Iata totusi ca Justitia romana a stiut sa puna capat acestui atac la libertatea presei: saptamana trecuta Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea, la fel dupa cum l-a pierdut in urma cu 10 ani si pe cel cu Alison Mutler, corespondenta Associated Press, care il acuza de aceleasi fapte murdare.
Florin Budea marturiseste peblogul sau: Mai bine faceam inchisoare decat sa-i dau bani lui Laszlo Tokes
Astazi are loc la Oradea un nou termen in procesul Laszlo Tokes vs Libertatea Presei
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu hărţuirea jurnalistului Florin Budea de către vicepreşedintele Parlamentului European, Laslo Tőkés, pentru un articol publicat în săptămânalul orădean “Ghimpele de Bihor”. Materialul jurnalistic incriminat s-a intitulat „Tőkés, angajatul Securităţii”.
Potrivit sesizării transmise Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, autorul prezintă o serie de mărturii şi materiale pe baza cărora şi-a întemeiat afirmaţia. Florin Budea susţine că „titlul vrea să scoată în evidenţă faptul că Securitatea a intervenit pentru reangajarea d-lui Tőkés, nu că acesta ar fi fost lucrător al poliţiei politice. În plus, articolul însuşi, scris cu respectul cuvenit funcţiei pe care o deţine azi dl. Tőkés, nu este altceva decât o relatare anecdotică, nicidecum un material acuzator sau calomnios”.
De menţionat că autorul a insistat să obţină o reacţie a domnului Tőkés cu privire la informaţiile prezentate în articol. Acesta, însă, a refuzat să răspundă cererii scrise a jurnalistului înregistrată la Biroul parlamentar din Oradea, preferând să ceară in instanţă o sumă exagerată în cuantum de 70.000 RON, pentru prejudicii aduse imaginii sale. De altfel, Laszlo Tőkés a pierdut un proces similar intentat jurnalistei britanice Alison Mutler, corespondentul Associated Press in România, căreia i-a cerut aceeaşi sumă.
Potrivit jurisprudenţei CEDO în materie, relevată cu titlu de principiu în cauza Handyside contra Regatului Unit, „libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şipriveşte nu numai informaţiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc; aceasta este exigenţa pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere într-o societate democratică. (…) Presa are datoria să transmită informaţii şi idei cu privire la chestiunile de interes public. Obligaţiei presei de a răspândi astfel de informaţii şi idei, i se adaugă dreptul publicului de a le primi”.De asemenea, Curtea „nu acceptă opinia (…) potrivit căreia obligaţia presei ar consta numai în răspândirea informaţiilor, în timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al cititorului”.
„Cele mai importante argumente care susţin cauza jurnalistului sunt demonstrarea bunei credinţe şi a probei verităţii, stipulate clar în legislaţia CEDO. Având în vedere că acesta a insistat să obţină opinia reclamantului faţă de informaţiile pe care le deţinea, nu putem vorbi de o rea-credinţă din partea jurnalistului. În acelaşi timp, prezentarea în articolul incriminat a mărturiilor surselor de informare, pot face proba verităţii în orice proces din lume”,afirmă Cristi Godinac, preşedinte al FRJ MediaSind.
Având în vedere evidenţa acestor argumente europene privind libertatea de expresie, precum şi posibilitatea apariţiei unui precedent periculos împotriva dreptului constituţional al publicului de a fi informat, FRJ MediaSind consideră că soluţionarea pe cale amiabila a cazului Florin Budea, jurnalist profesionist premiat pentru excelenţă în mass media, ca singura soluţie viabilă pentru buna funcţionare a instituţiilor democratice în România.
“Parlamentul European va continua sa lupte cu fermitate impotriva oricaror forme de represiune si obstructie a jurnalistilor”, afirma Hans-Gert Pöttering la o ceremonie de decernare a premiului Parlamentului European pentru Jurnalism. Cu toate acestea, fara precedent in intreaga istorie a forului legislativ al Europei, actualul vicepresedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe langa faptul ca se afla intr-un rasunator proces de divort pentru adulter, a mai si actionat in judecata un ziarist roman, incercand sa obtina condamnarea acestuia pentru simpla reproducere a unei marturii legata de trecutul sau intunecat. Este vorba de relatia lui Tokes cu Securitatea, certificata in ultimii 21 de ani de documentele aparute in presa, dintre care nu lipseste Angajamentul sau olograf, si stabilita clar de Tribunalul Bucuresti in urma cu 10 de ani, in faimosul proces pe care pastorul Laszlo Tokes l-a pierdut cu jurnalista britanica Alison Mutler si institutia internationala de media Associated Press. Ziaristi Online a obtinut stirea originala din 2001 a agentiei de presa Associated Press, pe care o reproducem integral mai jos. Dupa 10 de ani, inarmat cu un certificat de buna purtare de la CNSAS si bazandu-se pe functia sa europeana, Laszlo Tokes vrea sa rastoarne sentinta din 2001. Pentru aceasta si-a ales drept victima un jurnalist oradean, Florin Budea, care nu a facut decat sa reproduca intr-un material declaratiile unui fost ofiter de Securitate care a sustinut raspicat: “Sa fie clar: Tökés László a fost numit de fosta Securitate ca preot la Timisoara! Eu l-am pus acolo… cu acest deget. A fost greseala vietii mele!“.
