zona in care si daca cineva din presa intra accidental in posesia unor informatii sau o geanta se duce frumos si o preda.
La ultimele doua sedinte CSAT au fost luate doua hotarari importante privind inzestrarea armatei si programele strategice.
Eu personal sunt foarte multumit de ultimele sedinte CSAT pentru ca s-a intamplat ceea ce trebuie. CSAT-ul inseamna cel mai important for de decizie cand vine vorba de securitatea nationala a Romaniei. Deci prima datorie a oricarui membru al CSAT este sa fie constient de semnificatie si responsabil de decizie. Din acest punct de vedere aici nu sunt dubii. Sunt convins ca toti realizam in cadrul acestui organism cat de important este ceea ce facem acolo. Daca vreau sa spun ceva opiniei publice din postura mea de consilier pe probleme de securitate nationala este ca suntem foarte constienti de misiune si de respoinsabilitate. Pana in acest moment eu nu am vazut elemente politice in interior. Mi se pare insa ciudat ca dupa sedintele CSAT eu inteleg lipsa informatiilor pentru ca asta este legea. Dar mi se pare prea mult sa inventezi si sa pui pe seama sedintelor CSAT lucruri care nu s-au intamplat si nu au avut loc. Nu mi se pare normal ca daca nu stii ce s-a discutat in sedinta CSAT sa inventezi. Eu ma uit dupa sedintele CSAT la ce s-a intamplat si nu imi vine sa cred. Instrumentul informarii este important. nu trebuie folosit iresponsabil pentru a baga in capul oamenilor tot felul de ineptii. Am vazut de exemplu spunandu-se pe posturile de televiziune ca membrii Guvernului nu au participat la sedinta CSAT, desi au trecut prin fata grupului de jurnalisti la iesire. Securitatea nationala nu se poate face fara incredere. Daca oamenii astia sunt legitim alesi acolo, cred ca, de la un punct, daca nu sunt informatii, ramane sa stabilesti daca ai incredere sau nu in ei.
Stim ca sunt tensiuni foarte mari in structurile acestea.
Asta e alta discutie. Cu mana pe inima spun ca am fost la trei sedinte CSAT si fiecare a mers foarte bine. Nu exista astfel de tensiuni pentru ca dincolo de lupta politica oamenii sunt foarte responsabili de ceea ce fac si toti realizeaza ca pana la urma e vorba de tara asta. Noi stim ca tara ce inseamna sa se stranga Consiliul de Coroana si sa afle cu surprindere ca armata nu are avioane – vestita discutie cand Iorga afla cat costa un avion -ce inseamna ultimatumul, cat rezistam si daca rezistam. Cred ca avem experiente istorice negative triste ca sa ne fie de exemplu a nu le mai repeta. As vrea sa mai precizez ca sporurile sunt supendate temporar de la plata pentru ca din punct de vedere financiar lucrurile nu sunt tocmai roze.
Ce se intampla cu sporurile pentru cadrele militare?
Oamenii din Armata au ridicat niste chestiuni care sunt firesti, legitime si trebuie discutate mai ales ca dupa o viata intreaga de munca sunt oameni care si-au facut treaba, dar nu e vina lor ca situatia administrativa si economica nu ii favorizeaza. Am incercat sa le spun ca nu e rea vointa sau rea credinta. Faptul ca niste sporuri temporar nu au fost platite nu e prima data. Cred insa ca economia Romaniei nu e atat de serios afectata ca alte economii pentru ca bancile noastre nu au cazut si asta a fost un mare castig pentru noi. Majoritatea occidentalilor au pierdut bani pe bursa si pe fondurile de pensii care la noi abia se dezvolta. Ne vom reveni s vom trata sI problema sporurilor.
O ultima intrebare: cine castiga licitatia pentru avioane?
Eu as formula altfel. Isi poate permite Romania sa ramana fara avioane la pretentiile noastre de membru serios al NATO ?
Bine. Atunci spuneti-ne – armele de la Ciorogarla cand le gasiti?
Sa le gasim? Le-am pierdut noi?

