Interviu cu Parintele Iulian de la Prodromu, unul dintre cei mai mari parinti duhovnici din Sfantul Munte Athos, roman de neam, impreuna nevoitor cu Parintele Cleopa si cu parintele Paisie Olaru, iar acum duhovnicul majoritatii parintilor romani din Athos: “Oare n-au ştiut canoanele Bisericii?” Interviu cu Părintele Iulian de la Mănăstirea Prodromu din Sf. Munte Athos “Când a zis proorocul Ilie: ‘n-a mai rămas nimeni, singur eu sunt‘, glasul lui Dumnezeu i-o spus: ‘încă mai sunt şapte mii care nu şi-au plecat genunchii lui Baal’. Au mai fost şi alţi ierarhi, dar n-au mai zis nimic, eu aşa cred. Au mai fost şi alţii pe lângă părintele Anania, dar n-au mai zis nici câr, nici mâr. Că aşa s-au condus lucrurile ca să nu mai poată să zică nimeni nimic”. – Prea Cuvioase Părinte Iulian, suntem acum la câteva zile după încheierea Sfântului Sinod. Aţi luat cunoştinţă de comunicatul de presă prin care se anunţa că cei doi ierarhi, mitropolitul Nicolae Corneanu şi episcopul Sofronie Drincec, şi-au cerut iertare, iar Sfântul Sinod a luat act de pocăinţa lor şi i-a iertat. Cum vedeţi acest lucru? – Părintele Iulian: Eu spun aşa, o pildă populară: cel care şi-a pus nişte mere la păstrare, când au început să se strice, acela le scoate şi le aruncă, că le strică şi pe celelalte dacă le-ar mai ţine. Aşa văd eu şi lucrurile astea. Înţelegi? Tot ce se strică trebuie dat afară.
Apelul Sfantului Munte Athos catre Sfantul Sinod al BOR (ODT, 17 kB) Descarca » Astazi si maine are loc la Bucuresti sedinta Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, pe agenda careia figureaza, printre altele, alegerea noului Mitropolit al Olteniei si judecarea “cazului Corneanu”. Zeci de manastiri ortodoxe si asociatii ale Laicatului Ortodox Roman isi exprima sustinerea pentru membrii Sfantului Sinod in judecarea ierarhului conform cu Sfintele Canoane ale Bisericii. Potrivit surselor neoficiale, in cadrul sedintei vor fi discutate o serie de propuneri cu caracter administrativ, inclusiv intentia introducerii dreptului de veto al Patriarhului fata de hotararile Sfantului Sinod, o modificare ce ar schimba in mod fundamental modul de conducere a Bisericii Ortodoxe Romane.
Totodata “cazul Corneanui” va fi dezbatut de catre inaltii ierarhi romani. Conform memoriului semnat de 90 de manastiri si schituri, 11 parohii si mii de credinciosi ortodocsi romani, acestia s-au adresat direct inaltilor ierarhi ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane datorita tulburarii “pe care au adus-o asupra Sfintei noastre Ortodoxii actele de apostazie de la dreapta credinta ale mitropolitului Nicolae Corneanu si ale episcopului Sofronie Drincec”. “Prin acest act, noi, toti semnatarii, parte reprezentativa a credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane, sustinem pe membrii Sfantului Sinod in judecarea celor doi ierarhi conform cu Sfintele Canoane ale Bisericii si cu invatatura ortodoxa”, se precizeaza in comunicat. “In cazul in care ierarhii ortodocsi vor fi impiedicati prin amenintari si intimidare sa-si implineasca menirea de pazitori ai dreptei credinte si ai pacii Bisericii, vom fi constransi sa cerem celorlalte Biserici Ortodoxe sa intrerupa dialogul cu romano-catolicii”, se mai subliniaza in comunicat. Demersurile laicatului ortodox roman vin pe fondul recentei declaratii a Sfintei Chinotite a Sfantului Munte Athos catre membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Textul exprima pozitia oficiala a Sfantului Munte privind impartasirea mitropolitului Banatului cu episcopi greco-catolici si catolici, pe 25 mai 2008 si co-liturghisirea episcopului Oradiei cu un episcop greco-catolic la slujba Aghiasmei celei mari din 2008. Conform actului anthonit, primul demers de acest fel catre Sfantul Sinod, “Unui ortodox ii este imposibil sa treaca pe langa acest eveniment fara sa simta amaraciune si serioasa ingrijorare. Actul neasteptat al Prea Sfintitului Mitropolit mai sus pomenit rastoarna din temelii Eclesiologia Ortodoxa si constituie incalcarea extrema a Sfintelor Canoane, adevarata jignire adusa insesi Tainei Bisericii”, se adauga in scrisoare. (M.I./ZIUA)
