Sâmbătă, 3 octombrie, pagina de internet a structurii locale a Patriarhiei Moscovei ne informa, la numai câteva ore de la producerea evenimentului, că mitropolitul Vladimir Cantarean al Chişinăului şi al “întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a oficiat un serviciu divin la biserica “Sfinţii Arhanghelii Mihail şi Gavriil” din satul Coloniţa, municipiul Chişinău, cu ocazia centenarului acesteia.
Până aici nimic deosebit. Detaliul care a fost scos în faţă este că mitropolitul de obedienţă moscovită i-a avut alături pe doi “înalţi oaspeţi, în persoana domnului Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova şi domnul Dorin Chirtoacă, Primarul General al Capitalei, ambii fiind de baştină din Coloniţa”. A fost prima afişare publică a celor doi oficiali, unchi şi nepot, într-un cadru public, împreună şi alături de capul structurii locale a Patriarhiei din preajma Kremlinului. Continuând tradiţia sa de linguşire a oricărei puteri, mitropolitul Vladimir – decorat in 1979 cu “Diploma de Onoare a Prezidiului Fondului Păcii din URSS” – şi-a început predica prin a li se adresa celor doi oficiali postaţi de-a dreapta sa: „Stimate Domnule Preşedinte, stimate Domnule Primar General, cinstiţi părinţi, iubiţi întru Hristos fraţi şi surori. E o zi mare, e zi de sărbătoare astăzi în satul Coloniţa, deoarece împreună cu conducerea de vârf a ţării am participat la sfinţirea acestei Biserici.” Cei doi „înalţi oaspeţi” din „conducerea de vârf” au primit cu recunoştinţă darurile oferite de mitropolitul Vladimir: o Biblie (tipărită, cu banii acordaţi de guvernul Tarlev I, prin piratarea dreptului de copirihgt al Patriarhiei Române) şi o icoană. Preşedintele interimar Ghimpu a declarat pentru presă că are cu şeful structurii bisericeşti din subordinea Moscovei “relaţii bune, normale”. Primarul general Chirtoacă a ţinut un cuvânt de mulţumire în care a spus, între altele: „pentru mine este o onoare să fiu aici, în mijlocul dumneavoastră, alături de Mitropolitul Moldovei, alături de domnul Mihai Ghimpu, pentru că ne dăm seama de răspunderea care ne revine pentru ca această localitate, această Biserică, să ajungă şi la următoarea sută de ani.” https://cubreacov.wordpress.com/
Primul lucru care sare în ochi când ai de a face cu tot felul de analize şi comentarii legate de apropiata întâlnire de la Moscova dintre preşedinţii Barack Obama şi Dmitri Medvedev este nepotrivirea dintre modul cum vede relaţiile ruso-americane Moscova şi a cel cum le vede Washingtonul. Pentru cea dintâi, acestea sunt o primă prioritate, pentru cel de-al doilea, nu. Dezacordul în percepţia reciproca şi ignorarea acestei realităţi stă uneori la baza unor clişee de abordare a acestor relaţii de către politicieni şi analişti ruşi. Ei ba se prefac că nu ştiu, ba chiar nu recunosc că pentru America Rusia nu înseamnă acelaşi lucru ca America, pentru Rusia. Adică avem de a face cu un fenomen de autosupraevaluare în dauna adevărului ceea ce este fals. De aici provin şi aşteptările exagerate ale unora legate de summitul Rusia-SUA care are loc în capitala Rusiei între 6 şi 8 iulie. Dar de unde vine această diferenţă de percepţie a problematicii relaţiilor ruso-americane care există la Moscova şi cea de peste ocean? Aici îşi spune cuvântul, în primul rând, asimetria economică (America din punct de vedere economic este de 10 ori mai puternică, decât Rusia). În al doilea rând, priorităţile Rusiei sunt una şi cele ale Americii alta. Iată cum arată priorităţile americane prezentate de Svetlana Babaeva, analist politic de la Agenţia RIA „Novosti” care abia s-a întors din Statele Unite: – „resetarea” relaţiilor cu lumea musulmană (plecarea trupelor americane din Irak, normalizarea situaţiei din Afganistan şi, respectiv, neutralizarea