A consemnat Victor RONCEA
La discutie a participat si Doru DRAGOMIR

Vezi si
IULIAN FOTA, consilierul presedintelui Traian Basescu pentru aparare si securitate nationala, la ZIUA. In curand bombe media intr-un interviu exploziv

Suntem la un pas de pandemie
“Lumea se afla cu adevarat foarte aproape de o pandemie de gripa cu noul virus”, a anuntat directorul general-adjunct al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Keiji Fukuda

EURO-CAMPANIA antiromaneasca. ROMANII CARE NU VOTEAZA baga extremistii maghiari pe banda in Parlamentul European. UDMR, agentura KGB in PE si UE

“Targu Mures a fost capitala Secuimii in urma cu 90 de ani, cand era ‘un oras aproape pur maghiar. Intre timp a fost romanizat si asimilat. Atat in trecut, cat si in prezent, politica romaneasca nu poate scapa de nationalismul traditional de dupa Tratatul de la Trianon si inca de dupa 1989”
Laszlo Tokes in campanie “europeana”
“Noi n-ar trebui sa primim, sa obtinem de la altii Transilvania. Noua nu trebuie sa ni se dea Ardealul. Ardealul este partea noastra de drept, partea noastra pentru care ne-am luptat pret de secole si acest lucru vrem sa-l spunem si acum, peste 20 de ani, acelora care ar vrea sa intoarca din nou istoria. Ardealul este proprietatea noastra, bunul nostru de drept. Sarcina noastra este sa protestam cand unii vor sa intoarca istoria!”

Marko Bela in campanie “europeana”

Brigazile Anti-Romania din Parlamentul European

Odata cu obtinerea mandatului de europarlamentar, Tökes Laszlo a dus o campanie de promovare a ideilor separatiste si de atacare a statului roman, invocand o asa-zisa lipsa de drepturi a minoritatii maghiare din Romania.
Prin declaratiile si initiativele sale, episcopul a sustinut in permanenta faptul ca maghiarii din tara noastra isi doresc autonomia in interiorul granitelor Romaniei, idee care se regaseste si in actuala campanie electorala pentru alegerile europarlamentare, unde acesta va candida pe Lista Solidaritatii Maghiare, alaturi de candidatii UDMR Gyula Winkler, Csaba Sogor si Peter Kovacs. Tökes a lansat diversiunea existentei unui asa-zis program guvernamental secret de populare a judetelor Covasna si Harghita cu cetateni din Republica Moldova, in baza unui e-mail primit, sub forma de petitie, de presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, de la un cetatean moldovean ce invoca acest program. Tökes i-a acuzat pe europarlamentarii Adrian Severin si Victor Bostinaru (organizatorii unei conferinte in amintirea alungarii regimului sovietic de la Budapesta din 1919 de armata romana) de faptul ca se folosesc de manifestatiile de la Chisinau pentru a legitima revendicari teritoriale, invocand si faptul ca pe invitatia distribuita in PE aparea o harta ce prezenta anexarea Moldovei la Romania. Europarlamentarul Calin Chirita a declarat ca “Discursurile electorale ale domnului Tökes se situeaza in fara realitatii. Cu doar cateva saptamani inainte, acuza Romania, in mod aberant, de genocid pasnic”.
Acuzatii pe banda
Sub titlul “Autonomii functionale in Europa – Tendinte autonomiste in Transilvania”, la 1 mai 2009, Tökes a organizat la Miercurea – Ciuc o conferinta pe teme de autonomie, invitand, pe langa politicieni ungari, strategi ai conceptelor autonomiste, si europarlamentari din zone autonome ale Europei, unde a reluat acuzatiile antiromanesti. La finalul discursului sustinut in data de 4 mai la Sfantu Gheorghe, cu ocazia lansarii campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, episcopul a declarat ca, desi in 1989 multi spuneau ca nu va existat o revolutie, aceasta s-a produs – acelasi lucru fiind valabil astazi in privinta chestiunii autonomiei maghiarilor.
In cursul unor intrevederi avute cu presedintele Hans-Gert Pottering, in anul 2008, Tökes Laszlo a atras atentia asupra “reprimarii si umilirii continue a minoritatii maghiare din Transilvania” si a “ascensiunii nationalismului”, acesta criticand “respingerea manifestata de Romania fata de aspiratiile autonomiste ale maghiarimii transilvanene”.In luna noiembrie 2008, Laszlo Tökes impreuna cu Fodor Imre, presedintele CNS de la acea data, au solicitat in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la sediul PE, renegocierea Tratatului de baza dintre Romania si Ungaria si actualizarea lui, pe motiv ca acesta nu intruneste conditiile necesare protectiei drepturilor minoritatii maghiare, in ciuda faptului ca este realizat in baza legislatiei internationale in materie.
Ioan TUDOR