SECTORUL COMUNICAŢII ŞI RELAŢII PUBLICE CENTRUL DE PRESĂ BASILICA BIROUL DE PRESĂ P A L A T U L P A T R I A R H I E I ALEEA DEALUL MITROPOLIEI 25, 040163 BUCUREŞTI IV, ROMÂNIA Telefon: + 40 21 406 71 67 Fax: + 40 21 406 71 72 E-mail: [email protected], https://www.patriarhia.ro Nr. 4281 / 18 iunie 2008
Ignoranţă cronică şi speculaţii forţate
În legătură cu opiniile exprimate de domnul Dan Ciachir în editorialul intitulat Izolare şi criză apărut în cotidianul Ziua de astăzi, 18 iunie 2008, facem următoarele precizări: Dovedindu-şi încă o dată ignoranţa în problemele bisericeşti şi înclinaţia spre speculaţii forţate, domnul Dan Ciachir consideră neparticiparea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi scrisoarea Sanctităţii Sale adresată Patriarhului Moscovei ca dovezi în sprijinul falsei opinii a „izolării intraortodoxe” a Bisericii Ortodoxe Române. Domnia sa dovedeşte că nu are habar de cutuma Bisericilor Ortodoxe de a participa la cel mai înalt nivel la funerariile unui Întâistătător, cu scopul omagierii personalităţii celui ce a trecut la cele veşnice, iar, la ceremonia de întronizare, de a delega un reprezentant pentru ca întâietatea de cinstire să-i revină celui nou ales. În acest sens, îl informăm pe domnul Dan Ciachir că, aşa cum în urmă cu 18 ani, la ceremonia de întronizare a Sanctităţii Sale Alexei al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, nu a participat Patriarhul Ecumenic, tot astfel, în luna februarie 2008, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, deşi grec de origine, nu a fost prezent la ceremonia de întronizare a Preafericitului Părinte Ieronim al II-lea, noul Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade. În ceea ce priveşte scrisoarea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu adresată Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei şi al întregii Rusii, aceasta nu are nici o legătură cu problema Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, fiind datată înainte de situaţia creată de Mitropolitul Banatului prin împărtăşirea sa cu greco-catolicii; iar principiile eclesiologice invocate de Patriarhul Ecumenic în scrisoarea respectivă nu reprezintă o noutate, acestea regăsindu-se şi în corespondenţa Patriarhiei Ecumenice cu Patriarhia Română. Bisericile Ortodoxe păstrează relaţii frăţeşti de comunicare şi comuniune, deşi fiecare, uneori, are interese etnice diferite, ţinând cont de principiul etnic de organizare al lor şi de responsabilitatea pastoral-misionară faţă de proprii credincioşi, oriunde s-ar afla aceştia. În acest sens, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române are datoria de a se îngriji de credincioşii ortodocşi români din ţară şi din afara graniţelor ţării, după cum o fac şi celelalte Biserici Ortodoxe surori pentru credincioşii lor. Desigur, atât naţionalismul extremist, cât şi imperialismul opresiv nu aduc beneficii Bisericii soborniceşti. Din păcate, în timp ce Patriarhia Ecumenică şi-a extins jurisdicţia asupra unor comunităţi ortodoxe de alte etnii (Estonia, Finlanda, etc.), iar Patriarhia Moscovei, asupra unor popoare organizate în state independente (Ucraina, Estonia, Georgia, Belarus, etc.), se contestă totuşi dreptul de jurisdicţie canonică al Patriarhiei Române asupra comunităţilor ortodoxe române din stânga Prutului, care în mod liber doresc să fie în comuniune cu Biserica – Mamă. De fapt, Mitropolia Basarabiei nu a înfiinţat noi eparhii, ci a reactivat istoricele sale eparhii care nu au fost niciodată desfiinţate