pericolelor teroriste care vin dinspre Pakistan); – susţinerea relaţiilor dirijate strategic cu China, o nouă putere globală în ascensiune; – refacerea „alianţelor istorice” (cu Europa de Vest) fără de care SUA nu-şi pot promova interesele în lume. Poate că ţinând cont de toate acestea, Thomas Graham, directorul principal al companiei de consultanţă „Kissinger Associates” şi fost asistent special al preşedintele Bush jr. pentru relaţiile cu Rusia a spus într-un interviu acordat ziarului „Vremea Novostei”: „Nu trebuie exagerate aşteptările legate de întâlnirea Medvedev-Obama. Relaţiile pot fi îmbunătăţite doar pas cu pas, consumându-se pentru aceasta trei-cinci ani dacă există disponibilitatea de a discuta din ambele părţi şi canalele de comunicare necesare”. În opinia specialistului american, după încheierea „războiului rece” şi izbucnirea crizei mondiale „este clar că victoria democraţiei liberale nu este inevitabilă, iar bazele însăşi ale economiei de piaţă sunt puse sub semnul întrebării”. În asemenea condiţii, spune Graham, când se afirmă o nouă putere globală (China), şi noi puteri regionale (India, Brazilia, Iran), când în Orientul Apropiat se confruntă două lumi, una tradiţională şi una modernă, când creşte pericolul de proliferare a armelor de distrugere în masă, o nouă balanţă de forţe din lume încă nu s-a aşezat şi „nu avem ce să ratificăm”. Analistul american crede că toate aceastea îngreunează în mod obiectiv şi dialogul bilateral Rusia-SUA. În acelaşi timp, el subliniază: „Noi avem interese comune, dar priorităţi diferite. Trebuie să căutăm un echilibru intre interese şi priorităţi”. Unul dintre aceste interese comune este, fără îndoială, încheierea noului Tratat privind armamentele strategice ofensive (START). Şi se pare că părerea observatorilor atât americani, cât şi ruşi este cvasiunanimă: anul acesta noul document va fi semnat ceea ce ar ridica şi gradul de încredere reciprocă. Bineînţeles, dacă Moscova nu va lega această înţelegere de rezolvarea problemei cu sistemul antiracheta american din Polonia şi Cehia. Întrucât există semne că problema ar putea fi rediscutată separat, în spiritul „resetării” relaţiilor ruso-americane anunţate. Cum poate fi găsit acel canal navigabil fie el şi îngust, dar prin care nava relaţiilor bilaterale ar putea totuşi să înainteze. Soluţia: disponibilitatea reciprocă de a face compromisuri, trădându-se însă nişte principii de bază. Se ştie, de pildă, că unul dintre principalii vectori de valori pentru americani este rolul misionar al Americii în lume de a promova democraţia văzută ca o chezăşie de securitate naţională. În acest sens, pragmatismul pe care l-ar promova Barack Obama n-ar trebui să însemne renunţarea la valorile fundamentale americane, a spus pentru un post de radio moscovit Dmitri K.Simes, preşedintele Fundaţiei „Richard Nixon”, însă Obama ştie să obţină un rezultat, adaptându-se la circumstanţele date. „Nu se poate ajunge la înţelegere ca Georgia să nu fie niciodată în NATO, subliniază Simes. Însă se poate conveni ca aceasta să nu primească armele grele de la SUA sau de la alte ţări cu ajutorul sau pe banii Statelor Unite. Nu se poate ajunge la înţelegere ca Ucraina să nu fie niciodată în NATO, dar se poate conveni ca să nu existe imixtiunea activă a SUA în politica internă a Ucrainei. Nu se poate obţine acordul SUA de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Dar se poate conveni ca SUA să-i spună lui Saakaşvili: orice încercare militară de a schimba situaţia cu cele două republici se va rasfrânge asupra lui cu cele mai triste consecinţe.” Pe de altă parte, fostul spaţiu sovietic este absolut vital pentru securitatea Rusiei, de aceea este greu de presupus până unde s-ar extinde acceptul Rusiei de a face