Tökes ataca Romania cu munitie ruseasca

Europarlamentarul “roman” sustine ca “Transnistria ar merita un statut de autonomie teritoriala, la fel ca Secuimea”

Declaratiile si acuzele venite de la Moscova sunt reflectate aproape identic in Romania de episcopul reformat Laszlo Tökes. Teza lansata de candidatul la Parlamentul European “autonomie in Transnistria – autonomie in Transilvania” se regaseste in aceeasi formula in pozitiile exprimate de expertii rusi care au participat in cursul zilei de joi la Moscova, la hotelul Prezident.Forumul din capitala Rusiei a analizat evolutiile politice de la Chisinau de dupa alegerile din 5 aprilie. Au participat personaje sonore precum ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin, ambasadorul cu misiuni speciale al MAE rus Valeri Nesteruskin, deputatii Dumei de Stat Konstantin Zatulin, Serghei Markov, pretinsul ministru de externe din Transnistria Vladimir Iastrebciak, presedintele sovietului suprem de la Tiraspol Evgheni Sevciuk, presedintele organizatiei social-politice “Ravnopravie” Valeri Klimenko pe langa numerosi experti pro-rusi.
Alianta maghiara
Episcopul reformat Laszlo Tökes, europarlamentar si can­didat pentru un nou mandat, s-a pronuntat, miercuri seara, la Sfantu Gheorghe, in favoarea autonomiei teritoriale a Transnistriei si a asa-zisului Tinut Secuiesc, precum si pentru acordarea dublei cetatenii pentru moldovenii de dincolo de Prut si pentru maghiarii din Transilvania. Prezent la un miting electoral, Laszlo Tökes a sustinut ca “Transnistria ar merita un statut de autonomie teritoriala, la fel ca si Secuimea”, astfel “putandu-se solutiona, pe cale pasnica si democratica, situatia din cele doua tari”, transmite Agerpres. Laszlo Tökes a sustinut, deopotriva, ca viitorii europarlamentari maghiari din Romania, impreuna cu ceilalti din Bazinul Carpatic, vor reprezenta in Europa “interesele natiunii maghiare”. “Maghiarii de pretutindeni, mai concret din Bazinul Carpatic, se considera o singura si unica natiune si, in acest spirit, ne-am aliat si ne-am propus sa facem o campanie electorala comuna, deoarece, de data aceasta, in sanul Europei Unite vom fi laolalta in acelasi Parlament European, vom forma, cel putin la modul spiritual, o unica delegatie maghiara”, a afirmat Laszlo Tökes. El a explicat astfel si prezenta, in Romania, a liderului principalului partid de opozitie din Ungaria – FIDESZ – Viktor Orban, fost premier al statului vecin si favorit la algerile din toamna, care a venit ca sa il sustina in campanie.
Formula Kremlinului
Evenimentele care au urmat alegerilor prezidentiale din 5 aprilie din Republica Moldova au aratat ca independenta Transnistriei va trebui sa fie recunoscuta de Moscova, a afirmat joi expertul rus Modest Kolerov, fost consilier pentru relatiile cu statele din CSI (Comunitatea Statelor Independente) in timpul presedintiei lui Vladimir Putin. Potrivit lui Kolerov, in prezent director general al agentiei de presa Regnum, este clar ca – asa cum se contureaza situatia din zona – Transnistrianu se va putea reintegra in Republica Moldova, iar Ucraina, cu care se invecineaza, nu este nici ea capabila sa-si asume responsabilitatea pentru viitorul Transnistriei. “Rusia trebuie sa se pregateasca pentru recunoasterea Republicii Moldovenesti Transnistrene”, a afirmat expertul rus, care a facut apel la regimul de la Tiraspol sa previna un scenariu asemanator celui de la Chisinau.
George DAMIAN
https://www.ziua.ro/