Articolul incriminat, pe care il publicam integral mai jos, considerat de Laszlo Tokes “calomnios”, s-a intitulat „Tőkés, angajatul Securității” si a apărut în săptămânalul orădean “Ghimpele de Bihor” în luna ianuarie a anului trecut. Desi in aceeasi perioada au fost publicate marturii similare despre Tokes, in lucrari de specialitate si in presa centrala, vicepresedintele Parlamentului European a preferat sa actioneze pe plan local, in fieful sau de “ardelean”, dupa cum se recomanda europarlamentarul maghiar la Bruxelles.
Vicepresedintele PE s-a prezentat pentru audieri la Judecatoria din Oradea
Biroul de Presa al viecepresedintelui Parlamentului European ne-a informat saptamana aceasta ca vinerea trecuta a avut loc la Judecătoria Oradea un nou termen al procesului care a constat in audierea părţilor. Vicepreşedintele PE a apărut la proces însoţit de avocatul său, dr. Előd Kincses, şi a răspuns la întrebările judecătorului şi ale pârâtului.
Icoana Maicii Domnului Kazanskaia care a lăcrimat în 29 august 2009 la Schitul Huta va fi dusă pentru o perioadă mai lungă la biserica Acoperământul Maicii Domnului din Oradea.
Părintele Eftimie Mitra, ucenic al Parintelui Justin Parvu, a decis ca aceasta să fie dată părintelui Florian Puşcaş ca „mângâiere pentru credincioşii din Oradea, în special pentru cei din această parohie, care trec prin grele încercări. Aceasta este voia Maicii Domnului”.
Primăria Oradea va amenaja un parc în locul fostului cimitir Seleuş, din cartierul Nufărul. Pentru aceasta, executivul local urmează să transfere osemintele din locul respectiv în cimitirul Rulikovski, din municipiu. Proiectul însă nu este agreat de mulţi bihoreni. Conform unei monografii realizate în anul 2000, în cimitirul Seleuş existau 347 de morminte identificate şi 632 neidentificate, ultimele înmormântari făcute aici având loc în anul 1984. Pentru ca exhumările să poată începe, municipalitatea din Oradea a început deja defrişarea zonei, curăţarea terenului urmând să fie finalizată până la sfârşitul acestei luni. Totodată, zilele trecute, au fost demarate şi procedurile de identificare a mormintelor, urmând să înceapă exhumarea, împachetarea şi transportul rămăşiţelor pământeşti. Până zilele trecute, la sediul instituţiei au fost depuse 20 de cereri de exhumare din partea rudelor decedaţilor, care vor plăti noile locuri de veci din cimitirul municipal, dar nu şi costurile de manipulare şi transport ale osemintelor.
Zona va fi defrişată şi curăţată
“Totodată, dacă rudele vor dori să facă o slujbă religioasă la reînhumare, vor fi nevoite să suporte cheltuielile din buzunarul lor”, a declarat Mirela Macra, consilier în cadrul Biroului de relaţii cu presa din primărie. Rămăşiţele care nu vor fi revendicate sau cele neidentificate vor fi aşezate într-o groapă comună, marcată de un monument funerar, după modelul din parcul Liniştii, fostul cimitir Olosig. Cimitirul Seleuş nu e singurul transformat de Primăria Oradea, în anul 2005 un alt spaţiu de recreere fiind amenajat pe locul fostului cimitir Olosig, pe o suprafaţă de cinci hectare.
«Nu sunt de acord cu proiectul»
Vasile Domnici, 22 de ani: “Autorităţile nu respectă memoria celor dispăruţi dintre noi. Nu e normal ca rămăşiţele neidentificate să fie puse într-o groapă comună”.
Lucia Rugea, 17 ani: “Am auzit, dar nu sunt de acord cu proiectul primăriei de a transforma cimitirele în parcuri. Sunt atâtea alte terenuri care ar putea primi destinaţia de spaţii de recreere”.
Gabriela Burlacu, 55 de ani: “Cred că municipalitatea s-a gândit bine când a luat hotărârea amenajării unor locuri de recreere pe spaţiul cimitirelor. În Oradea e nevoie de mai multe spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă pentru copii”.
March 15th, 2011 
VR 
Dupa cum va informam in articolul “Angajatul Securitatii” Laszlo Tokes vrea sa obtina de la un jurnalist oradean ce n-a reusit de la Alison Mutler si Associated Press: Onoarea si 700.000.000 de lei, urmat de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind intervine in cazul Florin Budea atacat de Laszlo Tokes, ziaristul liber din Oradea se afla intr-o situatie limita: i se cerea de catre ditamai vicepresedintele Parlamentului European sa-si vanda toata agoniseala de-o viata – o fosta uscatorie transformata in garsoniera – pentru pretinse “daune morale”, doar pentru ca publicase declaratiile unui ofiter de Securitate care certifica un fapt binecunoscut: Laszlo Tokes a fost si informator al Securitatii si agent al serviciilor ungare.
Posted in 
Tags: 