de jure, ci şi-au întrerupt în mod forţat activitatea prin intervenţia armatei sovietice în anul 1944. Referitor la situaţia creată de Mitropolitul Banatului, îi reamintim domnului Ciachir faptul că Patriarhia Română şi-a exprimat, prompt şi fără echivoc, punctul de vedere, precizând faptul că dialogul actual al Ortodoxiei cu Biserica Romano – Catolică, deja destul de fragil, nu poate fi ajutat, ci mai degrabă complicat prin gesturi considerate de unii „profetice”, iar de alţii problematice. Este de dorit să cultivăm nu miraculosul sau senzaţionalul, ci seriozitatea şi credibilitatea în relaţiile dintre Biserici aflate în dialog pentru refacerea unităţii creştine (Comunicat de presă din 27 mai 2008). […] Pentru Ortodoxie, Sfânta Taină a Împărtăşaniei este expresia cea mai înaltă a comuniunii şi a unităţii eclesiale deja existente, iar nu o etapă sau mijloc spre realizarea acestui deziderat. A ne împărtăşi liturgic din acelaşi Potir şi a rămâne în continuare în Biserici separate dogmatic şi canonic este un non-sens din punct de vedere teologic… (Comunicat de presă din 2 iunie 2008). Constatând încă o dată stilul defectuos în documentare şi veninos în exprimare al domnului Dan Ciachir, precum şi tendinţa de a cultiva în plan bisericesc spiritul totalitar extremist, caracterizat prin judecăţi pripite şi sentinţe radicale, nu putem să nu ne întrebăm retoric cărei Biserici îi aparţine şi căror duhuri slujeşte domnia sa? BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Cu ce a deranjat “veninosul” Ciachir, zis si “gagauzul”? (dupa cum l-a facut Patriarhia in alta “precizare”):
Izolare si criza de Dan CIACHIR Izolarea intraortodoxa a Bisericii noastre din acest moment imi evoca situatia de carantina externa impusa Romaniei in ultimul an de viata al lui Ceausescu. Si iata de ce. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I nu este nicidecum un habotnic. Anii de studii petrecuti la Roma, reprezentanta pe care a deschis-o in urma cu un deceniu la Bruxelles, vizitele intreprinse in capitale…
Privitor la procedura de alegere a mitropolitului într-o mitropolie vacantă a B.O.R., ca jurist, analizând strict textul Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, smerit vă prezint următoarea opinie: În vederea transmiterii către Sfântul Sinod a propunerilor pentru ocuparea scaunului mitropolitan vacant, din conţinutul art. 129 al Statutului B.O.R. se evidenţiază 2 etape: Stabilirea unei liste de 2 candidaţi de către Sinodul Mitropolitan; Eventuala completare a acestei liste cu propuneri ale membrilor adunării eparhiale ai eparhiei vacante, membrii clerici şi mireni din celelalte eprahii ale mitropoliei respective şi decanul facultăţii de teologie şi directorul seminarului teologic desemnaţi.
Privitor la etapa I, opinez că trebuie avut în vedere faptul că dreptul la vot este un drept personal şi netransmisibil. Lipsa de la consultări şi de la vot în cadrul Sinodului Mitropolitan nu se poate complini prin mandat către o altă persoană, fie el şi episcop vicar. În caz de imposibilitate de prezentare, punctul de vedere se poate transmite eventual în scris sub semnătură, iar membrii Sinodului Mitropolitan umează a decide dacă vor ţine sau nu cont de acesta. Privitor la etapa II, aceasta este reglementată pe prevederile art. 129 alin 4, din Statutul B.O.R. Textul este extrem de precis şi nu suferă interpretări multiple: “Lista de candidaţi pentru alegerea mitropolitului, întocmită de Sinodul mitropolitan, poate fi completată, prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, cu două nume dintre ierarhii eligibili care au obţinut cele mai multe voturi. Lista întocmită de Sinodul mitropolitan, completată în urma consultării cu membrii clerici şi mireni menţionaţi la alineatul precedent, va fi înaintată Sfântului Sinod cu proces-verbal.”