VIDEO: Gayar Garda

ION ILIESCU, coleg de "dezvoltare durabila" cu DAN PURIC. "Clubul de la Bucuresti" al lui Iliescu-KGB s-a lansat pe acordurile "Clubului de la Roma"

Oricat ar parea de ciudat, dupa cum am mai scris in ancheta Masca lui Puric, Dan Puric, actorul, este co-autor al programului de “dezvoltare durabila” al Romaniei. La strategia respectiva, la care s-a lucrat din greu vreo 8-9 ani si despre care gasiti detalii la STRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA, unul dintre putinii parteneri institutionali este, pe langa Guvernul Romaniei, si Asociatia Romana pentru Clubul de la Roma (ARCoR). Secretar general al ARCoR este un anume Calin Georgescu, prieten cu actorul si director executiv al unui asa numit “Institut de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare” (IPID), din al carui Consiliu Director face parte si Dan Puric, alaturi de nume care de care mai ciudate, de la Mugur Isarescu la comunistoizii Sergiu Celac si Mircea Malita, si la pesedista Ecaterina Andronescu sau fostul securist DIE Daniel Daianu. Isarescu si Malita sunt, de altfel, singurii membri plini, respectiv, de onoare, care fac parte din Clubul de la Roma, o anticamera a Trilateralei si Clubului Bilderberg.
Ei bine, de ieri – ce sa-i faci? – , am aflat si cine este in spatele “strategiei durabile” a Romaniei, la care Dan Puric apare ca co-autor, pe locul 9 din lista de 27 de persoane lucratoare. Desi intr-un interviu din revista Eu.Ro.Com, Celac (Cealik) se lauda ca el este editorul textului final, iata ca, cu un (acelasi) Mircea Malita la stanga sa, dupa Razvan Theodorescu, Ion Iliescu a anuntat ieri ca “dupa debarcarea lui Traian Basescu de la Cotroceni”, vrea sa ramana in istorie ca “artizan al Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei”.

Dorinta a fost exprimata miercuri seara de Ion Iliescu, cu ocazia primei dezbateri organizata de fundatia pe care o patroneaza – “Clubul de la Bucuresti”, ce a avut ca tema de discutie criza economica mondiala, dupa cum informeaza ZIUA.
Inainte de a va reda materialul de la lansare, o sa va informez ce au baietii astia in cap. Sorin Platon, unul dintre epigonii lui Iliescu-KGB, face urmatoarea apreciere cu privinta la “Club”: “Din discutiile colaterale cu mai multi factori implicati in acest proiect grandios, ce se doreste a fi Clubul de la Bucuresti, chiar daca indirect, am dedus ca se aspira la un traiectorie de o anvergura internationala, avand ca modele si targete de notorietate (-influenta) … asociatii similare gen “Clubul de la Roma”, “Aspen Institute” si altele.”
Afirmatia este intarita in chiar discursul lui Iliescu de la inaugurare, care invoca atat Clubul de la Roma cat si planurile mondiale nefaste ale “globalistilor”, in frunte cu cele mai mari agresiuni anti-umane actuale, vrajeala “incalzirii globale” si limitarea resurselor, motiv pentru care ar trebui, logic, sa ne mai imputinam si noi, asa, cam cu cateva miliarde de oameni. Iata: “O a doua mare problemă şi sfidare, la acest început de secol, priveşte relaţiile noastre, ale societăţii umane cu mediul înconjurător. Încă în 1971, primul raport al Clubului de la Roma semnala conflictul care se acutiza între societatea industrială şi mediul înconjurător. El semnala că activitatea economică se baza pe o premisă falsă: aceea că resursele naturale ar fi nelimitate, iar societatea se comportă ca o societate a risipei, generând două efecte: în plan cantitativ – epuizarea unor resurse naturale de bază, iar în plan calitativ – deteriorarea şi poluarea factorilor de mediu – apă, aer, sol. Am prefaţat recent traducerea Raportului Institutului World Watch din Washington, intitulat „Starea lumii 2009”, care urmează a apărut astazi la Editura Tehnică şi care abordează cel mai grav fenomen – încălzirea globală şi schimbările climatice, tema abordata, acum 2 ani si de fostul vicepresedinte al SUA – Al.Gore, in cartea si filmul sau – „Un adevar incomod”. ” Extraordinar, ce sa zic!
Aberatiile acestor grupuri, din care face parte, bine insurubat (pana-n gat, ca sa zic asa), si “maestrul” Dan Puric – fie ca vor fie ca nu vor orbii si surzii ortodoxiei – , sunt atat anti-crestine cat si anti-umane: experimente Pitesti la scara mondiala. Romani, treziti-va!
Dar si amuzati-va. Cititi aceast relatarea hazlie din ZIUA despre planurile conspiratorilor din decembrie si ale urmasilor lor:

Planul lui Iliescu dupa Basescu
Dedicatie pentru Iliescu (MP3, 2456 kB) Descarca »

Fostul presedinte vrea ca dupa debarcarea lui Traian Basescu de la Cotroceni sa ramana in istorie ca artizan al Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei. Dorinta a fost exprimata miercuri seara de Ion Iliescu, cu ocazia primei dezbateri organizata de fundatia pe care o patroneaza – “Clubul de la Bucuresti”, ce a avut ca tema de discutie criza economica mondiala.

Dupa ce a pierdut din suflu in fata noii garnituri din PSD formata din Geoana – Vanghelie – Hrebenciuc, falanga lui Iliescu s-a grupat in spatele acestuia intr-un nou proiect intitulat “Clubul de la Bucuresti”. “Interzis fripturistilor si arivistilor”, potrivit initiatorului. Cu toate acestea, George Copos s-a facut util si a pus la dispozitia noului ONG hotelul Crowne Plaza, al carui patron este. Chiar a impins cu manutele sale usile culisante pentru a mari sala, ce s-a dovedit neincapatoare. Pana ca Iliescu sa deschida lucrarile, din public a tasnit, cu un buchet de crizanteme albe in mana, doamna profesoara Suzeta. “Pentru domnul presedinte am o statornica admiratie. Stimati oaspeti, onorata asistenta numai doua vorbe daca imi ingaduiti sa mai spun. Sunt emotionata pentru ca este firesc intr-un asemenea cadru elevat. Vad printre participanti pe distinsul profesor universitar si om politic Adrian Nastase”, a fost introducerea rostita cu deosebit talent actoricesc de emotionata dascalita. Nastase, magulit de cuvintele frumoase, a aplaudat. In dreapta sa o blonda voluptoasa cu decolteul la vedere, doamna Ionescu – o veche militanta, i-a tinut isonul. Invitatii de soi au fost insa intrigati de o echipa de filmare. “Cica fac un documentar, dar sunt secretosi nu spun nimic”, ne-a spus actorul Bindea, cunoscutul Nea Nicu din reclama cu “Pepsi la litru”. Regizorul ne-a spus tainic ca realizeaza un documentar despre criza, care va aparea anul viitor. “Ii fac un film lui Iliescu”, sopteau pe la colturi altii. Afara se vindeau de zor cartile pe a caror coperta aparea numele fostului presedinte. “Planul B 3.0. O mobilizare generala pentru salvarea civilizatiei” cu prefata de Ion Iliescu si “Criza si consecintele ei”, semnata de acelasi autor, au fost la mare cautare. Cu ele in mana, participantii la dezbateri au stat cuminti la coada pentru a lua autografe de la Iliescu. Pentru ca a intarziat, Emil Constantinescu a fost ignorat, el plecand la scurt timp dupa sosire. In schimb, Nicolae Vacaroiu, Mircea Ciumara, Ion Solcanu si Razvan Theodorescu au laudat initiativa “Clubului de la Bucuresti”. Geoana nu si-a facut prezenta, preferand sa trimita doar un mesaj de incurajare. La fel, a actionat si ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. Vanghelie nu a facut nimic.
Cristian ANDREI

PS: Clevetitorilor de serviciu le sugerez sa mai puna si ei mana pe… internet. Informatia este libera. Minte le mai trebuie.