compromisuri. Cealaltă valoare de fond a ruşilor este aşa-zisa „democraţia suverană”. „Nu trebuie să vii şi să înveţi Rusia cum ar fi trebui să fie politica ei internă şi externă, afirmă în ziarul „Izvestia” politologul rus Vitali Tretiakov. Trebuie, pur şi simplu, căutate punctele de convergenţă ale intereselor americane şi ruse şi pe această bază trebuie încercat să se construiască relaţiile mai eficiente dintre Moscova şi Washington”. „Mai bine un parteneriat limitat, decât o confruntare nelimitată”, spune şi Svetlana Babaeva de la RIA „Novosti”. Analiştii americani recunosc totuşi că în ultimii ani percepţia Rusiei în America a suferit nişte transformări. Acelaşi Simes remarcă: dacă Rusia nu este o „prioritate supremă” pentru Statele Unite, în urma discursului preşedintelui Vladimir Putin de la Munchen în februarie 2007 şi a evenimentelor din Georgia în august 2008 ea totuşi a devenit un factor care nu poate ramane neluat în calcul. Indiferent de rezultatele concrete ale summit-ului de la Moscova, toate semnele spun că se va face totuşi un pas în direcţia bună şi necesară. (02.07.2009) Sursa:https://www.inforusia.ro/
Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
MAE îşi exprimă regretul pentru faptul că partea rusă nu a informat în mod corespunzător cu privire la obligaţiile bilaterale referitoare la problemele ce decurg din istoria comună. În realitate, există două comisii distincte din perspectiva statutului şi a obiectului de activitate care se ocupă de problematicile ce decurg din istoria relaţiilor bilaterale. Pe de o parte, este o Comisie Comună, de interes public, învestită cu autoritate, constituită din specialişti în diverse domenii, pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Aceasta a fost înfiinţată potrivit Declaraţiei Comune a miniştrilor afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, semnată la Moscova, la 4 iulie 2003, odată cu Tratatul politic bilateral. Tema referitoare la Tezaurul românesc este menţionată expres în textul Declaraţiei. Declaraţia Comună a fost ratificată de Parlamentul României împreună cu Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă, semnat de preşedinţii celor două state la aceeaşi dată, prin Legea nr. 24 din 3 martie 2004. Potrivit înţelegerilor celor două părţi, Comisia comună analizează, în prezent, problematica Tezaurului României, aceasta fiind prima chestiune aflată în discuţia membrilor Comisiei, potrivit deciziei acestora. În cadrul întâlnirii din 27 februarie 2009, de la Moscova, dintre miniştrii afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, ministrul român al afacerilor externe a adresat omologului rus rugămintea de a transmite un semnal politic pentru organizarea unei noi reuniuni a Comisiei care gestionează inclusiv problematica Tezaurului românesc. Şeful diplomaţiei ruse a răspuns că îl va contacta pe co-preşedintele rus al Comisiei, pentru a da curs solicitării României de convocare a unei noi sesiuni a acestui organism. Pe de altă parte, la nivel academic, mai funcţionează o comisie româno-rusă de istorie, condusă de reprezentanţii academiilor din cele două state, care constituie un forum de dialog cu privire la istoria relaţiilor româno-ruse în ansamblul lor. De altfel, retrocedarea bunurilor culturale este o obligaţie internaţională a Federaţiei Ruse, aflată şi în atenţia Consiliului Europei. Astfel, Opinia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 193/1996, redactată la momentul admiterii acestui stat în Consiliul Europei, menţionează necesitatea negocierii solicitărilor de returnare a proprietăţilor culturale cu statele europene, pe baze ad hoc în funcţie de tipurile de proprietate (arhive, opere de artă, clădiri etc.) şi de deţinători (de tip public, privat sau instituţional).