După desemnarea celor 2 candidaţi de către Sinodul Mitropolitan, lista trebuie adusă la cunoştinţa participanţilor clerici şi mireni la şedinţa specială prevăzută de art. 129, alin. 4 din Statutul BOR, respectiv „membrilor adunării eparhiale ai eparhiei vacante, membrilor clerici şi mireni din celelalte eprahii ale mitropoliei respective, decanului facultăţii de teologie şi directorului seminarului teologic desemnaţi” care au dreptul de a veni cu propriile propuneri. Această procedură se regăseşte în textul alin.4 sub titulatura de „consultare deschisă”. Consultarea cu participanţii clerici şi mireni are un singur scop: eventuala „completare”. Completarea listei cu cele 2 propuneri ale Sinodului Mitropolitan nu este obligatorie: „Lista (…) poate fi completată”, deci o primă posibiltate este ca participanţii clerici şi mireni să nu aibă alte propuneri. În acest caz cei 2 candidaţi propuşi de Sinodul Mitropolitan sunt înaintaţi direct Sfântului Sinod. Votul secret consulativ ar fi inutil (a se vedea pct. 6 şi 7). Există şi posibiltatea ca în urma „consultării deschise” participanţii clerici şi mireni să aibă propuneri proprii, în persoana altor ierarhi decât cei desemnaţi de Sinodul Mitropolitan. Trebuie însă reţinut că principiul trebuie să fie „un participant, o propunere”. Este absurd ca un participant să facă mai mult de o propunere pentru că nu îşi poate dori 2 mitropoliţi simultan. Preşedintele şedinţei speciale va lua act de propunerile făcute verbal de participaţi (vezi termenul „consultare deschisă”) şi va întocmi o listă. Dacă avem de a face cu una sau două propuneri. Acestea se adaugă pur şi simplu la propunerile Sinodului Mitropolitan şi lista de 3 respectiv 4 propuneri este înaintată direct Sfântului Sinod. Şi în acest caz „votul secret consultativ” ar fi inutil (a se vedea pct. 6 şi 7). „Votul secret consultativ” despre care face vorbire alin. 4 al art. 129 din Statutul BOR este o procedură distinctă de „consultarea deschisă” şi urmează acesteia: „lista (…) poate fi completată prin consultare deschisă urmată de vot secret consulativ”. Scopul acestui vot este unul singur: de a departaja primele 2 propuneri de completare a listei de candidaţi. “. Nicăieri Statutul B.O.R. nu conferă participanţilor la şedinţa specială dreptul de a valida cele 2 propuneri ale Sinodului Mitropolitan sau de exercita vreu „drept de veto” faţă de candiadaţii deja desemnaţi de Sinodul Mitropolitan. În concluzie aceştia nu trebuie să mai voteze o dată lista cu cei 2 candidaţi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan pentru că votul lor nu ar schimba cu nimic această listă. Toţi participanţii la şedinţa specială, deci inclusiv membrii Sinodului Mitropolitan, vor vota exclusiv lista cu propunerile atunci când aceasta conţine mai mult de 2 propuneri, în scopul de a departaja pe primii 2 candidaţi care se vor adăuga listei cu ceilalţi 2 candidaţi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan. După acest vot lista cu cele 4 propuneri este înaintată Sfântului Sinod.
Mitropolitul Clujului cere, in numele staretilor si al staretelor din eparhie, radierea paragrafului din Statutul BOR, care sporeste puterea PF Daniel * Patriarhia se arata “uimita si mirata” de reactie Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu Anania (foto), a confirmat dezvaluirile ZIUA, conform carora Patriarhul Romaniei, PF Daniel, este foarte aproape sa-si impuna controlul personal asupra Bisericii Ortodoxe Romane. Acesta sustine ca introducerea paragrafului care consfinteste dreptul Patriarhului de a infiinta stavropighii si de a le conduce prin delegatii sai, reduce autonomia eparhiilor. De asemenea, IPS Bartolomeu confirma ca prevederile au fost introduse fara aprobarea Sfantului Sinod. In replica, Patriarhia precizeaza ca “prevederea stavropighiei in Statut nu inseamna a rapi ceva”. Patriarhia nu face insa nici o referire la modul in care a fost introdus acest paragraf. Mai multe la https://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-01&id=233981
La 18 februarie 2008 Mitropolitul Bartolomeu i-a trimis Patriarhului Daniel o adresă oficială referitoare la prezenta unui text apocrif în ultima versiune a Statutului bisericesc, text care nu a fost supus aprobării Sfântului Sinod. Sperând într-o rezolvare administrativă a cazului, asa cum o propusese, nu a socotit de cuviintă să-i înstiinteze pe colegii sinodali si nici să dea publicitătii un demers care încă astepta un răspuns. Între timp, mânăstirile cele mai importante au luat cunostintă de textul care, în fapt, anula autonomia eparhială si le punea la dispozitia unui principiu autocratic. Asa se face că institutiile monahale din Arhiepiscopia Sucevei si Rădăutilor au reactionat, urmate de acelea din Arhiepiscopia Clujului, care ne-au autorizat să dăm publicitătii Procesul Verbal al sinaxei din 28 februarie 2008, precum si scrisoarea Mitropolitului Bartolomeu adresată Patriarhului Daniel, la care nu s’a primit nici un răspuns.