Colegul lui Puric de la IPID, MIrcea Malita, fost sef al UTM pe tara:

Biblio-Surse: https://ioniliescu.wordpress.com/2009/05/28/interventie/
https://ioniliescu.wordpress.com/2009/05/27/un-proiect-de-succes/
https://sorinplaton.wordpress.com/2009/05/28/clubul-de-la-bucuresti-prima-actiune-publica-si-primul-succes/
https://ioniliescu.wordpress.com/2009/05/26/clubul-de-la-bucuresti-%e2%80%93-reuniune/
Foto: Mircea Paun / ZIUA

OMUL DE AFACERI STS-SRI-MAI Bogdan Chirieac a fost reangajat ca simplu jurnalist la ADEVARUL Daily

Cel putin asa reiese din programul summitului EUROPE-RUSSIA ECONOMIC FORUM, unde fostul (?) om de afaceri apare ca simplu jurnalist la ziarul ADEVARUL. Si nu se poate spune ca rusii nu sunt bine informati. Sau i-a ametit si pe ei?!
Vezi si

VIITOAREA MOLDOVA FOSTA COMUNISTA la unison cu PNL: Crin şi Voronin vorbesc aceeaşi limbă

Scris de George Roncea
Într-un interviu publicat duminică de presa rusă – respectiv de „RIA Novosti“, fostul preşedinte al Moldovei, încă preşedinte interimar, l-a atacat violent pe Traian Băsescu afirmånd că „eşecul Uniunii Europene de a struni un astfel de individ ieşit de sub control precum Băsescu“ s-ar putea dovedi „deosebit de periculos“. N-ar fi o noutate atacul lui Voronin la adresa Romåniei, coincidenţa face însă ca tot ieri să-l auzim pe prezidenţiabilul Crin Antonescu referindu-se în context electoral la Traian Băsescu, introducåndu-se în ecuaţie, pentru prima oară în discursul electoral al PNL, „tematica Moldovei“. Mai exact, Băsescu era acuzat că „a promovat politici iresponsabile“ pe relaţia cu Moldova.
Responsabili ar fi desigur ei, liberalii, cei care au făcut totul pentru apropierea de Moldova, cică. Recent, liberalii au organizat chiar o întrunire la Parlament, unde s-au făcut că dezbat situaţia Moldovei, invitånd organizaţii ale studenţilor basarabeni din Romånia, aflaţi la studii la Bucureşti.
Reţeaua ruso-liberală

Ce au uitat însă să spună studenţilor basarabeni liberalii noştri este exact crema poveştii „implicării responsabile“ a liberalilor în „tematica Moldovei“. Interfaţa legăturii cu Moldova PNL şi-a creat-o cu un cunoscut agent de influenţă al Rusiei, ca şi Vladimir Voronin, respectiv cu Serafim Urechean, fost primar al Chişinăului, numit de un alt performant „caghebist de omenie“ Piotr Lucinschi. Agentura rusească de la Chişinău, drapată în ţoale evropeneşti a fost propulsată chiar de Tăriceanu în forurile europene liberale. Urechean, politicianul care deplângea în ziarul rus „Noviie Izvestia“, în 2005, scăderea implicării ruse în Moldova, a fost introdus pe uşa din faţă a internaţionalei personal de Călin Popescu Tăriceanu, în luna aprilie a anului 2007.
Pe 13 aprilie, la Zagreb, Croaţia, Consiliul Partidului European Liberal Democrat şi Reformator a decis să accepte în rândurile sale ca membru cu drepturi depline Partidul Alianţa „Moldova Noastră“. ELDR este o grupare cu o prezenţă substanţială în Parlamentul European, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi în alte foruri, în care votul său e, de multe ori, decisiv.
Urechean, „europeanul liberal“, este acelaşi care, anterior, în septembrie 2006, a semnat un acord de colaborare intimă cu Edinaia Rossia, (Rusia Unită) imediat după semnarea unui acord identic cu Partidul Naţional Liberal din România.