Orice agresiune fata de Rusia va duce la o riposta demna de acest nume
Presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat, sambata, ca orice agresiune fata de Rusia va duce la o “riposta demna de acest nume”, declaratie facuta la parada militara pentru celebrarea a 64 de ani de la victoria Armatei Rosii asupra Germaniei naziste, relateaza AFP, citata de NewsIn. “Suntem siguri ca orice agresiune impotriva cetatenilor nostri va duce la o riposta demna de acest nume”, a declarat Medvedev.”Victoria asupra fascismului este un exemplu si o lectie pentru toata lumea, de actualitate intr-un moment in care unii sunt pregatiti sa se implice intr-un conflict”, a adaugat el. Aceste declaratii intervin pe fondul tensiunilor persistente intre Rusia si fosta republica sovietica Georgia. Intre cele doua tari a fost un scurt razboi in august. Ceremonia dn Piata Rosie a avut loc in prezenta a circa 9.000 de militari din 103 unitati, care au trecut prin fata tribunei oficiale in care se aflau Medvedev si Vladimir Putin.Ministrul apararii, Anatoli Serdiukov, a trecut in revista trupele in limuzina sa. “Felicitari, tovarasi! Va felicit pentru aniversarea a 64 de ani de la victoria din marele razboi patriotic”, a spus el. “Sa traiti, tovarase comandant! Ura!”, au raspuns soldatii Federatiei. O armata de tancuri, rachete si alte echipamente grele a defilat pe muzica militara.In aceasta rara demonstratie publica au figurat rachetele S-300 si S-400, precum si rachete balistice Iskander, pe care Rusia a spus ca le va desfasura in Kaliningrad, daca SUA mentin proiectul scutului. Apoi, Piata Rosie a fost survolata de zeci de elicoptere si avioane militare. Aniversarea victorie este marcata de parazi militare in multe orase ruse in fiecare an la 9 mai. Potrivit autoritatilor ruso-sovietice, 8,6 milioane de militari sovietici si 27-28 milioane de civili au fost ucisi in acest conflict.(Z.O., V.)
Urmare solicitării dumneavoastră, vă transmitem următoarele informaţii:
1. Tezaurul României depus la Moscova Problematica Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului război mondial face obiectul de discuţii al Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Această Comisie a fost creată în baza Declaraţiei comune a miniştrilor afacerilor externe român şi rus semnată la 4 iulie 2003, concomitent cu Tratatul politic de bază. Comisia a avut trei sesiuni, prima la Bucureşti, în anul 2004, a doua şi a treia la Moscova, în anul 2005, respectiv, în anul 2006. Ulterior, partea rusă nu a mai dat curs invitaţiilor repetate ale părţii române pentru organizarea unei noi sesiuni a comisiei comune. În cadrul recentelor discuţii bilaterale la nivel de miniştri ai afacerilor externe (februarie 2009), partea română a solicitat sprijinul părţii ruse în vederea impulsionării organizării unei noi sesiuni a acestei comisii în cel mai scurt timp posibil. Până în prezent au fost discutate aspecte privind contextul istoric în care a avut loc depozitarea Tezaurului României la Moscova şi privind perioada imediat următoare (1916-1918), problema aurului Băncii Naţionale a României, probleme de drept internaţional conexe depozitării Tezaurului României la Moscova, elemente legate de dialogul bilateral şi multilateral pe marginea problemei Tezaurului României, precum şi aspecte de natură organizatorică care ţin de funcţionarea Comisiei comune.