Sesizare: Un text apocrif în Statut Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Preafericite Părinte Patriarh
,
Citind Statutul pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în varianta presupusă definitivă, parafată de guvernul României şi publicată în Monitorul Oficial, am descoperit cu stupoare că în articolul 26, care enumeră atribuţiile Patriarhului, a fost intercalat un paragraf inexistent în varianta ultimă, aprobată de Sfântul Sinod, şi anume litera s (care devine astfel penultima) în următoarea formulare: Conform tradiţiei ortodoxe are dreptul de a înfiinţa stavropighii patriarhale şi a le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie Patriarhală, aducând la cunoştinţa chiriarhului locului acestea. După părerea mea, scopul acestei inserţii este acela de a-l compromite pe Patriarh, atribuindu-i aspiraţii jurisdicţionale fără nici o acoperire canonică şi prezumându-i delicte penale precum abuzul de putere, falsul şi uzul de fals. (Notez doar în treacăt că autorul anonim al acestei inserţii a scris-o în mare grabă, de unde neglijenţele de ordin gramatical, cum este absenţa virgulei după cuvântul ortodoxe, sau plasarea pronumelui acestea la sfârşitul frazei, locul său corect fiind după verbul aducând). Cred că e de competenţa şi datoria Preafericirii Voastre de a întreprinde o cercetare pentru identificarea autorului, dar mai importantă şi mai urgentă este o notă către guvernul României în sensul că, datorită unei erori de redactare, paragraful s din articolul 26 trebuie eliminat în întregime, modificare ce va fi publicată în Monitorul Oficial. Urgenţa e motivată de faptul că, până la publicarea acestei modificări, Statutul rămâne inoperant. Cu frăţească îmbrăţişare în Domnul,
†BARTOLOMEU Arhiepiscop şi Mitropolit
PROCES VERBAL
Încheiat azi, 28 februarie 2008, cu ocazia întrunirii, în şedinţă extraordinară, a sinaxei stareţilor şi stareţelor mânăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu binecuvântarea şi prezenţa Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu. După rugăciunea „Împărate ceresc…” , Mitropolitul Bartolomeu a fost informat de către soborul stareţilor despre scopul acestei întâlniri, şi anume că noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române, prin art. 26 lit. s, îi dă Patriarhului dreptul de a înfiinţa stavropighii fără acordul chiriarhului locului, fără exprimarea voinţei obştilor monahale şi fără suport canonic, textul acestui paragraf fiind următorul: „Conform tradiţiei ortodoxe are dreptul de a înfiinţa stavropighii patriarhale şi a le conduce prin delegaţii săi, în limitele competenţelor stabilite prin Decizie Patriarhală, aducând la cunoştinţa Chiriarhului locului acestea.” Întreaga adunare şi-a exprimat dezacordul faţă de articolul în cauză, cerând Arhipăstorului să solicite Sfântului Sinod radierea lit. s a art. 26 din Statut şi să vegheze la alcătuirea Regulamentului de organizare a vieţii monahale mai ales cu privire la lit. d şi e ale art. 76 din statut. Ca urmare, stareţii şi stareţele mânăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului îşi doresc să rămână pe mai departe sub ascultarea şi îndrumarea duhovnicească şi administrativă a chiriarhului locului, ca parte integrantă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului. Semnat şi parafat în 2 exemplare.
Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului
July 20th, 2008 
VR 
Interviu cu Parintele Iulian de la Prodromu, unul dintre cei mai mari parinti duhovnici din Sfantul Munte Athos, roman de neam, impreuna nevoitor cu Parintele Cleopa si cu parintele Paisie Olaru, iar acum duhovnicul majoritatii parintilor romani din Athos: 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