Kondiakov – consilierul liberalilor

Toate drumurile liberalilor duceau în 2007 la Moscova şi, întâmplător sau nu, la o lună după vizita „delegaţiei“ liberale la Chişinău, „un domn de bine“, marele maestru mason rus şi cadru „conspirat“ FSB, Kondiakov, s-a întâlnit cu membrii guvernului liberal, pentru a-i consilia în contextul încercării de suspendare a preşedintelui Băsescu, cel care le stătea şi atunci ca un spin în ochi liberalilor, dar şi unor domni de la Moscova.
Desigur, Urechean a negat că AMN a semnat un acord cu „Edinaia Rossia“, dar evident Urechean minţea. „Curentul“ a publicat extrasul din pagina de web a „Edinaia Rossia“, unde se anunţa acordul şi declaraţia comună a lui Constantin Kosaciov şi Urechean cu privire la semnarea acordului de colaborare dintre formaţiunea preşedintelui Putin şi partidul moldovenesc „năşit“ de Tăriceanu. Formaţiunea lui Urechean, AMN, a fost coordonată personal, în campania electorală din 2004, de Gleb Pavlovski, şeful campaniei electorale din Rusia a lui Vladimir Putin.
Asocierea publică a fostului premier liberal al României cu un personaj de genul lui Urechean interesează nu doar siguranţa naţională a României, ci a fost cert un subiect de interes şi pentru partenerii euro-atlantici, care desigur cunosc mult mai multe despre seraficul fost primar al Chişinăului.
https://www.curentul.ro/

DEGEABA LE-A CANTAT IN STRUNA doua ore. BASESCU, atacat visceral la Basarabia de Revista GDS. Armand Gosu il acuza murdar si pe Mihnea Constantinescu

Băsescu se luptă cu Molotov şi Ribbentrop
Armand Gosu (foto in picioare, gardand alti antiromani)
„Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord (micul trafic de frontieră) de semnarea tratatului de frontieră. Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român. Considerăm inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi Molotov.“ (Traian Băsescu)