2. Acorduri pregătite pentru semnare – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea economică – Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea tehnico-militară – Protocolul între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România şi Ministerul Învăţământului şi Cercetării din Federaţia Rusă privind colaborarea în domeniul învăţământului pentru anii 2008-2012 – Acord de colaborare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse În ceea ce priveşte Acordul în domeniul transporturilor maritime, respectiv Acordul privind înfiinţarea şi regulile de funcţionare a institutelor culturale român şi rus, negocierile sunt într-un stadiu avansat, existând perspectiva ca acestea să fie finalizate astfel încât aceste documente să poată fi semnate cu ocazia preconizatei vizite a Preşedintelui României în Federaţia Rusă (subl mea).
Cu stimă, Alin Şerbănescu, Purtător de Cuvânt
PS de la un cititor avizat: Domnul Roncea, ca de obicei MAE pur si simplu dezinformeaza, ca sa nu spun ca minte pur si simplu ! De ce ? Fiindca: 1) De peste 3 ani “problematica Tezaurului” NU mai face obiectul de discutii al Comisiei comune romano – ruse, dovada fiind adresa secretarului Comisiei, din partea rusa, Viktor Ischenko, care l-a anuntat pe prof. Ioan Scurtu, in iunie 2006, ca “partea rusa a decis inchiderea lucrarilor Comisiei”; 2) Comisia respectiva NU A AVUT NICIODATA, CA OBIECT PRINCIPAL DE STUDIU, PROBLEMATICA TEZAURULUI, ci doar “sa se ocupe de studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc”, adica sa se ocupe,cu prioritate, DE ISTORIA RELATIILOR BILATERALE, dar si,in subsidiar, de problema Tezaurului romanesc; 3) Comisia nu a avut 3 sesiuni, ci doar doua (!), o intalnire pregatitoare si o simpla “intalnire de lucru”, ultima in aprilie 2006; 4) Partea rusa a avertizat de 3 ori partea romana ca respectiva Comisie isi depaseste atributiile si le politizeaza excesiv, dar partea romana nu a tinut cont de observatiile rusilor, drept pentru care rusii au anuntat ca atata timp cat partea romana schimba rolul si obiectivele Comisiei, prefera sa nu mai participe la nici o sesiune; 5) partea rusa a cerut un inventar exact al obiectelor de patrimoniu pe care le mai pretinde partea romana, dar acest inventar nu a fost niciodata comunicat partii ruse; 6) mai sunt cel putin 5 – 6 alte motive pentru care afirm ca MAE minte, dar nu vreau sa acaparez spatiul (si rabdarea) cititorilor dvs. PS personal: Va multumesc si va asigura ca nu cred ca plictisiti pe nimeni cu informatii bune, asa ca va mai asteptam cu astfel de comentarii avizate.
Ministrul de Externe Cristian Diaconescu merge vineri la Moscova cu ambitia de a recalibra de pe baze pragmatice o relatie bilaterala cu un parcurs dificil in ultimele doua decenii, din cauza blocajelor politice si a dezechilibrelor economice. Exporturile Rusiei in Romania se ridica la circa doua miliarde de euro, pe cand cele ale Romaniei in Rusia se situeaza la nivelul a circa 100 de milioane de euro, informeaza NewsIn. “Ar fi foarte bine sa echilibram aceasta situatie. Constientizand problemele economice pe care le are Romania, cred ca o relatie pragmatica cu Rusia ar fi foarte benefica”, este de parere ministrul de Externe Cristian Diaconescu. Continuarea la Rusia si Romania se indreapta catre o “casatorie din interes” Un articol interesant al Ziare.com. Mai multe va voi putea povesti de la fata locului, Moscova, unde ma voi afla azi…
BODY LANGUAGE. Cat de stresat e Obama si cat de flegmatic e Putin la micul dejun de lucru. NO COMMENT VIDEO Culmea: la fel si Medvedev FOTO