Preşedintele argumentează refuzul României de a încheia un tratat de frontieră cu Republica Moldova cu dorinţa de a nu „consfinţi“ Pactul Ribbentrop-Molotov. Băsescu se referă la articolul 3 din protocolul secret care vorbea despre „interesul pentru Basarabia“ al URSS. S-a încetăţenit, în opinia publică, ideea că Basarabia a fost pierdută în 1940 ca urmare a pactului sovieto-german. Pactul a fost un factor care a contribuit la crearea premiselor cedării Basarabiei. Totuşi, renunţarea la Basarabia s-a făcut în urma unui schimb de note între Bucureşti şi Moscova, fără ca România vremii să tragă un foc de armă în apărarea ei. Sub pretextul recuperării Basarabiei, Antonescu a dat ordin, un an mai târziu, armatei române să treacă Prutul. A uitat, însă, să se oprească la Nistru, iar România a ieşit înfrântă din război.
Atacarea URSS de către Germania şi aliaţii săi la 22 iunie 1941 a făcut caduc tratatul de neagresiune încheiat la 23 august 1939, în al cărui protocol secret se face referire la Basarabia. Deci, reprezentanţii Marii Britanii, SUA, URSS au fixat frontiera actuală a României prin Tratatul de pace de la Paris, de la 10 februarie 1947, pornind de la realităţile post-conflict, şi nu de la Pactul Ribbentrop-Molotov. Astfel, afirmaţia preşedintelui Băsescu că semnarea unui tratat de frontieră cu Republica Moldova ar echivala cu o consfinţire a pactului şi-ar fi avut raţiunea în 1940, când România a răspuns notelor ultimative ale URSS, şi nu astăzi.
Invocarea Pactului Molotov-Ribbentrop nu este o formulare de pretenţii teritoriale, deşi exact asta pare pentru un observator din afară, ci indică neputinţa Bucureştiului de a contracara politica Chişinăului. Incapacitatea de a înţelege realităţile de peste Prut îi face pe politicieni să se comporte ca şi când România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Moldova. Adică, exact ceea ce acuză şi Voronin. Inutil proclamă preşedintele în parlament faptul că România „nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut“, dacă peste o lună declară că nu vrea să „consfinţească“ Pactul Molotov-Ribbentrop, semnând un tratat de frontieră. Aceste declaraţii pot oferi un singur diagnostic politicii externe a României: incoerenţă.
Semnele incoerenţei sunt de mult evidente, încă din 1991. România vrea să semneze acordul de mic trafic de frontieră, dar nu vrea să încheie tratatul de frontieră, fără niciun motiv, în cazul în care nu are pretenţii teritoriale. Cine să mai modernizeze, să apropie Republica Moldova de UE, dacă România acordă în regim de urgenţă paşapoarte – ca să plece mai repede din Moldova – tocmai celor care ar fi trebuit să contribuie decisiv la aceste procese? Ce rost are să mai vorbeşti de consolidarea opoziţiei democratice, când votanţii ei sunt invitaţi să-şi procure paşapoarte româneşti? Să nu ne mirăm dacă peste alţi 4 ani tot comuniştii vor fi votaţi de pensionarii care încă nu au plecat după copiii lor. Ruşii au argumente să combată diplomaţia română la Bruxelles. La rândul lui, Voronin poate să doarmă liniştit. România e cel mai bun agent electoral al comuniştilor.
Felul în care Bucureştiul alege ambasadorii pentru Republica Moldova, dintre diplomaţii-ofiţeri ai serviciilor de informaţii, este o batjocură la adresa Chişinăului. Nominalizarea unui ambasador fără obţinerea acordului Moldovei este o probă de dispreţ. Iar felul în care comisia de politică externă a Parlamentului României s-a grăbit să voteze în câteva ore un candidat, fără măcar să se uite pe CV-ul lui, care vorbea de la sine despre apartenenţa la serviciile secrete, indică acelaşi dispreţ. Ce argument perfect i-a servit Băsescu lui Voronin în discuţia cu Solana şi cu alţi demnitari de la Bruxelles!
Până să se lupte cu Molotov şi Ribbentrop, Băsescu ar face mai bine să se ocupe de curăţarea Ambasadei de la Chişinău. Nici măcar acum nu se vede unde a dus abandonarea relaţiilor cu Republica Moldova în mâna serviciilor secrete?

Revista 22

Mizeria de mai sus este aplaudata de oficiosul lui Voronin, Moldova Suverana, unde unul dintre cei mai buni spioni infiltrati de Romania in randurile comunistilor rusofoni de la Chisinau este nevoit, pentru a-si face jocul sub acoperire, sa scrie:

In ultimul numar al prestigioasei reviste ”22”, Armand Goșu, un cunoscator de prima mina al realitatilor din spatiul fostei URSS, face o analiza dura si autorizata a atitudinii Romaniei fata de Republica Moldova. Goșu reafirma ceea ce noi tot scriem de la venirea lui Basescu la conducerea Romaniei: presedintele roman, secondat sau condus de catre serviciile sale secrete, nu doar ca manipuleaza si inseala opinia publica nationala si internationala, ca foloseste false argumente in actiunile sale anexioniste fata de R. Moldova, dar, sub pretextul posturilor diplomatice, mentine Ambasada Romaniei de la Chisinau pe rol de Centrala a spionajului romanesc in spatiul estic, post-sovietic. Armand Goșu reconfirma si ultimele noastre dezvaluiri, potrivit carora Mihnea Constantinescu, cel care a fost propus ambasador la Chișinau, este agent acoperit. Editorialistul revistei ”22” rosteste un adevar usturator pentru Romania – acela ca politica Romaniei fata de R. Moldova este coordonata de catre serviciile secrete. Nu acelasi lucru il tot demonstram si noi in Moldova Suverana? (M. Contiu)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova