August 7th, 2009 
VR 
Posts Tagged ‘radu moraru’
ALTERMEDIA TV prezinta: MISTERELE MORTII LUI EMINESCU. O emisiune B1 TV cu Nae Georgescu, Theodor Codreanu, Constantin Ene, Victor Roncea si NASUL
Posted in Uncategorized 
Tags: 2009 - Anul Eminescu, b1tv, constantin ene, nae georgescu, nasul, radu moraru, theodor codreanu, victor roncea 
No Comments »RADU MORARU, SINGURUL ZIARIST DE TELEVIZIUNE care a inteles gravitatea acceptarii Pasapoartelor Biometrice. NASUL reda acum la B1 TV seria anti-cip
Posted in Uncategorized Tags: campania anti-cip, maica ecaterina, pasapoarte biometrice, radu moraru No Comments »SACRIFICAREA, BOALA si MOARTEA lui Eminescu, la emisiunea NASUL, cu profesorii Nae Georgescu, Theodor Codreanu si Gheorghe Ene. TRANSCRIERE.
VIDEO: Ceremonia din 15 iunie de la Mormantul lui Eminescu organizata de Parintele Teofil Bradea si prietenii sai
Emisiunea NASUL din 15 iunie 2009, la 120 de ani de la moartea lui Eminescu
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru, şi avem în această seară o construcţie inedită. Discutăm, aşa cum am promis săptămâna trecută, suntem la episodul 2 legat de Mihai Eminescu. Despre dispariţia sa. În această seară privim şi prin documente ale serviciilor secrete, să vedem câte au existat, ce se spune acolo despre Mihai Eminescu. Mistificările care au avut loc de-a lungul timpului, faptul că istoria a avut grijă din când în când să îl mai omoare de câteva ori pe Mihai Eminescu. Nici în şcoală Mihai Eminescu nu este învăţat aşa cum ar trebui. Şi multe altele, pentru că Mihai Eminescu e şi multă Românie în toată povestea vieţii sale.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Cred eu, o seară interesantă, pentru că atunci când vorbeşti de Mihai Eminescu, şi cred că noi am reuşit săptămâna trecută să o facem destul de aplicat, e interesant. Şi în această seară vom fi moderaţi şi vom introduce nuanţele pe care le cunoaştem noi în toată discuţia pentru că e important să ştim cât mai exact cine a fost Mihai Eminescu şi de ce el e atât de mare nu doar pentru România, ci şi pentru Europa. Invitaţii mei sunt profesori universitari, oameni care şi-au dedicat o mare parte din viaţă studierii lui Eminescu. Unii din ei chiar au avut acces la documente secrete. Şi o să vedeţi în această seară că Biroul de informaţii din Rusia, din Imperiul Austro-Ungar, erau foarte preocupate de ce face, ce spune, ce scrie, ce gândeşte Mihai Eminescu. Era socotit un element poate periculos, poate ostil. Profesor universitar doctor Nae Georgescu, bună seara, profesor doctor Teodor Codreanu, scriitor, profesor doctor Gheorghe Ene, tot scriitor. Bună seara. Mă va ajuta în această seară colegul nostru de la „Ziua”, Victor Roncea. Şi el preocupat. Are câteva teme şi îşi dedică o mare parte din energie acestor teme şi îi mulţumim pentru că ne-a sprijinit în această emisiune. Victor Roncea, e un subiect delicat?
Victor Roncea: E delicat, ca sufletul neamului românesc. Dar revine iată după 1989 în forţă, pentru că e bine să amintim că, până în 1989, Eminescu a fost interzis. Mihai Eminescu a fost la index cu anumite scrieri ale sale, în special cele politice şi cele jurnalistice. În 1989, înainte de căderea regimului, s-a încercat să se publice, fiind vorba de centenarul morţii lui Mihai Eminescu, volumul 10 din seria consacrată lui Mihai Eminescu, care cuprindea scrierile politice, dupa volumul 9, din anii ’80. Atunci am aflat şi eu că Mihai Eminescu a scris mult mai mult decât ce învăţam în şcoală. Şi aşa am aflat că există o luptă pentru Mihai Eminescu cel adevărat. Acea carte era interzisă oficial, dar circula pe sub mână. Mihai Eminescu devenise un fel de marfă de contrabandă culturală naţională. După 1989 am avut posibilitatea să aflăm mult mai multe despre adevărata viaţă a lui Mihai Eminescu.
Radu Moraru: Dar n-am avut o zbatere aşa, să aflăm foarte multe.
Victor Roncea: Nici până astăzi nu se ştiu foarte multe date. Şi există, cred eu, forţe din aceeaşi sferă a celor care au încercat în urmă cu 120 de ani să îl disocieze pe Mihai Eminescu jurnalistul de opera sa, sa îl taie, de o parte poetul şi de o parte omul politic, militantul pentru cauza naţională, şi să îngroape acea parte de activist politic a lui. Aceleaşi forţe, cred eu, acţionează şi astăzi. După 120 de ani.
Nae Georgescu: Să nuanţăm.
Radu Moraru: De ce noi românii nu facem odată o discuţie clară, deschisă, publică, domne, ăsta e Mihai Eminescu? Cu bune, cu rele, cu exagerări, cu tuşe mai groase…
Nae Georgescu: Nu îl cunoaştem. Să nu credeţi că e cineva care îl cunoaşte pe Mihai Eminescu şi nu vrea să spună. Ziarul „Timpul” e cam nedesfăcut, ziarele din acel timp sunt curate. Nu există un proiect, un program. Ca să o facă cineva, trebuie ca o instituţie să îşi pună în plan această cercetare.
Victor Roncea: Vreau să subliniez faptul că după 20 de ani nu există o catedră Mihai Eminescu.
Nae Georgescu: Noi ce facem, facem pe cont propriu fiecare.
Radu Moraru: De ce a fost sacrificat Mihai Eminescu? E una din cărţile dumneavoastră. De ce totuşi nu îl eliberăm odată pe Mihai Eminescu pentru marele public?
Teodor Codreanu: Dintr-o anumită pudoare ideologică. Mihai Eminescu e ocolit cu obstinaţie atât în sfera învăţământului preuniversitar, cât şi în alte domenii ale culturii. Sunt 16 volume masive din opera lui Mihai Eminescu, fiecare în jur de 1000 de pagini. Şi e foarte greu să parcurgi toate aceste volume. De aceea Mihai Eminescu rămâne mereu un mare necunoscut.
Radu Moraru: Totuşi, 16 mii de pagini sunt ce citit.
Teodor Codreanu: Evident că sunt de citit, mai greu de înţeles şi de acceptat. Astăzi, biblioteca a cam lăsat locul internetului, unde există o subcultură de masă şi de aceea interesul pentru marile lecturi e din ce în ce mai slab.
Radu Moraru: Spune Mihai Eminescu nişte adevăruri care n-ar trebui să fie cunoscute niciodată de marele public?
Nae Georgescu: Are nişte teorii. Înlănţuirea unor adevăruri într-un context teoretic. Or, teoria duce la ideologii.
Radu Moraru: Acum e vremea. Nu vedeţi că toţi caută ideologii noi, o societate nouă? Nu mai e bun capitalismul, că şi-a arătat limitele, globalismul scârţâie. S-ar potrivi teoriile lui Mihai Eminescu?
Nae Georgescu: Mihai Eminescu are o teorie generală conservativă care implică anumite frâne progresului şi aruncării în gol către viitor. Implică anumite responsabilităţi pe care noi astăzi nu vrem să le mai luăm.
Radu Moraru: Daţi-mi un exemplu?
Nae Georgescu: Protecţionismul vamal, de pildă. El spune să ne protejăm propriile noastre mărfuri. Noi nu acceptăm asta astăzi.
Gheorghe Ene: În încercarea de a completa poziţia colegilor mei, aş opta pentru dublarea sacrificat – autosacrificat, pornind de la ideea că Mihai Eminescu şi-a asumat în cunoştinţă de cauză rolul de apărător al valorilor şi intereselor naţionale. Lua în calcul consecinţele. A constatat cu puţin timp înainte de îmbolnăvire, respectiv în 1883, că devenise respectat, dar urât de toată lumea politică. Pentru curajul lui extraordinar de a scoate la lumină disfuncţii, vulnerabilităţi, ameninţări şi chiar infracţiuni consumate la adresa siguranţei naţionale, precizând că siguranţa naţională constituie o instituţie cu abordare socială globală, prin prisma asigurării stabilităţii, echilibrului şi dezvoltării nestânjenite a tuturor componentelor economice. Deci sub acest aspect Mihai Eminescu ştie că se autosacrifice…
Radu Moraru: Să nu uităm, el a fost sprijinit la început de clasa politică, încurajat, promovat, după care el devenise inamicul public numărul unu.
Victor Roncea: Şi nu mai putea fi controlat.
Gheorghe Ene: El s-a simţit, şi a fost ameninţat atât din interior, în special de către clasa politică, pentru curajul, corectitudinea, exactitatea cu care releva cauzele, efectele, formele de manifestare ale acţiunilor şi inacţiunilor prin care era prejudiciat statul român, pentru faptul că el avea în aprecierea şi valorizarea societăţii o perspectivă…
Victor Roncea: O perspectivă naţională.
Radu Moraru: Credeţi că Mihai Eminescu ataca teme… sau aveţi dovezi că temele din articolele sale, din discursurile sale politice făceau referire la trădările naţionale, la jaf economic, la cum se dădea şpaga în timpul jocurilor de cărţi…
Gheorghe Ene: Componentele de siguranţă naţională erau extrem de largi. Cuprindeau aspectele din domeniul intern, problematica de apărare în relaţiile externe cu factori de risc calificaţi sau cu …
Radu Moraru: M-aţi pierdut aici…
Gheorghe Ene: Decizionali din sfera puterii, dar şi cu reprezentanţi ai unor servicii secrete. Fac precizarea că Eminescu avea capabilitatea să realizeze că serviciile secrete erau deosebit de utile pentru toate ţările, cu atât mai mult pentru România, şi ştia că puterile angajau oameni cu calităţi şi disponibilităţi extraordinare. Şi el însuşi a devenit o instituţie de apărare şi promovare a intereselor naţionale, chiar dacă nu era implicat…
Radu Moraru: M-am prins. Omul servea serviciile noastre patriote care…
Gheorghe Ene: În perioada constituirii statului naţional unitar.
Radu Moraru: De când se ştia că România urmăreşte să constituie statul naţional unitar?
Gheorghe Ene: Încă înainte de 1800, boierii români, oamenii din conducerile instituţiilor, adresau marilor puteri solicitări care vizau la început sporirea autonomiei de stat, iar în ultimă instanţă dobândirea independenţei prin mijloace legale.
Radu Moraru: Trebuie să spunem că e posibil ca Mihai Eminescu să fi devenit inamic public pentru Imperiul Austro-Ungar, pentru Rusia…
Gheorghe Ene: Nu numai că e posibil, Mihai Eminescu era chemat săptămânal la Viena alături de Slavici, să dea garanţii de securitate, pentru că Mihai Eminescu atacase raţiunea de a fi a dualismului austro-ungar. Motiv pentru care a fost obligat să îşi întrerupă studiile la Viena şi să opteze pentru Berlin.
Radu Moraru: Interesant. Atunci e posibil ca imperiile să fi crezut că el e un fel de agent secret care acţionează sub acoperirea de gazetar, om politic, şi să fi montat o întreagă maşină de urmărire a lui?
Victor Roncea: Cred că era un agent nesecret al României.
Gheorghe Ene: Înainte de plecarea la studii la Viena, Mihai Eminescu era iniţiat în unele acţiuni pe specific cultural, de promovare a intereselor româneşti. Iar pe perioada studiilor deja probase capacitatea de a pune în dificultate Austro-Ungaria prin organizarea Congresului românilor de pretutindeni în contextul unei activităţi de mai mică amploare, serbarea de la Putna.
Radu Moraru: Vă întrerup…
Nae Georgescu: Ca istoric literal, vreau să spun că Mihai Eminescu avea 20 de ani. Şi în aceşti 20 de ani, ca tânăr student în Viena, reuşeşte să unească câteva societăţi ale studenţilor români, în această România Jună. El şi cu Slavici.
Radu Moraru: Dar cum reuşeşte?
Nae Georgescu: Prin discurs şi prin idei practice. Le spune, faceţi-vă o bibliotecă. Fiecare să aducă de acasă un ziar, sau o carte… şi prin scris. El scrie în acest timp, debutează la 20 de ani în Convorbiri Literale. Şi în presa politică. Chiar textele pe care le publică la 20 de ani sunt foarte importante. Explică situaţia Imperiului Austro-Ungar cu cele 8 naţiuni. Explică cum cehii s-au unit între ei… toţi se unesc, hai să facem şi noi un congres, să ne unim şi noi românii între noi. În alte articole atacă puternic maghiarimea.
Radu Moraru: În ce sens o atacă?
Nae Georgescu: Administraţia maghiară din partea ungară a Imperiului Austro-Ungar trebuia să rezolve problemele a vreo 7 popoare, printre care şi ale românilor. Or, ungurii nu reuşeau să facă faţă la probleme de administraţie. Pe de altă parte, întâlneau elementul românesc, foarte mândru, cu o cultură adâncă. Şi Mihai Eminescu asta spune, ungurii nu sunt un popor, sunt o populaţie. Ei nu au cultură, nu au limbă…
Radu Moraru: Am înţeles. Domnul profesor Teodor Codreanu, credeţi că Mihai Eminescu ar vexa astăzi pe cineva? Uniunea Europeană, ţări din Uniunea Europeană, faptul că noi ni-l asumăm aşa cum a fost el? Credeţi că astăzi textele lui ar stârni patimi, uri?
Teodor Codreanu: Nu e vorba să vexeze pe nimeni, dar cei care atunci nu au putut să intre în complexitatea gândirii lui Eminescu, evident că au urmaşi şi că nici astăzi Mihai Eminescu nu convine tuturor. Unii consideră că ar fi antieuropean. S-au pus pe fruntea lui Mihai Eminescu fel de fel de etichete. Reacţionat, extremist, paseist, antisemit. Altminteri, europenitatea lui a fost confirmată de Titu Maiorescu. Titu Maiorescu a avut o atitudine dintre cele mai complexe faţă de Mihai Eminescu. Sunt astăzi voci care îl condamnă pe Maiorescu că prin anumite acţiuni ale sale a contribuit la trecerea lui Mihai Eminescu în zona aceea a tragismului din ultimii 6 ani ai vieţii. Pe de altă parte, Maiorescu, care era o personalitate complexă, are conştiinţa greşelilor lui faţă de Mihai Eminescu, şi interesant că imediat după moartea poetului el e acela care îl introduce propriu-zis în canonul literal românesc. În 1989, la scurt timp după decesul lui Mihai Eminescu, Maiorescu publică celebra lucrare „Eminescu şi poeziile lui”. În finalul acestei lucrări face o celebră profeţie privind centralitatea canonică în limbajul nostru de astăzi, a poeziei lui Mihai Eminescu. „Pe cât omeneşte se poate vedea, limba poeziei române din secolul 20 va începe sub auspiciile geniului lui”. Fapt confirmat de evoluţia culturii noastre din secolul 20.
Radu Moraru: Dar care au fost cei mai aprigi adversari ai lui Mihai Eminescu?
Nae Georgescu: Ca istoric literal, e vorba de grupul ardelenesc, Grama, Canonicul Bunea, Aron Lensuşianul, care nu concepeau ca un puşti să fie mare poet şi liderul poeziei româneşti.
Teodor Codreanu: Paradoxul e că Maiorescu îl introduce în canonul literal românesc, iar un canonic de la Blaj îi contestă această poziţie a lui Eminescu. Din pricină că Alexandru Grama era un adversar al Societăţii Junimea.
Gheorghe Ene: Aş dori să adaug şi eu ceva la aceste precizări. Faptul că Mihai Eminescu doar a deranjat interese, dar a fost respectat şi înţeles de către factorii de putere străini, o dovedim prin aceea că la moartea lui inclusiv mari oficioase europene i-au apreciat calităţile deosebite. În primul rând ca publicist. El a fost văzut la început în Europa pe componenta de politică externă. La Timpul era redactor de politică externă, ca de altfel şi la Curierul de Iaşi. În 1889, Mihai Eminescu este însuşit pe linia imperialismului, fenomenul imperial cultural, inclusiv de către Rusia. Deşi a avut mari meciuri pe această relaţie, prin baterea unei medalii cu acceptul Moscovei. Semn că putea fi luat în considerare inclusiv ca valoare a acestui spaţiu.
Victor Roncea: Dar în acelaşi timp, la publicarea volumului 10, ofiţerii de Securitate recomandau conducerii statului că ar fi bine să nu se publice ca să nu deranjăm interesele URSS şi ale Israelului.
Nae Georgescu: Volumul 10 e unul din cele 5…
Victor Roncea: Da, e volumul mai delicat, dupa 9…
Radu Moraru: Credeţi că astăzi ar putea fi etichetat Mihai Eminescu antisemit?
Victor Roncea: Nu.
Nae Georgescu: Mihai Eminescu e un teoretician. Se adresează oamenilor care sunt dornici de teorie.
Radu Moraru: Dar vedeţi că dacă Mihai Eminescu ar fi fost ascultat, sprijinit, înţeles, poate că astăzi am fi asistat la o societate unde unul dintre teoreticieni să fi fost Mihai Eminescu. Dacă tot ce îmi spuneţi e adevărat, înseamnă că omul chiar lucra la un proiect de societate europeană pe următorii 100 de ani, nu scria atunci ca un ziarist…
Nae Georgescu: Nu era artiglier, deci avea… are 3 teorii majore.
Radu Moraru: Plus că e posibil ca ceea ce promova el să vină din ideile promovate de serviciile secrete româneşti, care erau la începuturi. Adică să fi fost pe filonul ăla naţional.
Gheorghe Ene: Criticismul lui Mihai Eminescu ţine de şcoala Junimii, dar şi de influenţa exercitată de Kant şi de pozitivism, fapt care trebuie înţeles ca metodă de corecţie şi asanificare a societăţii româneşti. Pentru ca astfel să poată fi mai uşor şi corect integrată în cultura europeană. Mihai Eminescu nu poate fi acceptat de elita apuseană decât ca un spirit genial, ca un promotor al intereselor unei ţări…
Radu Moraru: Eu cred că trebuie să îl recitim pe Mihai Eminescu astăzi… poate am găsi nişte răspunsuri.
Victor Roncea: Numai la nivelul doi şi trei el e receptat ca un adversar al marilor puteri sau ca un ziarist care se angajează în lupta politică de pe poziţia unui partid.
Radu Moraru: Ştiţi ce e interesant? Moartea lui Mihai Eminescu era perioadă în care omenirea era pregătită pentru cele două mari sisteme care s-au planificat, comunismul şi capitalismul. Cele două mari experimente pe care omenirea avea să le trăiască în următorii 100 de ani. 1889-1989, 100 de ani s-a întins comunismul.
Nae Georgescu: Eminescu a avut intuiţia… primului război mondial. Intuiţia pericolului comunist.
Radu Moraru: Dar el avea o a treia cale?
Teodor Codreanu: A treia cale a lui Mihai Eminescu era organicismul. Reacţionarismul lui de fapt nu e în sensul negativ care se vehiculează astăzi, ci el considera reacţionarismul ca o reacţie împotriva unei boli.
Radu Moraru: Luăm o scurtă pauză. Ne întoarcem la aceste idei. Se conturează de ce uneori ne e teamă să nu supărăm marile puteri, nu l-am răscitit pe Mihai Eminescu, de ce uneori l-am ascuns. De ce uneori era foarte deranjant pentru momente politice diferite ale societăţii europene, româneşti. Publicitate.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Un mail foarte interesant. „Nu am scris până acum la nicio emisiune TV. Acum simt o imensă revoltă. Românul absolut e tema emisiunii dumneavoastră. Târziu, la 50 de ani, a trebuit să aflu că am învăţat numai minciuni la şcoală. Să le fie ruşine academicienilor, scriitorilor, profesorilor universitari, care predau limba şi literatura română, tuturor acelora care au ascuns adevărul sau au plecat capul ca sabia să nu-l taie. Până când avem asemenea intelectualitate, această ţară va da numai oameni neterminaţi. Ar fi timpul ca să ne asumăm toate şi aşa-zisele rele. Să le fie ruşine celor care fac programa şcolară şi nu se alocă ore de studiu suficiente operei lui Mihai Eminescu, şi operei sale politice. Măcar am avea posibilitatea să cunoaştem şi o parte de istorie, poate mai adevărată decât cea studiată până acum vârâtă pe gâtul generaţiilor întregi de elevi”. Şi are dreptate. Domne, am învăţat mai mult despre Marx, despre Engel, despre Lenin… Cred că la fel am putea să îl studiem şi pe Eminescu, rece. Mai ales astăzi.
Nae Georgescu: În „Istoria Sociologiei Româneşti”, regretatul Ion Ungureanu îi dedică un capitol destul de consistent.
Victor Roncea: Eminescu poate fi considerat si un parinte al sociologiei româneşti.
Radu Moraru: Ştiu, dar Mihai Eminescu ar trebui studiat astăzi de la nivel de liceu. Scrierile sale, dacă pui data de astăzi, sunt extrem de actuale. Faptul că avem o clasă politică ce a trădat România prin elementele sale…
Nae Georgescu: Prin tăierea rădăcinilor, cum spune Eminescu. E o pată de ulei superpusă, nu mai are rădăcinile în sol această clasă politică. Şi tinde a se reface fenomenul. Deci ar trebui să stopăm refacerea fenomenului ca atare.
Teodor Codreanu: În România sunt practic două popoare. E aşa-numita pătură superpusă şi România profundă. Prăpastia aceasta…
Radu Moraru: Şi nu cumva desenul ăsta… Practic aici sunt românii, aici e ţara lor, şi ăştia sunt aici. Că asta e problema. Noi nu prea reuşim să ajungem aici. Dar credeţi că a fost un program întins pe 100 de ani? Ştiţi de ce vă întreb, pentru că e inadmisibil ca România să nu fi pus în 100 de ani mai multe rădăcini la conducerea ei.
Nae Georgescu: Nu, domne, Mihai Eminescu spune că acesta e un fenomen natural. El are teoria selecţiei sociale negative. El spune aşa, luaţi o lopată de nisip, aruncaţi-o în aer şi veţi vedea că ea se va organiza pe pământ sub formă de grămadă. Dedesubt vor fi boabele mai grele şi deasupra pleava. La fel funcţionează şi lopata socială. Ce e greu, ce e serios, stă dedesubt, în umbră, nu se bagă. Şi spune, asta e o tendinţă naturală a omului. Şi spune el, trebuie să găsim nişte corective. Trebuie ca să nu ne conducă numai Pacoste, Cioară… şi atunci spune, trebuie să găsim nişte metode de a-i obliga pe ăştia, ori să se dea la o parte, ori să se implanteze în piramida socială. Şi metodele lui sunt piramida meritului, meritocraţia… el spune, trebuie să instaurăm o dictatură a meritului, meritocraţia. Nu democraţia.
Radu Moraru: Evident că Mihai Eminescu era contemporan cu marii ideologi ai celor două sisteme care se năşteau puternic, şi ăia erau deranjaţi cu toţii. Lasă-ne frate, vii tu să ne dai a treia cale… şi sigur, eu nu cred că Mihai Eminescu era el omul minune. Era un geniu, dar probabil avea multe informaţii şi era hrănit de oamenii sistemului românesc de atunci. Şi e posibil ca tocmai aceia să îl fi lăsat din braţe pe Eminescu, pentru că el devenise deranjant, or, jocurile se cam făceau. Ne-am făcut jocurile la 1877, cu Războiul de Independenţă, pregăteau Marea Unire, poate că aveau nevoie de linişte, şi din mai multe scrieri rezultă că Mihai Eminescu nu putea fi potolit. Or, persoanele care deranjau erau scoase în general nebuni. Există în documentele pe care le-aţi văzut, de-a lungul anilor, anumite elemente care să arate că nebunia lui a fost fabricată? Că el a fost tot timpul urmărit de birouri de informaţii străine?
Gheorghe Ene: Există o serie de documente ale epocii. Din care rezultă că era în obiectivul serviciilor speciale şi lucrat calificat în forme deosebit de avansate. Urmărit profesionist pentru infracţiuni la adresa unor centre de putere şi pentru periculozitatea deosebită pe care o prezenta prin afirmarea intereselor naţionale şi combaterea intereselor din spaţiile respective.
Radu Moraru: Era urmărit şi de serviciile secrete româneşti?
Gheorghe Ene: Nu. Poliţia l-a reţinut în mai multe rânduri…
Radu Moraru: Dar era turbulent înţeleg. Adică la un moment dat o mai lua cu şpriţul…
Gheorghe Ene: Nu, Mihai Eminescu nu a fost băutor.
Victor Roncea: La rândul său făcea parte dintr-o organizaţie secretă…
Radu Moraru: Dar nu spuneţi că Mihai Eminescu nu lua un şpriţ? Nu putem să îl scoatem călugăr.
Nae Georgescu: Bea vin roşu şi cânta doine de dor şi de jale din Ardeal, să spunem la beţie.
Radu Moraru: Dar Veronica Micle e posibil să fi fost vreun agent care să îl şi toarne?
Victor Roncea: Nu. În schimb un agent de acest gen era Slavici, prietenul lui.
Gheorghe Ene: Eminescu se afla şi în atenţia unor organe ale Administraţiei de Stat cu rol de protejare a ordinii interne. Pentru că prin acţiunile purtate pe cont propriu, prin poziţiile luate înainte de exprimarea punctului de vedere oficial în relaţiile externe în legătură cu criza orientală, în legătură cu Convenţia din 4 aprilie privind înţelegerea româno-rusă pentru ca trupele ruseşti să traverseze România şi să acorde unele facilităţi pe linia aprovizionării cu alimente, animale pentru transport şi aşa mai departe. Dar Mihai Eminescu prezenta inclusiv pentru factorii interni un pericol pentru că el, implicându-se în acţiuni de combatere a centrelor de putere, deranja inclusiv în străinătate, iar atitudinea străinilor se repercuta inclusiv în deciziile luate… cei mai deranjaţi au fost austro-ungarii.
Teodor Codreanu: Afacerea Strusberg, de pildă.
Gheorghe Ene: Austro-ungarii l-au expulzat. Renunţarea la studiile de la Viena nu e o opţiune a lui Eminescu. Prin faptul că era şicanat şi invitat săptămânal la poliţie, prin procesul de presă intentat pentru unele articole politice, el a fost adus în situaţia de a nu mai putea respira în teritoriul austro-ungar.
Radu Moraru: Dar el era bănuit că ar fi un agent trimis de români, infiltrat la Viena acolo?
Teodor Codreanu: În 1870 el a avut un proces de presă. Şi norocul lui a fost că acest proces de presă s-a prelungit peste 6 luni, când se prescria. Şi astfel a scăpat de condamnare.
Radu Moraru: Deci de atunci era urmărit să fie cuminţit?
Gheorghe Ene: Dar aici e întrebarea deosebită. Infracţiunile la adresa securităţii unui stat se judecă în regim de primă urgenţă. Şi rămâne întrebarea, de ce a fost iertat? Sunt şi unele considerente care nu exclud implicarea unor oameni politici români…
Radu Moraru: Vreun aranjament. Să zicem că dacă voiau ăia îl rădeau, dar ceva s-a întâmplat…
Gheorghe Ene: El a fost protejat…
Teodor Codreanu: Domnule Radu Moraru, dumneavoastră sunteţi un ziarist incomod. Orice ziarist incomod are de plătit. Eu cred că aveţi mulţi duşmani.
Radu Moraru: Da, dar şi mulţi prieteni. Cred că mai mulţi prieteni.
Victor Roncea: Acesta este avantajul…
Teodor Codreanu: Ei bine, Mihai Eminescu a fost unul din cei mai incomozi ziarişti pe care i-a avut cultura românească. Publicistica e aceea care a făcut ca el să fie scos din viaţa publică. Începând cu 1880, când Maiorescu a publicat, în Timpul, articolul lui programatic de întoarcere a politicii româneşti dinspre lumea francofonă spre cea germană, ei bine, Mihai Eminescu a publicat în timpul studiului lui Maiorescu, dar cu observaţii foarte critice. El era un păstrător al echilibrului în Europa. Paradoxul eminescian este că el era de formaţie germană, dar a simţit că există pericolul expansionismului german. Era atunci proiectul ca lumea germană să pună stăpânire pe gurile Dunării.
Gheorghe Ene: Şi să colonizeze părţi din România.
Teodor Codreanu: Primejdia aceasta el a simţit-o de atunci. Şi deşi nu era un francofil, a simţit că lumea franceză păstrează echilibrul în Europa.
Radu Moraru: De ce spuneai de Slavici?
Victor Roncea: Spuneam că a fost lucrat, ca sa preiau terminologia domnului Ene, pe toata linia, inclusiv de prieteni. Slavici, unul dintre ei, de exemplu, a fost un agent al Austro-Ungariei. E drept, poate lucra şi pentru România. Ar fi fost un agent dublu. Dar mai mult decât atât, Mihai Eminescu în ziua în care a fost ucis civil, ca să spunem aşa, ziua morţii civile, 28 iunie 1883, el a plecat de la Slavici de acasă, de aici, din Piaţa Amzei. Soţia lui Slavici era de origine maghiară. Ea e cea care a alertat poliţia, susţinând că Mihai Eminescu e nebun. Poliţia s-a dus după el unde se refugiase…
Radu Moraru: E interesant.
Victor Roncea: Slavici îl urmărise chiar şi în Societatea Carpaţi.
Radu Moraru: Dar atenţie, el făcuse un tărăboi în dimineaţa respectivă. E posibil să fi fost de fapt abţiguit. A tras şi el o noapte mai lungă.
Gheorghe Ene: S-au făcut… internarea aceea a lui în cămaşa de forţă a însemnat o nerespectare flagrantă a legilor româneşti din perioada respectivă. Călin Cernăianu a studiat legislaţia penitenciarelor, legislaţia caselor de sănătate din vremea aceea şi a stabilit foarte clar că pentru Mihai Eminescu nu s-au respectat regulile elementare. Adică pentru a fi internat într-un sanatoriu trebuia acceptul a doi medici. Ei bine, nu s-a respectat deloc acest fapt. Mihai Eminescu a fost internat pe baza unui simplu bileţel trimis de doamna Slavici, în dimineaţa aceea, către Maiorescu, alarmată că Mihai Eminescu e foarte rău şi trebuie …
Radu Moraru: Scăpaţi-mă de Mihai Eminescu că e nebun. Dar există acest bileţel?
Nae Georgescu: George Călinescu l-a găsit şi e la arhiva Institutului „George Călinescu”.
Radu Moraru: Foarte interesant!
Gheorghe Ene: Am vrut să răspund la întrebarea privind relaţia suspectă dintre Eminescu şi Slavici în problema comportamentului faţă de Austria. Trebuie să pornim de la ideea că Slavici era cetăţean austro-ungar şi aşa a şi murit. Apoi faptul că Slavici era ofiţer austro-ungar şi avea obligaţii pe care…
Radu Moraru: Ofiţer racolat şi de serviciile secrete româneşti.
Gheorghe Ene: Sigur, el dădea informaţii Austro-Ungariei, chiar şi până în 1883. Şi sunt documente în acest sens. Mihai Eminescu chiar îl bănuieşte, şi în anumite perioade încearcă să îl evite. Dar prietenia lor era destul de veche. I-a fost greu să adopte o atitudine tranşantă în această problemă.
Radu Moraru: Eminescu era clar un produs de geniu al României de atunci. De ce au acceptat… Domne, dacă nu doreau acest lucru, nu îl dădeau jos din braţe. De ce au acceptat să îl sacrifice? Că asta e, îl internau, după trei zile îl scoteau, 3 luni, şi reluau…
Teodor Codreanu: A existat tentativa ca Mihai Eminescu să fie plecat în ziua aceea, a desfiinţării Societăţii Carpaţii, să plece la Botoşani, să îl aducă pe fratele său, Nicolae, să îl interneze la Şuţu. Dimitrie Sturdza, ministrul de Externe de atunci, a vrut ca lucrurile să se rezolve paşnic. Slavici ştia acest fapt. Slavici pretinde că a plecat să se trateze la Hale, în Germania. Dar el de fapt, la sfatul lui Sturdza, a plecat pentru câteva zile la Măgurele, unde Sturdza avea o moşie. Pe 26 iunie, Maiorescu scrie că a făcut o plimbare la Măgurele. Şi el spune că Slavici era plecat. În realitate, plimbarea lui la Măgurele a fost o întâlnire cu Slavici şi în această întâlnire el a încercat să îl salveze pe Mihai Eminescu.
Radu Moraru: Atunci reformulez întrebarea: e posibil ca Mihai Eminescu să fi luat viteză? E o formulă neacademică. În sensul că omul chiar nu mai asculta de nimeni şi la un moment dat să devină chiar periculos, prin acţiunile sale, pentru proiectul România 1918?
Teodor Codreanu: Ultimul lui articol din Timpul era scris împotriva abuzurilor faţă de presă. Un articol scris impecabil ca de altfel şi celelalte. Aşadar, o asemenea minte nu putea să deraieze brusc.
Radu Moraru: Totuşi vedeţi, a rămas fără bani.
Victor Roncea: I s-au tăiat toate mijloacele.
Radu Moraru: Un produs de geniu care ani de zile a ajutat România. Practic, serviciile şi oamenii politici s-au folosit de el ca să poată negocia de pe poziţii egale. Bun. Şi la un moment dat i se taie fondurile… Păi cum să devină Mihai Eminescu sărac?
Teodor Codreanu: Petre Carp negocia atunci la Viena tratatul secret. Şi zgomotul pe care îl face Mihai Eminescu în presă incomoda aceste demersuri. Şi el trimite vestita telegramă: „…şi mai potoliţi-l pe Mihai Eminescu”.
Radu Moraru: Dar ce negociau ei atunci?
Teodor Codreanu: Tratatul Tripla Alianţă. Un tratat care a funcţionat până la primul război mondial.
Gheorghe Ene: Tripla alianţă viza conferirea unui plus de siguranţă Germaniei şi Austro-Ungariei care la Tratatul de la Berlin, iunie-iulie 1878, a umilit Rusia. De asemenea se simţea ameninţată de Franţa, pe care o coborâse în rangul de a doua putere a Europei. Faţă de aceasta, cele două ţări doreau să îşi ia revanşa şi sigur că atragerea României în sfera lor de interese viza ca teritoriul naţional german şi austro-ungar să fie cruţat de o eventuală conflagraţie, teatrul de operaţiuni urmând să fie plasat în România, ca pierderile marilor puteri să fie mici. Atragerea României a fost un fel de dragoste cu forţa. Dar românii au ştiut să profite, pentru că îşi consolidaseră statul, cuceriseră independenţa, au obţinut acceptul marilor puteri pentru ca România să devină o putere în sud-estul Europei…
Radu Moraru: Deci am intrat în NATO, ca să spun aşa…
Teodor Codreanu: Exact.
Radu Moraru: Rusia a fost deranjată? Foarte deranjată?
Nae Georgescu: Da, da.
Gheorghe Ene: A pregătit peste 25 de ani revanşa pe care şi-a luat-o.
Victor Roncea: Dar din punctul de vedere al lui Mihai Eminescu era o trădare a intereselor românilor din Transilvania.
Teodor Codreanu: Garanţiile acestea se bazau pe sacrificarea Ardealului. Tocmai de aici e cheia înţelegerii recalcitranţei lui Mihai Eminescu în ziua în care s-a desfiinţat Societatea Carpaţi. Faptul era pregătit deja mai înainte de serviciile secrete româneşti, când un demnitar al vremii, Petre Grădişteanu, a ţinut un discurs foarte interesant la dezvelirea statuii lui Ştefan cel Mare, de la Iaşi. Şi Mihai Eminescu a fost programat atunci să meargă să ţină un discurs. Dar văzând demagogia din jurul evenimentului, Mihai Eminescu a renunţat, scârbit. Ei bine, în acel articol, în acel discurs al lui Grădişteanu, se spune despre politica lui Carol I, că în coroana domniei regelui lipsesc câteva diamante. Era o metaforă pentru Bucovina, Basarabia şi Ardeal. Această metaforă politică a stârnit un conflict diplomatic foarte violent între Bucureşti şi Viena. Şi ministrul nostru de Externe cu Petre Grădişteanu au fost chemaţi la Viena să îşi ceară scuze. Or, acest eveniment a contribuit indirect la argumentarea desfiinţării Societăţii Carpaţi.
Radu Moraru: De ce timp de 6 ani aproape, Eminescu nu e reabilitat de către nimeni dintre cei care serveau patria? Adică 6 ani de zile… Întrebare, e posibil Mihai Eminescu să fi bătut mâna cu vreun serviciu din Franţa, a trădat vreodată Eminescu?
Nae Georgescu: Nu, a fost amăgit în această perioadă.
Teodor Codreanu: El trebuia îndepărtat din viaţa publicistică. De aceea a şi fost dus la Oberdobling, Viena. Şi Eminescu trebuia să stea acolo 2 ani de zile. Imaginaţi-vă ce însemna asta? Ori Mihai Eminescu şi-a revenit rapid la Viena, pentru că acolo nu i-au mai făcut tratament cu mercur, ori primul lui gând a fost să se întoarcă în ţară. Ordinul lui Maiorescu a fost să nu meargă în ţară, ci să meargă la o plimbare în Italia.
Radu Moraru: Deci e posibil ca România să fi primit un… bă, băieţi, radeţi-l pe Eminescu, să nu îl mai vedem la televizor, cum ar veni.
Nae Georgescu: Eminescu vine până la urmă în Bucureşti pe 17 martie 1884. Exact pe 17 martie 1884 se desfiinţează ziarul Timpul.
Gheorghe Ene: Mihai Eminescu nu trebuia să rămână nici în Bucureşti…
Radu Moraru: Aşa de tare era Mihai Eminescu, încât României i s-au promis sancţiuni dure dacă nu îl ţin pe Mihai Eminescu…
Gheorghe Ene: Austro-Ungaria a hotărât ziua în care să percheziţioneze şi să excludă persoanele cu rol important în Societatea secretă Carpaţii. Domiciliile au fost …
Radu Moraru: Deci ordinul a venit de la Viena? Deja e un meci pe care îl regăsesc până în zilele de astăzi. Deci în ce societate era Titu Maiorescu?
Nae Georgescu: Era şi în Societatea Carpaţii… care avea 7-8 mii de membri.
Radu Moraru: El la ce echipă juca? Titu Maiorescu? Juca şi în altă echipă decât echipa României? Avea vreo înţelegere… de exemplu, Slavici era ofiţer. Titu Maiorescu avea vreo palmă bătută cu vreun…?
Teodor Codreanu: Nu, avea interese. De pildă, el ca avocat…
Victor Roncea: Dar a fost francmason sau nu?
Nae Georgescu: În tinereţe a fost francmason.
Radu Moraru: Deci el juca în tabăra străinilor?
Teodor Codreanu: Nu, ale intereselor personale.
Gheorghe Ene: Maiorescu avea interes să se menţină în spaţiul de maximă audienţă politică, ştiind că pentru aceasta trebuia să ai acceptul puterilor. Nu aş spune că era duplicitar, era avocat. În plus studiase la Viena, era om de formaţie germană…
Radu Moraru: Deci practic ce se întâmplă astăzi în România, să fie acest joc permanent între tovarăşi.
Gheorghe Ene: Ceea ce trebuie menţionat e faptul că Maiorescu l-a format, l-a promovat, dar Maiorescu a exercitat permanent un control extraordinar asupra lui, ştiind tocmi că, prin capacităţile sale ieşite din comun, el deranja continuu, nu numai în partid, dar şi în exterior. Şi el l-a controlat şi a fost alături de el până la depunerea la Bellu.
Radu Moraru: Asta arată că Maiorescu dădea impresia că e cu ăia de afară…
Gheorghe Ene: Ţara aceasta şi-a promovat interesele şi a ajuns să realizeze progrese extraordinare cu implicarea a sute de oameni politici din fiecare tabără.
Nae Georgescu: Să ştiţi că anii aceştia au fost numiţi în istoria noastră drept anii de risc ai politicii brătiene. S-a obţinut independenţa, unitatea şi aşa mai departe, dar totul s-a obţinut cu un risc total. Au câştigat de fiecare dată, sunt vreo 5 victorii în această perioadă.
Victor Roncea: Dar proiectul lui Eminescu era tot 1918, Dacia Mare.
Nae Georgescu: Sigur ca da.
Gheorghe Ene: Cred că am putea să facem o observaţie. Prin bogăţia informaţiilor pe care le deţinea, el a avut acces direct şi indirect la peste 76 de publicaţii străine, din care peste 20 de oficioase. Avea capacitatea extraordinară de a se informa, dar posibilitatea efectuării unei sinteze unice… fapt pentru care…
Nae Georgescu: Şi stăpânea vreo 4 limbi de larga circulatie.
Radu Moraru: Era un geniu.
Gheorghe Ene: Recunoscut de toţi, inclusiv de adversari.
Radu Moraru: Dar vedeţi care e drama noastră? Ţară mică, genii sacrificate.
Teodor Codreanu: Aşa s-a întâmplat cu Eminescu, zice Slavici. Noi l-am sacrificat. Iar Eminescu are conştiinţa acestui sacrificiu şi în 1884, cum ajunge la Iaşi, într-o scrisoare către Petre Misir, spune textual: „Eu sunt un om sacrificat”. Deci a avut deplina conştiinţă a sacrificiului pe care l-a trăit.
Radu Moraru: Vedeţi ce face o emisiune de televiziune? Că fără să ştiu această scrisoare, din ceea ce spuneaţi, scenariul e destul de limpede.
Nae Georgescu: Dumneavoastră aţi pus o întrebare la care noi încă n-am găsit răspuns. De ce timp de 6 ani de zile Eminescu n-a fost reabilitat?
Radu Moraru: Dar vă mai adresez o întrebare. De ce 100 de ani a fost pusă talpa cenzurii pe Mihai Eminescu? Şi eu îmi permit să emit o ipoteză. Probabil că România a arătat ce produse de geniu poate scoate şi s-a vrut probabil o lecţie, pentru că aşa merg băieţii ăştia care vor să dea lecţii, gândesc pe 200 de ani înainte, să ni se dea o lecţie ca nu cumva vreodată să mai avem tupeul să mai scoatem produse de asemenea forţă, calitate, genialitate şi aşa mai departe. Pentru că vedeţi ce ni s-a inoculat în 100 de ani după Eminescu? Cum scoate unul capul, cum parcă vine o ghilotină invizibilă şi îl rade.
Nae Georgescu: Pe de altă parte, în aceşti 100 de ani, au fost 100 de ani de căutări continue ale unghiurilor de iubire. Deci s-a încercat o apropiere de Mihai Eminescu prin opera lui. S-au evitat lucrurile incomode şi s-a propus un mit. Care a fost un mit constructiv. A construit generaţii. Acea doamnă care îşi înjură profesorii… nu e corect să înjuri profesorii tăi. Acest mit, chiar aşa ciuntit cum este, a construit.
Radu Moraru: Aici aveţi dreptate. Dar Mihai Eminescu n-a avut sifilis, dovedit medical.
Nae Georgescu: Absolut.
Victor Roncea: Poate trebuie spus ca a existat şi o rezistenţă în instituţii, inclusiv în sistemul comunist, care il apara pe Eminescu.
Radu Moraru: Ceauşescu l-a scos în 1987… nici Ceauşescu n-a avut curaj până în 1986… abia atunci când a simţit că vine un moment al adevărului, a scos Doina din sertar.
Teodor Codreanu: Doina a fost spusă la Chişinău întâi, şi după aceea în ţară.
Radu Moraru: E interesant. Dar e adevărat totuşi, cu toate tălpile ăstea, Mihai Eminescu este pentru orice român, e considerat geniul literal…
Victor Roncea: Spunea Iorga că este expresia integrală a neamului românesc.
Gheorghe Ene: Reabilitarea şi punerea în valoare cât mai aproape de adevăr a lui Eminescu a necesitat peste 60 de ani de muncă, şi formarea şi implicarea unor specialişti care au rezistat 40-50 de ani…
Radu Moraru: Vă contrazic aici. Mihai Eminescu putea fi scos repede la iveală. Eu cred că… dacă şi Ceauşescu s-a temut…
Gheorghe Ene: Nu putea. Numai editarea volumului 9 a stârnit iritări extraordinare în centre de putere.
Radu Moraru: Astăzi ar fi la fel? Astăzi dacă îl publicăm pe Mihai Eminescu?
Gheorghe Ene: Nu mai deranjează pe nimeni.
Victor Roncea: Eu cred că deranjează foarte multă lume.
Teodor Codreanu: Un istoric mare al nostru de astăzi propunea recent ca publicistica să nu mai fie editată deloc. Să fie aruncată la coş.
Radu Moraru: Cine?
Teodor Codreanu: Nu e bine să îi pomenesc numele.
Nae Georgescu: Cred că şi Neagu Giuvara.
Teodor Codreanu: Exact.
Radu Moraru: Îi aştept pe cei care nu sunt de acord cu cele afirmate aici să ne contacteze. Mă interesează foarte mult Mihai Eminescu văzut din toate unghiurile. Continuăm această temă, vă aşteptăm cu emailuri, cu sugestii. Continuăm cu doi tineri scriitori, puţin trecuţi de 18 ani. Mă interesează cum văd ei tot ce am discutat în seara asta, ce modele au ei pentru România de mâine? Vă mulţumesc foarte mult, le mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit. Şi ştiţi vorba aia, „Hai Eminescu!” Să vedem cum e Mihai Eminescu după 100 de ani de mistificări secrete şi alte gogomănii, bazaconii. Trebuie să vedem unde a greşit Mihai Eminescu, deşi el, fiind un teoretician, nu putea să greşească foarte mult.
Victor Roncea: Şi aşteptăm înfiinţarea Catedrei „Mihai Eminescu”.
Radu Moraru: Asta ar trebui să fie, pentru că mi se pare esential… da.
Multumiri speciale echipei emisiunii B1 TV Nasul
Transcriere aproape fidela: Monitoring Media
DATA: 15-06-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
ORA: 20:00
MODERATOR: RADU MORARU
INVITAŢI: NAE GEORGESCU
TEODOR CODREANU
GHEORGHE ENE
VICTOR RONCEA
PARTEA a II a:
GIGI BECALI
CRISTIAN GAVA
MIRUNA LEPUŞ
TALKSHOW
Posted in Uncategorized Tags: 2009 - Anul Eminescu, Mihai Eminescu, nae georgescu, nasul, radu moraru, theodor codreanu No Comments »
EMINESCU si misterele mortii sale, la NASUL Radu Moraru de la B1TV, la 120 de la uciderea romanului absolut, descalcita de profesorul NAE GEORGESCU
MAICA ECATERINA transmite pe site-ul sau, LIVE, conferinta DICTATURA SI MARTIRAJ de la Suceava, ACUM, la adresa https://maicaecaterina.ro/article/74/conferinta-live-suceava-11-iunie-2009
sau https://www.justin.tv/ortodoxie
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Invitaţii mei cu siguranţă au ce să spună despre un subiect atât de important al istoriei europene aş spune, nu doar al istoriei româneşti. Vi-i prezint, îi las să vorbească, nu spun nimic toată emisiunea, şi la sfârşit veţi trage concluziile. Domnul doctor Napoleon Săvescu, Cristian Aldea Teodorovici, fiul Doinei şi al lui Ion Aldea Teodorovici, un debut la emisiunea „Naşul” şi domnul Nae Georgescu, scriitor, profesor universitar doctor, autorul unor cărţi foarte interesante. Una din ele e legată de boala şi moartea lui Mihai Eminescu. A doua ediţie va apărea probabil în aceste zile. Am zis să intrăm în atmosferă, şi colegii mei au ales o piesă foarte frumoasă. Hai să urmărim această piesă. E o chestiune tehnică. Viruşii de la concurenţă au intrat pe post. Hai să vedem acum. Am revenit. Nu a fost exact ce mi-aş fi dorit. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Cert este că sunt doi oameni pe care i-am iubit foarte mult, doi oameni care l-au cântat pe Mihai Eminescu. Şi ei au avut o moarte misterioasă pentru noi. Tu ţi-ai explicat-o vreodată? Ştii mai multe?
Cristian Aldea Teodorovici: Am avut doar vise ciudate. Se făcea că au trecut printr-un foc. Era o simbolică. Singura chestie mai ciudată a fost un telefon pe care bunica mea l-a primit. Ea a început să facă investigaţii mai serioase. A fost un telefon la care i s-a spus că dacă ţine la viaţa mea ar trebui să se lase. Cam asta a fost tot.
Nae Georgescu: Dar acest tip de accident se experimentează? Pentru că mor cei din spate şi cei din faţă se salvează.
Cristian Aldea Teodorovici: Da. A fost o chestie ciudată.
Nae Georgescu: Au mai fost accidente similare?
Radu Moraru: Eu nu am mai auzit de asemenea accidente în care cei din spate mor, cei din faţă trăiesc.
Cristian Aldea Teodorovici: Şi mai sunt câteva subiecte. Nu le-a fost acordat primul ajutor. Mama a murit pentru că nu i-au fost administrate preparate antidurere sau cam aşa.
Radu Moraru: Îngrozitor! Vorbim de Mihai Eminescu. S-au spus foarte multe poveşti. Şi noi, românii, l-am omorât în fel şi chip pe Mihai Eminescu.
Nae Georgescu: Da. Sunt Zilele Eminescu şi într-un fel e bine că mai vorbim din când în când de Mihai Eminescu. El este foarte vast. E cel mai publicat scriitor român, cel mai comentat scriitor român. Sunt biblioteci întregi cu cărţi despre Eminescu. Deci este, în primul rând, o informaţie de parcurs. Este apoi arhiva cu imagini a lui Eminescu, imagini din cărţi, din mass-media. Este apoi propaganda pentru sau împotriva lui Mihai Eminescu. Foarte mult de spus.
Radu Moraru: Aş vrea să îl întreb pe domnul doctor Napoleon Săvescu, cel care e autorul unui mare eveniment. Duminică sunteţi aşteptaţi cu toţii în Parcul Herăstrău, la Teatrul de Vară, Eminescu Show, la orele 16. De ce Eminescu?
Napoleon Săvescu: Pe 15 iunie se împlinesc 120 de ani de la moartea lui. Mihai Eminescu nu e numai poetul neamului, nu e numai ziaristul care ne-a ajutat să înţelegem fenomenele din timpul lui cu privire la politica ţării. E politicianul care a suferit primul repercusiunile gândirii sale, care a fost împotriva celei de atunci. Mă refer, împotriva a ce dorea regele Carol să se întâmple.
Radu Moraru: Deci era un opozant?
Napoleon Săvescu: Eu aş putea spune că am iniţiat această mişcare dacologică. Faptul că îl comemorăm pe Mihai Eminescu se datorează faptului că el a spus: „În România, totul trebuie dacizat”. Opera lui cuprinde foarte multe subiecte cu privire la daci, geţi şi această perioadă istorică. Dintr-o dată am dorit ca Mihai Eminescu să fie cel care îl comemorăm şi ne-a fost teamă că Ministerul Culturii, Academia vor fi mult mai puternici. Am descoperit că suntem aproape singurii care îl comemorăm.
Radu Moraru: E criză economică.
Napoleon Săvescu: Absolut. Asta se va întâmpla nu numai în Herăstrău. Fundaţii ale Reînvierii Daciei îşi aduc contribuţia la acest eveniment. Trebuie să îi mulţumesc directorului Teatrului de Comedie, domnului Alexandru Arşinel, care ne ajută, Primăriei Capitalei, domnului George Constantin Păunescu şi tuturor celor care se luptă ca acest eveniment să fie un succes.
Radu Moraru: Deci duminică, la ora 16 sunteţi invitaţi.
Napoleon Săvescu: În plus, la Cercul Militar se deschid uşile pentru cei care vor să fie prezenţi la Congresul de Dacologie cu acest subiect, Eminescu. Iar marţi, la Odeon vom continua acest congres.
Radu Moraru: Ajungem la subiectul de astăzi. S-au lansat multe zvonuri despre moartea, boala lui Mihai Eminescu. Ştim că este un articol în presa vremii, în care se vorbeşte de un atac la adresa lui Mihai Eminescu.
Nae Georgescu: Da. Dar mai întâi să vă spun de acest an 2009. Deci acum sunt 120 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, dar mai sunt 100 de ani de la 1909, când e prima mare campanie pro-Mihai Eminescu. Şi după câte ştiu eu, la Dumbrăveni se organizează o serbare destul de importantă, la Bacău, la Bârlad şi mai ales la Galaţi.
Radu Moraru: Cam târziu s-au prins ai noştri.
Nae Georgescu: Au trebuit 20 de ani. E un moment semnificativ. Atunci se punea şi prima problemă a imaginii, cum îl înţelegem, cum îl percepem, cum îl lăsăm. Anul 1909 a fost un an de polemică cumplită pe tema ziaristicii eminesciene. Nicolae Filipescu, redactor la Epoca, primul eminescian politic al nostru, aduce în actualitate… el e un personaj de legendă, a înfiinţat Şcoala de ofiţeri. E cel care a impulsionat armata română în primul război. Din păcate, nu a avut norocul să treacă de primul război. A fost un mare patriot. E primul eminesciolog. România revendică, în 1909, activitatea politică a lui Mihai Eminescu. Publică masiv textele lui Mihai Eminescu. I se răspunde în ziarele liberale şi se iscă o polemică de toată frumuseţea, pe Mihai Eminescu – gazetar. Este o polemică care se duce şi astăzi.
Radu Moraru: Dar hai să ne întoarcem la acel moment.
Napoleon Săvescu: Trebuie să ştiţi că atunci România nu era România de astăzi. Abia se uniseră două dintre vechile provincii ale vechii Dacii: Moldova şi Valahia. Transilvania încă nu venise la patria-mamă. Mihai Eminescu a fost un adevărat luptător pentru a aduce românii din Transilvania alături de noi. A înfiinţat Societatea Carpaţi, care a militat pentru asta. El a călcat în picioare nu numai decizia lui Titu Maiorescu, care dorea să îi părăsească pe românii din Transilvania, dar şi pe Carol I. I-a antagonizat astfel încât la un moment dat au fost nişte probleme politice naţionale. Pentru 48 de ore, României i s-a declarat război de către Germania, totul din cauza lui Mihai Eminescu. În acel moment, Titu Maiorescu a hotărât că Eminescu trebuie să fie eliminat. Dacă i-a spus asta Carol I, nu ştiu.
Radu Moraru: Eliminat, în ce sens?
Napoleon Săvescu: Să dispară din viaţa politică, pentru că el era cel urmărit de spionii Austro-Ungariei.
Nae Georgescu: Lucrurile sunt foarte nuanţate. Se poate discuta şi aşa, dar aş vrea să intrăm în miezul lor. E vorba de destinul României. A fost un moment politic foarte important, un moment de alegere, ori, ori. Acest ori politic ne-a adus la prosperitate.
Radu Moraru: Şi Mihai Eminescu a pus în pericol prosperitatea?
Nae Georgescu: Nu Eminescu, sau nu numai el. Dar în contextul acestei alegeri politice, au fost şi multe opoziţii. A trebui să se aleagă: mergem cu Franţa sau cu Germania. Şi cei care au fost împotrivă au căzut victime. Dar aceste lucruri trebuie argumentate, dar nu sunt duse până la capăt.
Radu Moraru: Ştiu, dar întrebarea multora este dacă el a fost ajutat să moară, a fost împins?
Nae Georgescu: Ce vorbim noi acum s-a întâmplat în 1883, începutul declinului. Pentru Mihai Eminescu urmează 6 ani de zile foarte grei. De-aia eu am numit cartea „Moartea şi zile”. Aşa se spunea în epocă.
Radu Moraru: Care e ziua respectivă? 28 iulie 1883.
Nae Georgescu: Acum se cam rup relaţiile diplomatice. Acum Austro-Ungaria cere reparaţii, Germania face presiuni, acum se fac nişte expulzări. Este expulzat Emil Gally fără motivaţii, pierde avere. Şi tot în aceeaşi zi noi ştim că a înnebunit Mihai Eminescu. În această ziuă s-au petrecut şapte evenimente. Societatea Carpaţi a fost desfiinţată cu mână militară, s-au făcut întruniri politice la casa lui Stătescu, pentru că Guvernul era în concediu. Monitorul Oficial transmite ştiri despre pretenţiile Austro-Ungariei. E o zi politică foarte înfierbântată. Şi căderea lui Eminescu se inseriază acestor măsuri ale statului. Deci căderea lui Mihai Eminescu nu e tocmai o boală, e o consecinţă a acestor evenimente politice.
Radu Moraru: Dar el a fost ridicat de poliţie în ziua respectivă, seara?
Nae Georgescu: Deci nu într-o zi, toate aceste trei zile, 24, 25, 26, 27 e vorba de 4 zile în care Eminescu e urmărit de poliţie. El a fost ridicat de 4 ori de poliţie, însă nu a putut să fie reţinut pentru că a intervenit de fiecare dacă câte cineva. Iar a 4-a oară, pe 28 iulie, lucrurile s-au pus la punct cu doctori, cu toată lumea.
Napoleon Săvescu: Explicaţi mai clar. Deci Maiorescu primeşte un bileţel…
Nae Georgescu: Maiorescu reuşeşte să facă legătură cu Şuţu, cu Alexandru Şuţu, ca să îl poată duce în mod legal.
Napoleon Săvescu: El primeşte un bilet de la cine?
Nae Georgescu: De la soţia lui Slavici.
Napoleon Săvescu: Da. Care se plânge că Mihai Eminescu a înnebunit. Fără să verifice nimic, să vadă dacă e bolnav sau nu, Maiorescu se duce la Şuţu şi plăteşte să fie internat Mihai Eminescu, care apare foarte ciudat.
Nae Georgescu: Da. Şi Maiorescu pleacă imediat din ţară.
Napoleon Săvescu: Maiorescu dă ordin ca Mihai Eminescu, dacă soseşte la Timpul, să fie dus la casa de nebuni. Eminescu, în loc să se ducă la Timpul, se duce chiar la Maiorescu acasă să se plângă. Maiorescu îi dă chiar bani să se ducă la o întrunire cu alţi patrioţi români. De acolo un oarecare, viitorul Nino Ventura al lui Caragiale, îl îndeamnă pe Mihai Eminescu „Hai să îl omorâm pe Carol I”. Carol I, neexistând în acel moment la Cotroceni, îl îndeamnă spre acel loc.
Nae Georgescu: Asta e problema. Carol nu era la Cotroceni. Deci Carol a plecat din Cotroceni la Sinaia pe 24 iunie. Deci era imposibil ca Mihai Eminescu, ziarist, să nu ştie că regele nu era la Cotroceni.
Radu Moraru: Dar e adevărat că Mihai Eminescu avea un pistol şi că se ducea la Cotroceni?
Nae Georgescu: Sigur. Avea motiv să aibă un pistol. Regele Carol, prin graţiere regală, se eliberaseră din puşcărie cei trei: Cârlova, Diaconu şi Pietraru. A fost un atentat la viaţa lui Brătianu în 1880. Un atentat pe care se pare că l-a pus la cale primul-ministru. Cei trei atentatori au fost arestaţi şi poliţia a vrut să îi facă scăpaţi. Iar campania de presă a ziarului Timpul, al lui Mihai Eminescu, obligă poliţia să îţi facă datoria. A fost o campanie de presă furibundă a lui Mihai Eminescu. Atunci Mihai Eminescu preia direcţia ziarului Timpul. Or, ei fuseseră graţiaţi pe 15 mai. Avea motiv să aibă pistol. Pistolul acesta îl avea la Iaşi.
Radu Moraru: Deci Eminescu se simţea ameninţat pentru că ştia ce campanie a dus? Ştia că aceşti atentatori, fiind ziarist omul, erau cam înţeleşi cu Brătianu şi omul avea pistol, ştiind că s-ar putea să fie o comandă pentru ăştia trei să îl cureţe.
Napoleon Săvescu: Trebuie să îl vedem şi în contextul vârstei. Era un băiat de 32 de ani, un patriot.
Nae Georgescu: Dar nu e un lucru ciudat că avea un pistol. El notează în jurnalul lui asta. Se simţea agresat.
Napoleon Săvescu: Dar de acel ministru al Austro-Ungariei, von Mayer, care spune în nota informativă că „sarcina lui Eminescu era refacerea Daciei Mari”?
Nae Georgescu: Societatea Carpaţii milita pentru unirea, prin forţă, prin mare, pentru cucerirea Ardealului.
Radu Moraru: Deci să zicem că Mihai Eminescu era tratat ca extremist de Austro-Ungaria.
Nae Georgescu: Da. La această Societate, Mihai Eminescu vine cu ideea să se împartă harta Daciei Mari la tinerii din Ardeal, ca să se obişnuiască cu ideea.
Napoleon Săvescu: Şi toţi se întorc înapoi în Ardeal.
Nae Georgescu: E foarte urmărit. Această Societate este penetrată, cum se spune astăzi. Acest Ogăşanu, într-o notă informativă către cancelaria de la Viena, pentru că el făcea note informative, şi sunt vreo 30 de astfel de rapoarte care îl privesc pe Mihai Eminescu.
Radu Moraru: Deci el era foarte influent şi era periculos.
Nae Georgescu: Deci în această notă se spune că Ogăşanu a fost şi în solda poliţiei austriece.
Radu Moraru: Bun, dar ei nu au vrut doar să îl omoare, au vrut doar să îl scoată nebun.
Napoleon Săvescu: Nu. Aici cred că a intervenit Maiorescu. Eminescu era iubit de români. Nu putea să îl bage la puşcărie. Atunci s-a optat pentru a-l declara nebun.
Radu Moraru: Sau a vrut să îl scape de moarte, izolându-l undeva.
Napoleon Săvescu: Maiorescu era supărat pe Eminescu din mai multe motive. Unul din ele era relaţia lui cu Veronica Micle. Ea a fost martoră, la 14 ani, împotriva lui Maiorescu, când acesta a abuzat o femeie. El a urât-o pe Veronica Micle. Când ea a rămas văduvă şi Eminescu a declarat că va fi viitoarea lui soţie, asta probabil că l-a antagonizat foarte mult pe Maiorescu. În plus, Maiorescu, care făcea parte din PC, a lansat în anul 1882 manifestul în care spunea că trebuie sacrificaţi românii aflaţi sunt influenţa Imperiului Austro-Ungar. Şi pentru asta Mihai Eminescu l-a criticat cât a putut.
Nae Georgescu: Viziunea lui Maiorescu era pe ideea alianţei cu Austro-Ungaria. Într-o asemenea alianţă, condiţia principală era să renunţi la pretenţii teritoriale asupra Ardealului. Deci Austro-Ungaria şi Germania, în compensaţie, îndeamnă pe România să îşi arunce privirea spre sudul Dunării. Cam acesta era trocul: renunţaţi la Ardeal, Imperiul Otoman cade, şi luaţi-vă românii de acolo. Asta e teoria lui Tache Ionescu. România avea nevoie de alianţă.
Radu Moraru: Iar Mihai Eminescu îi încurca pentru că el stârnea populaţia împotriva acestor politice.
Nae Georgescu: El dorea orice, mai puţin Austro-Ungaria.
Napoleon Săvescu: El a militat pentru unirea cu ţara.
Nae Georgescu: Trebuie să înţelegem lucrurile aşa cum sunt. Austria, Viena a avut bunăvoinţa să le ofere. Unele din ele se găsesc în copii incredibile.
Radu Moraru: Deci să spunem că Mihai Eminescu e unul din primii urmăriţi de către serviciile secrete ale Austro-Ungariei.
Nae Georgescu: Cel mai important.
Napoleon Săvescu: Asta pentru că planurile lui vizau contracararea consecinţelor unei alianţe ale Casei Regale cu lumea germană, proiecte considerate atunci subversive, mergând până la răsturnarea lui Carol I.
Radu Moraru: Dar nu era agent rus?
Napoleon Săvescu: A vorbit de barbarii ruşi aşa de clar, că chiar ţarul a fost împotriva lui.
Nae Georgescu: Motivul care trebuie invocat aici sunt alegerile. 1883 înseamnă alegerile pentru Constituantă. Aceste alegeri sunt câştigate de liberali cu majoritate zdrobitoare, de Brătianu. Or, Maiorescu, Carp, Rosetti, deci toţi junimiştii, intră de partea liberalilor. Mihai Eminescu nu. El rămâne cu Lahovari şi Kogălniceanu. Deci sunt în tabere diferite. Şi acel PC invalidarea alegerilor.
Radu Moraru: Curvă, politica românească dintotdeauna. Deci în 28 iunie 1883, el e reţinut de organele de poliţie când era în baie.
Napoleon Săvescu: El s-a încuiat acolo când a auzit că vine poliţia.
Radu Moraru: I-au pus cămaşa de forţă.
Napoleon Săvescu: E foarte ciudat. Nu am auzit niciodată ca poliţiştii să umble pe stradă cu cămăşi de forţă.
Nae Georgescu: De aia vă spun că este posibil, din cercetările mele deduc că e vorba de arestări succesive a lui Mihai Eminescu, iar aceasta e cea care a reuşit. Deci amintirile lui sunt că regele plecase la palat pe 24 iunie. Chestia e că pe 25 iunie, la ora 1 noaptea, e un manuscris pe care îl face Eminescu cu prietenul lui Sântion, cum că se va face un pod peste Dunăre şi regele Carol va fi şi regele Bulgariei. Bănuiesc că, fiind eliberat Eminescu, ei au sărbătorit evenimentul. Este apoi o altă amintire, care iar nu corespunde cu astea, în care se spune că Eminescu a fost luat şi aruncat în dubă, în pantaloni, pe la prânz. Deci nu corespunde cu procesul-verbal al căpitanului Niculescu, care spune „gol l-am dus”. Deci fără haine.
Napoleon Săvescu: E ciudat că Ventura nici nu e trecut în proces.
Radu Moraru: Dar sunt unele păreri cum că Maiorescu ar fi vrut să îl ajute. Cineva spune că l-a trimis în Germania.
Napoleon Săvescu: A fost prea târziu.
Radu Moraru: Acolo a fost internat. După ce şi-a revenit, a revenit în ţară. În timp ce era internat poartă un dialog cu un alt pacient de la spital, în care Mihai Eminescu îi spune pacientului respectiv că în mintea sa se află un diamant. Pacientul îl urmăreşte pe Eminescu şi îl loveşte cu o piatră în cap.
Napoleon Săvescu: Să ne oprim puţin ca să înţelegem cum s-a ajuns la momentul acesta. Mihai Eminescu, când a fost internat, a fost declarat că ar suferi de sifilis, care a fost o minciună. Ca urmare i s-a aplicat un tratament dur. I s-a dat mercur.
Radu Moraru: Dumneavoastră sunteţi medic, puteţi să ne spuneţi.
Napoleon Săvescu: Or, se ştie că astăzi, dacă ai plombe cu mercur ţi se recomandă să le scoţi pentru că poţi să faci intoxicaţie. Or, lui i se turna pe gât mercur. Mercurul are efecte nu pentru sifilis, dar efecte centrale care modifică comportamentul. Deci el, după ce a fost otrăvit, comportamentul lui nu a fost ca cel dinainte. Asta s-a datorat celor care au vrut ca Mihai Eminescu să fie aşa. Ca o dovadă că el a fost iubit am luat o epigramă scrisă de Macedonski, care s-a bucurat că Mihai Eminescu a fost închis şi a scris o epigramă. Au urmat apoi manifestări la casa lui Macedonski, înjurat, scuipat prin cafenele. A trebuit să fugă.
Radu Moraru: Dar acum nu trebuie condamnaţi. Ca şi astăzi, când e înjurată o valoare…
Nae Georgescu: Epigrama lui Macedonski e în Literatorul. Dar e preluată imediat de acelaşi Grigore Ventura. El face tam-tam. El spune: „Iată ce spune Macedonski despre Eminescu. Îl consideră un om mort”. Deci este campania lui Ventura împotriva lui Macedonski. Şi cu prilejul acestei campanii se anunţă că Mihai Eminescu a înnebunit. Nu s-a spus până atunci că a înnebunit. Public nu s-a declarat că e nebunie. Or, declaraţia o face Ventola citând o epigramă a lui Macedonski.
Radu Moraru: Dar mai fusese o notiţă că e bolnav.
Nae Georgescu: Toate ziarele dau ştirea.
Napoleon Săvescu: E bine de ştiut cine e Ventura. O mică licheluţă.
Nae Georgescu: E puţin spus. E un nume foarte important. Ştiţi ce spune el la moartea lui Mihai Eminescu? „Acest om a fost şi ziarist. Să uităm ziaristica. Ziaristica nu face două parale. Ne obligă pentru o coajă de pâine. El a fost numai poet”.
Radu Moraru: L-au făcut varză pe Mihai Eminescu şi în timpul vieţii şi după. Luăm o scurtă pauză şi după ne întoarcem. Publicitate! Am revenit. Cineva ne-a trimis un fragment din „Scrisoarea I”. Cât de actual e Eminescu. Ce spune Marilena e că mormântul lui arată deplorabil.
Nae Georgescu: Nu e adevărat. Mormântul arată foarte frumos. E mereu acoperit de flori. Mereu e aprinsă o candelă.
Radu Moraru: Deci avem grijă de Mihai Eminescu?
Napoleon Săvescu: Dar în grija cui este?
Nae Georgescu: Nu ştiu, sunt problemele domnului Miron Manega. Avem o teorie întreagă, o campanie de presă. Sunt nişte bani daţi primăriei. Primăria ar trebui să… ar trebui să fie vorba de un milion de euro.
Radu Moraru: Ar trebui să avem mai multă grijă de valori, adică să fie îngrijit mormântul nu din milă publică, ci instituţional. Francezii fac asta destul de bine. Le iese. Eu am o întrebare. De ce un om atât de profund, care a reuşit să radiografieze societatea românească, politica românească, care a reuşit să scrie atât de adânc, de frumos şi de periculos, nu a fost iubit, a fost controversat şi au trebuit poate 100 de ani până să îl recunoaştem drept cel mai mare poet?
Napoleon Săvescu: Îl recunoaştem?
Radu Moraru: Să zicem că da.
Nae Georgescu: Să o luăm pe rând. Iubit a fost. A avut şi prieteni şi duşmani. Este instituţionalizat de la sine, dar nu e un institut Eminescu. Asta e o carenţă a noastră. Suferim de această boală. Noi am ratat secolul 20. Noi nu avem o enciclopedie românească. Noi, dacă vrem să ştim ce s-a întâmplat la cotul Donului, care a fost cea mai mare înfrângere a poporului român de la Burebista, trebuie să consultăm o enciclopedie rusească, poloneză, rusească. Dar una românească nu. Şi o naţiune se defineşte prin instituţii, nu neapărat prin nivel de dezvoltare. Aia e calitatea ei, dar se defineşte prin instituţii.
Radu Moraru: Eu cred că avem prea multe valori, prea multe talente. De-aia nu avem instituţii.
Nae Georgescu: Dar iubit, Mihai Eminescu a fost, chiar în timpul vieţii.
Radu Moraru: Credeţi că l-a şi înnebunit gloria?
Nae Georgescu: Era foarte orgolios. Cât e nebunie, oboseală, stres, cât e intoxicare, pentru că domnul doctor ne explica cu mercurul, nu ştim.
Napoleon Săvescu: Este o crimă că s-a făcut.
Nae Georgescu: Ăsta era tratamentul. Dar în două momente diferite, în 1983 la Viena şi în 1985 la Iaşi… La Viena, unde e doctor Freud, are o scrisoare către o prietenă a lui în care îi explică tratamentul pe care îl aplică pacienţilor lui. Şi spune: „Draga mea, omul acesta în afară de socializare şi masă, nu le dă nimic”. Deci fără niciun fel de medicament, în 3 luni de zile Mihai Eminescu revine.
Napoleon Săvescu: A fost dezintoxicat.
Nae Georgescu: La fel se întâmplă şi la Iaşi.
Radu Moraru: Asta e fotografia când era spre sfârşitul vieţii.
Nae Georgescu: Grija doctorului de la Botoşani asta era: antidotul. Când a venit Mihai Eminescu la Bucureşti în ’88 cu Veronica Micle, grija lui asta era, că trebuie să meargă la Hale, să îşi facă băile, să facă curele nu ştiu dacă pentru dezintoxicare, dar tratamentul implica mercur şi acest antidot.
Radu Moraru: Dar până la urmă încercau să îl vindece?
Napoleon Săvescu: Întreb eu, retoric, dacă astăzi oamenii îşi scot micile plombiţe cu mercur pentru că te poţi intoxica, dar să îţi administreze zeci de grame de mercur?
Radu Moraru: Dar nu ăsta era tratamentul de epocă?
Nae Georgescu: Da. Problema e că diagnosticul nu e corect.
Radu Moraru: Ştim sigur că nu e corect?
Nae Georgescu: Ştim sigur. Primul lucru care s-a făcut la autopsia lui, i s-a cântărit creierul. Or, creierul lui este de 1445 de grame, cât al lui Schiller. Or, sifilis, prin asta este… că de aia s-a şi cântărit creierul, sifilisul consumă celula nervoasă. Bolnavii de sifilis pierd 3-4 sute de grame de creier.
Radu Moraru: Deci putem să spunem că prima legendă otrăvită, care ni s-a livrat…
Nae Georgescu: Cade imediat.
Radu Moraru: Dar vreo altă boală venerică putea să aibă?
Nae Georgescu: Putea. Eu nu mă pricep la boli.
Radu Moraru: El îi spune ceva Veronicăi într-o scrisoare, de o boală ruşinoasă.
Nae Georgescu: Nu. E vorba de altceva. Au ieşit la iveală scrisorile acum. Ei au avut un copil. L-a avortat Veronica. Nu de asta e vorba. E vorba de faptul că ea a rămas însărcinată. Se poate descifra din scrisori.
Radu Moraru: Dar ei nu au vrut să aibă un copil.
Nae Georgescu: Nu aveau cum să aibă. Era complicat.
Napoleon Săvescu: Era copilul lui Eminescu sau al lui Caragiale?
Nae Georgescu: Nu. Cu Caragiale e altceva. Pe scurt. După acest avort ei se ceartă. Ea l-a cerut în căsătorie pe el pentru că râdea lumea de ea că e cu burta la gură, aşa.
Radu Moraru: Da.
Nae Georgescu: El era în vârful piramidei politice, era anul de vârf al lui, spera să devină deputat. I-a spus că nu se poate. S-au certat. Un an de zile nu vorbesc. Şi sunt scrisorile ei. Printre altele ea spune: „Domnule Eminescu, m-ai abandonat, ţi-ai bătut joc de mine. Am să mă răzbun. Am să dau la presă tot ce mi-ai povestit mie că se petrece în conclavul lui Titu Maiorescu”.
Radu Moraru: Deci îl trădează rău pe Eminescu.
Nae Georgescu: S-ar putea ca să fie ceva prin presa română, un asemenea documentar. Şi ea îi dă scrisorile astea lui Caragiale. Caragiale, văzând despre ce e vorba, nu acţionează. Şi nu i le mai dă înapoi, nici ei, nici lui. Discuţia pe care o ştim noi este că Eminescu îi spune: „ Cere-i scrisorile canaliei!” Despre ce scrisori e vorba? Lumea crede că e vorba despre scrisorile ei către Caragiale. E vorba de scrisorile pe care Eminescu le-a scris Veronicăi Micle şi pe care ea le-a dat lui Caragiale. Şi s-a fabulat pe această poveste.
Radu Moraru: Poveste de dragoste. Dar nu a fost?
Nae Georgescu: Poate a fost, dar nu aceste scrisori o justifică.
Radu Moraru: Dar ce poveste atât de compromiţător Eminescu?
Nae Georgescu: Este o asemenea scrisoare compromiţătoare, tot către Veronica Micle, în care Eminescu îi descrie ce se întâmplă la Palatul Peleş, cum toate doamnele de onoare ale reginei sunt într-un fel de horă nupţială cu ofiţerii din camera de gardă. Regele află şi iese un scandal. Or, asta nu se spune în presă. Era vorba de amor în grup şi destul de dubios, lucruri pe care Eminescu le povesteşte Veronicăi Micle. Cam aşa ceva povestea şi despre ce se întâmplă. Acum nu ştim. Se presupune ca aceste scrisori să se afle în arhiva lui Şerban Cioculescu. El are multe arhive de la Caragiale. El a lansat zvonul relaţiei Caragiale – Veronica.
Radu Moraru: Dar ei s-au împăcat?
Nae Georgescu: După un an de zile, Veronica vine la el, se împacă şi de aici urmează o căsnicie secretă. Practic, Veronica e soţia lui, la modul ideal. Ea îşi trimite una din fete la Botoşani, profesoară, şi ea vine la Botoşani foarte des, unde se afla şi Eminescu. Ea îl ia pe Eminescu în 1888 la Bucureşti. Se pare că Eminescu avea interdicţie de a mai intra în Iaşi.
Radu Moraru: Foarte multe emailuri primim. Ajungem imediat la 1889. Cineva ne întreabă dacă e adevărat că în perioada 1883-1889 Eminescu nu a mai scris nimic?
Nae Georgescu: Cum să nu? Acesta e argumentul că nu e vorba de boală. În perioada aceasta el a scris vreo 2 mii de pagini, traduceri foarte multe, e drept. Plus poezii. Sunt 6 poezii importante pe care le publică. Se aruncau foarte multe din hârtiile lui. În halatul lui din spital au fost găsite două poezii.
Radu Moraru: Aşa arăta în 1884. Dar ce s-a întâmplat cu creierul?
Nae Georgescu: Păi dacă nu a ieşit proba, că nu a fost bolnav de sifilis, nu a mai fost interesat nimeni.
Napoleon Săvescu: A fost lăsat…
Nae Georgescu: S-a stricat. A fost aruncat la gunoi. Dar trebuie să ştiţi că această autopsie a fost făcută cu public. A fost de faţă primul procuror al judeţului Ilfov, prefectul judeţului.
Napoleon Săvescu: S-a făcut la cererea lui Titu Maiorescu.
Nae Georgescu: Da. Pentru că a vrut să demonstreze că asta a avut.
Napoleon Săvescu: Nu a reuşit.
Radu Moraru: La un moment dat se ştie şi de acel atac asupra lui Mihai Eminescu cu o piatră, dar asta după publicitate! Am revenit. Pentru Larisa, aşa este, nu s-a născut pe 15 ianuarie, ci pe 20 decembrie.
Napoleon Săvescu: Da. Dar a fost înregistrat atunci pentru că era sfârşitul anului.
Nae Georgescu: Deci registrul pe anul 1849 fusese închis, iar în 1850, pe 21 ianuarie, când a venit să îl boteze pe copil, preotul a ales o zi de naştere, care era o rubrică simbolică. Deci certificatul era de botez, nu de naştere.
Radu Moraru: Bun. Ce ştim despre acel pacient care îl atacă?
Nae Georgescu: Petrea Poenaru, tenor, profesor de muzică pe la Craiova. Întâi îl loveşte cu o pietricică pe 9 iunie, când se joacă cu o praştie, iar pe 15 iunie, când Mihai Eminescu iese în grădină să se plimbe, pe la spate, acelaşi Petrea Poenaru, vine cu o cărămidă mare şi îl loveşte în ceafă. Mihai Eminescu cade în braţele unui prieten şi moare într-o jumătate de oră. E dus în spital. Doctorii spun că nu spune nimic. Iar doctorii declară decesul în noaptea de 15-16 iunie. Declaraţia oficială a doctorilor este că s-a sculat pe la ora 3 noaptea, a băut un pahar de lapte, s-a aşezat pe pat şi a murit.
Radu Moraru: Nu se spune nimic de lovitură?
Napoleon Săvescu: Asta din dorinţa de a nu se afla că într-o clinică a lui Şuţu cineva poate să fie omorât.
Nae Georgescu: Toată lumea ştie. Deci Arieta ştie de această piatră, de Petrea Poenaru, generaţia Iorga ştie. Această variantă oficială, cu elivipelul, este instaurată prin tradiţia George Călinescu. El nu mai ia în consideraţie această întâmplare cu Dumitru Coşmănescu, în braţele căruia Eminescu a murit. Acest Dumitru Coşmănescu, frizerul lui Eminescu, care are un text superb în Universul, pe aceeaşi pagină unde el publică textul lui, are şi George Călinescu un text despre Mihai Eminescu. Călinescu scrie despre Veneţia, un sonet al lui Eminescu, iar Coşmănescu scrie această amintire. Călinescu nu îl aminteşte nicăieri pe Coşmănescu. Numai în ultima ediţie a sa, în note, dă şi trimiterea la Universul.
Radu Moraru: Dar putea să fie o comandă, o manipulare?
Nae Georgescu: Trebuie să discutăm responsabil. George Călinescu…
Radu Moraru: Nu, de profesorul care i-a dat cu piatra în cap?
Nae Georgescu: Nu ştim. Familia Leca este foarte răspândită, o ramură e în Oltenia. Poenaru face parte din această ramură din Oltenia. Tot ce pot să spun este că mult timp am crezut că este fostul soţ al Cleopatrei Leca Poenaru şi că ar fi o gelozie. Şi ea era actriţă, însă nu suntem siguri.
Napoleon Săvescu: Şi frizerul cum îl descrie pe Eminescu?
Nae Georgescu: Ca un om normal.
Napoleon Săvescu: Care în acel moment recita, cânta.
Nae Georgescu: Da. Recita, cânta „Deşteaptă-te române!” Mai sunt şi alţi prieteni care povestesc că au fost la el, cine spune că a primit o poezie şi pe spatele ei era scris „Deşteptă-te române!”
Radu Moraru: Dar el de ce stătea internat?
Nae Georgescu: Avea interdicţie. El s-a internat ca să primească acea pensie. El avea o pensie votată în 1888 la Camera Deputaţilor, pentru care fuge în Bucureşti, crezând că a şi câştigat-o. Era 250 de lei pe lună. O votează şi Senatul, dar cade Guvernul. Noul Senat o votează şi el şi mai trebuia să pună regele Carol apostila să apară în Monitorul Oficial. Şi se tergiversează această semnătură din decembrie 1888 până în februarie. Abia când Mihai Eminescu e în spital, şi spitalul cere bani pentru întreţinerea lui, se pune problema pensiei.
Radu Moraru: Dar el ajunsese atât de sărac?
Napoleon Săvescu: Eminescu nu a fost sărac cum îl crede lumea. Era un om îmbrăcat elegant, frumos, însă spre sfârşitul vieţii, eu cred că din cauza intoxicaţiei cu mercur comportamentul lui s-a schimbat.
Cristian Aldea Teodorovici: Şi mai avea alte surse băneşti?
Nae Georgescu: E un capitol separat. E vorba de chetele făcute pe Mihai Eminescu. Cât timp a fost la Botoşani s-a îngrijit de el Cornelia Emilian, din grupul profesorilor universitari de la Iaşi. E vorba de mii de lei. Era cât pe-aci să îi cumpere o casă în Botoşani, lângă doctorul Liţă, dar a fugit şi nu a mai apucat să o mai cumpere. În orice caz, el pleacă la Bucureşti cu vreo câteva mii de lei bune. Există, în scrisorile Arietei, toată această contabilitate. Nu se poate vorbi de sărăcie, e vorba de mândria de a avea acea pensie. E votată de deputaţi, de senatori, regele a întârziat şi când e în spital i se dă acea pensie.
Napoleon Săvescu: Vă referiţi la Carol I. El nu poate să uite ce îi făcea Eminescu.
Radu Moraru: A luat vreun premiu în timpul vieţii?
Napoleon Săvescu: Carol a refuzat să i-l dea lui şi l-a dat lui Alexandri.
Nae Georgescu: El a avut o relaţie specială cu regina Elisabeta. Vreau să vă spun că există o carte de poezii, se numeşte „Poeţi români”, în 1881, de Carmen Silva, când Mihai Eminescu e glorios. Această antologie cuprinde 22 de poezii de Mihai Eminescu, traduse în limba germană, şi 24 de poezii de Alexandri.
Napoleon Săvescu: Vă referiţi la o relaţie specială? Carmen Silva îl aprecia?
Nae Georgescu: I-a tradus cartea.
Radu Moraru: Dar nu avea o relaţie mai mult decât această relaţie? Nu aveau şi o relaţie de dragoste.
Nae Georgescu: Într-o scrisoare, Veronica Micle, când citeşte poezii de dragoste în Convorbiri Literale, îi spune lui Eminescu: „Vai dragul meu, tocmai la regină, atât de mult ţinteşti? Şi pe asta să fiu geloasă?”
Radu Moraru: Dar cred că în glumă.
Nae Georgescu: Asta e. Vreau să vă spun că această antologie a fost mult comentată în spaţiul germanic. Şi vreau să vă spun că este o propagandă a palatului pentru o platformă de ambasador pentru Mihai Eminescu. El a lucrat la ambasada din Germania, în tinereţe.
Radu Moraru: Da. Eu zic că am deschis o serie frumoasă de emisiuni. Aş vrea să îl întreb pe final pe Cristofor dacă şi el cântă? Ce cânţi?
Cristian Aldea Teodorovici: Da. Cânt încă de la 5 ani. Părinţii mi-au dat puţin avânt în asta şi după a urmat o perioadă mai complicată după ce s-au dus ei, când aveam 10 ani. A trebuit să mă regăsesc. Am încercat şi muzică uşoară puţin. Am făcut Conservatorul Bucureşti, la canto clasic. De vreo 4 ani am început să compun şi eu piese. Lucrez mai multe stiluri, chiar dacă mulţi mi-au spus că stilistica e mult diferită. Merge de la pop San Remo, până la jazz şi tot felul de piese de genul acela. Dar piesele părinţilor o să le cânt toată viaţa. Mulţi mă mai întreabă dacă o să mai duc şi eu steagul acela al cântecelor patriotice. Nu cred că e foarte potrivit peisajul de acum.
Napoleon Săvescu: Te referi la ce se întâmplă în Moldova?
Cristian Aldea Teodorovici: Da. Poate şi a tinerilor care sunt puţin mai indiferenţi.
Napoleon Săvescu: Nu au fost indiferenţi deloc, s-au luptat. A fost o revoluţie a celor tineri.
Cristian Aldea Teodorovici: A fost.
Radu Moraru: Da. Acolo s-ar putea să se fi întors într-un fel. Ai crescut cu bunica?
Cristian Aldea Teodorovici: Cu bunica şi bunicul mamei. Ai tatălui au decedat când el avea 10 ani. A fost o istorie mai complicată. Tata a avut 5 fraţi, din care a rămas doar unul.
Radu Moraru: Tragic destin. Poate facem într-o seară un remember.
Cristian Aldea Teodorovici: Eu mi-aş dori foarte mult să facem şi un spectacol, pentru că am făcut spectacolul acesta în memoria lui Grigore Vieru, acum o lună, şi ar fi extraordinar să facem acum la Bucureşti, pentru toţi cei care au ascultat muzica dânşilor.
Radu Moraru: Da. Mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Hai să ascultăm „Maluri de Prut”. Să fiţi iubiţi. Ne revedem mâine de la orele 20!
(Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)
Cu multumiri pentru B1 TV si colegii de la NASUL
Vezi si
https://www.mihai-eminescu.ro/
PASAPOARTELE BIOMETRICE LA NASUL si VOTUL din SENAT. Radu Moraru si invitatii sai: Parintele Filotheu si Victor Roncea. VIDEO si TRANSCRIERE
Votul Senatorilor in cazul Pasapoartelor Biometrice, Miercuri 11 Martie 2009
Vezi mai multe video din Evenimente »
DATA: 10-03-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
ORA: 20:00
MODERATOR: RADU MORARU
INVITATI: VICTOR RONCEA
PĂRINTELE FILOTEU
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru. O primă veste bună. Astăzi, HotNews titrează faptul că ANRE are în vedere o scădere a preţului gazelor naturale. Aţi văzut emisiunea de aseară. Ce e sigur, este că nu vor fi majorate preţurile la 1 aprilie aşa cum era în acel calendar, iar în trimestrul al 3-lea se are în vedere o ieftinire, spune preşedintele ANRE, aşa cum a spus şi aseară în emisiune. E o primă veste bună. A doua veste este că ieftinirea se poate să fie şi mai mare, având în vedere câte nereguli există în stabilirea preţului final la consumatorul captiv. Aceasta e o primă veste bună. În rest veştile sunt în funcţie de cum vă situaţi, de care parte a baricadei sunteţi, de cum vă uitaţi la TV şi cred că o să avem discuţii foarte interesante în această seară. Ne-am gândit să invităm un cibernetician, care se pronunţă împotriva acestor paşapoarte biometrice. Ştiţi că se va discuta din nou, mâine, în Senatul României. Sigur că acest cibernetician este şi monah, şi vine în această aseară. Să vedem ce argumente, fiindcă din partea părintelui Filoteu, având pregătirea respectivă, parcă nu ne-am fi aşteptat la această discuţie, dar e interesantă poziţia. În ultima parte vine celebrul doctor Ovidiu Bojor, membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale. (…)
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Vă reamintesc, în această seară, în ultima parte, după domnul doctor Ovidiu Bojor, vom mai demonstra ceva. Că în România televiziunea a ajuns gunoiul gunoaielor, a ajuns mijlocul şi arma cea mai distrugătoare pentru că ea deja a încăput, nu mai e de mult pe mâna ziariştilor, a încăput pe mâna unor disperaţi care dau ordine acelor bieţi oameni, faceţi orice, prostituaţi-vă în direct, pentru ca să faceţi ratingul ăla nenorocit. Nu spune nimeni că om fi noi sfinţi, dar totul e într-o limită. Nu poţi în halul acesta să perverteşti adevărul într-o scârboşenie de realitate şi să îl vinzi pe post de ştire naţiunii. O să vă arătăm în această seară, cu probe, în ce hal a ajuns una din cele mai importante televiziuni până în urmă cu câţiva ani, ce se poate întâmpla. Sigur că nu vorbim de alte jeguri şi scursuri ale acestei industrii care fac orice, cheltuie banul public într-un mod nepermis, inventează realităţi inexistente, crezând că ele mai prind. Or, ele n-au prins niciodată. Dar face parte din bagajul de intoxicare a opiniei publice, şi arma asta de intoxicare a fost folosită de către toţi. Dacă ne uităm la sursele de finanţare a acestor arme de intoxicare în masă o să constatăm că ele vin de la bugetul public. Pentru că se dau publicităţii de stat cu dedicaţie, pentru că Loteria face ce face. Şi atunci cei care joacă corect pe această piaţă, de exemplu, ProTV e un jucător corect pe această piaţă, sau cât de cât, se încadrează în limitele respective, va suferi pierderi enorme. Noi de asemenea care încercăm să jucăm corect pe această piaţă, suferim pierderi, pentru că unii se joacă la butoane. Într-o zi am să vă arăt şi cum se măsoară audienţa, şi apoi discutăm despre tot. Culmea, noi o facem pentru că ne merge foarte bine, dar acum trebuie să o facem, tocmai pentru a arăta că nu suntem legaţi de absolut nimeni. Aşa cum putem să cerem ieftinirea gazului, aşa putem să cerem corectitudine în această industrie, şi o facem totdeauna de acolo de sus. La noi se uită milioane de români, şi asta e cert, e măsurată cu adevărat. Am revenit cu acest discurs pentru că vreau să vă arăt încă o dată până unde pot ajunge unii în televiziune, cât de jos pot coborî pentru acel amărât de rating. Ei nu sunt vinovaţi pentru acest lucru. Cei care le cer, cei care au cerut OTV-izarea României, şi pentru a spăla creierul românului, ei sunt vinovaţi, şi într-o zi vor plăti. Acum se ajunge la antenizarea României, pentru că OTV-izarea e mic copil, a eşuat. Invitaţii mei în acest moment sunt Părintele Filoteu, de la Mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Discutăm pe un subiect care la momentul la care l-am discutat în urmă cu ceva timp a suscitat un interes incredibil. Nu mi-a venit să cred câte răspunsuri, când am făcut prima emisiune. Mii de mesaje. Părinte, oare o fi subiectul ăsta important sau o fi mai important ce se întâmplă în lume, cu cei care folosesc în mod distrugător această armă, care e televiziunea? Mie mi se pare subiectul acesta mult mai periculos pentru o naţiune.
Părintele Filoteu: Dumneavoastră ce spuneţi? Eu mă gândesc că ne-am născut liberi. Pe vremea lui Ceauşescu ni se spunea că suntem liberi, noi ştiam că nu suntem, dar de Ceauşescu am scăpat. Au venit aceşti domni şi spun, ia puneţi-vă voi un cip în toate actele care le deţineţi, ca să ştim noi unde sunteţi şi ce faceţi şi cu ce vă ocupaţi.
Radu Moraru: Dar nu credeţi că e deja târziu? Eu cred că au pus un cip în minţile noastre, ale tuturor, poate ne manipulează prin televizorul acesta care eu constat pe zi ce trece cât de periculos e, încăput pe mâna unor nemernici, de multe ori.
Părintele Filoteu: Şi noi constatăm pe zi ce trece că din oamenii care se uită la TV, dintre aceştia mulţi îşi dau seama cu adevărat ce se află în spatele ştirilor prezentate.
Radu Moraru: Credeţi că românii… şi eu cred că românii se prind, sunt prea trecuţi în 50 de ani de regim comunist, ca să fie prostiţi cu televizorul. Dar dacă sunt?
Părintele Filoteu: Avem o experienţă a luptei pentru supravieţuire, unu, şi al doilea, suntem creştin ortodocşi botezaţi, adică cu 5 minute mai deştepţi decât foarte multă lume din jurul nostru.
Radu Moraru: Aici nu facem o discriminare?
Părintele Filoteu: Nu, este un adevăr. Pentru că Dumnezeu s-a sălăşluit în inimile noastre de la naştere, de la Sfântul botez. E foarte simplu. Şi ne păzeşte Dumnezeu…
Radu Moraru: Dar eu cred că şi pe ceilalţi creştini. Nu putem fi noi aleşii…
Părintele Filoteu: Învăţătura Bisericii Ortodoxe din ultimii 2000 de ani ne demonstrează că în inima acelora care păstrează dreapta credinţă locuieşte Hristos. În inima celor care nu sunt ortodocşi, nu mai e Hristos. Şi vă spun un lucru, fericitul Augustin spune clar, unde nu e Dumnezeu este satana. Nu e loc între ei doi.
Radu Moraru: Dar aici practic declanşăm un… daţi-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Eu cred că toţi creştinii sunt aproape de mântuire şi mântuirea va depinde de fiecare. Nu ştiu musulmanii, şi acolo e o discuţie, dar mă depăşeşte.
Părintele Filoteu: Mântuirea doar la creştinism se pune. Nici evreii, nici musulmanii nu înţeleg mântuirea aşa cum o înţelegem noi.
Victor Roncea: Din punct de vedere civil pot să remarc că România e unică şi prin faptul că, deşi o spunem în derâdere de multe ori, totuşi marea majoritate a acestui popor e ortodox. E un fapt unic pe această planetă. Trebuie să fim conştienţi că nu mai există altă ţară cu un procent de 87% de ortodocşi, de crestini.
Radu Moraru: Eu de exemplu mi-aş dori ca Biserica şi reprezentanţii Bisericii, şi călugării, pentru că ei au fost de multe ori criticaţi de ce ies, de ce nu stau în chilia lor, i-aş vedea mai prezenţi în societate, şi nu doar pe subiectul paşapoarte. Eu i-aş vedea şi pe minciuna din societate.
Părintele Filoteu: Aşa ar trebui să fie. Atunci când casa arde, nu stai în casă să te rogi. Ieşi afară, pui mâna pe găleată şi dai cu apă. Încerci să salvezi cât se poate. Asta e învăţătura sfinţilor din toate perioadele.
Victor Roncea: Din acest punct de vedere e de deplâns starea actuală a administraţiei bisericeşti, mă refer la ierarhi, la Patriarhie, care printr-un comunicat dat ieri a condamnat o acţiune publică de protest. Nu se poate aşa ceva!
Radu Moraru: Eu spun ceva…
Victor Roncea: Dupa 20 de ani de la căderea comunismului şi să fim condamnaţi tot noi că ieşim în stradă să protestăm?
Radu Moraru: Domnule Victor Roncea, şi dumneavoastră sunteţi la fel de liber ca şi mine. Cât timp respectăm legile, nu trebuie să ne condamne cineva. Eu mă simt foarte liber…
Victor Roncea: Din păcate acest lucru nu a fost înţeles de unii ierarhi. Şi mai grav, ştiţi că zilele acestea se discută despre legalizarea prostituţiei şi a incestului. Poate ar fi fost cazul ca săgeţile Patriarhiei să se îndrepte catre cei care umblă la legalizarea prostituţiei şi a incestului decât asupra unor oameni care ies în stradă pentru a-şi apăra nişte drepturi constituţionale.
Radu Moraru: E o discuţie foarte interesantă. Haideţi să discutăm despre tema de astăzi, o să difuzăm câteva minute dintr-un film foarte interesant, „Suspect Nation”, ziaristul este Henry Porter, şi în film despre ce e vorba de fapt?
Părintele Filoteu: Acest ziarist din Marea Britanie, în momentul în care s-au introdus paşapoartele şi buletinele electronice în Marea Britanie, acum doi ani de zile, se duce la toate instanţele şi îşi face acte. Şi întrucât filmul e de acum 2 ani de zile, de când a început problema asta în Anglia, o să vedeţi …
Radu Moraru: Dar vreau înainte de toate să vă întreb dacă aţi studiat cibernetica?
Părintele Filoteu: Am terminat Facultatea de Informatică la Universitatea Bucureşti.
Radu Moraru: E foarte interesant. Pentru că aici …
Părintele Filoteu: Da, sunt teoretic analist programator. Dar după ce am terminat facultatea m-am dus la mănăstire.
Radu Moraru: Haideţi să vedem acest scurt film. Nu uitaţi, în ultima parte a emisiunii vă arăt cât de mizerabil poate fi acest organ urât mirositor, televiziunea, atunci când e folosit prost. Atunci pute şi împrăştie doar mizerie. Haideţi să vedem întâi aceste secvenţe.
Radu Moraru: Am revenit. Şi poziţia dumneavoastră o aveţi acum, ca simplu cetăţean, ca absolvent de cibernetică, sau ca monah? Sau toate la un loc?
Părintele Filoteu: Toate la un loc. Să vă spun eu de ce mă tem, şi de ce împreună cu mine toţi cei care au citit măcar o dată în viaţa lor Apocalipsa.
Victor Roncea: Aş putea să adaug faptul că Părintele Filoteu cunoaşte greaca veche şi a dat o interpretare proprie şi corectă, aş spune, a cuvântului „pecete” din Noul Testament.
Părintele Filoteu: Da, dar nu e interpretarea mea, e interpretarea Bisericii, a sfinţilor părinţi.
Radu Moraru: Haideţi să o auzim.
Părintele Filoteu: Se vorbeşte de faptul că a doua fiară care va ieşi din pământ, despre care sfinţii părinţi spun că e vorba de împărăţia lui Antihrist, va face semne mari încât să se pogoare foc din cer pe pământ înaintea oamenilor, şi îi va amăgi pe toţi cei ce locuiesc pe pământ prin aceste semne. Şi îi va sili pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel care are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. Şi aici e vorba de acest semn. Traducătorii români au folosit cuvântul semn pentru a exprima ceea ce în greceşte se cheamă haragma. Haragma e acel semn rămas după imprimarea cu fierul roşu în piele, sau după cioplire, după sculptare, după introducerea fierului într-un anumit material. E vorba de implant. Avem o prorocire de acum 2000 de ani care ne vorbeşte despre implant. Şi eu ce voi face? Să fiu eu mincinos şi să spun că cipul în sine nu e cumva cel mai bun candidat la a deveni semnul fiarei? Pot eu să mint asta?
Radu Moraru: Aici suntem de acord, dar ce facem, ne opunem?
Părintele Filoteu: Câteva versete mai încolo, în capitolul 14 din Apocalipsă, ni se spune aşa: „cine se închină fiarei şi chipului ei, şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, şi se va chinui în foc şi în pucioasă înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea mielului. Atenţie, şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea, cei ce se închină fiarei şi chipului ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei”.
Victor Roncea: Cu sau fără cunoştinţă.
Radu Moraru: Pot să am şi eu o interpretare? Fiara asta ar putea să fie cine? Credeţi că e o trupă de împăraţi, un guvern mondial care vrea acest lucru?
Părintele Filoteu: Expresia „statul global”, cum vă sună? Dacă acelaşi lucru se petrece şi în România, şi în Marea Britanie, în toată Europa, în Statele Unite, până şi în Rusia, şi în celelalte ţări…?
Radu Moraru: Deci globalizarea… acesta e unul din scopurile globalizării, să avem toţi cip?
Părintele Filoteu: Evident. Actele electronice au fost introduse prima dată în Malaysia în 1998.
Radu Moraru: Globalizarea e un mod de a conduce mai uşor lumea.
Victor Roncea: Da, dar până la a conduce lumea, avem şi noi nişte drepturi. Unele naturale, altele stipulate de Constituţie.
Radu Moraru: Dar putem identifica totuşi fiara?
Părintele Filoteu: Împărăţia lui Antihrist. Acest stat global în care noi va trebui să locuim. Şi nu vom avea de ales. Acum 2-3 zile s-a spus clar, se va da o lege pentru toate statele lumii să nu se mai taie lemne. Nimeni nu va mai avea voie să îşi facă focul cu lemne. În Statele Unite e în aplicare o lege care probabil va ajunge şi la noi, nu ai voie să bei apă decât din reţeaua publică. Faci puşcărie dacă îţi faci fântână în curte. Nu vei putea să faci nimic cu produsele din grădina ta, dacă nu le vei pune cip.
Victor Roncea: Acest lucru deja se întâmplă în România, cu bieţii oieri.
Radu Moraru: Da.
Victor Roncea: Dar există şi argumente pentru senatorii noştri, care trebuie să ne apere drepturile. E vorba de argumente constituţionale.
Radu Moraru: Victor Roncea, mă sperie mai tare ce spune părintele decât orice argumente găsim.
Victor Roncea: E adevărat, dar Constituţia trebuie apărată, or, acesta e rolul senatorilor. Nu neapărat dacă ne vine o lege de la Uniunea Europeană, trebuie să o si votăm ca nişte marionete. Eu nu cred că senatorii români sunt marionetele Uniunii Europene. De exemplu, Uniunea Europeană vrea să ne oblige să acceptăm căsătoriile între homosexuali.Ce-o sa facem, o sa le acceptam asa de usor pentru ca acolo, la Bruxelles, poate doi homosexuali au ajuns intr-un for de decizie si vor sa ne impuna anormalitatile lor? Vom accepta casatoriile intre homosexuali pentru ca Alina Mungiu a aflat de la sotul ei, Pippidi, ca asa este bine?…
Părintele Filoteu: Dacă statul legalizează căsătoriile între homosexuali, vor veni aceşti tovarăşi la biserică şi vor spune, iată statul spune că e legală căsătoria între noi. Vă rugăm să ne respectaţi drepturile constituţionale şi să ne căsătoriţi în biserică. Să văd eu care preot va avea curajul să se opună în baza cărei legi?
Radu Moraru: În numele credinţei. A Bibliei.
Părintele Filoteu: Dar le încalci drepturile cetăţeneşti.
Radu Moraru: Păi şi vă arestează, care e problema?
Părintele Filoteu: A, perfect.
Radu Moraru: Să văd eu cine va avea curajul să aresteze un preot pentru aşa ceva? Că de aia eu vă înţeleg gestul şi ieşirea, aveţi o credinţă cu argumente.
Părintele Filoteu: Sigur.
Radu Moraru: Deci din versetul biblic al Apocalipsei sunteţi acoperit, ca să zic aşa. Mă sperie şi acest ziarist care vreau să spun că el n-a fost tezist, omul a făcut o investigaţie, cum să spun. Aşa cum cred că ar trebui să o facă orice om. Dar ştiţi cum l-am crezut? Pentru că aceleaşi întrebări pe care el le-a adresat autorităţilor, le-am adresat şi eu. Şi am primit aceleaşi răspunsuri ca şi el. Şi eu nu îl cunosc pe acest om. Deci e clar că funcţionează presa la fel. Înseamnă că suntem aproape de sfârşitul lumii.
Părintele Filoteu: Noi ştim asta încă de acum 2000 de ani.
Radu Moraru: Eu ştiu de la bunica mea, aveam 4-5 ani, şi babele când se strângeau, mai trăgeam cu urechea, vorbeau de lucrul acesta, nu ştiau ele de cipuri, dar în curând o să ne pună o ştampilă, o etichetă, şi fiecare om va fi un număr. Şi uitaţi că în 30 de ani am ajuns la această discuţie. Deci timpul e foarte scurt.
Părintele Filoteu: Întotdeauna creştinii au aşteptat sfârşitul lumii încă din vremea Mântuitorului.
Radu Moraru: Eu zic că nu trebuie să ne sperie sfârşitul lumii.
Părintele Filoteu: Nu ne sperie. Nu ne panicăm, noi ştim că trebuie să vină, de 2000 de ani.
Radu Moraru: Dar atunci pot să îmi pun următoarea întrebare. Tot ziaristică. Statul global, guvernul mondial ce face, nu aveţi voie să beţi apă decât dacă are etichetă, nu aveţi voie să cultivaţi roşii sau să vindeţi decât dacă au etichetă, faceţi aia, faceţi aia, dar în acelaşi timp e şi criză. Deci pe de o parte, avem aşa: set de obligaţii, aici avem criză mare, tu zici, bă ia să stau cuminte că e criză, dar pe de altă parte, trebuie să faci aia, aia…
Victor Roncea: Ştiţi ce reprezintă criza? Fondul pe care trebuie se pot intreprinde acţiuni totalitare la un moment dat. S-a votat în Parlamentul României, tot ca la primarie, fara ca romanii sa-i stie continutul, Tratatul de la Lisabona. Acel tratat într-o addendă legiferează pedeapsa capitală. În ce situaţie? În situaţii de criză, de urgenţă. E posibila decapitarea, conform Tratatului de la Lisabona, pe care doar un singur parlamentar din România l-a votat împotrivă, l-a respins, Lavinia Şandru, şi aici nu contează neapărat numele ei, dar, dupa cum spune părintele Papacioc, acolo unde unul spune adevărul, Dumnezeu e cu el. Deci într-o addendă e permisă pedeapsa capitală. Eu îmi aduc aminte pe 21-22 decembrie, când s-au dat primele decrete legi, s-a spus că am renunţat la un act anticreştin şi antiuman, pedeapsa capitală. De ce ne e introdusă pe sub uşă această addendă, şi pe cine priveşte?
Radu Moraru: Acesta e statul global. Dar vreţi să vă spun ceva? Cred că e prea târziu. Pentru că statul global are presă, industrie…
Părintele Filoteu: Ştiţi ce nu are? Nu ne are pe noi.
Radu Moraru: O să ne aibă şi pe noi, tocmai asta e zbaterea lui.
Părintele Filoteu: Dumneavoastră vreţi să fiţi controlat?
Radu Moraru: Nu.
Părintele Filoteu: Nici eu. Dumneavoastră?
Victor Roncea: Normal că nu. Si suntem din ce in ce mai multi cei ce ne impotrivim.
Părintele Filoteu: Dar buletinul e obligatoriu din 2011.
Radu Moraru: E obligatoriu, dar dacă îl ţin în sertar şi nu umblu cu el…
Părintele Filoteu: S-ar putea să nu fie voie să îl ţineţi în sertar.
Victor Roncea: S-ar putea să fie nevoie de el să intraţi în anumite instituţii. De ce spun că suntem mulţi? Data trecută când am fost în emisiune v-am adus 100 de mii de semnături. Între timp ele aproape s-au dublat. Mă întreb ce o să spună Parlamentul când vom ajunge la 1 milion de semnături?
Radu Moraru: E firesc. Şi eu, mi se ridică părul dacă mă uit la acest film, dacă discutăm ce discutăm, că deja mi-aţi inoculat ideea că există acest stat global, că aici sunt nişte băieţi deştepţi care spun aşa, bă facem o criză mondială să îi speriem pe toţi, şi înmulţim obligaţiile. Şi le băgăm cip. Criză de interes pentru popor. Băgăm un cip la toţi, şi sigur, dacă îl cred pe acest ziarist, poţi fii controlat. Dar dacă noi avem paşaport, şi îl folosim o dată pe an, când călătorim?
Victor Roncea: Nici măcar paşaportul nu ni se lasă… dreptul de a-l folosi fără cip.
Radu Moraru: Dar nu suntem obligaţi să le purtăm cu noi.
Părintele Filoteu: Eu sunt creştin ortodox. Eu am stat în Tara Sfântă un an şi 8 luni. Voi vrea să mă duc din nou la Ierusalim. Bine, o să spună nişte domni, fă-ţi un paşaport temporar. Dar să spunem că statul Israel de mâine va spune nu dăm viză turistică celor care nu au paşapoarte biometrice. Cu alte cuvinte, mi se va interzice sa merg la Sfantul Mormant.
Victor Roncea: Pe de altă parte, sunt state care nu dau vize dacă paşaportul expiră în 3 sau 6 luni, pentru că vor să se asigure că te şi întorci, nu că rămâi acolo.
Radu Moraru: Da, şi ei văd, se uită si apasa pe buton, ia să văd, ăla a plecat din Statele Unite sau încă mai e acolo? Unde e, mergem să îl ridicăm.
Victor Roncea: Aceasta e o manipulare ordinară a Ministerului de Interne care a încercat să inducă această idee. S-a rezolvat, aveţi paşapoarte temporare…
Radu Moraru: Dar mai e o chestiune, ele nu pot fi citite chiar aşa din avion, elicopter. Doar de aproape.
Victor Roncea: S-a demonstrat, avem un filmuleţ, e pe internet, cu un hacker care le citea din mers, din maşină.
Radu Moraru: Da?
Părintele Filoteu: Există un sistem de urmărire adoptat de Primăria Londrei. Pentru dumneavoastră, dacă mergeţi la Londra, şi vreţi să faceţi fotografii în centrul Londrei, va trebui să mergeţi la primărie şi să cereţi de la ei să vă pună un anume dispozitiv, care are cip în el, pe aparatul de fotografiat. Deci nu aveţi voie să faceţi fotografii în centrul Londrei fără acel cip. Ca acele cipuri să fie citite, se foloseşte un sistem nimic PSICO, care citeşte aceste cipuri cu cititoare care scanează tot absolut, pe o rază pe 100 de metri.
Radu Moraru: Da, mă sperie.
Părintele Filoteu: Se întâmplă acum.
Radu Moraru: Dar nu cumva acest verset din Biblie îl folosim abuziv? Să punem eticheta pe statul global, fiară, să îi spunem cipului numărul numelui fiarei. Adică nu e prea mult?
Părintele Filoteu: Orice forţă externă care îmi reduce mie libertăţile cu care Dumnezeu m-a înzestrat, o voi socoti forţă antihristică. În momentul în care aceşti domni se joacă cu chipul meu, zidit de Dumnezeu, şi mă obligă pe mine să mă implantez ca să fiu un bun cetăţean, eu nu pot să spun decât că acest stat e statul antihristic.
Radu Moraru: Nu ne obligă nimeni, nu vorbeşte nimeni de implant.
Părintele Filoteu: Acum.
Victor Roncea: Dar în urmă cu 3 luni nu ne spunea nimeni despre paşapoartele biometrice…
Radu Moraru: Pentru că suntem ignoraţi.
Victor Roncea: Pentru că statul nu şi-a făcut datoria de a informa cetăţenii. Are curajul acest stat să facă un Referendum pe problema paşapoartelor biometrice, după informarea populaţiei? Are curaj de exemplu să facă Referendum pentru buletinul electronic?!
Radu Moraru: Eu de exemplu nu cred că va fi vreo lege care să mă oblige pe mine cetăţean să pun paşaportul în buzunar, sau să umblu cu buletinul unde mă duc, tot timpul, sau cu implantul. Nu mă duc la spital, decât să fiu implantat.
Victor Roncea: Sunt paşi. E vorba de paşaport, de cardul de identitate, de permisul auto, de cardul bancar.
Radu Moraru: Nu vreau paşaport, nu vreau card bancar, nu vreau permis auto, merg pe jos, ce să fac?
Victor Roncea: Cu buletinul ce faceţi?
Radu Moraru: Nu vreau buletin. Dar buletin nu poţi.
Părintele Filoteu: Bineînţeles.
Radu Moraru: Aşa e.
Părintele Filoteu: Bine aţi venit în comunitatea celor care sunt dispuşi să moară pentru păstrarea libertăţilor.
Radu Moraru: Aici cred că nu vor fi foarte mulţi curajoşi.
Victor Roncea: Să lupte pentru libertate cel puţin.
Părintele Filoteu: Să lupte acum cât încă se mai poate face ceva.
Radu Moraru: Dar ne putem noi opune?
Părintele Filoteu: Sigur că da.
Radu Moraru: Dar să ştiţi că tot nu cred… repet, pot să profit de paşaportul biometric dacă vreau să merg în Statele Unite, pot să profit de buletin sau de permisul auto, dar dacă vin să mi-l implanteze, la revedere.
Victor Roncea: Mâine, Statele Unite vor introduce un alt sistem, v-aţi gândit la asta?
Radu Moraru: O secundă. Ziaristul acesta are un mare merit şi a arătat că indiferent câte creştere deştepte sau bolnave or fi pe pământul acesta, întotdeauna minţile celorlalţi oameni nealiniaţi sunt la fel de capabile. Ce a demonstrat? Că şi cipul ăla din organism poate fi clonat. Deci nu e sigur. Nu va fi nici ăla suficient. Şi argumentul e foarte tare. Teroriştii sunt primii care au bani şi vor să aibă acces la asemenea tehnologii. În România cei mai tari falsificatori de acte, buletine din acestea noi, perfect valabile, ştiţi cine au fost? Cei din mafia imobiliară. Pentru că acolo erau bani. Şi am văzut cu ochii mei documente făcute foarte bine.
Părintele Filoteu: Şi mai e un aspect. Anume că parlamentarii, membrii Guvernului, ofiţerii din servicii….
Radu Moraru: E vorba de Marea Britanie. Dar în România nu e aşa.
Victor Roncea: Se va ajunge şi aici.
Radu Moraru: De carduri era vorba.
Părintele Filoteu: E vorba de actele electronice. Nu au nicio obligaţie să îşi facă acte electronice cei din Guvern, Parlament, servicii.
Radu Moraru: Aşa e în Marea Britanie? Sigur? Nu ştiu dacă e aşa.
Părintele Filoteu: Daţi filmul jurnalistului Henry Porter si veti vedea.
Victor Roncea: Ştiţi că sistemul deja se protejează? Am un prieten securist. Recent s-a pensionat şi a primit un buletin. Ştiţi până când e valabil? Până în 2050.
Radu Moraru: Toate persoanele de peste 60 de ani, se pune la data expirării 2066.
Victor Roncea: Nu are peste 60 de ani.
Radu Moraru: Poate 50 de ani, nu mai ştiu.
Victor Roncea: Ei bine, deci dacă pot să existe oameni care vor avea acest buletin până la sfârşitul vieţii, de ce trebuie să ni se impună nouă un buletin cu cip? Dacă vor exista şi paşapoarte şi buletine fără cip?
Radu Moraru: Să ne gândim la ceva. Scurt. Dacă nu cumva ar trebui să spunem aşa, domne, modificăm Constituţia. Domne, cerem Guvernului să pună în Constituţia actuală că niciodată nu poate deveni obligatorie implantarea umană.
Părintele Filoteu: Nu implantarea, actul electronic.
Radu Moraru: Dar cam toate devin electronice.
Părintele Filoteu: Dar de ce şi identitatea mea să devină electronică?
Radu Moraru: Ea deja este.
Părintele Filoteu: Nu este.
Radu Moraru: De ce nu e?
Părintele Filoteu: Păi vă arăt buletinul.
Radu Moraru: Dacă aveţi de ăla vechi, nu e.
Părintele Filoteu: Din ăla am.
Radu Moraru: Dar datele de acolo sunt într-o bază electronică…
Părintele Filoteu: E problema lor, dar nu am la mine un dispozitiv de urmărire.
Radu Moraru: Dar nici acelea pe care le avem acum n-au.
Părintele Filoteu: Dar o să aibă. Din 2011 o să aibă.
Radu Moraru: Dar nu vă obligă nimeni să umblaţi tot timpul cu ele.
Părintele Filoteu: S-ar putea să mă oblige.
Radu Moraru: Să presupunem şi lucrul acesta, ne obligă să umblăm cu el în anumite situaţii. Ce ni se întâmplă?
Victor Roncea: Ni se întâmplă să acceptăm ceva ce ni se impune.
Părintele Filoteu: Încă o dată, cine vrea acte electronice, să facă cerere scrisă şi să spună. Perfect, ai toată libertatea. Dar nu mă obliga tu pe mine să îmi fac astfel de acte.
Radu Moraru: Corect. Uitaţi ştire de ultimă oră cu privire la paşapoartele biometrice, dar trebuie verificată. Eu doar cred, pentru că vine de la baroul unui avocat responsabil care şi-a dat toate contactele. Parlamentul European nu vede necesitatea colectării masive de date personale în spaţiul Schengen. Deputaţii europeni solicită într-un raport referitor la spaţiul Schengen şi gestionarea frontierelor adoptat marţi, crearea unui protocol standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice şi pun la îndoială practica colectării masive de date personale de identitate.
Victor Roncea: Ceea ce se încearcă acum.
Radu Moraru: Dar ei pun la îndoială, stai domne, de ce să strângem toate datele?
Victor Roncea: Domnule Radu Moraru, Floricel, banalul sergent, a pus mâna pe documente şi acte strict secrete ale României. Ce ne face să credem că nu va intra un Floricel de peste Prut sau de peste Nistru în baza de date a populaţiei?
Radu Moraru: Eu sunt un pic mai optimist. Statul acesta global scârţâie rău de tot. Poate că au inventat o criză, dar a scăpat de sub control. Cipul acesta aţi văzut cât de controversat e în toată lumea?
Părintele Filoteu: Din câte ştiu, MCTI-ul a primit 700 de milioane de euro pentru informarea populaţiei din România privitoare la actele electronice.
Radu Moraru: Eu vă fac o propunere…
Părintele Filoteu: Noi am fost puşi în faţa faptului împlinit şi am aflat din Monitorul Oficial că în România se eliberează acte electronice.
Radu Moraru: Corect, aici aveţi dreptate. Deja încep să mă gândesc serios la lucrurile acestea, însă nu cred deocamdată că suntem în pericol, dar trebuie să fim vigilenţi, ca să introducem…
Părintele Filoteu: E o problemă, aveţi copii?
Radu Moraru: Da.
Părintele Filoteu: Copilul dumneavoastră se va naşte într-o societate mult mai tehnologizată decât astăzi. S-ar putea ca aşa cum dumneavoastră să nu aveţi foarte multe griji despre viitorul tehnologic al României, şi el care s-a născut deja cu un bagaj de cunoştinţe…
Radu Moraru: Şi cu desene animate pe măsură, care toate sunt cu roboţi, implanturi, chestii…
Victor Roncea: Mai mult: demoni, monstri, ca personaje pozitive, pentru a obisnui copiii…
Părintele Filoteu: Cât încă mai puteţi pune un cartof, o ceapă, o roşie, să le mâncaţi dumneavoastră în familie, frumos, în tihnă, seara, încă se mai poate face ceva.
Radu Moraru: Credeţi că în rai o să avem emisiuni? Că mă gândesc că poate acesta e sfârşitul? Poate că noua lume va începe aşa cum spune Biblia.
Părintele Filoteu: Eu nu vorbesc despre rai aici…
Radu Moraru: La ce spuneţi, asta pare raiul. Să cultivi un cartof, să cultivi… pentru că lumea asta a înnebunit de tot. Nu mai e nimic natural.
Părintele Filoteu: Va fi un rai să poţi bea o cană de apă dintr-un pârâu. Se întâmplă acum în Statele Unite sa nu mai poti bea apa naturala.
Victor Roncea: Dacă suntem 2 sau 3 adunaţi în numele Domnului, e deja o emisiune foarte bună. Şi poate fi oriunde.
Radu Moraru: Vă mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Părinte, multe salutări.
Victor Roncea: Şi noi să sperăm că senatorii se vor gândi mâine totuşi de două ori înainte de a vota, pentru sau împotriva populaţiei.
Radu Moraru: Facem pariu că vor vota pentru paşaportul biometric? Pe ce vreţi.
Părintele Filoteu: Eu am încredere că ei, câţi vor mai fi cu frica lui Dumnezeu, îşi vor aduce aminte că acasă îi aşteaptă o mamă, o soţie, nişte copii şi nişte alegători.
Radu Moraru: Cred că vor vota… eu îi ştiu bine. Vă mulţumesc. Ne auzim în zilele următoare.
Transcriere aproximativa realizata de Monitoring Media
Posted in Uncategorized Tags: b1tv, nasul, parintele filotheu, pasapoarte biometrice, radu moraru, senatul romaniei, victor roncea 1 Comment »RADU MORARU se implica in Afacerea Pasapoartelor. Azi, la orele 21, inainte de votul din Senat de maine, noi dezvaluiri despre sclavia biometrica
Senatul da fata cu sclavia biometrica
Intre o nenorocire si alta abatute asupra Romaniei si-au facut simtite prezenta, pe ascuns, si pasapoartele cu date biometrice, intrate pe sub mana in viata romanilor. Fara a fi informati nici cat negru guvernamental sub unghia democratiei, afacerea de sute si sute de milioane de euro cade bine, pentru unii, in mijlocul “crizei mondiale” cand iata, pentru a supravietui, suntem nevoiti din nou sa ne indatoram finantei mondiale. Intre eliminarea istoriei sau a educatiei fizice, adica transformarea elevilor in niste mancurti amorfi, si legalizarea prostitutiei si incestului, adica degenerarea programatica a natiunii, nici nu stii de ce rau si cum sa-ti feresti mai bine copiii. Pe deasupra, pentru a pune capac, apare si spectrul urmaririi totale prin banalul cip introdus in acte pe furis, dupa cum avertizeaza chiar Uniunea Europeana intr-un raport al Comitetului Economic si Social European: “Dispozitivul RFID poate reprezenta cea mai mare amenintare cunoscuta la adresa libertatii si a vietii private”.
Problema e ca nici opinia publica, nici organele statului si nici senatorii Romaniei, care vor dezbate si vota azi, in plen, Hotararea de Guvern data de Tariceanu aproape in afara mandatului sau, pe 15 decembrie anul trecut, nu au habar exact ce pericole aduce inregimentarea si supravegherea noastra electronica de catre organisme extra-statale. Pentru ca surse din ministere de forta, ca Internele si Justitia, admit mai mult sau mai putin oficial ca au fost “insarcinate” sa alcatuiasca o baza de date nationala, electronica, pentru a o pune la dispozitia “cui trebuie”, in afara tarii. Dincolo de incalcarea drepturilor constitutionale ale fiecarui cetatean, senatorii Romaniei, inainte de a vota ca primarii, ar trebui sa se gandeasca la riscurile pe care le aduce o asemenea intreprindere cand, de exemplu, pana si un sergent de balta, ca Floricel Achim, a vandut pe banda unor puteri straine coduri ultra-secrete ale Armatei noastre NATO.
Pentru aceeiasi senatori ar trebui sa para putin suspect faptul ca, la Camera Deputatilor, HG-ul lui Tariceanu nu a trecut intai pe la Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale si pe la Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, cum ar fi fost normal. Ci s-a avizat rapid, cu un singur vot contra si tot fara dezbatere cu societatea civila, la Comisia de aparare. Teoretic ar trebui sa intrebam, naivi, ce are sula din Pasapoarte cu prefectura Apararii, din moment ce introducerea documentelor de calatorie biometrice este mai mult o problema de livertate si constiinta religioasa vs tehnologie? Nu cumva este o afacere care scapa unor distinsi parlamentari? Nu cumva niste vreo sase sute de milioane de euro trebuie fofilate de catre niste baieti bine-bazati care au niste relatii bine puse, intamplator prin Comisia de aparare, ca sa fie “acoperiti” cu un aviz si sa mearga repede mai departe, din mana in mana, ca sa ajunga pana la casiera din fund?
Problema este ca, intre timp, romanii mai alerti cu drepturile si libertatile fundamentale au reusit sa sparga bariera informationala si, intr-un timp foarte scurt, s-au strans 150.000 de semnaturi. De ajuns pentru o noua initiativa legislativa. Actiunea pentru Educatie si Libertate si-a propus sa stranga 500.000 de semnaturi si, pana la alegerile europarlamentare, chiar 1.000.000. Adica de ajuns pentru o buna bucata din Parlamentul Romaniei. Chiar daca domina inca o confuzie generala, din lipsa de informare, contrar legii transparentei actelor publice, Senatul si, de maine, Camera Deputatilor, unde se va intoarce Hotararea lui Tariceanu, ar trebui sa tina cont de aceasta vox populi. De ce sa se grabeasca, inainte de a studia temeinic problematica? De ce sa fim prima tara din Europa care isi ofera, pe tava, poporul unei stiinte controversate, biometria, vecina buna cu eugenia. Daca o sumedie de ONG-uri s-au revoltat, pe buna dreptate, pentru amprentarea tiganilor in Italia, de ce trebuie sa devenim, cu totii, tiganii Europei, paria lumii fara a avea dreptul de a alege, echitabil nu “temporar”: cu sau fara cip biometric, cu sau drepturi? Sclavi sau oameni liberi?
Victor RONCEA / ZIUA
Posted in Uncategorized Tags: cip biometric, nasul, parintele filotheu, pasapoarte biometrice, radu moraru 1 Comment »MAICA Ecaterina, Parintele Ioan Sismanian si Victor Roncea la Nasul Radu Moraru despre Sfantul Sinod si Pasapoartele Biometrice. TRANSCRIERE si VIDEO
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru şi daţi-mi voie să vă fac o destăinuire. Ultimele două zile ale emisiunii au făcut valuri, ravagii, spun unii, dezbateri în opinia publică. Şi noi am rămas un pic miraţi de interesul pe care oamenii îl manifestă pe acest subiect, paşapoartele biometrice sau electronice. E interesant pentru că au fost răspunsuri de la Patriarhie, au fost răspunsuri ale oamenilor politici, Maica Ecaterina a fost atacată, în două zile a devenit un personaj controversat, au început oamenii să vorbească despre Maica Ecaterina. Unii o acuză că nu are niciun drept să iasă la TV să vorbească şi câte şi mai câte. În această seară, Maica Ecaterina va fi în studio la „Naşul” ca să răspundă tuturor acuzaţiilor, sper eu cu zâmbetul pe buze, aşa cum a făcut-o şi aseară. De fapt, secretul este chiar în scrisoarea pe care patriarhul BOR, Daniel, o adresează unui ministru de Interne. El nu mai e ministru de Interne, Liviu Dragnea, dar scrisoarea rămâne valabilă. De fapt tot scandalul, toată tevatura a ieşit pentru că nu a existat o dezbatere publică. Şi e chiar în primul alineat pe care patriarhul îl pune pe această scrisoare. Aşadar, acesta e secretul. Au vrut să introducă pe şest vechii guvernanţi ceva. Şi uite, ca de fiecare dată când vor pe şest, nu le iese, pentru că astăzi suntem mai vigilenţi şi astăzi ne-am obişnuit să suflăm şi în iaurt, pentru că prea ne-am ars cu toate guvernele de până acum. Avertizez şi actualul Guvern că mai e puţin timp şi începem să suflăm. Suntem în această seară puţin înainte pentru că avem nişte subiecte extraordinare. În prima parte vom discuta cu omul care se pricepe cel mai bine şi va veni cu un paşaport de asemenea tip să îl prezinte la „Naşul”, domnul Gabriel Pandele, comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte. Apoi Maica Ecaterina este aici însoţită de părintele Ioan Sismanian şi de Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Apoi, doi invitaţi care sunt o surpriză plăcută. Nu vă spun despre cine este vorba, subiectul va fi „Tinereţe fără bătrâneţe”, cum să nu mori niciodată. Credeţi-mă că se poate. În sfârşit, în ultima parte ne ocupăm de nişte băieţi care se cred deştepţi. E, uite că li se înfundă şi destul de repede. Băieţii ăştia deştepţi vor fi puşi la zid. Luăm o scrută pauză, pregătiţi-vă un ceai mai lung, e o seară lungă, dar sper să fie frumoasă. Patru subiecte. Şi eu sunt curios ce o să iasă?! Publicitate! Am revenit, suntem în direct, domnul Gabriel Pandele (foto), comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte este în direct. La sfârşitul lunii ianuarie 2009 a fost eliberat primul document, primul paşaport numit biometric. Cum aţi văzut, se încearcă schimbarea numelui, să se numească electronic. Dar eu ştiu că iniţial aşa s-a numit, biometric.
Gabriel Pandele: S-a numit, se poate numi şi în momentul de faţă biometric, pentru că datele care sunt integrate în el sunt denumite date biometrice, deci date referitoare la imaginea facială şi amprentele persoanei sunt date biometrice.
Radu Moraru: Aveţi idee cine a beneficiat de primul paşaport biometric?
Gabriel Pandele: Este un cetăţean din judeţul Ilfov.
Radu Moraru: Am înţeles. Acest paşaport se spunea că nu mai conţine cele 50 de elemente de siguranţă, care erau în paşapoartele eliberate anul trecut.
Gabriel Pandele: Nu. Din contră, acesta conţine 50 de elemente de siguranţă, spre deosebire de cel din 2001, care conţinea numai 32.
Radu Moraru: Deci paşaportul dinainte avea 32.
Gabriel Pandele: Era mai puţin securizat decât actualul paşaport.
Radu Moraru: Dar alte ţări europene aveau paşapoarte cu mai multe elemente de siguranţă?
Gabriel Pandele: Sincer nu am contabilizat asta.
Radu Moraru: Adică ni s-au făcut reproşuri că avem un paşaport care nu e suficient de sigur?
Gabriel Pandele: Nu aş putea spune că paşaportul care a fost, model 2001, a fost un paşaport care nu ar fi oferit suficiente garanţii, dar oferea posibilitatea, pentru că tehnica a evoluat în aşa fel, încât se găsesc diferite modalităţi de a fi falsificate.
Radu Moraru: Haideţi să arătăm acest paşaport. E coperta. Şi iată vestitul paşaport, atât de hulit de unii. Aceasta e coperta şi vedem că prima parte este plastifiată, aşa cum sunt cărţile de identitate de tip nou, iar această pagină este destul de groasă, ea se bagă printr-o fantă, când se controlează datele.
Gabriel Pandele: Da. Dar trebuie făcute nişte specificări. E vorba de o filă de policarbonat, sunt mai multe straturi de policarbonat, 8 straturi, care se laminează la o temperatură de 380 de grade. Pe fiecare start se integrează câte un element de securitate. Vestitul cip, care e de fapt un mediu electronic de stocare a datelor, se află poziţionat între starturile 5 şi 8.
Radu Moraru: În ce zonă este cipul?
Gabriel Pandele: Cam pe acolo.
Radu Moraru: Ce conţine acest cip? Ce fel de informaţii?
Gabriel Pandele: Conţine informaţii pe care le vedeţi dumneavoastră vizibile pe fişa informatizată.
Radu Moraru: Păi văd o fotografie, această tânără, apoi văd o altă fotografie mai mică, care cred că e aceeaşi.
Gabriel Pandele: Exact.
Radu Moraru: Văd o semnătură. Nu văd amprenta.
Gabriel Pandele: Este integrată în mediul de stocare.
Radu Moraru: Ce mai conţine cipul?
Gabriel Pandele: Banda citibilă, cu datele. Şi vă pot arăta ce anume se află în cip.
Radu Moraru: Acestea sunt elementele. Şi cipul acesta e un cip care are antenă?
Gabriel Pandele: Da. Pentru a face legătură şi pentru a oferi posibilitatea deschiderii lui în momentul în care fila informatizată este introdusă în cititor.
Radu Moraru: Bun. Antena asta, au scris oamenii aseară că emite la o distanţă de 10-20 cm.
Gabriel Pandele: Până în 10 cm. Paşaportul nu poate fi citit decât în poziţia deschis, introdus în cititor şi cam asta e toată tehnologia. E citit şi pe ecran apar aceste date. Dacă paşaportul e în poziţia închis, nu e citit.
Radu Moraru: Din cauza coperţilor?
Gabriel Pandele: Da. Asta e pentru securitatea cipului.
Radu Moraru: Am înţeles. Dacă eu îmi bag paşaportul aşa în buzunar, dacă trece cineva cu un cititor, un hacker, se poate să îmi ia datele.
Gabriel Pandele: Dar ce interes aţi avea să îl ţineţi aşa?
Radu Moraru: Asta înseamnă că cine are aceste paşapoarte ar trebui să fie mult mai atent cu acest paşaport.
Gabriel Pandele: Păi hai să facem atunci o analogie, dacă eu am cardul în buzunar, care are cip, cel care trece pe lângă mine îl poate citi şi mi-a dispărut tot ce am pe card? Deja sunt supoziţii astea.
Radu Moraru: E o dezbatere, de asta am şi generat cele două emisiuni, pentru că în România nu a fost o dezbatere şi pentru că în România, în credinţa ortodoxă sunt foarte multe temeri legate de codul de bare.
Gabriel Pandele: Sincer nu ştiu de unde au apărut atâtea discuţii? Se poate să fi fost o lipsă de informare suficientă, deşi prima dezbatere publică care a avut loc cu cei care se opun acestui document s-a desfăşurat în urmă cu o lună. Deci e destul timp.
Radu Moraru: Ştiu, dar a fost după ce Guvernul a dat acea HG care, ghinionul lui Călin Popescu Tăriceanu, are numărul 1566. Dacă aduni 1 şi cu 5, ai HG 666.
Gabriel Pandele: La asta nu m-am gândit niciodată.
Radu Moraru: Noi suntem ziarişti, trebuie să ne gândim. Acest element… mai e vreun alt cip în afară de acesta?
Gabriel Pandele: Numai elementul de siguranţă.
Radu Moraru: Oare acel cip, într-o bună zi, care acum emite foarte puţin, cât să poată fi citit, dacă i se măreşte puterea…?
Gabriel Pandele: În ce fel? De către cine sau cum?
Radu Moraru: Dacă vom descoperi peste ani că este deja un sistem care din satelit poate să monitorizeze în orice secundă acest paşaport?
Gabriel Pandele: Înseamnă că noi, toţi oamenii, suntem manipulaţi.
Radu Moraru: Păi sunteţi, să ştiţi.
Gabriel Pandele: Deci nu e vorba numai de România aici, e un document care nu circulă numai în România, circulă la nivel european, internaţional. Şi atunci ce facem? Nu mai punem paşapoarte, nu mai punem asta că se poate întâmpla ca să fim monitorizaţi?
Radu Moraru: Nu credeţi în teoria asta?
Gabriel Pandele: Prea punem răul în faţă.
Radu Moraru: Telefonul mobil deja e un instrument.
Gabriel Pandele: Dar ne putem debarasa de telefonul mobil? Eu nu.
Radu Moraru: Pe de altă parte, aceste paşapoarte mulţi au spus că nu ne mai trebuie, că în Europa mergi cu buletinul.
Gabriel Pandele: Da, dar dacă mergem în state terţe ce facem?
Radu Moraru: Ne cer aşa ceva?
Gabriel Pandele: Unele da.
Radu Moraru: Dar este vreo specificaţie exactă, spre exemplu, Statele Unite au spus, din 2010 nu primim decât cetăţeni cu …
Gabriel Pandele: Nu. O fi pe viitor, poate se va cere aşa ceva, dar încă nu.
Radu Moraru: Ştiţi unde am o mare temere, unde statul român nu cred că are suficiente garanţii să spulbere această temere? Aici sunt date importante, spre exemplu, amprente. Astăzi, noi nu suntem în stare să ţinem un om în puşcărie. Un om e ceva fizic. Ai pus nişte gratii, nu prea are pe unde să scape. Nici pe geamul mic, nici prin gratii. Şi cu toate astea, aceşti oameni dispar din puşcării. Criminali periculoşi. Aceste date nu sunt ceva fizic. Ele le poţi lua pe o dischetă din astea mică, poţi să iei mii de paşapoarte de date. Şi întrebarea mea este, aşa cum s-au făcut cărţi de identitate false, dar arătau senzaţional, mâine se pot face asemenea acte şi eşti deposedat şi de amprente, şi de imaginea facială, de tot.
Gabriel Pandele: Când vă referiţi la imaginea facială cred că aveţi în minte o operaţie estetică, că altfel cum să schimbi? Dumneavoastră vă referiţi la datele din mediul de stocare? Eu v-am arătat ce date sunt. În mediu se găseşte şi faţa persoanei.
Radu Moraru: Ştiţi ce performanţe avem noi în televiziune? Cu puţin machiaj… şi pe bunica poţi să o faci să arate ca domnişoara de aici. Cine va păzi?
Gabriel Pandele: Toate datele care sunt aici vor rămâne numai la nivelul Direcţiei Generale de Paşapoarte şi vor fi folosite numai în scopul eliberării documentelor.
Radu Moraru: Dar cine… aveţi 50 de oameni înarmaţi care păzesc aceste date? Sistemul, computerele…. sunt securizate? Că şi de la NASA au dispărut date.
Gabriel Pandele: Dar şi la nivel există structuri care se ocupă cu aşa ceva. Au fost probleme în România, probleme de scurgeri de informaţii legate de datele cetăţenilor? Eu nu am auzit de aşa ceva.
Radu Moraru: Eu am văzut buletine false, inclusiv acele cărţi de identitate în care era schimbată şi poza.
Gabriel Pandele: La actualul document nu se poate face aşa ceva. Şi în plus vorbeam de datele personale.
Radu Moraru: Deci spuneţi că acest document nu poate fi falsificat şi că cei care vor utiliza se vor uita la aceste documente, se uită foarte bine la fotografia pe care o au în faţă.
Gabriel Pandele: Eu vă spun că un astfel de document, pentru a fi falsificat, asupra lui trebuie acţionat în două direcţii. În sensul că trebuie făcute anumite modificări pe grila informatizată, iar aceleaşi modificări trebuie operate în mediul de stocare pentru că trebuie puse de acord. În momentul în care omul merge şi i se controlează documentul la frontieră, el pune şi cu degetul. E un control 1 la 1. Se caută ce e în document şi ce e în faţa lucrătorului de la graniţă.
Radu Moraru: Deci cel de la graniţă trebuie să fie un pic spion? Ca în filme.
Gabriel Pandele: Da. Ajungem la James Bond.
Radu Moraru: Da. Păi ăsta de la Braşov, Serghei Gribenco, nu au zis că e James Bond?
Gabriel Pandele: Eu cred că tot presa l-a ridicat.
Radu Moraru: Avem nişte secvenţe. Deci deasupra paşaportului a pus un cip în care avea datele cu Elvis. Şi în terminal, când a trecut, practic afişa Elvis.
Gabriel Pandele: Şi după ce a trecut de locul respectiv, unde se afişa paşaportul, nu a dat şi de un funcţionar?
Radu Moraru: Nu. Eu aş face un cip, dacă aş fi infractor, aş face un cip, îl pun deasupra, care coroborat cu ce este aici să îmi modifice exact elementele de… adică să schimbe poza, amprentele…
Gabriel Pandele: Nu cred.
Radu Moraru: Deci e poezie?
Gabriel Pandele: Da. Până la urmă, de câte ori apare imaginea fetei aici? Vedeţi dumneavoastră, eu de asta insist şi explic celor care stau de vorbă că e un paşaport care nu poate fi falsificat. Are atât de multe elemente de securitate şi atât de bine făcute, încât nu poate fi falsificat. Ce vedeţi aici, ceea ce reprezintă un acromat, sunt realizate în nanotehnologie.
Radu Moraru: Deci o tehnologie la care nu au acces amărâţii?
Gabriel Pandele: Absolut.
Radu Moraru: Unde se fabrică aceste paşapoarte?
Gabriel Pandele: Dumneavoastră aţi spus de 1566. Acolo scrie cine le fabrică.
Radu Moraru: Am văzut, Imprimeria Naţională. Deci ei au tehnologia asta?
Gabriel Pandele: Absolut. Şi ca să nu rămânem în urmă cu ideea, deci de câte ori apărare imaginea? De 4 ori. Ceea ce mi se pare greu de umblat, să schimbi 4 imagini, 4 vizibile şi una în mediul de stocare. Nu aţi văzut-o pe cea perforată.
Radu Moraru: Da. Hai să o arătăm. Este ca o hologramă aşa. costă mai mult acest paşaport? Iată, avem elemente noi, sunt elemente pro mai multe. Şi sfântul sinod are o poziţie şi aţi văzut-o astăzi. Dacă vreţi paşaport biometric, da sau nu, sms. Ideea este că acest paşaport va fi singurul care vă va permite să vă deplasaţi în Statele Unite şi probabil şi în alte ţări care vor cere asemenea paşapoarte. Sunt convins că americanii vor condiţiona deplasarea sau vizele de acest paşaport, pentru că e acel program „Viza Waiver”. Costă mai mult acest paşaport?
Gabriel Pandele: Costă, dar cred că elementele care sunt incluse în el compensează preţul.
Radu Moraru: Dar pe cetăţeanul obişnuit, eu, care nu sunt nici terorist, nici infractor, mă deranjează că trebuie să plătesc mai mulţi bani. Nu simt nici o mândrie, mamă ce paşaport am eu!
Gabriel Pandele: Eu chiar vă contrazic, pentru că întâmplător m-am deplasat la Ilfov când oamenii intrau în posesia documentului şi chiar erau încântaţi. Şi românul nu are ce pune pe masă, dar când e ceva nou, îşi ia.
Radu Moraru: E adevărat aici. Acesta e un paşaport la maxim. Mai paşaport decât acesta nu există în Europa. Şi probabil că nici în lume. E unul din cele mai frumoase paşapoarte. Cât costă?
Gabriel Pandele: 230 de Roni.
Radu Moraru: Nu aveţi nevoie de el în Europa.
Gabriel Pandele: Scuze, este 234.
Radu Moraru: Acest paşaport însă s-a vorbit că va încălca demnitatea noastră, libertatea de mişcare, cum spun unii.
Gabriel Pandele: În ce sens?
Radu Moraru: Te obligă să îţi laşi amprenta.
Gabriel Pandele: Eu v-am explicat, şi, sincer e ca simplu cetăţean, în momentul în care am un astfel de document ştiu că nimeni nu se poate folosi de identitatea mea, ceea ce pentru mine reprezintă un element de siguranţă. Eu aşa o privesc. Acum fiecare o priveşte prin prisma lui.
Radu Moraru: Deci nu vă simţiţi deranjat?
Gabriel Pandele: Absolut.
Radu Moraru: Dar de ce ne-am simţit atât de deranjaţi când Italia a vrut să îi amprenteze pe rromi? Aţi fi fost de acord cu amprentarea lor?
Gabriel Pandele: Nu aş putea să formulez o părere despre acest subiect pentru că nu ştiu realitatea de acolo.
Radu Moraru: Deci nu credeţi că ar trebui să ne simţim jigniţi pentru că mergem acolo şi ni se ia amprenta?
Gabriel Pandele: Nu.
Radu Moraru: În Statele Unite, când te duci, îţi ia şi retina sau irisul.
Gabriel Pandele: Unde anume?
Radu Moraru: În Statele Unite. La intrare. Te pune să te uiţi într-o cameră.
Gabriel Pandele: Eu când am fost nu m-a pus să fac aşa ceva. Adevărul că am fost puţin mai demult, dar nu m-au pus să fac aşa ceva.
Radu Moraru: Poate pentru că eraţi de la Paşapoarte.
Gabriel Pandele: Nu.
Radu Moraru: De ce credeţi că sunt exceptaţi de la acest tip de document anumite instituţii?
Gabriel Pandele: Care?
Radu Moraru: Păi îmi arătase Victor Roncea. Senatul, Camera Deputaţilor, SRI, SIE.
Gabriel Pandele: Şi cum sunt ei exceptaţi? Eu nu am auzit de aşa ceva până acum. Cred că nu e foarte bine informat.
Radu Moraru: Şi paşapoartele diplomatice?
Gabriel Pandele: Absolut. Nu s-au emis încă, dar se vor emite. Suntem oameni.
Radu Moraru: Permisele de conducere, şi ele au un cip din ăsta?
Gabriel Pandele: Vă spun că nu au, deşi revin la discuţia aceea, cu nişte băieţi tineri, care păreau şi ei citiţi, care afirmau că este. Nu este, domne. Dar i-am lăsat în pace pentru că nu avea sens să intrăm în polemici.
Radu Moraru: E primul document de identitate din România care are cip?
Gabriel Pandele: Da.
Radu Moraru: Urmează şi CI-urile şi permisele?
Gabriel Pandele: Nu aş putea să vă spun, nu ştiu ce fac alte instituţii.
Radu Moraru: Am înţeles. Bun. Mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Cred că aţi lămurit toate aspectele. Ce ar mai fi fost de spus?
Gabriel Pandele: Eu aş vrea să mai adaug un lucru, pentru că am constatat de multe ori că lumea nu cunoaşte anumite aspecte. Deci, România nu e singurul stat care a emis aşa ceva.
Radu Moraru: Am spus şi aseară, suntem penultimii din Europa.
Gabriel Pandele: Exact. România este alături de Germania, primul stat care a emis paşaport electronic în care sunt integrate în mediul de stocare ambele date biometrice, imaginea facilă şi amprenta. Dar la nivel european, 26 de state au eliberat acest paşaport, mai puţin Bulgaria, dar urmează şi ei.
Radu Moraru: Am înţeles.
Gabriel Pandele: Este reglementare a Uniunii Europene.
Radu Moraru: Şi acest paşaport e mai mic decât celelalte şi e de fiţe, cum spuneau unii dintre colegii mei. Vrei să stai în faţă, vrei cip, ai un paşaport cu cip. Multe elemente de siguranţă. Mă bucur că harta României e prezentă ca să nu uităm conturul. Bun, mulţumesc pentru prezenţă. Maica Ecaterina are de înfruntate nişte atacuri. A devenit, aşa, un fel de inamic public. Mulţi au făcut trimitere la spusele din emisiunile noastre. În această seară Maica Ecaterina este la „Naşul”, împreună cu părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea. Iar la final ne vom bate cu nişte băieţi deştepţi pe care îi vom bate rău de tot, ca de fiecare dată. Ne întoarcem în direct în câteva clipe.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Avem şi un comunicat, sondajul continuă. Invitaţii mei sunt Maica Ecaterina, a devenit repede inamicul public numărul 1, alături de noi este şi părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, sărut mâna, părinte, şi colegul nostru, Victor Roncea. Discuţii aprinse. Cum vi se pare, că aţi fost pusă la zid după cele două emisiuni?
Maica Ecaterina: Ce se întâmplă în scrierile sfinţilor părinţi. Vedem că sfinţii dădeau bani să fie ultragiaţi, să fie pomeniţi rău, să fie bătuţi, să fie scuipaţi, înjuraţi, batjocoriţi. E ceva anormal în zilele noastre, cum, cineva vrea să fie batjocorit şi mai şi plăteşte pentru asta?
Radu Moraru: Dar de ce făceau?
Maica Ecaterina: Pentru aducerea la zi a smereniei. Pentru că păcatul primordial, păcatul de la care s-a pornit, a fost mândria lui Lucifer, care s-a transmis în Adam şi apoi în Eva. Mândria a fost la baza întregii căderi umane, de la început până la sfârşit. Şi atunci eu mă bucur… sfinţii se bucurau.
Radu Moraru: Dar nu sunteţi sfânt.
Maica Ecaterina: Dar iau exemplul sfinţilor. E singurul lucru pe care mi-l pot permite în viaţa asta.
Radu Moraru: Dar asta nu e o mică mândrie?
Maica Ecaterina: De ce? Din contră… păcatele mele sunt ale mele, cuvintele sunt ale sfinţilor părinţi. Deci dacă eu am îndrăznit să fac acest pas, să ies din răcoarea chiliei… chilia mea de la Ierusalim, la demisolul mănăstirii, chiar o peşteră, dacă am îndrăznit să ies de acolo, să ies de aici, sigur nu am venit pentru acest subiect, am venit pentru o problemă de sănătate, cu picioarele nu stau foarte bine, dar văzând cele ce se întâmplă aici, evident că nu se poate. Acela care se va ruşina de mine, mă voi ruşina şi eu în veacul ce va să vie.
Radu Moraru: Să vedem ce a transmis astăzi presei purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica. Întâi fragmentul referitor la Maica Ecaterina şi apoi şi comunicatul.
Reporter: Biserica se dezice?
Constantin Stoica: Categoric. Nu vreau să facem un caz, dar inclusiv aseară am văzut o maică care n-are nicio legătură cu BOR, se numeşte Maica Ecaterina de la Ierusalim. În mod firesc o maică stă într-o mănăstire. Or, dânsa stă în Bucureşti, e foarte activă în toate aceste dezbateri, oferă presei ceea ce are nevoie, anume senzaţionalul de factură îndoielnică.
Maica Ecaterina: Efectiv, îmi displace total să vin şi să vorbesc despre asta pentru că e ca şi cum o simt ca acuzare. Dar nu e o acuzare, e o realitate. Da, stimaţi telespectatori, sunt o biată păcătoasă, cei ce aţi mai citit din cărţile mele, ştiţi din ce iad am ieşit, şi cu ce minunăţii m-a binecuvântat Domnul la Ierusalim, acolo am locuit 16 ani, de 2 ani de zile sufăr de osteoporoză la genunchi şi la şold, încerc să mă tratez atât aici, cât şi în Israel. Iarna asta m-a prins absolut forţat aici, dar situaţia care s-a bulucit aşa ca tăvălugul peste noi…
Radu Moraru: Eu am înţeles că n-ar trebui să ieşiţi la TV.
Maica Ecaterina: Ce bucuroasă aş fi să mă duc eu la chilie şi să vină în locul meu reprezentanţii BOR să susţină punctele de vedere ale sfinţilor părinţi. De când sunt în România, de când am îndrăznit să pun pe piaţă câteva cărţi din gândirile mele… dacă e să vorbesc, sau să spun sau să scriu, nu o fac decât în lumina sfinţilor părinţi, în tradiţia ortodoxă care a pierit aproape complet din teritoriul românesc…
Radu Moraru: Nu aş zice asta, poate e prea mult.
Maica Ecaterina: Aproape complet. Domnul Radu Moraru, nu mergeţi prin sate să vedeţi cu ce tristeţe se prepară o supă ultramodernă între tradiţiile ţăranilor de la Burebista îmbinate cu tot felul de aduceri aminte din America, cu tot felul de imposturi satanice şi tot felul de împănări din alte tradiţii şi locaţii cât se poate de idoleşti, în zilele de sărbătoare ortodoxe. M-a speriat această chestie.
Radu Moraru: Interesant. Părinte, aţi fost prezent la discuţiile cu autorităţile. Chiar acum o lună şi ceva s-a discutat pe marginea acestui document. N-aţi fost de acord nici atunci, nu sunteţi nici astăzi. De ce nu sunteţi de acord cu aceste documente cu cip, şi doi, dacă credeţi că ar trebui ca maicile şi călugării să stea în mănăstiri?
Ioan Sismanian: Dar ei acolo stau. Dar în acelaşi timp ţin foarte bine minte, atunci când durerea e mare, şi când călugărului i se cere să iasă din pustia lui, şi să vină să arate lumii întregi, că durerea e mare… exemplul e minunat, atunci când a fost acea extraordinară manifestare de durere a sfinţilor pustiei, când au ieşit cu icoanele în mână, mărturisind erezia iconoclastă. Ce trebuia să facă călugării? Să stea acolo şi să rabde blasfemia lui Hristos, a chipului lui Dumnezeu? Păi doamne iartă-mă, dacă nu strig eu pietrele vor striga. Problema care se pune aici nu e nici pe departe de ce nu stau în mănăstire, că aşa bine e în mănăstire. Vin aici târându-mă, e greu, e o bucurie nespusă să stai acolo şi să plângi pentru păcatele tale şi ale neamului. Dar atunci când lumea însăşi, şi veţi vedea dumneavoastră acest raport al poziţiei omul de rând, omului laic, când el se frământă şi când el strigă, eu ce să fac? Stau acolo şi-mi văd de ale mele – nu se poate.
Radu Moraru: Care e spaima cea mare legată de acest document care pentru unii pare complet inofensiv?
Ioan Sismanian: Spaima cea mare nu se vede. Noi plecăm în această înţelegere de la un cuvânt care este un cuvânt în Dumnezeu. Sfânta Evanghelie ne învaţă, atunci când a fost Adam şi când a intervenit acea mare ispită a celui viclean, problema a fost nu atât că el s-a ispitit de poftă, ce gust o să aibă, ce savoare, pentru că şi asta a fost o latură a ispitei, dar marea ispită care o vedem e ispita părerii de sine, a ştiinţei. El a vrut să fie ca Dumnezeu, să fie ştiutor, să înlocuiască pe Dumnezeu.
Radu Moraru: Dar astăzi nu e o lume puţin nouă? Nu cred că orice om care vrea să meargă la muncă în Anglia sau în altă ţară, credeţi că el vrea să fie asemeni lui Dumnezeu? Are nevoie de acest document, pentru că acesta e biletul de intrare.
Ioan Sismanian: În asta constă marea problemă. Am să vă pun o întrebare tuturor. Avem două clădiri banale, două clădiri frumoase, mari, cu două centrale termice bine puse la punct. Şi doi fochişti. Acum, unul munceşte la un bordel, altul la un spital. Întrebarea este, sunt plătiţi la fel? Ca volum de bani, poate că da. Dar creştineşte vorbind, sunt plătiţi la fel?
Radu Moraru: Nu, sursa banilor pentru unul e o sursă păcătoasă, pentru celălalt…. deşi păcătoşi sunt toţi, şi fetele de la bordel, şi şeful de la spital.
Ioan Sismanian: Mă refer la ce ne învaţă Domnul, cui slujeşti? Problema nu e fapta în sine, ci scopul ei, sensul ei. Cui slujesc? Eu fac treabă la o centrală, dar e clar că pe mine mă va plăti diavolul acolo, pentru că el e stăpân.
Radu Moraru: Credeţi că vom deveni slujitori ai diavolului prin acest document care are cip?
Ioan Sismanian: A spus Dumnezeu clar, dă Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Adică dă-i statului treaba lui, banul, dar tu ţine-ţi restul, adică chipul tău, pe care Dumnezeu ţi l-a creat. Ce fac, mă duc până în Italia, Anglia, sau America. Muncesc. Când vin, zic părinte, am greşit, iartă-mă. Dar îmi dai voie să merg şi mâine, că eu ce să fac acum? Rămân copiii nemâncaţi.
Radu Moraru: Păcatele până la urmă sunt păcate, dar eu cred că până la urmă oamenii păcătuiesc mult mai grav decât păcatul acestui cip?
Ioan Sismanian: Păcatele cele mai grave sunt cele planificate. Că dacă eu …
Radu Moraru: În lumea de astăzi planificăm numai păcate.
Ioan Sismanian: Aici e problema. Că dacă eu zic că fac un păcăţel mic, şi îl accept, îl fac şi astăzi şi mâine, cum mă mai pocăiesc?
Radu Moraru: Da, dar paşaportul e pentru pâine, zic unii, domne, mă duc să fac o pâine. Uitaţi ce spune Sfântul Sinod: „a avea un paşaport e un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei care doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Fiecare cetăţean are dreptul de a cunoaşte în mod direct conţinutul datelor personale incluse în noul paşaport electronic care include date biometrice. Grupul european pentru ştiinţă, etică şi noile tehnologii e împotriva implantării în corpul uman a cipului electronic. Întrucât unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă instituţiile statului român cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă, paşaport temporal, şi la cazuri când din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice. Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa în Isus, să sporească în rugăciune şi în fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mănăstire şi societate, fără a răspândi panică şi îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Astfel Dumnezeu ne va lumina, ne va apăra de tot răul, ne va ajuta să săvârşim binele.”
Maica Ecaterina: E strigător la cer cum poate să fie un lucru trecător o polemică care e aruncată în derizoriu, despre care se vorbeşte de câteva zeci de ani pe întreg globul, despre care s-au scris sute de cărţi, pentru care au murit oameni. Am aici cartea unui ziarist canadian care a fost asasinat, el se numeşte Serge Monaste. Eu nu o am decât editată, ea se cheamă „Naţiunile Unite contra creştinismului”. Ideea e în felul următor: e speculativ pentru noi să aruncăm în eter şi în undele televizoarelor nişte cuvinte cu care să jonglăm pe o temă care se discută pe câteva sute de ani, dacă nu chiar mii. Cum putem să venim cu toate dovezile? Că de fiecare seară când mai urmează un telefon, eu încerc să mă gândesc, Doamne, în momentul acesta ce cuvânt să spun, ce argument să aduc din miile de filme, de cărţi, de lucruri adevărate, atunci…?
Radu Moraru: Dar cum discernem adevărul de speculaţii? Că asemenea cărţi care s-au vândut în milioane de exemplare au mizat pe speculaţii tocmai pentru a se vinde.
Maica Ecaterina: Dacă ele corespund cu sfinţii părinţi care au scris cărţi. Am aici o carte, „Stareţii despre vremurile din urmă”, în care sunt adunate zeci şi sute de texte ale sfinţilor părinţi de la 1400 până în zilele noastre, ultimul fiind, să zicem, părintele Serafim Roze, despre care toată lumea ştie că e propus pentru a fi canonizat, care spune următorul lucru… dânsul a murit în 1982. A trăit în America. A fost un convertit din protestantism la ortodoxie adevărată. A fost un luptător. În America zilelor noastre, care era plină de căderi şi aşa mai departe. El spune aşa: „Acum e mai târziu decât ni se pare. Apocalipsa se desfăşoară deja”. În bibliotecile din România cărţile lui Serafim Roze stau la prim rang, se vând cu sute de mii. Am dat doar un exemplu, sunt zeci…
Radu Moraru: Spuneţi că tot ceea ce spuneţi, vorbiţi cu cuvintele sfinţilor părinţi?
Maica Ecaterina: Absolut.
Radu Moraru: Părinte, sunteţi la aceeaşi mănăstire cu părintele Iustin Pârvu. A mai spus ceva zilele acestea legat de aceste paşapoarte biometrice?
Ioan Sismanian: Rugaţi-l. Atât. Pentru că asta înseamnă un singur lucru. Înseamnă ca omul prin rugăciunea aceasta să îşi poată descoperi depărtarea lui de Dumnezeu. Pentru că v-am spus, raportându-te corect la Evanghelie, aţi spus dumneavoastră, vezi din toate… mii de păcate. Un budist trăieşte după budismul lui, un hinduist e foarte strict, un mahomedan e la fel de strict…
Maica Ecaterina: Atât de stricţi, încât dacă tu, ca şi creştin, în zilele de Ramadan, când se posteşte, îndrăzneşti să mănânci în faţa lui, el te atenţionează şi îţi face observaţie.
Radu Moraru: Vreţi să spuneţi că noi ca ortodocşi cedăm…?
Victor Roncea: Poate ar trebui să amintiţi şi despre evreii ortodocşi care i-au bătut cu pietre pe homosexuali la marşul din Ierusalim.
Maica Ecaterina: Absolut. În Ierusalim trebuia să aibă loc zeci de marşuri, nu o dată.
Radu Moraru: Aici nu e un exemplu. Eu sunt creştin ortodox, sunt tolerant, nu pot să arunc cu pietre.
Maica Ecaterina: Sunt de acord. Ei sunt ultrareligioşi.
Ioan Sismanian: Noi arătam ce înseamnă un om cu adevărat strict. Dar eu nu mă refer la asta, mă refer să mi dau seama de măsura păcatelor mele. Evanghelia înseamnă să ierţi, să rabzi, lucrurile sunt complexe.
Radu Moraru: E adevărat, dar tot nu cred că până la urmă acest paşaport nu e nici cu cod de bare… dacă eram cu toţii amprentaţi, ni se băga dispozitivul ăla ca în lagărele naziste, şi fiecare, în loc să te mai strige Radu Moraru, te striga după numere…
Victor Roncea: Domnul Radu Moraru, am un cadou din partea domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru dumneavoastră.
Radu Moraru: „Dispozitiv medical implantabile active”.
Victor Roncea: Deci s-a dat şi această hotărâre pentru dispozitive implantabile pentru VeriChip, de care vorbeam ieri-seară.
Radu Moraru: Medicale.
Victor Roncea: Da, într-o primă fază. Dar citiţi instrucţiunile.
Radu Moraru: „Orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinaţie împreună cu orice accesorii şi orice software făcut de fabricant pentru a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic, şi necesar funcţionării corespunzătoare a dispozitivului medical destinat de către fabricant să fie folosit pentru om în scop de: diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament a unei leziuni, sau unui handicap, investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau unui proces fiziologic, control al concepţiei.”
Victor Roncea: Monitorizare.
Ioan Sismanian: Vă pun o întrebare. Dacă, de exemplu, eu sunt potenţial bolnav psihic, mi se pune asta ca să vadă cum sunt eu?
Victor Roncea: Dar Radu Moraru s-a oprit într-un punct foarte sensibil. Control al concepţiei. Deci aşa vor ajunge aceste cipuri foarte uşor în mâinile femeilor care vor dori să îşi controleze contracepţia. Deci în mâinile celor care nu sunt neapărat internaţi în spital. Şi încet-încet vor fi transferate şi altora. Deci e un prim pas, aşa cum sunt şi paşapoartele biometrice.
Radu Moraru: Astăzi vorbeam cu mai mulţi cunoscuţi care spuneau că nu avem nicio şansă, evident că destinaţia finală e implantarea cipului. Ei vedeau chiar în următorii 5-10 ani introducerea acestui cip.
Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, ştiţi de ce a izbucnit toată povestea asta? Pentru că părintele Iustin a dat un comunicat pe care atât BOR şi Patriarhia Română, cât şi restul lumii l-au considerat anacronic, incendiar, nelalocul lui, pentru că în final făcea apel către toţi creştinii care au citit Evanghelia, care au ajuns la concluzia că suntem uşor către anii apocaliptici, să pornească la o luptă interioară pentru a se debarasa de patimi, de păcate. De gândire rea, de răutăţi…
Radu Moraru: Adică sugeraţi că nu ne-ar strica puţină renunţare la viaţă… adică să renunţăm la paşaportul acesta, la cardul bancar…?
Maica Ecaterina: În momentul în care 666, după tonele de materiale pe care o să vi le pun la dispoziţie cu toată dragostea, filme, documentare, din toate colţurile lumii, pe toate limbile, în toate colţurile lumii s-a discutat asta, ei, în clipa în care eu am dat cu ochii de aceste lucruri, am înţeles că există faţă de Sfânta Treime care a creat cerul, pământul, globul pământesc şi tot Universul, şi tot ce există, o luptă extraordinară din partea Satanei de a suprapune peste Sfânta Treime o altă treime. Şi acea treime e 666.
Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că ar trebui ca tehnologia să se oprească la un moment dat. Adică e prea multă tehnologie cu aceste implanturi?
Maica Ecaterina: Oricum e prea multă tehnologie.
Radu Moraru: Pe de altă parte, tehnologia asta, numită televiziune, e un implant mai periculos?
Maica Ecaterina: Categoric.
Radu Moraru: Şi atunci în mod normal trebuia să ne opunem propagării mass-media.
Victor Roncea: Sunt mişcări care avertizează asupra riscurilor, mai ales asupra copiilor, de vizionare excesivă a televiziunii.
Radu Moraru: Televiziunea poate să fie şi bună, important e în mâinile cui se află această armă? Important e în mâinile cui se află paşapoartele biometrice, pentru că cineva spune că paşaportul emite într-adevăr la o distanţă mică, ca şi telefonul mobil de altfel, însă receptorii vor avea putere mare de recepţie. O întrebare pentru specialişti, dacă antenuţa emite la 10 cm, pot fi puşi receptori pe blocuri care să recepţioneze până la nivel de milimetru, ce emite acel paşaport?
Maica Ecaterina: Eu vin din Israel unde s-a discutat tema asta că există o tehnologie în care din imediata apropiere, nu s-a spus de unde. Dar şi din satelit, se poate citi până la nivelul de 150 de metri la distanţă de om.
Victor Roncea: Din punct de vedere medical se mai ridică o problemă. Am vorbit zilele trecute despre un studiu care arată că în procent de 10% animalele care au fost implantate pentru testare cu acest cip au făcut cancer. Dacă această tehnologie se bazează pe acelaşi principiu, RFID, cine ne garantează nouă că acest cip nu ne va afecta sănătatea? Ce m-a deranjat foarte tare la Patriarhia Română, e că părintele Constantin Stoica s-a transformat practic în purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne. În momentul în care ne-a dat exact aceeaşi explicaţie pe care o dă MAI, că paşaportul e un drept, nu o obligaţie. Păi despre ce vorbim aici? Ordonanţa de Urgenţă 184 pe 2008 prevede ca din 2011 să avem cu toţii cărţi de identitate cu cip biometric. Acelea sunt un drept sau o obligaţie? Ce vom face cu cărţile de identitate care sunt obligatorii?
Maica Ecaterina: Domnul comisar-şef care a fost invitat înainte, ne-a confirmat că până în 2011 vom avea buletine…
Radu Moraru: Deci în 2011 vom avea şi buletine şi permise.
Maica Ecaterina: Şi de ce dânsul n-a recunoscut?
Radu Moraru: A zis că e un alt subiect, nu se poate pronunţa. Am spus-o şi eu, noi ştim clar, odată paşaportul introdus, pasul 2 va fi buletinul, pasul 3 permisul auto, clar.
Ioan Sismanian: Dacă o întreprindere cere paşapoarte de serviciu, alea cum sunt, tot la alegere?
Radu Moraru: Nu.
Maica Ecaterina: Pentru că eu am problema asta, eu am şi permis de conducere, am şi paşaport obligatoriu.
Radu Moraru: Şi grecii, şi sârbii au aceste paşapoarte, şi din păcate pentru cei care nu vor asemenea cipuri, toţi cei cu care am vorbit astăzi mi-au dat nişte asigurări ferme că orice am face, ele vor fi.
Victor Roncea: Nu e chiar aşa, poate Dumnezeu sau Diavolul, cineva a ales România ca piatră de încercare. De ce spun asta? Pentru că în ţările din ortodoxia răsăriteană, noi suntem ţara cu cei mai mulţi ortodocşi, practic. Poate pentru noi e această misiune să dăm înapoi o lege strâmbă făcută de Uniunea Europeană şi impusă de Statele Unite… e impusă, comisarul care a stat aici v-a minţit când a spus că nu e impusă.
Radu Moraru: Deocamdată nu ştiu dacă sunt documente în care se vorbeşte de impunere.
Victor Roncea: Luaţi scrisoarea dată de chestorul de Poliţie către patriarh. E, în răspunsul dânsului se afirmă din prima frază faptul că în cadrul programului Visa Waiver în care ne-am încadrat suntem obligaţi să impunem cip biometric.
Radu Moraru: Dar România nu prea s-a încadrat.
Victor Roncea: România e stat suveran, Statele Unite nu pot impune României acest lucru.
Maica Ecaterina: Mulţumim Domnului că guvernanţii fură. Pentru că banii se trimit de la FMI grămezi pentru acest deziderat. Mereu se anunţă la radio şi la televiziuni sume alocate pentru computerizarea satelor din România, pentru computerizarea instituţiilor, pentru computerizarea spitalelor. De la FMI. Dar până acum nu s-a putut, pentru că s-a tot furat.
Radu Moraru: Să fim sinceri, sunt multe avantaje pe care le aduce acest sistem computerizat. Tot ce e computer ne-a adus multe avantaje. Astăzi facem emisiuni ce nu făceam fără telefonul mobil. Şi doar atât vreau să spun, că sunt multe avantaje, sistemul sanitar şi aşa mai departe… deci au cu ce să ne atragă. De ce credeţi însă că până la urmă scopul final e ăla care îl spunea cel din Zeitgeist? De ce credeţi că scopul final e controlul tuturor oamenilor de pe acest pământ?
Ioan Sismanian: O să vă spun eu de ce. Acesta a fost răspunsul, pentru că Hristos, care pentru noi înseamnă lumină, viaţă, adevăr, spune asta. Aşa va fi. Şi e şocant pentru noi acum să gândim că un părinte, într-o vreme de demult, aproape 2000 de ani, Sfântul Ioan ne avertizează că atunci va veni problema când nu o să mai poţi cumpăra sau vinde decât cei ce au această pecete. Problema nu e acum, pecetea nu e aceasta. Pecetea e o fiarizare a tot ce înseamnă pregătire pentru…
Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că acest paşaport e un prim pas pentru a pecetlui toţi oamenii prin acel implant?
Ioan Sismanian: Nu e un prim pas, au fost mulţi paşi înainte.
Radu Moraru: E destul de logic. Din momentul ce acest cip va putea înlocui 7 documente, carduri bancare, permisul de conducere, buletinul, carnetul de sănătate, şcoli şi aşa mai departe, cu siguranţă vor merge oamenii ca turma să îşi bage acest implant.
Ioan Sismanian: O să ai acest implant. Ce folos? Păi folosul e că el nu e numai un deţinător de informaţii, el are şi un efect activ.
Victor Roncea: Uitaţi, contracepţia, e prevăzută în HG.
Radu Moraru: Ai cipul ăla, şi la un moment dat cineva zice, hai să îi manipulez pe oamenii respectivi.
Ioan Sismanian: Eu vă spun un lucru simplu, dacă de exemplu astăzi în mod banal se pun astfel de cipuri pe simplele bagaje… şi bagajul îl pui acolo pe bandă, îi pune cipul, dă-i.
Radu Moraru: Şi noi, omenirea, trebuie să fim aceste bagaje pe bandă. Şi banda are grijă şi te duce unde trebuie.
Ioan Sismanian: Exact. Numai că eu vreau să spun nu.
Radu Moraru: Eu le dau o veste proastă tuturor celor care au asemenea scenarii, invitaţii mei… unul din cei care vine, Ovidiu Bojor, academician, a descoperit reţeta tinereţii fără bătrâneţe şi a spus că el nu va muri niciodată. Nu cred că pot face ăştia cipuri care să reziste atât cât putem noi să rezistăm.
Ioan Sismanian: Vin şi cu noi.
Radu Moraru: Omul la 70 de ani era pe Himalaya…
Victor Roncea: Există şi credinţa.
Ioan Sismanian: Vă mai spun ceva interesant. Pentru creştinism nu lungimea vieţii e problema, ci viaţa veşnică.
Radu Moraru: Eu cred însă ca un creştin ortodox, că nu mă păcăleşte pe mine acest paşaport biometric. La implant şi la cip, acolo cred că ne ducem uşor în pădure.
Maica Ecaterina: Întrebarea este dacă rezistaţi, după ce aţi avut toate bunătăţile la dispoziţie, un studio bun, o bucurie de meserie…
Radu Moraru: Astea sunt trecătoare.
Maica Ecaterina: Păi da, dar le lăsaţi pe toate deodată în clipa în care vine microcipul în mână? Aici e întrebarea.
Radu Moraru: Credeţi că o să-mi pună condiţia, n-ai microcip nu poţi să faci televiziune?
Maica Ecaterina: Exact.
Radu Moraru: Îi mănânc.
Ioan Sismanian: Nu, condiţia o să fie aşa: nu puteţi intra pe uşă.
Radu Moraru: Eu înţeleg ce spuneţi. S-ar putea ca într-o bună zi să fii izolat dacă nu ai cip.
Ioan Sismanian: Să vă pun o întrebare simplă: acum 10-15 ani, când au apărut cartelele de telefon?
Radu Moraru: În România acum vreo 20 de ani.
Ioan Sismanian: Uitaţi-vă, a început să spună, să nu poţi cumpăra, să nu poţi vinde, cei care au…
Radu Moraru: Card aveţi?
Ioan Sismanian: Nu.
Radu Moraru: Eu am şi nu-l folosesc, şi vreau să îl dau înapoi. M-am plictisit de băncile astea care… nu vedeţi că nu mai rezistă băncile? Noi rezistăm, nu rezistă băncile.
Maica Ecaterina: Trebuie să dispară banul, ca banul să fie inclus în microcip.
Radu Moraru: Vă dau o veste bună, încă în România se poate trăi fără card de supermarket, fără card de farmacie… încă.
Ioan Sismanian: Dar studenţii au card, că nu se poate altfel, din păcate.
Radu Moraru: Au, dar se poate trăi şi fără.
Maica Ecaterina: Numai două minute vreau să citesc un lucru, referitor la acuzaţiile sau intenţiile de acuzaţii, sau cuvintele răstălmăcite despre care s-a discutat în legătură cu numele meu. Eu nu vorbesc de la mine niciodată, vorbesc din cuvintele sfinţilor părinţi. Şi cuvântul spune aşa, fericitul Teodoret povesteşte despre Alfa Afrat, din Pustia Siriei, şi zice aşa: Împăratul cel de tot nebun, Valence, l-a văzut odată când mergea la locul exerciţii ostăşeşti, că acolo se adunau cinstitorii Treimii. În timp ce umbla pe malul râului, cineva l-a arătat împăratului care privea din patul său, şi acesta l-a întrebat încotro merge cu atâta grabă? Răspunzând el că merge să se roage pentru lume, pentru împărăţie, împăratul l-a întrebat din nou: „Şi de ce, dacă ai făcut făgăduinţele călugăreşti, umbli aşa fără frică prin piaţă, părăsind liniştirea chiliei?” La care Afrat răspunde: „Spune-mi împărate, dacă aş fi fost o fecioară care stă închisă în iatac şi aş fi văzut că cineva dă foc casei tatălui meu, ce m-ai fi sfătuit să fac la vederea casei în flăcări? Să stau înăuntru şi să trec cu vederea pârjolul? Întrucât după sfatul pe care l-ai fi dat unei fecioare închise în iatac, sunt silit să fac şi eu, care am făcut făgăduinţele călugăreşti. Iar de mă mustri că las liniştea, mustră-te mai degrabă pe tine care dai foc casei lui Dumnezeu şi mă sileşti pe mine să îl sting. ”
Ioan Sismanian: Un cuvânt din Evanghelie spune aşa: „Ieşiţi, osebiţi-vă, zice Domnul, de ce e necurat nu vă atingeţi, şi eu vă voi primi pe voi. Şi vă voi fi vouă Tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul.
Maica Ecaterina: Şi nu uitaţi că suntem popor creştin de 2000 de ani.
Victor Roncea: Şi eu aş vrea să spun că din punct de vedere al unui jurnalist, trebuie să ne dăm seama că e şi o măsură de impunere a unui stat poliţienesc şi trebuie să ne apărăm libertatea câştigată.
ORA: 20:00
DATA: 26-02-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
Cu multumiri pentru postul B1TV
si Monitoring Media
Posted in Uncategorized Tags: b1tv, maica ecaterina, nasul, parintele ioan sismanian, pasapoarte biometrice, radu moraru, victor roncea No Comments »NASUL si Pasapoartele Biometrice. Seria a II-a, care a disturbat activitatea patriarhal-politieneasca. Radu Moraru, Maica Ecaterina, V. Roncea VIDEO
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”. Sunt Radu Moraru, o emisiune lungă aseară, dar am văzut cât de mulţi oameni au fost interesaţi de subiectele de aseară. Astăzi, cum am anunţat, continuăm o dezbatere care sincer nu credeam că vă stârni atâtea valuri de audienţe, dar şi de scrisori. Astăzi a fost o… nu ştiu dacă a fost urmare a emisiunii, dar s-a întâmplat ceva în Parlamentul României, şi anume HG-ul acela satanic, cum îi spuneam eu în glumă, 1566, adică 1 + 5 = 6 şi încă 2 de 6, am putea spune 666 în glumă, a fost trimisă înapoi la comisie pentru a fi din nou discutată. După cum ştiţi, pe şest, pe final de mandat, Călin Popescu Tăriceanu a dat acest HG fără să existe însă o dezbatere în opinia publică. Şi atunci noi ne-am gândit să facem această dezbatere şi aseară aţi văzut, Maica Ecaterina şi Victor Roncea m-au combătut puternic când încercam să dau argumente pro-paşapoarte biometrice, sigur încercând să joc pe avocatul diavolului. În această seară ne-am gândit să chemăm şi un deputat din Parlamentul României, să discutăm în continuare despre oportunitatea introducerii în România de asemenea documente. Se vorbeşte de paşapoarte biometrice, de permise de conducere şi cu siguranţă cu toţii ne gândim şi la ce spuneau verstele Bibliei legat de cifra fiarei, de acele implanturi care sperie pe toată lumea. E greu de crezut astăzi că în România ar putea cineva să fie de acord sau mulţi să fie de acord cu aceste implanturi, adică să avem băgate pe sub piele nişte cipuri care să conţină toate datele noastre. Discutăm în această seară despre tot. Aştept mesaje de la dumneavoastră, argumente pro şi mai ales aş vrea să îi trezim pe cei care sunt pro în această seară şi să ne scrie. Poate că argumentele lor pot fi mai puternice decât cele pe care le-am prezentat aseară, le vom prezenta şi astăzi. (…) Viitorul omenirii e sumbru. O ştim de 2000 de ani. În câteva clipe Maica Ecaterina şi Victor Roncea la „Naşul”. Reluăm discuţia lansată aseară.
Radu Moraru: Am revenit. Două emailuri: „Hai să fim serioşi, cu ce deranjează un cip? De ce trebuie să ne prostim? Ce ar fi să ne întoarcem în peşteri, ce ar fi să renunţăm la electricitate? Chiar trebuie să ieşim în stradă pentru orice avans tehnologic? Manipulaţi vor fi numai cei slabi. E inevitabilă această schimbare. Suntem conduşi de noi înşine sau trebuie un preot ca să ne spună ce să facem? Cât mai trebuie să rămânem în urmă?” spune Stan Radu Vasile, din Târgu Neamţ. Bună seara. Multe mesaje după emisiunea de aseară, sunt multe argumente contra acestor implanturi, contra acestor cipuri din documentele noastre de călătorie. Până la urmă credeţi că interpretăm bine versetele din Biblie? Credeţi că marii cărturari au înţeles cu adevărat sensul acelui verset în care vorbim de numărul fiarei?
Maica Ecaterina: E o problemă foarte delicată. E ca un reziduu al discuţiei dumneavoastră în sensul că s-a creat aşa un fel de peliculă, să îi spunem, asupra ţării noastre. Ea funcţionează de vreo câteva sute de ani, nu de acum. Şi pelicula acoperă capacitatea noastră de penetrare în divin. Spre divin. De aceea punem sub semnul întrebării orice fel de cuvânt care vine din partea unei autorităţi bisericeşti, chiar a Bibliei în sine. Dispute interminabile, în foarte mare parte sunt datorate celor două războaie mondiale şi a activităţii umane între cele două războaie mondiale, a căderii absolute din perioada aceea, cu pecetluirea definitivă a comunismului din ţara noastră. Şi atunci acest tip de gândire pe care dumneavoastră l-aţi aruncat în eter acum…. deci, pe scriptă, noi funcţionăm ca 87% popor ortodox. Îmi plânge sufletul de durere a acestor cuvinte. Biserica nu mai pridideşte să bage în pangare şi în librării cărţi doveditoare a celor 2000 de ani de creştinism pe pământul ortodox român. Că suntem creştinaţi de 2000 de ani de Sfântul Apostol Andrei. Aici este…
Radu Moraru: Credeţi că biserica a pierdut competiţia cu mass-media?
Maica Ecaterina: Absolut. Şi atunci astfel de întrebare, e… îmi cer iertare, că vine din partea dumneavoastră, vă stimez, vă apreciez munca pe care o faceţi… e o mărturisire, şi e extraordinar de mare lucru în zilele noastre, dar ea vine cu un mare semn de întrebare…
Radu Moraru: Ştiţi ce presupune meseria mea? Să fiu de multe ori avocatul diavolului.
Maica Ecaterina: Da. Nu uitaţi că sunt nepoată şi fiică de ziarist, cunosc problema. Dar ce facem cu sufletul românesc care era ancorat până mai acum 2000 de ani, atât din punct de vedere religios, cât şi din punct de vedere civil, zi de zi…
Radu Moraru: Să vă dau un răspuns. Aş fi de acord, pe de o parte, cu aceste documente cu cip, nu aş fi de acord să mi se bage în corp nimic străin, electronic, nicio antenuţă. Nimic. De ce credeţi că odată ce se introduc aceste documente, suntem prinşi în acea capcană în care nu vom putea să ne mai opunem şi vom cere să fim implantaţi?
Maica Ecaterina: E vorba de o influenţă extraordinară care se petrece încă începând din momentul în care codul de bare s-a aruncat pe piaţă. Vă rog să mă credeţi că eram din acei partizani care au aruncat prima dată în rândurile creştinismului ideea feririi de astfel de obiecte care conţin codul de bare.
Radu Moraru: Astăzi ai muri de foame, că toate conţin codul de bare.
Maica Ecaterina: Efectiv despre asta e vorba. În sprijinul acesta sunt zeci de articole şi de scrieri ale sfinţilor părinţi trecuţi, ale sfinţilor părinţi din zilele noastre, din secolul 20… numai un singur fragment vă citesc…
Radu Moraru: În America aţi fost vreodată?
Maica Ecaterina: Nu, mulţumesc lui Dumnezeu că n-am ajuns acolo.
Radu Moraru: De ce spuneţi aşa?
Maica Ecaterina: Pentru că o consider o ţară care sub titulatura de democraţie şi libertate acoperă extraordinar de bine nişte orori monstruoase. Şi libertatea e o chestie, un drept dat de Dumnezeu omului.
Radu Moraru: Nu exagerăm aici?
Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, avem liberul arbitru să alegem. Ce credeţi că avem liberul arbitru să alegem cu PSD sau cu PNL? Nu. Să alegem să fim cu Dumnezeu sau cu diavolul. Radu Moraru: Şi credeţi că americanii au ales să fie cu diavolul?
Maica Ecaterina: Nu. Deci este o ţară în care conducătorii şi elitele…
Radu Moraru: Daţi-mi altă ţară unde nu e ca în America?
Maica Ecaterina: Nu prea mai găsim.
Radu Moraru: Cică găsim, dacă a zis papa că aici e Grădina Maicii Domnului… De ce o fi zis aşa?
Victor Roncea: Pentru că este, pe de o parte, din tradiţia noastră ortodoxă.
Maica Ecaterina: Vedeţi dumneavoastră, timp de câteva, o mie şi ceva de ani s-a discutat mereu, domne, Biserica trebuie să îşi vadă de rugăciunea lor, de Doamne miluieşte, şi să lase politicul în pace. Problema, dacă o priveşti de la începuturile creaţiei, de la facere, de la momentul căderii lui Lucifer, revenind la textul pe care l-am spus ieri, titulatura de 322 te duce la facere, căderea lui Adam, şi căderea lui Lucifer din titulatura de înger al lui Dumnezeu, în diavol pe pământ, asta e dorinţa. În dedesubt e aberant, e anacronic, să vii la o televiziune mondenă în zilele noastre şi să spui, domne, vezi că ăia se luptă cu diavolul. Pare aberant. Luăm însă seria întreagă de filme făcute, care s-au strecurat…
Radu Moraru: Deci diavolul v-a luat-o înainte ca discurs.
Maica Ecaterina: Totdeauna face asta.
Radu Moraru: De ce o fi lăsat Dumnezeu competiţia asta pe pământ, şi tot timpul diavolul să aibă un pas înainte?
Maica Ecaterina: Dar nu e un pas înainte. Pentru că eu vă pot spune din experienţa proprie… viaţa mea n-a fost o viaţă uşoară la început şi nici o viaţă lipsită de periculozităţi în sensul acesta.
Radu Moraru: Pentru cei care nu ştiu, aţi fost actriţă, aţi avut o viaţă tumultuoasă, poate facem şi o emisiune o dată.
Maica Ecaterina: Mulţumesc, nu mă deranjează. Chiar mă bucură. Pentru a vedea omul că dintr-un exponent şi un practicant aproape fără voie al satanismului, se poate ajunge un slujitor al lui Dumnezeu.
Radu Moraru: Dar atunci nu era diavolul cu atâtea televiziuni…
Maica Ecaterina: A, mulţumim…
Radu Moraru: În România aveaţi decât două ore.
Maica Ecaterina: Aveam altele. Uite un spiritist, uite un yoga, uite un paranormal, uite un bioenergie… asta a fost toată creaţia asta newageistă în care eu m-am format în tinereţea mea, şi mult înainte… anii ’60 să ne amintim, formaţia Beatles, care a pus bazele rockului şi a muzicii psihedelice din ziua de astăzi, formaţia Beatles îl are ca mentor pe unul dintre cei mai satanişti oameni din lumea asta, de altminteri creator al cultului satanic…
Radu Moraru: Cine?
Maica Ecaterina: Alicia Crawley.
Radu Moraru: Dar Beatles a făcut o muzică atât de frumoasă…
Maica Ecaterina: Da, ca să atragă. Pentru că diavolul nu va veni la sfârşit… nici microcipul nu va veni cu forţa. Toţi ne vom duce.
Radu Moraru: Dacă vei fi şantajat… dacă nu te primesc în spital fără cip, ai de ales între a muri şi a pune cipul.
Maica Ecaterina: Dacă ai conştiinţă creştină… pentru asta am ieşit aici, în faţa telespectatorilor, pentru a striga către 23 de milioane de oameni. Dacă m-or auzi măcar 3, şi vor crede, să se trezească la conştiinţa adevăratei credinţei creştine, a adevăratei meniri pe pământ a omului. Omul, zice Psalmul 1 al lui David, cu puţin l-ai micşorat Doamne pe om faţă de înger. Oare ce o fi vrut să spună David aici? Ce e omul până la urmă? Şi de ce suntem veniţi aici pe pământ?
Radu Moraru: Ca să pierdem în final bătălia cu diavolul.
Maica Ecaterina: De ce să o pierdem?
Radu Moraru: Păi el are toate. El poate să vină cu cipul, el poate să vină cu toate…
Maica Ecaterina: E o provocare. Pentru că în smerenie, în binecuvântare, în umilinţă, în rugăciune… unde sunt 2 sau 3, e şi Dumnezeu cu ei.
Radu Moraru: Este întotdeauna Dumnezeu cu noi atunci când discutăm despre…. chiar şi despre acest subiect. Dar întrebarea e aşa, un om care are cip credeţi că nu poate să fie milos?
Maica Ecaterina: Nu, nu mai poate să fie nimic. Spune telespectatorilor despre cazul pe care îl ştii din America referitor la colegul nostru…
Victor Roncea: Sorin. Da, e vorba de un caz foarte grav care a fost relatat în presă foarte fugar şi tot la modul acesta derizoriu. Un român, întâmplarea face să fie român, a făcut o glumă nepotrivită într-un avion din Statele Unite, în sensul că vorbind la telefon, stewardesa l-a rugat să închidă telefonul, şi el a spus, e doar un telefon, nu e o bombă.
Radu Moraru: Dar cumva a glumit? Că ştirea venise că e o bombă.
Victor Roncea: E posibil să fi fost înţeles greşit, sau stewardesa să fi vrut să fi înţeles greşit, dar pur şi simplu i-a făcut-o, atunci chem FBI-ul, ceea ce a şi făcut. De la o simplă conversaţie la telefon, omul a ajuns la Guantanamo, implantat cu cipuri, bătut, interogat…
Radu Moraru: Implantat cu cipuri?
Victor Roncea: E obligatoriu în zona în care a fost. Un cetăţean român, e vorba de Sorin Ifrim, despre care nu ştiu cât s-a auzit în România sau la Ministerul de Externe.
Radu Moraru: Şi el ce face?
Victor Roncea: A fost arestat, între timp a fost eliberat în urma mărturiilor unor apropiaţi, după lungi interogatorii, în stilul Guantanamo…
Radu Moraru: Şi cipul încă îl mai are în organism?
Victor Roncea: Are la ora aceasta două cipuri în organism, implantate în zona pieptului, care îi controlează mişcările.
Radu Moraru: Deci el e eliberat sub supraveghere?
Victor Roncea: Cam aşa ceva. Nu s-a terminat procesul, e în continuare potenţial terorist.
Radu Moraru: M-a mirat faptul că ai noştri când au scos acest HG, cu introducerea acestor paşapoarte, au evitat din start anumite instituţii, Parlament, SRI, SIE, Curtea Constituţională…
Victor Roncea: Au evitat în primul rând orice dezbatere publică.
Radu Moraru: Dar de ce n-au propus o lege, domne, hai să punem cipuri infractorilor ăstora care au comis crime, violuri?
Maica Ecaterina: Pentru că nu e vorba de asta. Asta e o undercover. E o manevră…
Radu Moraru: Credeţi că urmăresc un scop precis clar?
Victor Roncea: Absolut. Pe termen lung.
Radu Moraru: Care e scopul lor?
Victor Roncea: Controlul total al omenirii. În momentul în care se ştie ce brânză vinde oierul nostru din munte, de ce trebuie oierul nostru să îşi pună codul de bare pe brânză? Ca să se ştie la câte grame vinde şi câte persoane cumpără? E o aberaţie mondială prin care se doreşte controlul total. Dacă Stalin ar fi avut posibilitatea să impună această tehnologie, credeţi că ar mai fi murit vreodată comunismul? Mă îndoiesc. Dacă în 21 decembrie 1989 cei care au ieşit în stradă aveau cipurile sub o formă sau alta, credeţi că ar fi îndrăznit să mai iasă pe stradă? E o formă de dictatură.
Radu Moraru: Vă dau nişte elemente noi. Mirela Sofronie spune, „o directivă a Uniunii Europene spune că măsurile obligatorii a fi introduse prin directive ale Uniunii Europene nu vor face obiectul unei dezbateri”. Asta înseamnă că ceea ce ne obligă Uniunea Europeană, Guvernul nu mai supune dezbaterii, ci pur şi simplu asta trebuie introdus.
Victor Roncea: E teroare. Am aici opinia Grupului european de etică în ştiinţă şi noi tehnologii către CE, care cere dezbatere între 18 şi 36 de luni.
Radu Moraru: Data introducerii s-a amânat de Guvern de 4 ori, din 2005 până acum.
Victor Roncea: Dar ei nu au făcut dezbaterea, deşi s-a amânat.
Radu Moraru: Aici e vina Guvernului.
Victor Roncea: Evident. Dar vedeţi când spunem chestia asta cu europenii, s-a transformat Bruxelles-ul în Moscova, e lumina de la Răsărit? De ce trebuie să ne aplecăm cu toţii în faţa Bruxelles-ului?
Radu Moraru: Da. Eu spun că Guvernul nostru trebuia să facă o dezbatere, băi Bruxelles nu pot să introduc în România, că uite ce spun ai noştri.
Victor Roncea: Uitaţi ce spune Varujan Vosganian, ministru la data respectivă, care a contribuit şi el printr-o semnătură pe o ordonanţă similară, din 18 decembrie, cum îşi bate joc el de români. Astăzi s-a dezbătut în Senat problema acestor paşapoarte…
Radu Moraru: Nu, s-au dezbătut doar nişte corecturi la aceste… nu s-a discutat dacă să se oprească această HG.
Victor Roncea: Evident. Dar cred eu că dacă nu exista această dezbatere publică de ieri-seară, dacă nu ieşeau nişte nebuni în stradă de două ori, dacă nu era apelul părintelui Iustin, poate totul trecea neobservat.
Radu Moraru: Ce a zis Varujan Vosganian?
Victor Roncea: A atras atenţia că orice superstiţie vine din lipsă de informare, ceea ce generează teamă, „şi eu cred că ar trebui să mai cumpănim şi să facem o dezbatere”. Păi de ce n-a făcut-o când era în Guvernul României?
Maica Ecaterina: Dar despre care superstiţie ar fi vorba?
Victor Roncea: Un alt senator, Toni Greblă, afirmă: „În realitate datele incluse în paşaportul electronic sunt de două categorii, o fotografie care există şi în prezent, şi amprentele de la două degete”. Păi acest senator PSD e chiar o greblă, pentru că nu ştie nici măcar normele metodologice. E vorba de amprentele tuturor degetelor, de amprenta facială, oculară… electronice.
Maica Ecaterina: Deci amprentele nu se iau ca pe vremuri aşa. Dar să venim cu informaţia, noi am participat la întâlnirea de la Azac, unde doi domni colonei de la MAI au venit să ne expună datele de pe paşaport cu obiectul în mână. Şi ne-au spus, conţine 52 de măsuri de securitate. S-a întrebat din sală, astea sunt incluse în microcip? Nu, microcipul e aparte. Microcipul conţine antenă. Acolo înăuntru e un text. Nu se ştie ce scrie acolo. Nu ni se spune.
Radu Moraru: Păi trebuie să conţină antenă ca să poată fi citit.
Maica Ecaterina: Da, dar poate să fie citit de la distanţă.
Radu Moraru: Vă citesc ce aflu de la Mirela Sofronie: „Nu este nicio legătură între nr. 666 şi elementele din cip de tip RFID. Datele nu se pot citi decât de la maxim 20 de cm. Apoi degeaba citeşti, că datele sunt criptate. E aşa-numitul pki, public key infrastructure”.
Victor Roncea: Îi recomand Mirelei să intre pe internet… arma asta a adevărului, dar şi a minciunii, şi să caute pe youtube.
Maica Ecaterina: Dumneavoastră ştiţi cum se numeşte computerul de la Bruxelles? Fiara! The Beast.
Victor Roncea: Să spunem că e o poreclă.
Radu Moraru: Nu sunt prea multe fiare acum?
Maica Ecaterina: Bine, dar pe aia chiar o cheamă Fiară. Iar pe microcipuleţul acesta pe care noi vrem să îl purtăm tot timpul, aşa cum pe umărul drept se aşează îngerul de la botez….
Radu Moraru: Mă gândesc că internetul acesta, care nu mi-aţi spus a cui armă e…
Victor Roncea: În momentul în care e propovăduit adevărul, e graţie lui Dumnezeu, arma adevărului.
Maica Ecaterina: Din partea mea veţi vedea lucrul acesta, că Dumnezeu foloseşte chiar armele diavolului pentru ca să te aducă la el.
Radu Moraru: Deci Diavole, te-am păcălit cu arma asta, internetul.
Victor Roncea: Deci pe youtube să tasteze 3 cuvinte, cloning, RFID, passport, şi o să dea de o filmare a unui hacker american…
Radu Moraru: Avem şi noi imaginile, poate clona aceste…
Maica Ecaterina: Dar de la 100 de metri, 200 de metri, nicicum de la 20 de cm.
Radu Moraru: Întrebarea mea e de ce o antenă, pe care o avem şi noi acum…?
Maica Ecaterina: Da, numai că se dau erori.
Radu Moraru: Dar de ce antena asta e bună şi antena asta pe care o are acel cip din paşaport nu e bună?
Maica Ecaterina: Dar nu spune nimeni că e bună. S-au introdus toate aceste măsuri şi se vor introduce până la momentul final al implantării în corp. Nu înseamnă că buletinul sau paşaportul e diavolul în el. Nu înseamnă că mi-am pierdut identitatea definitiv şi mi-am pierdut mântuirea, dacă eu iau acest lucru. E vorba de faptul că e o obişnuinţă.
Radu Moraru: Zice aşa, „adevărata credinţă nu înseamnă bigotism. În legislaţie există posibilitatea procurării unui paşaport temporal, valabil 6 luni, fără cip”.
Maica Ecaterina: Da, aşa este.
Radu Moraru: „Naşule, mai bine fă o emisiune despre şpăgile care se dau pentru a ocupa un post de preot în Bucureşti sau oriunde în ţară”.
Maica Ecaterina: Să ne lase doamna Mirela, să se ducă, poate se gândeşte că mai există şi mănăstiri…
Radu Moraru: Dar să ştiţi că şi eu am auzit de şpăgi.
Maica Ecaterina: Pădure fără uscături nu există. Dar nu asta e discuţia. Biserica e şi ea o instituţie cu oameni ca şi noi. Ca şi oricine.
Radu Moraru: Şi Burkina Faso şi China şi India au aceste paşapoarte electronice.
Victor Roncea: Tocmai asta e problema. Dar în China nu există un popor creştin ca în România, nici în Burkina Faso. Şi asta ar trebui să înţeleagă…
Radu Moraru: Ziceţi că în religia noastră, e clar că aceste paşapoarte biometrice reprezintă acea etichetă a fiarei despre care vorbeşte Biblia.
Victor Roncea: Nu o spun eu, o spun mari duhovnici şi mari sfinţi.
Maica Ecaterina: O spun de la 1600. Eu propun ce am propus… ca şi monarhie, eu locuiesc în Israel. Dar totuşi îndrăznesc, în ciuda faptului că locuiesc acolo, îndrăznesc să cer BOR, dacă sunt de acord cu parlamentarii, cu guvernele mondiale, să scoatem sfinţii părinţi din calendare. Din moment ce nu ne mai interesează părerile lor.
Radu Moraru: E vreun sfânt părinte care să fie de acord?
Maica Ecaterina: Nu există aşa ceva.
Victor Roncea: Un sfânt părinte nu este, dar s-ar putea să fie un sfânt Sinod care să fie de acord, pentru că vin veşti proaste de la Patriarhie, anume că Patriarhia Română, ceea ce ar fi un precedent în lumea ortodoxă, ar putea fi prima Patriarhie…
Radu Moraru: Nu e precedent. Serbia a introdus.
Victor Roncea: Eu vorbesc de poziţia patriarhiilor. Nici Biserica Ortodoxă sârbă, nici cea rusă, ucraineană, greacă, rusă, bulgară… nu au acceptat vreodată.
Maica Ecaterina: La început s-au opus.
Victor Roncea: Niciodată nu au acceptat. Dimpotrivă, au respins de la bun început.
Radu Moraru: Rusia a introdus de peste un an, Grecia a introdus şi ea…
Maica Ecaterina: Asta vorbim la nivel guvernamental. Biserica a fost forţată să primească aceste lucruri. Din Biserică sunt şi ei cei care circulă peste graniţe şi îşi iau paşaportul respectiv, şi cei care susţin, domne, nu? Deci există şi posibilitatea, de exemplu, în Moldova s-a făcut referendum şi s-a ajuns la concluzia, pentru a obţine dreptul de a nu avea CNP şi nici buletinul cu CNP, au cerut Guvernului şi s-a aprobat, o perioadă…
Victor Roncea: E o perfidie a guvernului comunism de la Chişinău, care înţeleg că va fi aplicată şi la Bucureşti. Despre ce e vorba? Patriarhia Română am înţeles că va da mâine un comunicat prin care va sugera Guvernului să dea posibilitatea alegerii. La ora aceasta e obligatoriu să ai paşaport cu cip. Şi nu e vorba numai de paşaport, e vorba de permis auto şi din 2011 de carte de identitate.
Radu Moraru: Crezi că până la urmă vom fi obligaţi?
Victor Roncea: Păi la ora asta suntem obligaţi.
Maica Ecaterina: Dacă luaţi celelalte ţări.
Victor Roncea: Din 2011 o să avem cu toţii cărţi de identitate.
Maica Ecaterina: Noi am participat la întrunirea asta unde au fost cei doi reprezentanţi ai MAI care ne-au certificat, toate datele prezente în paşapoartele din momentul acesta vor fi prezente în buletinele care vor fi gata pe întreg teritoriul României, în 2011. Care va să zică că ele deja sunt în lucru.
Radu Moraru: Dar dacă acceptăm acest compromis? Se vorbeşte de foarte mulţi ani să ai un singur card, pe care să ai toate datele. Cei de la bancă vor citi doar date de bancă, cei de la Poliţie doar elementele de poliţie, cei de la Sănătate doar date de sănătate. În sensul că nu va exista niciun organism care să poată citi toate datele.
Victor Roncea: Şi într-o zi ca să eviţi posibilitatea de a-l pierde, se va implanta, că e mai simplu.
Maica Ecaterina: La noi au apărut ceasurile astea, la metrou, de exemplu. Sunt nişte ceasuri. În loc de cartela de intrare la metrou, dar şi la RATB, tramvai, tren, autobuz, orice, vei avea acest ceas.
Radu Moraru: Să vă dau un alt exemplu.
Maica Ecaterina: I-a fost luat un interviu unui tânăr care a zis: „O, dar ce minunat! Până acum îmi cădea tot timpul din blugi, acum îl am în ceasul de la mână şi am terminat”.
Radu Moraru: De fapt aici e întrebarea. Eu cred că totuşi e libertatea noastră. Unii vor prefera să aibă acest card în buzunar tot timpul. Alţii vor prefera, domne, ştii ce, mă mai duc la piscină… ştiţi că în cluburile de lux se dă o brăţară pe care o pui acolo două săptămâni, dar cu brăţara aia care are şi cip, te duci comanzi mâncare, băutură şi acolo ţi se contorizează toate notele de plată. Când eşti în chiloţi nu trebuie să umbli cu portofelul la tine, cu cheia de la hotel…
Maica Ecaterina: Dar ce facem cu miile de implanturi care s-au făcut deja?
Radu Moraru: Deci până la un punct e de bine.
Victor Roncea: Acestea sunt argumentele celor care încearcă să ne manipuleze. Dar există şi o metodă inteligentă de a evita toată această poveste. Că dacă ai cipul la tine scapi. În accident…
Radu Moraru: Aici să ştii că sunt de acord.
Victor Roncea: Da, dar există o metodă mult mai simplă. Stocarea de date. Fiecare dintre noi e într-o bază de date.
Radu Moraru: Tu cazi pe stradă, n-ai niciun act la tine…
Victor Roncea: De aia ni s-a cerut să avem buletinul cu CNP.
Maica Ecaterina: Dar hai să scoatem antena din microcip, hai să scoatem datele… 0101 devine 4, nu 6.
Radu Moraru: Dar 0101 e un sistem binar… lumea de astăzi, totul e bazat pe sistemul binar.
Maica Ecaterina: Există o grupare de ciberneticieni japonezi, creştini… pentru că creştinismul s-a răspândit, apropo… e unul din semnele care se explică în Biblie înainte de venirea ca tot globul pământesc să aibă 666, numărul fiarei, trebuie să se transmită toate datele creştine la tot globul pământesc.
Radu Moraru: Adică dumneavoastră sugeraţi că practic se urmăreşte şi numărarea creştinilor, identificarea creştinilor? Cum se făcea identificarea evreilor cu steluţa respectivă?
Maica Ecaterina: Exact.
Victor Roncea: Cipul poate înmagazina mai multe date. Inclusiv dosarul tău personal, în care scrie eşti ortodox, ai ochelari, nu îţi place de Călin Popescu Tăriceanu şi aşa mai departe.
Radu Moraru: Mie-mi place de Călin Popescu Tăriceanu.
Maica Ecaterina: Da.
Radu Moraru: Dar mai citiţi-mi un pic versetul din Biblie…
Maica Ecaterina: Plecăm în Vechiul Testament unde la David…
Radu Moraru: Mai e valabil Vechiul Testament?
Maica Ecaterina: Cum să nu?!
Radu Moraru: Am auzit de multe ori oameni care spun, domne, eu trăiesc după Noul Testament, nu după Vechiul.
Maica Ecaterina: Acei oameni trăiesc după capul lor. Fac o biserică a lor, o credinţă a lor şi mulţi din românii pe care i-am auzit, de foarte proastă factură, au spus, eu am credinţa mea, în sufletul meu, eu fac ce vreau eu, gândesc cum vreau eu, mă ghidez după anumite cărţi, nu după ce spune popa… deci aceste conlucrări…
Radu Moraru: Adică toţi avem un mod de a trăi propriu. Ce spune în Apocalipsa, Noul Testament…
Victor Roncea: 13, cu 16-17. „Şi ea îi sileşte”, deci fiara despre care vorbeam, The Beast, în engleză, cum aţi speculat dumneavoastră…. „şi i s-a dat ei să insufle chipului fiarei”. Deci există un chip al fiarei, separat de fiară. Chipul fiarei există, acest ecran minunat pe care noi tot îl urmărim.
Radu Moraru: Care e nuanţa aici, cine e fiara şi cine e chipul fiarei?
Maica Ecaterina: 666.
Radu Moraru: Îl ştergem pe Călin Popescu Tăriceanu de aici, că l-au şters şi românii din memoria recentă. Avem aşa, fiara şi chipul fiarei.
Maica Ecaterina: Vedeţi, i s-a dat ei, acestei fiare, să insufle Duh chipului fiarei.
Radu Moraru: Deci fiara trimite Duh chipului fiarei.
Maica Ecaterina: „Şi să grăiască acel chip al fiarei. Şi să îi omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei”.
Radu Moraru: Cine să omoare, chipul fiarei…?
Maica Ecaterina: Să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei.
Radu Moraru: Deci fiara omoară pe toţi cei care nu se vor închina chipului fiarei.
Victor Roncea: Deci care nu acceptă cipul.
Maica Ecaterina: „Şi ea îi sileşte”, ea fiara…
Radu Moraru: Deci toţi cei care sunt cu chipul fiarei, ăştia n-au treabă. Sunt exceptaţi.
Maica Ecaterina: „Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici, pe cei mari, pe cei bogaţi, pe cei săraci”, ea fiara adică, „slobozi, robi, să pună semn pe mâna lor…”
Radu Moraru: Deci frunte sau mâna dreaptă.
Victor Roncea: Şi e bine de observat că această companie, VeriChip care implantează cipuri în America, recomandă implantarea în mâna dreaptă.
Radu Moraru: Am văzut că sunt unii care au făcut cercetări şi au zis, domne, cea mai bună poziţie pentru acest cip este sub scalp, adică sub pielea capului, sau pe mâna dreaptă. Asta e o coincidenţă, să zicem.
Victor Roncea: O altă coincidenţă.
Radu Moraru: Sau băieţii au studiat Biblia şi au zis, dacă Biblia ne indică acolo, hai să facem acolo. Ori la mişto, ori…
Maica Ecaterina: Dar ştiţi cine e firma care se ocupă cu asta? Mondex. Mon, e jumătatea din money, bani, şi dex, dexter, dreapta. Deci banii la mâna dreaptă. „Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei”.
Radu Moraru: Deci toţi aceşti oameni, doar ei vor putea vinde sau cumpăra.
Maica Ecaterina: Care au numele fiarei. Deci toţi care au un număr, e vorba de numele… deci pe mine mă cheamă Maica Ecaterina sau Monica Femă, pe el îl cheamă 666. Pe fiară.
Radu Moraru: Dar fiecare va avea alt număr.
Maica Ecaterina: Alt număr da, dar tradus în dedesubt e 666.
Victor Roncea: E vorba de pecete.
Radu Moraru: Codul de bare înseamnă un infinit de numere, dar au toate 666 comun, ca simbol.
Maica Ecaterina: Da.
Radu Moraru: Deci aceştia, care vând şi cumpără, au 666.
Maica Ecaterina: Asta spune Apocalipsa. Pentru că e numele, sau numărul numelui fiarei. Deci spune clar. Şi numărul este, „aici e înţelepciunea, cine are pricepere să socotească că numărul fiarei e număr de om, şi e 666”.
Radu Moraru: 666. Aceştia sunt toţi care vor avea un semn în frunte sau mâna dreaptă, ei, doar ei vor putea să vândă şi să cumpere, şi toţi au numele numărului fiarei, adică un număr, 666. Ştiţi ce înseamnă asta? Un fel de OK. Se vede colegii? Cică semnul acesta înseamnă 3 de 6. 666.
Maica Ecaterina: Da, aşa este.
Victor Roncea: O altă coincidenţă.
Radu Moraru: Dar ce păţesc ceilalţi?
Victor Roncea: Ceilalţi suntem noi, care trebuie să ne opunem.
Radu Moraru: Dar ce spune Biblia pentru ceilalţi?
Maica Ecaterina: E vorba de apelul părintelui, că de aici am pornit.
Victor Roncea: Avem astăzi un nou apel al părintelui Iustin. Care practic a fost un avertizor public. Pentru că dacă dânsul nu făcea acel apel memorabil de pe 14 ianuarie, la ora asta nu vorbeam despre cip, Patriarhia evita la şedinţa sfântului Sinod să se adreseze statului, şi în Senat trecea totul pe şest. Şi maică, vă dau apelul de astăzi.
Maica Ecaterina: Da, primul apel, era vorba de apelul către creştinii care cunosc Biblia, care înţeleg…
Radu Moraru: Restul, ce se întâmplă?
Maica Ecaterina: Spune părintele Iustin: „Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni. N-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului, nici a neştiutorului, ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat. Că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox. Care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai a trupului acestuia pe pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii, ei ne cotropesc sufletele noastre asupra cărora nu au niciun drept. M-am adresat către cei care nu şi-au stins cu desăvârşire flacăra credinţei în inimile lor. Cu multă durere sufletească spun, şi îmi cer scuze că trebuie să fac această observaţie prin care nu incriminez şi nu învinuiesc pe nimeni, dar mă doare sufletul să văd atâta nepăsare şi ignoranţă din partea elitelor acestui neam, din partea oamenilor de cultură, laici sau clerici, care prin tăcerea lor săvârşesc o lepădare de Biserică şi de neamul în care s-au născut. Simplul creştin ortodox parcă e mai atent la aceste greutăţi. Participă cu mai multă durere decât participă chiar preotul lui. Stând în afara tuturor acestor conflicte, nepăsători faţă de oaia care e sfâşiată de ogor, sau la distanţă, şi se uită cum o devorează lupii. Cu multă durere am sesizat că cei mai mulţi dintre părinţii noştri parohieni nu au luat nicio măsură, măcar câtuşi de puţin să facă cunoscute nişte momente grele în istoria noastră.”
Radu Moraru: Bun, să vă arăt şi eu două materiale interesante, care cred că se completează. În exclusivitate filmate de Victor Roncea. Hai să vedem imaginile. Sunt subtitrate…
Reporter: Părinte, cum ne îndemnaţi să luptăm acum împotriva însemnării acesteia electronice, cu cipuri?
Intervievat: Asta e o mare primejdie, dragă. Nu credeam să înceapă aşa de curând. E fără discuţie, nu trebuie acceptat cu niciun chip. Acum lucrează şi el sistematic, de asta m-a îngrijorat pe mine poziţia părintelui Iustin, că le-am dat ocazie. Eu observ ce reacţie s-a făcut în urmă: schimbă poziţie, schimbă tactica. C-am văzut că pe toate părţile numai asta se discută, şi numai asta mă întreabă lumea. „Ce facem cu astea?” Le-am spus domne, eu nu accept. Atât pot să vă spun. Sigur, ei vor să ne familiarizăm cu 666, asta vor. Să ni-l bage ori în piele, ori în identităţile noastre. O mare primejdie. Însă dragii mei… /…/
Reporter: E luptă pentru libertate. Am plecat de la această idee, că statul ne-a supravegheat destul, statul a făcut destul de mult rău cetăţenilor săi, iar statul nu e condus chiar de cine trebuie, nu prea sunt duşi la biserică.
Intervievat: Eu nu numai pe stat îl învinuiesc. Pentru că… mi-a scris părintele Iustin câteva rânduri, mi-a spus după ce a făcut chestia asta. Eu n-am fost de părere să se facă. Avea dreptate, dar la luptă fără strategie e o mare greşeală. Mai ales acum când nu lupţi cu un ins, lupţi cu o fiară propovăduită deja. Şi trebuie să fii organizat. Şi s-a înţeles că eu sunt împotriva a ceea ce a spus Iustin. Nu. Dar nu trebuia să dea bătălia prea devreme, ci organizat.
Reporter: Dar de acum încolo ce putem face?
Intervievat: Ne închinăm, ce să facem?
Reporter: Acum părerea mea e că părintele Iustin a dat acest apel dintr-un motiv simplu. Anul acesta din luna ianuarie au început să fie aplicate ordonanţa şi legea de supraveghere. Acesta e motivul.
Intervievat: Întrebaţi-l care e timpul. Timpul e întotdeauna. Dar când se iveşte o fiară care vrea să te înghită… cum spune şi Antonie cel Mare „Păcatul de care trebuie să te fereşti mai întâi este cel care e mai lângă tine”. Mi-a plăcut poziţia lui Anania. E o instituţie. Un Sinod mitropolitan are autoritate. Şi a fost şi episcopul şi le spuneam, domne, ruginiţi aşa cum sunteţi, în sinod acolo, dar sunteţi o forţă. Ei n-au putere de discernământ să analizeze forţele fiecăruia dintre noi, ca un dom, dar ne apărăm pe anumite poziţii strategie, în momente din acestea, istorice.
Victor Roncea: “La lupta, muncitori!”, mai spune părintele Arsenie, şi asta voiam să spun înainte, că şi părintele Arsenie şi părintele Iustin au suferit în temniţele comuniste unul 15, altul 17 ani. La ora aceasta au 90 şi 95 de ani pentru că Dumnezeu le-a recompensat suferinţa din închisoare, suferinţa pe care au avut-o pentru poporul român, pentru poziţia lor tranşantă. Eu au fost arestaţi şi au stat o viaţă de tânăr, închişi, pentru credinţa în Dumnezeu. Iată că ies acum la luptă pentru aceeaşi credinţă. Cum se face că după 45 de ani de comunism suntem gata să acceptăm cu atâta uşurinţă un alt sistem de control totalitar, printr-o tehnică mult mai îmbunătăţită, e adevărat?
Radu Moraru: Dar am o întrebare. Până la urmă o să vedem şi pe părintele Iustin… e ceva ce nu înţeleg. Ştim de atâta timp, deci Biserica ştie de atâta timp. Că la un moment dat asta se va întâmpla. Nu am avut argumente niciodată ca să nu se întâmple acest lucru. Şi doi, mai ştim ceva, parcă tot Biblia spune că va urma prigonirea creştinilor. Credeţi că de asta se teme creştinismul, atunci când vorbim de aceste cipuri? Că odată ce ştim, îi inseriem pe creştini, din momentul ăla ştim exact pe cine trebuie să terminăm?
Maica Ecaterina: Deci lupta fantastică, foarte mult acum… că de aceea vorbeam puţin de începutul de la Zeigeist. Filmul acesta a fost la mai multe instituţii private… patronii au dat obligatoriu în email acest film. Mă întreb oare de ce? Ce s-a urmărit cu asta?
Victor Roncea: O pregătire practic, o ieşire din umbră…
Radu Moraru: Eu am văzut acest film împreună cu colegii mei, şi am zis domne, aia mi s-a părut mult prea discutabilă, partea legată de religie.
Maica Ecaterina: Dar nu e vorba nici măcar de discutabilă.
Radu Moraru: Dar partea legată de criza financiară mondială are multe elemente plauzibile. Uşor cosmetizată.
Maica Ecaterina: Punem filmul acesta la o instituţie unde sunt angajaţi mai mult de 50% între 18 şi 25 de ani, fără nicio pregătire creştină…
Radu Moraru: Da, pot fi păcăliţi.
Maica Ecaterina: Cad în plasa faptului că, iată, frate, cu multe mii de ani…
Radu Moraru: Tot Biblia zice că diavolul va avea întotdeauna o prezentare, un marketing mai bun.
Victor Roncea: Aceasta e strategia de amestecare a adevărului cu minciuna, în felul acesta minciuna…
Radu Moraru: Uită-te în presa românească. La cei care se dau colegii noştri. Uită-te la ei cum mint fără să clipească. Uită-te la ei cum spun nişte bazaconii mai mari decât casa.
Maica Ecaterina: De aceea sunt guvernele astfel conduse şi de aceea ţările sunt astfel conduse. Pentru că sunt 1999% din ei sunt aşa.
Victor Roncea: Dar nu numai guvernele, ci şi bisericile. Vorbeam mai devreme că poziţiile bisericilor surori au fost împotrivă. Iată că se pare că de la Patriarhie ni se va spune că se poate şi aşa şi aşa.
Maica Ecaterina: Cu toate că eu am aici o foaie care spune că 8 arhierei şi un arhiepiscop mitropolit, din judeţul Alba Iulia, Oradea, Cluj, Satu Mare şi aşa mai departe, sunt complet împotrivă. Deci oficial spun aici că hotărârea care îi priveşte pe toţi cetăţenii n-a fost precedată de o dezbatere, argumentul de supraveghere, care contribuie la identificarea şi urmărirea delincvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român.
Victor Roncea: Pentru că nu suntem o bandă de infractori.
Radu Moraru: Dar mai e ceva, şi spunea cineva, lăsaţi-ne să alegem, cei pe care i-am votat ar trebui să ne lase să facem un referendum.
Maica Ecaterina: Exact.
Victor Roncea: Dar referendumul trebuie făcut prin informare prealabilă, or, acest lucru nu s-a făcut, s-a evitat.
Radu Moraru: Până la urmă, domne, ai de ales. Vrei paşaport din ăla sau nu?
Victor Roncea: Eu îmi doresc un referendum, pentru că acesta ar arăta că poporul român e creştin şi respinge o astfel de însemnare electronică.
Maica Ecaterina: Dar ştiţi dumneavoastră că noi mergem la conferinţe. Vorbim cu sute de oameni, care rămân cu feţele perplexe. Ei habar nu au nici de ce se întâmplă în ţară, nici de ordonanţe… e o dezinformare.
Radu Moraru: Paşapoartele biometrice sunt o cerinţă primordială a Statelor Unite înainte de a include România în programul Visa Waver. De fapt e vorba de a nu mai avea nevoie de viză. Vă garantez că 90% din cei nemulţumiţi de introducerea acestor paşapoarte îşi vor schimba părerea când vor afla acest lucru.
Victor Roncea: Eu vreau să vă aduc aminte că atunci când a izbucnit scandalul din Italia, e vorba de cazul Mailat, italienii au hotărât să amprenteze toţi ţiganii din taberele de refugiaţi. Şi noi ne-am revoltat cu toţii. Toate ONG-urile, aşa-zis ale drepturilor omului din ţara asta, au sărit cu fundul în sus că bieţii ţigani sunt consideraţi cu toţii infractori. Iată că astăzi 22 de milioane suntem consideraţi infractori.
Maica Ecaterina: Cuviosul Paisie Aghioritu, un sfânt care a trăit în zilele noastre, a murit de curând, zice: „Încet-încet, după cartelă şi buletinul de identitate, adică după îndosariere, vor înainta în mod viclean la pecetluire. Vor sili prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii să primească pecetea pe frunte sau pe mână. Vor forţa astfel lucrurile şi vor spune: vă veţi mişca numai cu cartele, banii se vor desfiinţa”. Există zeci de cazuri ale băncilor mondiale care au propus astfel de desfiinţări ale banilor.
Radu Moraru: Eu zic aşa, haideţi să vedem, oare suntem noi ortodocşii mai sensibili decât alte religii?
Victor Roncea: Nu cred. O să vă dau un exemplu, iată că putem fi şi iehovişti. Adică nu că putem fi iehovişti, ci avem drepturi mai puţine decât o minoritate, cum e cultul iehovist. Iehoviştii au dreptul să nu se atingă de armă, oriunde în lumea asta. E un drept care nu numai că li se respectă, dar le e şi impus, de către Statele Unite, care vrea să ne bage paşapoarte biometrice. Deci de ce acordăm acest drept, de a nu pune mâna pe armă, de a nu-ţi apăra ţara ta, indiferent de cetăţenie, dar mie trebuie să îmi obligi familia şi tot neamul, să fie cipuit?
Radu Moraru: Eu cred că e şi o lipsă de informare. Ar trebui să le spunem tuturor, domne, noi în credinţa ortodoxă ne e natural să fim împotriva acestei măsuri.
Victor Roncea: Acest lucru ar trebui să îl înţeleagă Bruxelles-ul, dar ar trebui să avem şi un guvern care ţine cont de creştini.
Radu Moraru: Întrebare, de la care mănăstire e măicuţa cu care discutaţi şi de la cine are binecuvântarea să vorbească la TV?
Victor Roncea: Asta e de la părintele Stoica cred, e cu dedicaţie pentru dumneavoastră.
Maica Ecaterina: E cu dedicaţie din Deal. Deci informez toţi telespectatorii, eu locuiesc de 16 ani în Ierusalim, de altfel şi portul după cum se vede, mă trădează. Sunt călugăriţă, nu am portul românesc obişnuit, pentru că locuiesc de 16 ani în Ierusalim unde am plecat cu părintele Ilarion Argatu. Şi din 1990 locuiesc în Ierusalim, aparţin Bisericii Ortodoxe Greceşti din Ierusalim. Am făcut până acum 2 ani ascultare în cadrul Bisericii Ortodoxe Greceşti din Ierusalim şi locuiesc într-o mănăstire care se cheamă Mănăstirea „Bunica Maicii Domnului”.
Radu Moraru: Şi aţi spus că putem face o emisiune despre viaţa dumneavoastră, o viaţă extraordinară.
Victor Roncea: Dar de ce „Bunica Maicii Domnului”?
Maica Ecaterina: Pentru că Maica Domnului evident a avut şi ea o mamă, care se cheamă Ana. Şi mama Sfintei Ana era Sfânta Maria. Pe locul casei unde locuia această bunică a Maicii Domnului, s-a făcut o mănăstire pe la anul 300, şi eu locuiesc acolo.
Radu Moraru: Luăm o foarte scurtă pauză. Vă propun să fiţi atenţi la experimentul de după publicitate.
Radu Moraru: Am revenit. În câteva minute vom încerca un experiment în premieră pentru acest subiect. Avem şi emailuri, dar avem şi imagini cu marele duhovnic Iustin Pârvu, care s-a pronunţat pe acest subiect. Haideţi să vedem.
Iustin: Dacă iei veacul acesta al 20-lea, l-am pătruns în mai puţin cu 10 ani. Apoi veacul acesta a fost veacul tulburărilor. Pentru că m-am confruntat cu 4 mari diguri politice care au tulburat lumea şi Europa în special. Am avut perioada stalinistă, perioada hitleristă, perioada Mussolini, şi toată gama aceasta a oamenilor, am putea spune puţin bolnavi mintal, de urmările lor se văd şi până astăzi. Am fost în prea puţini ani în care într-adevăr am avut şi eu ocazia să stau liniştit, să gândesc, şi să văd cum s-a pus neamul acesta pe o temelie mai sănătoasă şi mai temeinică, pe linia unei ortodoxii dăruită de Dumnezeu ca mare dar neamului nostru. Am avut de-a face cu oameni de toate categoriile, şi oameni mici, şi oameni mari, şi oameni de mijloc, şi oameni mai buni, şi oameni mai răi, de toate soiurile. Şi am avut mereu, cu această lume, decât de dobândit o experienţă de rezistenţă şi de menţinere a vieţii mele pe care am format-o de mic copil, de la familia mea, de ortodocşi, ţărani sănătoşi, viguroşi, cu gânduri frumoase în credinţă şi în biserica strămoşilor noştri. De aceea dacă astăzi am privit şi privesc în urmă şi mă gândesc la anii copilăriei, când eram într-o şcoală câte 120 de copii, când ne împărţeam noi frumos şi făceam două rânduri, un rând care mergea spre nordul satului şi altul care mergea în sudul satului, şir de copii şi frumoşi, voioşi. Când întâlneam un bătrân, „Bună ziua, Bună seara”, când întâlneam preotul scoteam pălăriuţele „Sărut mâna, părinte”. Aşa petreceam posturile mari, cum, de pildă, acum suntem la începutul Triodului. Mergeam cu toţii la biserică şi acolo cântam împreună cu dascălii, cu învăţătorii, făceam dezlegarea de post pentru spovedanie, după care urma spovedania, încât ni se dădea în primele două săptămâni ale postului şi canon ce aveam de făcut, pentru ispăşirea noastră de greşeli şi păcate.
Radu Moraru: Da, şi o să mai fie o intervenţie.
Victor Roncea: În care părintele vorbeşte despre cipuri. E întrebat de către o maică dacă ştie ce cadou i-a făcut guvernul de ziua dânsului, respectiv un cip. Şi sfinţia sa îşi spune părerea despre cip.
Radu Moraru: Să vă citesc nişte mesaje. „666 e reprezentat de fapt de cele 3 păcate mari care vor stăpâni lumea.”
Maica Ecaterina: Nu vor, ci le stăpânesc.
Radu Moraru: Care sunt cele 3 păcate mari şi de ce fiecare are cifra 6?
Maica Ecaterina: Avariţia, dorinţa de înavuţire, deci planul economic, lăcomia; desfrânarea, care întrece orice închipuire, Sodoma şi Gomora erau mici copii pe lângă ceea ce se petrece acum în existenţa noastră, legiferarea homosexualităţii şi a drepturilor lor pe toate drumurile, chiar făcută publică prezenţa lor în societate. Şi al treilea e căderea totală, hula împotriva Duhului Sfânt, împotriva Dumnezeirii. A naşterii. Din ceruri.
Radu Moraru: Voiam o paranteză, creştinii sunt toleranţi, îi accepţi şi pe homosexuali, nu eşti de acord, dar nici nu poţi să îi ştergi ca oameni.
Maica Ecaterina: Nu îi ştergi, din contră. Încerci să îi recuperezi pe drumul normal.
Radu Moraru: Păi de mii de ani n-au fost recuperaţi, credeţi că ei pot fi recuperaţi aşa repede?
Maica Ecaterina: Dar pe mine cine m-a recuperat, domnul Radu Moraru?
Victor Roncea: Credinţa şi părintele Argatu, Dumnezeu.
Radu Moraru: E o discuţie lungă, nu avem timp acum. Dar aici aş avea multe contraargumente. Hai să lansăm, pentru prima oară în România… Întrebarea sună aşa: Vreţi paşapoarte biometrice, aceste paşapoarte sunt cele care au încorporat acest microcip, cu micuţa antenă. Cartela de la telefon e ceva similar, oricine poate testa acea cartelă SIM mică, dacă o rupeţi veţi descoperi înăuntru un cip. Cam aşa vor fi aceste paşapoarte obligatorii pentru Uniunea Europeană, şi buletinele vor fi la fel, şi permisele de conducere. E practic o decizie a Uniunii Europene, noi va trebui să o aplicăm şi probabil că ar trebui să cerem să avem şi alternativă. Adică să putem să optăm pentru documente sau alt tip de documente clasice, fără acest cip. Nu uitaţi însă că spunea cineva, aceste documente vă vor permite multe facilităţi. Veţi merge în Statele Unite fără viză…
Victor Roncea: Nu e aşa sigur, că mâine-poimâine în Statele Unite se va descoperi că aceste paşapoarte pot fi clonate şi atunci nu se va mai putea merge nici cu aceste paşapoarte şi fără viză în Statele Unite.
Radu Moraru: Da, dar deocamdată e această ipoteză că cei care vor avea aceste paşapoarte vor avea dreptul să călătorească în Statele Unite fără viză. De asemenea Uniunea Europeană ne-a cerut să facem acest lucru în lupta împotriva terorismului, pentru a putea să fim mai bine protejaţi, pentru că asta se pare că e teama mondială, frica, teama de violenţă, de terorism,
Victor Roncea: O teamă indusă. Dar problema e că nouă ni se cere să fim solidari cu o Europă neterminată, şi nedefinită, e o Europă fără Constituţie, o Constituţie care a căzut tocmai pentru că cei de la Bruxelles nu au vrut să introducă amendamentul bisericilor privind fundamentul creştin al Europei. Deci e un fel de Europă, o Europă fără Constituţie.
Radu Moraru: Deci în acest moment puteţi vota da sau nu pentru aceste documente, obligatorii din 2011 şi în ceea ce priveşte permisele şi buletinele de identitate.
Maica Ecaterina: Permisele deja funcţionează.
Victor Roncea: O să vă dau explicaţia, de exemplu, privind biometria. Biometria, conform DEX, e ştiinţa care aplică la animale vii metodele statistice şi ale calculului probabilităţilor. Deci noi am devenit nişte animale vii pentru care cineva trebuie să facă nişte statistici.
Radu Moraru: Trebuie să recunoaştem un lucru, şi cred că vor fi de acord de pe lumea asta toţi. Toate au ajuns la o limită. Şi dicţionarul şi cuvintele nu fac faţă progresului unde am ajuns.
Victor Roncea: E adevărat.
Radu Moraru: Adică la noi toate au ajuns la o limită. Oamenii politici din toată lumea au ajuns să nu mai facă faţă societăţilor pe care le-au păstorit.
Victor Roncea: Probabil mâine definiţia din DEX va fi biometrie = cea mai bună metodă de a te lepăda de Dumnezeu.
Radu Moraru: Să nu exagerăm. Dar trebuie să recunoaşteţi…
Maica Ecaterina: Dacă o luăm pe tema teroriştilor, mă întreb unde e bin Laden? De ce nu l-au găsit?
Radu Moraru: Pentru că nu are cip.
Maica Ecaterina: Asta e. Să îl găsim pe bin Laden…
Radu Moraru: Eu însă dacă mă întrebaţi, aş face următorul lucru: toţi infractorii ăştia periculoşi care au omorât, violat, tâlhărit, mi-ar plăcea să am un cititor, ei să aibă un implant, şi când merg în autobuz să înceapă să bipăie, ăla e violator… ca să ştiu cum mă feresc.
Victor Roncea: În cazul de faţă cu toţii vom fi tâlhari şi violatori, pentru că cu toţii vom avea cip. Care poate fi falsificat.
Radu Moraru: Eu cred că în România ăia vor avea mai multe metode să fie mai liberi decât noi. Încercaţi să nu vă lăsaţi influenţaţi de nimeni, încercaţi să gândiţi liber, e vorba de o întrebare, nu vă gândiţi deocamdată la implant, deocamdată vorbim doar de paşaport electronic, cu acel microcip, vreţi acest tip de paşaport sau nu?
Victor Roncea: Vreţi cu toţii să deveniţi prizonieri biometrici?
Maica Ecaterina: Fiecare e liber să aleagă.
Victor Roncea: În deplină cunoştinţă de cauză.
Maica Ecaterina: Exact, nu peste noapte. Ştiaţi că în Spitalul Central din Târgu Mureş, acum câteva zile, a fost introdus de la 1, sistemul de intrare în spital, a tuturor cetăţenilor angajaţi ai spitalului, cu metodă de amprentare electronică? De ce? Pentru că în sens opus, adică la Botoşani, în spitalul din Botoşani a intrat un individ dubios în blocul operator. Vai, trebuie să îi oprim pe toţi infractorii. Dar n-au implementat toată povestea în Moldova, ci s-au dus în Ardeal, unde lucrurile stau foarte rău, mai ales spiritual.
Radu Moraru: Cipurile RFID au fost instalate în bancnotele euro emise după 2005, spune Cristian. E adevărat?
Victor Roncea: Ce spuneam şi ieri-seară, se doreşte ca toate etichetele de pe acest pământ să aibă etichete RFID, într-un sens sau altul.
Radu Moraru: Cardurile bancare cu cip vor avea un cip RFID.
Victor Roncea: Mai puţin cele care vor fi date SRI, SIE, personalului Senatului, Camerei Deputaţilor…. dar ştiţi ce am observat după ce am spus ieri? Că cine a făcut ordonanţa, parte şi-a făcut. Lipseşte Preşedinţia şi SPP-ul. De ce? Pentru că legea a fost făcută de Călin Popescu Tăriceanu. Eu dacă aş fi în locul generalilor…
Radu Moraru: Dar şi Călin Popescu Tăriceanu se amprenta, că Guvernul nu era scutit.
Victor Roncea: Da, dar el e şi în Parlament
Radu Moraru: Hai să fim serioşi, cred că legea asta e doar tradusă de noi, după ce s-a cerut în Europa.
Maica Ecaterina: Absolut.
Victor Roncea: Nu cred că acolo s-a făcut excepţie la Senat şi la Camera Deputaţilor.
Radu Moraru: Aş vrea un europarlamentar dacă ştie să ne spună dacă s-au făcut excepţii şi în Europa?
Victor Roncea: Pe de altă parte, nu trebuie să ne uităm tot timpul la Europa.
Radu Moraru: Nu, ca să vedem dacă acolo s-a trişat.
Victor Roncea: Dar dacă cei de la Bruxelles au făcut o greşeală, noi trebuie să o repetăm? Noi nu avem creier?
Radu Moraru: Şi eu cred în ce spui tu, că astăzi toată lumea se va redefini. Şi e momentul să ridicăm şi noi mânuţa să spunem, domne, avem drepturi egale cu orice membru al Uniunii Europene. Uite, noi credem că nu e în regulă să fim obligaţi să avem acest tip de documente. Şi eu mai spun ceva, domne, Europa trebuia să oblige România pe bani europeni, ia desfăşuraţi o campanie prin care să convingeţi românii, că sunt multe elemente pro.
Victor Roncea: Da, acest lucru e stipulat într-o recomandare a Uniunii Europene.
Radu Moraru: Eu tot nu ştiu care sunt avantajele? Bun, am viză de America, ce mai e?
Victor Roncea: Eu nu ştiu care sunt avantajele pentru care a intrat România în Uniunea Europeană? Pentru că atunci când s-a intrat, pentru intrarea în Uniunea Europeană s-a votat în Parlament. Nici atunci n-a fost informată populaţia. Să ni se spună băi băieţi, care sunt avantajele până la urmă? Am scăpat de corupţie în România? Nu. Avem drumuri? Nu.
Maica Ecaterina: Plus că mai e şi NATO.
Radu Moraru: Dar unde să intrăm? Să participăm la celelalte războaie? Ori stai sub umbrelă, ori în afara umbrelei.
Victor Roncea: Vladimir Bukovski care a stat şi el prin închisorile din URSS, el atrage atenţia că această Uniune Europeană riscă să se transforme într-o URSS. De ce? Pentru că, de exemplu….
Radu Moraru: URSS-ul ăla de ieri, a luat-o în freză cu criza mondială şi toţi miliardarii ruşi astăzi sunt ciocu’ mic. Noi trăim acum un moment de nu ştie nimeni ce trăim. Iar oamenii uite ce spun, mie mi se pare că la referendumul nostru, uitaţi ce procent devastator e pentru „Nu”.
Victor Roncea: Ceea ce e un semn foarte bun.
Maica Ecaterina: Amin!
Radu Moraru: În Spania, toate buletinele au amprenta degetului pe ele, şi nu deranjează pe nimeni. Sunt carduri bancare care au amprente.
Maica Ecaterina: Ba mai deranjează şi acolo.
Victor Roncea: Dar nu auzim noi.
Maica Ecaterina: Comunităţi ortodoxe sau catolice care sunt informate. De asta vorbim, de dezinformare.
Radu Moraru: Încă o dată, eu dacă sunt un bun creştin, merg la biserică, urmez Biblia, dacă îmi fac paşaport din acesta, automat trec în categoria asta?
Maica Ecaterina: Da, categoric. Vreau să citesc despre ce a scris părintele Filoteu, care e cibernetician. „Conform dicţionarelor, e vorba de cuvântul care în Biblie e cuvântul pecete.” Cuvântul pecete din Apocalipsă. Deci cel care va primi semnul fiarei se va pecetlui. Or, cuvântul e haragma în greceşte. Care înseamnă aşa, gravat, imprimat, întipărit, sculptat, cioplit. Nu o simplă pecete aplicată pe deasupra.
Victor Roncea: Ceea ce se poate traduce în termeni moderni, implant.
Radu Moraru: Deci eu sunt astăzi… mâine dimineaţă mă duc la paşapoarte, domne, vreau şi eu un paşaport biometric. Eu până astăzi sunt cel mai cuminte creştin. Numai faptul că îmi iau paşaportul… trebuie să mă duc în America să zicem. Şi n-am cum să ajung acolo. Trebuie să mă duc să salvez de la pierire şi de la păcat un frate creştin în America. N-am cum să ajung acolo fără astfel de paşaport. Eu sunt deja declarat păcătos?
Maica Ecaterina: Uite ce spune părintele profesor Valica de la Iaşi, care a făcut un foarte pertinent raport vizavi de chipul omului. „În acest sens spune sfântul Vasile cel Mare, că omul e o făptură care a primit poruncă să devină Dumnezeu.” What about? Adică „chip al chipului”.
Radu Moraru: Deci nu al fiarei. Deci nu mi-aţi răspuns la întrebare.
Maica Ecaterina: Păi asta e întrebarea, primind pecetea, primind paşaportul, eu semnez acolo. Pe el îl cheamă 666, pe mine mă cheamă Maica Ecaterina.
Victor Roncea: Vă răspund eu mai pe civilie. În urmă cu 30-50 de ani, dacă aveai carnet PCR aveai nişte facilităţi. Ei bine, totuşi, în 21 decembrie au venit nişte oameni şi au ars carnetele PCR, şi au scăpat de acea pecete.
Radu Moraru: Deci sugerezi să luptăm pentru dreptul de a nu fi obligaţi să trecem pe asemenea tipuri de acte?
Victor Roncea: Dacă au fost unii care au acceptat carnetul PCR, sau care au acceptat fără să ştie acest paşaport, permis auto, e bine să se ducă să facă ce am făcut şi noi în 21 decembrie.
Radu Moraru: E diferenţă între a avea implant şi a avea paşaport cu cip?
Maica Ecaterina: Sigur că e diferenţă. Atunci când ai implantul, ai terminat, eşti deja în tartar.
Radu Moraru: La paşaport încă mai am o şansă.
Victor Roncea: Eu cred că dacă cei din Burkina Faso au putut fi păcăliţi, românii nu pot fi păcăliţi. Credeţi că Gigi Becali ar accepta implant pentru el şi familia lui?
Radu Moraru: Nu pot să răspund pentru nimeni.
Victor Roncea: Întrebaţi-l. Şi ca el sunt mulţi alţii.
Radu Moraru: Am stat de vorbă cu mii de oameni în viaţă. Ştii ce am descoperit? Că omul e foarte schimbător.
Maica Ecaterina: Dar cel ce e în Hristos, domnul Radu Moraru, şi e un adevărat chip al lui Hristos, ăla nu va face aşa.
Radu Moraru: Nu va cânta de 3 ori cocoşul şi te vei lepăda de nimeni, şi nu era oricine, era Petru.
Maica Ecaterina: Asta e drept, cu mila lui Dumnezeu, toţi am trecut prin Petru. Dar zice sfântul Siluan, păstrează-ţi mintea în iad, şi nu deznădăjdui.
Radu Moraru: Telefon. Bună seara.
Ionuţ Musceleanu: Bună seara. În primul rând aceste cipuri, e o mare diferenţă între nişte cipuri de pe un paşaport şi nişte cipuri implantate în corpul unui om, care nu pot fi excitate la distanţă aşa de simplu. Deci sunt foarte diferite, chiar materialele din care sunt făcute ele sunt foarte scumpe şi nu sunt fezabile economic pentru nişte populaţii mari, cum zice domnul Victor Roncea. Dânsul nu ştiu dacă cunoaşte sau nu care e tehnologia acestor cipuri.
Victor Roncea: E aceeaşi tehnologie, atât la cipurile VeriChip, cât şi la cipurile din paşapoarte. E un dispozitiv de identificare şi supraveghere prin unde radio RFID. Probabil că dumneavoastră credeţi că… aceste hârtii sunt studii de la Uniunea Europeană şi din Statele Unite, nu sunt hârtii goale.
Ionuţ Musceleanu: Abjurarea de la o religie nu are legătură cu introducerea unui cip, ci e o chestie pur personală.
Maica Ecaterina: Ce religie aveţi?
Ionuţ Musceleanu: Creştin-ortodoxă, nu ştiu dumneavoastră ce religie aveţi cu adevărat.
Radu Moraru: Vă spun eu, s-a botezat în religia creştin-ortodoxă…
Maica Ecaterina: Acum 20 de ani de către părintele Argatu.
Radu Moraru: Suntem ca la grădiniţă.
Victor Roncea: Dar dragul creştin de la telefon e un dezinformator de profesie?
Ionuţ Musceleanu: Vă mulţumesc că m-aţi făcut de profesie, dar nu sunt.
Victor Roncea: Intraţi pe internet, cipul costă 50 de cenţi. Deci vorbeşte nişte aberaţii. Verycip.com, vedeţi cât costă un VeriChip. 50 de cenţi. Deci nu mai dezinformaţi.
Radu Moraru: Deci dacă vreţi votaţi, e cel mai simplu, dar nu acuzaţi. Dumneavoastră aţi vrut să interveniţi… Care sunt ideile?
Ionuţ Musceleanu: Unu, nu sunt fezabile economic deocamdată. Doi, există o mare diferenţă între un cip de paşaport, de permis auto, şi un cip care se introduce sub piele, deoarece nu e tolerat de organism orice material.
Radu Moraru: Dar cipul din paşaport, dacă se bagă într-o capsulă care e tolerată de organismul uman, s-a rezolvat problema?
Ionuţ Musceleanu: Aparent. Nu sunt capsule. Există fel de fel de teorii conspiratiste, care pleacă din anii 1970…
Radu Moraru: Dumneavoastră de ce aţi vrea să aveţi implantul acesta?
Ionuţ Musceleanu: Eu nu aş vrea. Aş vrea însă… există două tabere, unii contra, unii pro cipul acesta.
Radu Moraru: Nu mă interesează. Dumneavoastră de ce vreţi să aveţi documente biometrice?
Ionuţ Musceleanu: Nu vreau niciun document biometric. Eu vreau să se folosească argumente rezonabile, pe când domnul Victor Roncea şi doamna Maica Ecaterina, sau nu ştiu ce Dumnezeu o fi…
Radu Moraru: Eu altceva vreau să spun. Domne, eu sunt Toma Necredinciosul. Eu vreau să îmi spună cei care vor asemenea documente, de ce le vor, cei care nu vor, spun la masa asta. Nu mă interesează să acuz pe nimeni. De ce vreţi documente de genul acesta, că e important.
Ionuţ Musceleanu: E adevărat ce spuneţi dumneavoastră, numai că nu ştiu în ce măsură mai putem noi să spunem dacă vrem sau nu, dacă suntem obligaţi din exterior să le deţinem.
Radu Moraru: Democraţia mondială şi europeană ne-a învăţat că avem drepturi.
Ionuţ Musceleanu: Aşa ni se spune. Dar diferenţa între realitate şi teorie e mare. Şi comunismul suna foarte frumos în teorie. Doamna măicuţă nu e obligată de nimeni să aibă un paşaport. Ea poate să stea în cătunul nu ştiu care…
Maica Ecaterina: Nu era vorba de paşaport aici. E vorba de buletin care până în 2011…
Ionuţ Musceleanu: Poate nici de buletin nu aveţi nevoie. Vă cere cineva la acea mănăstire grecească buletin?
Maica Ecaterina: Cum să nu îmi ceară? E vorba de buletinele româneşti. Eu mă simt româncă.
Victor Roncea: Cred că deja e neobrăzat.
Radu Moraru: Opriţi-vă. Dumneavoastră credeţi în Apocalipsă? Credeţi în fiara 666?
Ionuţ Musceleanu: Domne, când o să vină Apocalipsa, la fel cum scrie şi în Biblie, nimeni nu o să ştie.
Radu Moraru: Schema aceasta aţi înţeles-o? Am făcut această schemă bazându-mă pe versetele din Apocalipsă. Vi se pare de înţeles?
Ionuţ Musceleanu: Dacă aş vedea-o pentru prima oară nu înţeleg nimic, deoarece scrisul e foarte mic şi sunt nişte săgeţi alambicate. Dacă aş fi urmărit emisiunea de la A la Z probabil mi-aş da seama.
Radu Moraru: Mulţumesc pentru intervenţie. Înţeleg că sunt bune aceste paşapoarte ca să puteţi călători liber.
Ionuţ Musceleanu: Să zicem.
Radu Moraru: Alt avantaj.
Ionuţ Musceleanu: Domne, eu v-am spus, nu sunt pro, dar vreau, dacă aş fi contra, să am argumentele bune. Nu nişte argumente puerile, să încurc tehnologia cu versete biblice, prost interpretate sau greşit interpretate, ca să nu jignesc iarăşi, nu mă îmbrac în negru ca să îmi iau anumite posturi…
Radu Moraru: Am înţeles. Vă mulţumesc pentru intervenţie. „În presă sunt prezentate lucrurile foarte anapoda. Se creează senzaţia că faci parte dintr-o sectă ciudată dacă îţi ceri drepturile. Sunt prezentaţi în mare parte doar oameni care o ţin una şi bună cu 666, de parcă dacă ar fi alt număr acolo ar fi OK. Aspectul cu numărul nu e problema principală. Problema principală e încălcarea dreptului la intimitate şi a prezumţiei de nevinovăţie. În plus ni se încalcă dreptul de a alege”.
Maica Ecaterina: Exact.
Radu Moraru: Dar dacă dumneavoastră spuneţi că în religia ortodoxă e un păcat, înseamnă că aia e chestiunea fundamentală.
Maica Ecaterina: Sigur că aia e chestiunea fundamentală. Dar pe lângă păcat e şi dreptul de libertate umană. Aceste două aspecte se împletesc.
Radu Moraru: Spuneţi că marii părinţi au luat în considerare şi faptul că ni se afectează libertatea, drepturile noastre.
Victor Roncea: Pentru cei care nu sunt ortodocşi constituie un pericol în egală măsură. Şi noi trebuie să le atragem atenţia că aceste cipuri constituie un pericol.
Radu Moraru: Eu mai am un argument. Eu nu cred că aceste documente biometrice sunt în siguranţă în numele statului român, gândiţi-vă că la noi se falsifică cărţi de identitate noi, cu care se fură terenuri, pământuri, identităţile oamenilor. Şi-au pierdut casele foarte mulţi. Or, noi putem să creăm o armă care nu sunt sigur, decât poate peste vreo 10 ani, ca aceste date personale vor fi cu adevărat în siguranţă la statul român. Până atunci mi-e foarte frică să îmi fac acte de ăstea, că mâine mă clonează nu ştiu ce găinar din colţul străzii care are câte o relaţie prin Poliţie, poimâine nu ştiu care din clanul nu ştiu care… adică nu cred, Europa dragă, că noi în următorii 10 ani, cât timp eliberăm violatori pe bandă, criminali pe bandă, nu cred că sunt datele astea în siguranţă în mâinile unui şef de Poliţie, şef de Paşapoarte, şef de nu ştiu ce. Aici avem noi o problemă. Avem un telefon. Dan Ioan Vasile. Bună seara din nou.
Dan Ioan Vasile: Bună seara. Privitor la diferenţa dintre microcipurile de pe paşapoarte şi microcipurile care pot fi deja introduse în organismul uman, cei interesaţi pot vedea pe internet o sumedenie de filmuleţe în care se vor lămuri cât de simplu e ca un microcip să fie introdus în corpul uman. E de ajuns să ai o seringă şi cu ajutorul unei injecţii ai fost implantat cu microcip. Ce conotaţie religioasă are implantarea? În momentul în care omul acceptă să aibă în trupul său microcip, prin intermediul acestuia mintea sa poate fi controlată. Există studii foarte precise care arată că prin intermediul microcipului implantat în organism, omului i se poate da stare de sete, foame, oboseală, i se pot induce halucinaţii, pur şi simplu omul acceptă să fie controlat de la distanţă. Unii zic, cum poate un creştin să controleze mintea? Părintele Paisie Aghioritu spunea că nu poţi face semnul crucii pe microcip, pentru că nu se sfinţeşte, aşa cum urina nu se face aghiasmă.
Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că acest dispozitiv, RFID, vine de la Identificare prin Frecvenţă Radio? Atunci când trecem pe la Control paşapoarte, acest cip spune e Radu Moraru. Dar sugeraţi că cineva ar putea transmite prin unde radio date ca Radu Moraru să înceapă să danseze în aeroport?
Dan Ioan Vasile: Nu doar sugerez, există studii medicale.
Radu Moraru: Sunt nişte tineri extratereştrii că nu ştiu din ce zonă sunt, care au implantat un cip, şi zic: „Jos Traian Băsescu”, la fiecare 3 minute. Pe ăia îi cred. Cum credeţi că poate cineva de la distanţă să comande cipului din mâna extraterestrului ăla, să zică de mâine sus Traian Băsescu?
Dan Ioan Vasile: Se pot genera stări sufleteşti. În momentul în care Maica Ecaterina a făcut trecere la textul din Apocalipsă cu privire la pecetluire, acolo în ultimele traduceri scrie că e număr de om. Însă în original este numărul omului. Adică va exista o legătură între CNP şi înscrierea acestui CNP în această pecete, în acest implant.
Radu Moraru: Asta înseamnă ca cei care fac aceste implanturi să ne mintă.
Dan Ioan Vasile: Nu e evident? Câtă vreme Ministerul de Interne spune că paşapoartele nu pot fi falsificate, şi au fost falsificate grămezi de paşapoarte. Nu vă e clar că suntem minţiţi în faţă?
Victor Roncea: Au minţit chiar ieri că permisele auto nu au cip. Or, noi avem o confirmare de la un comisar care descrie exact ce e în cipul acela. Suntem minţiţi pe faţă, despre asta vorbim.
Radu Moraru: Dumneavoastră spuneţi că noi în această perioadă suntem manipulaţi să acceptăm acest cip şi odată ce îl avem acolo, vom putea fi teleghidaţi prin unde.
Dan Ioan Vasile: În clipa în care îl vom accepta în organismul nostru. Numai că într-o societate în care se renunţă la bani, în care oamenii sunt învăţaţi să îşi pună pe acelaşi card certificatul de naştere, asigurările de sănătate, cartea de muncă etc., după ce acest card unic va fi furat sau pierdut, se va duce o campanie similară şi se va spune…
Radu Moraru: Exact ce am spus. La un moment dat unii vor spune, bă unde mă duc îmi tot trebuie cardul, la început o să şi-l pună de gât, şi au cardul aici. Şi în final şi-l vor pune implant. Ei uită, de exemplu, şi asta e o spaimă, că vor veni unii cu cititor de carduri şi ţi-l clonează.
Victor Roncea: Plus starea psihologică, pentru că ştii că eşti permanent supravegheat.
Radu Moraru: Întrebare, aţi fi de acord ca aceste implanturi să fie doar pentru infractorii periculoşi, în aşa fel încât să creăm două lumi? Lumea celor nenorociţi, criminali, şi lumea celor drepţi?
Victor Roncea: Eu cred că în condiţiile justiţiei din România, şi de pe acest pământ, nu ne putem permite să ne jucăm de-a Dumnezeu.
Dan Ioan Vasile: În România există cadrul legislativ al eliberării deţinuţilor care au pedepse mici, dacă vor purta la ei astfel de brăţări de identificare pe mână sau pe picior. Numai că, deşi există cadrul legislativ, nu există aparatura pentru a se face acest lucru. S-ar putea ca peste 5 ani să se treacă direct la implantarea deţinuţilor. Dar nu are dreptul să fie pecetluit nimeni.
Maica Ecaterina: Acelaşi răspuns îl dau şi eu. Orice om de pe faţa pământului e un posibil criminal, dar e un posibil recuperat în faţa lui Dumnezeu.
Radu Moraru: Să vă arăt o probă cum că un carnet de conducere conţine ceva. Haideţi să vedeţi acest exemplu. Deci chiar e un cip în permisele ăstea?
Victor Roncea: Da. Asemenea teste au fost făcute cu bancnote euro.
Radu Moraru: Dar e cip RFID?
Maica Ecaterina: Da. În carnetul de conducere.
Radu Moraru: Asta nu ştim.
Maica Ecaterina: Un singur lucru mai vreau să subliniez, foarte important, despre chipul omului. Revenim la faptul că aţi spus, dacă iau numai buletinul, paşaportul, ce mi se întâmplă mie? A permite ca chipul nostru să fie clonat electronic… pentru că mie mi se ia amprenta electronică, şi înregimentat în cipuri, apoi manipulat după bunul-plac al cuiva, înseamnă a amaneta ceea ce nu ne aparţine, a diminua identitatea noastră iconică, care e unicat la un număr într-o bucată de plastic, spune părintele Valica
Maica Ecaterina: Părintele Iustin spune că adevărul ne face liberi, nu ne pune cip. Aş vrea să amintesc şi eu ce am făcut astăzi cu acţiunea pentru educaţie şi libertate, care e o federaţie de organizaţii care se opune obligativităţii acestor cipuri, am depus la Parlament un memoriu şi la Patriarhia Română, însoţit de 10 mii de semnături… deci sunt 10 mii de oameni care deja au spus „Nu” hotărât cipurilor biometrice, şi numărul lor creşte.
Radu Moraru: Procentul e de 94% al celor care nu vor paşaport biometric, 6% spun că vor. E un sondaj care e relevant doar pentru telespectatorii care se uită la „Naşul” şi au urmărit în această seară. Mi se pare însă că au fost peste 4000 de mesaje, ceea ce arată că interesul e foarte mare. Arată două lucruri, că Guvernul trecut a greşit că nu a dezbătut această chestiune. E timpul ca acest Guvern să dezbată, e timpul să spunem Europei că atunci când am intrat în Europa nu ni s-a cerut să ne lăsăm credinţa sau religia la uşă, dar daţi-mi voie pe final să spun că următorul subiect pe care îl am e legat de un violator foarte periculos, lăsat liber de justiţia română, de trei judecătoare care de trei ori l-au pus în libertate. Eu care sunt un păcătos, chiar mai mare aşa, eu i-aş pune şi cip, şi brăţară, şi orice e posibil…
Maica Ecaterina: Fără 666, suntem de acord.
Radu Moraru: În aşa fel încât să îl găsesc pe acel tovarăş foarte repede.
Maica Ecaterina: Suntem de acord dacă microcipul şi datele din interior nu conţin …
Victor Roncea: Asta în condiţiile în care justiţia ar fi corectă în România. Şi eu cred că sondajul dumneavoastră trebuie să fie revelator şi pentru Sfântul Sinod care pregăteşte comunicatul de mâine.
Radu Moraru: Luăm o scurtă pauză, ne întoarcem în câteva minute. Interesant, mă aşteptam să fie mai mulţi români, dar repet, e uşor în faţa televizorului… dacă mâine ai de ales între bani, distracţie, străinătate şi a sta izolat aici cu paşaportul tău, s-ar putea ca procentul să se schimbe.
Victor Roncea: Deci să alegem libertatea sau sclavia, cam aşa ceva.
Radu Moraru: E alt subiect. O aşteptăm pe Maica Ecaterina, o viaţă incredibilă, jumătate de viaţă în care a slujit diavolul, cum spunea, şi jumătate de viaţă de când îl slujeşte pe Dumnezeu. Nu numai atât, a fost şi un instrument al diavolului, asta mi s-a părut… ceea ce mă face să cred că emisiunea următoare cu Maica Ecaterina va aduna milioane de români din toată lumea. Publicitate.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Am impresia că unii au semnat pactul cu diavolul demult. Victor Roncea a făcut o rectificare. Semnăturile pe care le-aţi văzut în acele cutii sunt 100 de mii! (Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)
DATA: 25-02-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
MODERATOR : RADU MORARU
INVITAT: VICTOR RONCEA
MAICA ECATERINA
Posted in Uncategorized Tags: Apel, cip biometric, maica ecaterina, nasul, radu moraru, victor roncea 5 Comments »Inainte de SFANTUL SINOD, NASUL Radu Moraru face propria dezbatere publica pe tema Pasapoartelor Biometrice, la B1 TV – VIDEO – TRANSCRIPT – UPDATE
Transcriere si Video cu Radu Moraru, Maica Ecaterina si VR. Azi, miercuri, de la orele 20.00, continuarea dezbaterii publice realizate de Nasul, in acelasi loc: la B1 TV.
VIDEO – https://www.filebox.ro/video/play_video.php?key=789t0n09pht9xt7e
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
ORA: 20:00
MODERATOR : RADU MORARU
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Invitaţii mei sunt Maica Ecaterina, şi Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Aş vrea să, ca un preambul la subiectul pe care îl facem în partea următoare, să vă spun că omul din fotografie e considerat de EvZ cel mai periculos violator în libertate. Are 32 de ani de închisoare însumaţi, e în libertate, cuiva i s-a făcut milă şi l-a eliberat pe acest om pentru că a zis că e bolnăvior, şi vreau toţi cei care aveţi informaţii, repede, daţi-ne informaţii despre acest personaj. Nu vrem să îi dăm numele ca să nu influenţăm pe nimeni. Aceasta e fotografia. Omul e liber, e bolnăvior săracul, şi are multe victime la activ, femei violate, şi care pot rămâne pe veci cu sechele de nevindecat. Acest om zburdă în libertate. Despre acest subiect vom discuta în partea următoare. Până atunci însă discutăm despre paşapoartele biometrice. Daţi-mi voie să îl întreb pe Victor Roncea, pentru că de la el nu m-am aşteptat să fie împotriva acestor paşapoarte, şi l-am auzit, era atât de vehement într-o intervenţie, cred că radiofonică, din urmă cu ceva timp… până la urmă ce e paşaportul biometric?
Victor Roncea: Paşaportul biometric, şi nu e vorba aici numai de paşapoarte, ci şi de permisele auto, introduse de la 1 ianuarie anul acesta în România cu titlu obligatoriu, iar de la 1 ianuarie 2011 e vorba şi de cărţile de identitate, constituie după părerea multora dintre cei care activează împotriva lor o încălcare a libertăţilor umane. În acel dispozitiv…
Radu Moraru: Ce ar conţine paşaportul biometric? Ar avea un cip, cum e cel de la telefoanele mobile…
Victor Roncea: În care sunt amprentele digitale, oculare şi amprenta facială. De asemenea, la permisele de conducere se adaugă un posibil cazier şi date medicale. Chestiunea e atât de ordin al încălcării libertăţilor consfinţite de Constituţie cat si de ordin religios, şi am aici atât memoriul pe care l-am înaintat Patriarhiei, cât şi rechizitoriul procesului pe care l-am intentat în instanţă.
Radu Moraru: Cum ţi se afectează libertatea?
Victor Roncea: Suntem monitorizaţi în permanenţă. Acest cip nu e numai un cip care stochează, dar şi transmite, e dotat cu antenă.
Radu Moraru: Crezi că el şi emite, ca la telefon?
Victor Roncea: Absolut. Emite, şi încalcă articolul 23 din Constituţie.
Maica Ecaterina: Deci nu sunt credinţe astea, sunt dovezi?
Victor Roncea: Certitudini. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, şi articolul 29, libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Aici e aspectul numărul 2.
Radu Moraru: Dar o secundă, paşaportul îl ţii într-un sertar, îl iei numai când călătoreşti. Dar telefonul mobil îl ai nonstop cu tine.
Victor Roncea: E adevărat, dar telefonul nu e obligatoriu şi nu ţi-l impune statul. Paşaportul, permisul de conducere, buletinul…
Radu Moraru: Deci permisul de conducere ar da dreptul ca să fii monitorizat ce traseu a luat permisul tău de conducere prin oraş.
Maica Ecaterina: Evident.
Victor Roncea: Unul dintre cele 3 le vei avea totdeauna la dispoziţie. Aceste cip-uri nu vor fi numai în actele de identitate, ci în curând, de fapt de anul trecut deja, sunt pe o sumedenie de obiecte şi produse alimentare care sunt vândute în Uniunea Europeană. E o întreagă dispută la Bruxelles, de ce au fost introduse aceste etichete care transmit prin unde radio indicaţii asupra locului şi provenienţei obiectului respectiv? E vorba de etichetele RFID, e vorba de un dispozitiv care transmite prin unde radio.
Maica Ecaterina: Adică eu cumpăr astăzi o rochie şi mâine cineva spune, rochia aceasta nu mai e în Drumul Taberei, e pe Maica Ecaterina.
Victor Roncea: În momentul în care o etichetă RFID, care emite unde radio, intră în interacţiune cu altă etichetă se generează o conexie în lanţ. Practic, în curând această cameră, ca în Matrix, va putea fi citită pe un calculator conform coordonatelor electronice ale fiecărui obiect. Până una-alta noi suntem reduşi de la a fi oameni la nişte animale, la nişte obiecte.
Radu Moraru: Eu când eram mic de tot, bunica îmi povestea… tocmai apăruseră primele pungi Aldi, în Germania. Care aveau o etichetă din codul de bare. Şi spunea bunica, aşa o să fie şi oamenii, vom avea şi noi cod de bare, Satana, 666, numărul Fiarei şi aşa mai departe.
Victor Roncea: Foarte adevărat. Pentru că pe acel cod de bare figurează într-adevăr, nu ştim de ce, cele 3 coordonate, 666, e un fapt indiscutabil.
Radu Moraru: Asta nu ştiam.
Maica Ecaterina: Există un studiu făcut de mult, şi cartea aceasta, „La apusul libertăţii” scrisă de un ieromonah din Grecia, sunt nenumărate pagini în care se demonstrează cum codul de bare, deci făcut de oameni de specialitate, conţine cifra 666. Nu e singura carte…
Radu Moraru: Dar cum conţine, că nu mă prind?
Victor Roncea: 3 dintre coduri se repetă, la mijloc şi în laterale.
Maica Ecaterina: Sunt 3 formaţiuni de dungi în codul respectiv de dungi de bare, 3 mai lungi.
Victor Roncea: Dar aceasta e altă discuţie.
Radu Moraru: Asta nu mă convinge. Dar vreţi să vă arăt eu ceva senzaţional? Colegii, aduceţi-mi tabla, pentru că vreau să vă arăt o ordonanţă de urgenţă satanică. Semnată de Călin Popescu Tăriceanu. Nu poate să fie decât o coincidenţă incredibilă, uluitoare, dar am nevoie de tablă, colegii!
Maica Ecaterina: Să spunem telespectatorilor despre ce am descoperit noi în legătură cu modul Vodafon-ului pe care voiam să îl introducem la mine acasă…
Victor Roncea: Aceea e altă discuţie, că portalul de ieşire e întâmplător tot 666. Dar noi nu vrem să ne cramponăm pe această problemă.
Maica Ecaterina: Lucrurile sunt mult mai grave.
Victor Roncea: E vorba de un semn premergător până la urmă care încet-încet ne va răpi cu totul libertatea umană. Problema e că este implicat statul român care se foloseşte de Uniunea Europeană, cred eu, într-un mod exagerat, pentru a impune nişte măsuri totalitare. Această ordonanţă de care vreţi să vorbiţi a fost dată pe 15 decembrie anul trecut de premierul Călin Popescu Tăriceanu, care de fapt ieşise din funcţie prin vot popular…
Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, să vă arăt o ordonanţă incredibilă, e de fapt HG. Călin Popescu Tăriceanu. În ce dată credeţi că a fost?
Victor Roncea: 15 decembrie.
Radu Moraru: Adică 1 plus 5 egal 6.
Victor Roncea: Da, mă rog.
Radu Moraru: Staţi un pic. Ştiţi ce număr are acest HG? HG numărul… acesta privind paşapoartele biometrice, numărul 1566, stimaţi telespectatori, din 2008, e extraordinar de amuzant dacă nu alt fel, pentru că 1 plus 5 face 6, şi putem să facem chestiunea asta, să spunem 666.
Victor Roncea: E adevărat, şi e o coincidenţă din aceeaşi serie cu cea în care un număr fix de parlamentari a cerut suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. 322. 322 e numărul clanului Cranii şi Oase, o lojă masonică în Statele Unite.
Maica Ecaterina: Şi care nu e orice, e facere. Facere 322. Încercaţi şi căutaţi în Vechiul Testament, Facere, 3 cu 22, şi asta înseamnă căderea lui Adam prin ispitirea din partea şarpelui, căderea lui Lucifer. Deci Lucifer ca înger căzut vine pe pământ. Repunerea lui Lucifer în drepturile lui ca înger căzut e treaba lojilor masonice. Toate lojile masonice poartă numărul 322. Astea sunt puţin speculaţii şi ne e cam frică, şi Biserica…
Radu Moraru: HG-ul acesta, fiind şi vorba de paşapoartele biometrice, un subiect delicat, o dispută asta, dacă să avem cip-uri implantate şi cod de bare sau nu, durează de 30 de ani în toată lumea. Avem pro şi contra. Biserica e contra. Aici e o coincidenţă incredibilă. Credeţi că în România cineva stă şi gândeşte, ia să fie 322 parlamentari care votează?
Maica Ecaterina: Da, să ştiţi că sunt.
Radu Moraru: Dar recunoaşteţi că asta e o speculaţie spectaculoasă? Să ai ordonanţa, paşapoarte cu cip biometric, mi se pare incredibil!
Maica Ecaterina: Da, dar disputa nu e neapărat în număr. Numărul 666 pleacă în Biblie de la începuturile ei. Solomon primea ca bir din partea popoarelor pe care le cucerea 666 de talanţi.
Victor Roncea: Şi dumneavoastră sunteţi o descendentă a lui Solomon.
Radu Moraru: Cum aţi calculat?
Maica Ecaterina: Din partea tatălui meu sunt evreică botezată, în sensul acesta.
Radu Moraru: De ce se spune că 666 e cifra Fiarei?
Maica Ecaterina: O regăsim în Apocalipsă, în capitolul 13, unde se spune: „şi s-a dat fiarei putere să insufle duh, şi să grăiască, şi să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici, pe cei mari, pe cei bogaţi, pe cei săraci, pe cei slobozi, pe cei robi, ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul fiarei. Aici e înţelepciunea, cine are pricepere să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Şi numărul ei este 666”. Ce facem?
Radu Moraru: Mi se pare incredibil, că îmi scăpase nuanţa asta. Nu va putea să cumpere sau să vândă. Pentru că practic dacă se introduce sistemul acesta la scară mondială, nu vor fi decât cititoare de coduri.
Victor Roncea: Deja a fost introdusă prin măsura cardurilor bancare. Şi acelea au un cip. Dar uitaţi că în România sunt organe ale statului care vor să fugă de cip. De ce atragem atenţia că vom fi monitorizaţi şi vom deveni nişte furnici pe nişte ecrane? Pentru că am aici Monitorul Oficial din 9 ianuarie, e vorba de sistemul de plată… E vorba de un ordin dat în aceeaşi perioadă, semnat de Varujan Vosganian, pe 18 decembrie 2008. Oamenii ăştia trebuiau să termine cu guvernarea la 30 noiembrie. Ce caută ei să dea ordonanţe şi HG-uri după 30 noiembrie, când nu mai au dreptul moral să fie conducătorii acestui stat? Când alţii se pregăteau de Crăciun, ei stăteau să dea ordonanţe şi HG-uri. De ce? Pentru că e vorba de afaceri de miliarde de euro. În Marea Britanie, cip-uirea populaţiei costă 9 miliarde de euro. Pentru populaţia României ar fi vorba numai de 3 miliarde de euro numai pentru un tip de act.
Radu Moraru: Cine încasează banii ăştia?
Victor Roncea: Deocamdată Imprimeria Naţională, dar se va organiza o licitaţie la un moment dat, sper. Sau de fapt sper să nu se organizeze niciodată. Dar vreau să vă atrag atenţia apropo de organele statului care vor să fugă de cip-uire. E vorba de lista instituţiilor publice exceptate de la prevederile articolului 5 şi 6 prin care se introduce obligatoriu plata prin card, în instituţiile publice. Care credeţi că vor să fie instituţiile statului care nu vor să fie plătite prin card cu cip? Iata: Senatul României, Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională, SIE, SRI, CES. De ce oare aceste instituţii nu vor să fie cip-uite ca noi, ca muritorii de rând? Pentru că e vorba despre această monitorizare de care vorbim, iar instituţiile respective vor să fie exceptate de la regulă.
Radu Moraru: Dar de ce nu începem noi să cip-uim cu puşcăriaşii? De ce nu le punem lor pac, cu fierul roşu, o etichetă?
Victor Roncea: Puşcăriaşii sau puşcăriabilii din Parlament? Că după părerea mea ei ar trebui cip-uiţi.
Radu Moraru: Puşcăriaşii, că atunci când le dăm drumul când suntem miloşi, să ştim pe unde circulă.
Victor Roncea: Asta se întâmplă deja în Statele Unite. Dar e tot un abuz.
Maica Ecaterina: Tocmai. Dar nici animalul n-are…
Radu Moraru: Vai, dar ce milă mi-e de violatorii ăştia!
Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, trebuie să vă fie milă. Că dacă discutăm problema din punct de vedere creştin, atunci o sucim şi o învârtim, şi trebuie să iertăm pe toată lumea.
Radu Moraru: Sigur că asta cu implantul de cip mi se pare o mare monstruozitate. Pe de altă parte însă, eu vă spun că, de exemplu, au nişte elemente clare. Toţi copiii din România poate că ar fi util să poarte un medalion, un ceva, care să conţină informaţii de grupă sangvină, ce boli a avut… că pot avea accidente, ajung în spital, sunt inconştienţi, nu sunt părinţii…
Victor Roncea: Acestea sunt argumentele celor care vor să introducă cip-urile.
Maica Ecaterina: Suntem de vreo 2000 şi ceva de ani pe pământul acesta? Oare câte miliarde de copii s-or fi pierdut de când există pământul, şi găsim noi descoperirea asta extraordinară?
Victor Roncea: Dacă e să luăm cazul României, mult mai mulţi copii au fost ucişi prin legea avorturilor în România. Milioane! De aceşti copii nu ne pasă!
Radu Moraru: Altceva vreau să spun, astăzi sistemul medical a ajuns la nişte performanţe care practic spun aşa, domne, primele 20 de minute contează. Dacă ai reuşit să stabilizezi un om 20 de minute, după aia îl salvezi.
Maica Ecaterina: Avem un raport medical care va fi înaintat Sinodului, sunt câte avantaje şi câte dezavantaje.
Radu Moraru: Avantaje, stocarea informaţiei, CNP, telefon, adresă, trecut social, medical, informaţii din paşaport, căsătorie, asigurări, conturi bancare, permis de conducere şi aşa mai departe, identificarea persoanelor cu boli mentale, sau persoane care prezintă dezorientări temporo-spaţiale, identificarea criminalilor, şi mai sunt avantaje. Zic eu. Bun. Vă dau un avantaj… ştiţi că de multe ori transplantul, poţi găsi o informaţie, când găseşti un asemenea om care nu mai are suflare, poţi găsi în cip-ul ăla dacă omul e de acord să doneze?
Maica Ecaterina: Dacă ar fi asta într-o societate supermorală, extraordinar de binevoitoare, de drăguţă şi iubitoare pentru tot globul pământesc…
Radu Moraru: Spuneţi că de fapt, pentru că lumea nu e făcută să fie pură…
Maica Ecaterina: Evident că despre asta e vorba. Este o armă.
Radu Moraru: Ştiţi unde vă dau dreptate? Cardurile s-au făcut ca să îţi ia banul din buzunar.
Maica Ecaterina: Evident. Mi-a venit la o conferinţă o studentă căruia i s-a spus, m-am trezit cu o legitimaţie de student care are microcip, dar n-am ştiut. Fata a luat, a semnat, s-a trezit când acolo…
Radu Moraru: Aşa e, imediat pui botul.
Victor Roncea: Chestiunea e că dezavantajele sunt majore, iar noi care avem experienţa comunismului ştim la ce poate duce supravegherea fiecărui individ, că despre asta vorbim. Am aici un studiu al Comitetului Economic şi Social European, care arată exact problema acestui cip. Dacă nu e foarte atent controlată, ar putea să încalce intimitatea persoanei, să distrugă libertăţile cetăţeneşti, să ameninţe securitatea persoanelor şi a întreprinderilor.
Radu Moraru: Aici vorbiţi la dezavantaje. Deja îl consideraţi cip-ul implant.
Maica Ecaterina: În foarte scurt timp se va ajunge. Pentru că sunt filmări la CNN, la NBC, la BBC, la mari televiziuni, care dovedesc cum persoane din America, din Canada, din foarte multe ţări au preluat acest sistem în mână, direct. Cu avantaje. Sunt cluburi de dans care nu permit intrarea decât dacă ai microcip şi persoanele sunt scanate.
Victor Roncea: Iar în Bucureşti au început deja cu pisicile şi câinii. Deşi nu se ţine cont că există studii detaliate, Associated Press a realizat un studiu privind implanturile acestor cip-uri… din care rezultă că în 10% s-au descoperit cazuri de cancer.
Radu Moraru: Vorbim de implanturi de cip. S-a constatat dezvoltarea rapidă a tumorilor canceroase la animalele cu cip RFID implantat. Migrarea cip-ului în diferite organe, fapt pentru care s-a pus problema ancorării acestuia de ţesuturile din jur. Imposibilitatea de a fi detectat în cazul migrării acestuia.
Maica Ecaterina: Da, dar explică de ce?
Radu Moraru: „Se pot aduce informaţii despre datele persoanei, dar nu şi localizarea cip-ului în organism. Uneori nici măcar razele X nu îl pot localiza.” Ba se poate localiza. „Supraîncălzirea locală sau în întregime a corpului, cu posibile scurgeri ale fluidului din baterie.” Chiar ăsta ce baterie are?
Victor Roncea: E o baterie cu litiu.
Radu Moraru: Interferenţe electromagnetice. Incompatibilitatea cip-urilor cu RMN-ul. Dificultăţi în salvarea pacientului în caz de urgenţă, nu li se pot citi datele pacienţilor cu cip, pentru că pot interfera cu undele radio din staţiile de emisie-recepţie ale ambulanţelor.
Victor Roncea: Mai există problema aceasta demonstrată de hackerii americani, că datele pot fi falsificate foarte uşor. S-a demonstrat zilele trecute cum un hacker a clonat paşapoarte, mergând cu maşina prin San Francisco, a găsit 2-3 turişti britanici.
Radu Moraru: Hai să vedem imaginile ălea, că le avem.
Victor Roncea: Eu aş putea să vă descriu din punct de vedere tehnic ce înseamnă acest cip RFID, conform raportului Uniunii Europene, care descrie rezumatul unei cereri de brevet a IMB. Dacă îmi permiteţi. Ce înseamnă de fapt acest RFID, pentru că oamenii nu înţeleg. „Este metodă şi sistem de identificare şi urmărire a persoanelor prin utilizarea de articole etichetate prin metoda RFID”…
Radu Moraru: Hai să nu speriem oamenii, etichetele de astăzi de pe haine n-au nicio putere.
Victor Roncea: Ele sunt deja în circulaţie în Uniunea Europeană
Radu Moraru: Adică sunt haine care au etichete?
Victor Roncea: Da. Despre asta e vorba.
Radu Moraru: Interesant. Noi avem nişte imagini din celebrul film Zeitgeist, pe care l-am transmis şi care a făcut multă vâlvă la vremea respectivă. Avem o secvenţă pe care vreau să o difuzăm, exact despre paşapoartele biometrice se vorbeşte acolo. De ce credeţi că Dumnezeu n-ar fi de acord cu cip-urile ăstea?
Maica Ecaterina: E o încălcare a libertăţii umane. Cum din start eu sunt amprentat?
Radu Moraru: Dar de ce vă simţiţi amprentată?
Maica Ecaterina: Pentru că e o amprentare la propriu.
Radu Moraru: Dar cum vă deranjează în viaţa de zi cu zi? Pentru că paşaportul biometric cu amprente va funcţiona doar atunci când treceţi frontiera şi e un control de rutină…
Victor Roncea: Teoretic, dar prin antena aceea el e în contact direct cu organele sau cu cine vrem noi.
Radu Moraru: Adică ştii unde circulă paşaportul respectiv.
Maica Ecaterina: Asta vorbim din punct de vedere strict lumesc. Pentru că dacă vorbim din punct de vedere religios, am zeci de argumente.
Radu Moraru: Daţi-mi cel mai puternic argument.
Maica Ecaterina: Cel mai puternic n-o să vă pot… în primul rând că nu vorbesc în numele meu, vorbesc în numele sfinţilor părinţi care au scris cu mult înainte. Asta e foarte important, e lucrul cel mai important de fapt. Că nimeni nu vine să atenţioneze şi să spună, mi-a displăcut total ceea ce am văzut pe mass-media românească, mâna care ucide, gen cărţile ălea de 15 lei care erau în copilăria mea. Staţi un pic, nu vine sfârşitul, n-a zis nimeni că se autointerpretează… deci cei ce vor să răstălmăcească interpretează în mod eronat. Nimeni n-a zis că vine sfârşitul, de altminteri Biblia spune…
Victor Roncea: Că vine, dar nu mâine la 6:45.
Maica Ecaterina: Absolut. Hristos spune, despre ziua aceea nici eu nu ştiu, ci numai Tatăl ceresc.
Radu Moraru: Deci poate să fie şi mâine la 6:45?
Maica Ecaterina: Poate să fie, poate să fie şi peste 1000 de ani la 6:45 Nu are nimeni o teamă cu asta. Teama noastră e că nu suntem ancoraţi în cele duhovniceşti, în cele bune, în cele curate.
Radu Moraru: Dar pe un creştin fără păcat… nu sunt. Pentru un creştin păcătos, obişnuit, ce îl deranjează pe el că un calculator înregistrează pe unde s-a plimbat paşaportul lui?
Maica Ecaterina: Păi dacă eu îl regăsesc în Apocalipsa pe care a scris-o Sfântul apostol Ioan… Ori desfiinţăm aceste cărţi sfinte…
Radu Moraru: Acolo spune ceva, nu vei putea cumpăra sau vinde. Asta înseamnă că aşa se va întâmpla.
Maica Ecaterina: Dar dumneavoastră nu vedeţi că sunt şi întreprinderi care de acum încolo nu mai primesc salarii decât pe card, că totul se merge către o încarteruire totală pentru cumpărare şi vânzare?
Radu Moraru: Avem un telefon, doctorand Dan Ioan Vasile, scriitor, este la telefon. Bună seara.
Dan Ioan Vasile: Bună seara. În privinţa actelor de identitate biometrice, este foarte important să se ţină seama şi de poziţia pe care au avut-o Bisericile surori. Trebuie spus faptul că în Serbia după ce episcopul … al Ziciei, a făcut un material în care a arătat că ortodocşii nu trebuie să primească astfel de acte de identitate, Sfântul Sinod al Bisericii Sârbe s-a adresat Guvernului Serbiei, a cerut retragerea actelor de identitate biometrice, şi Guvernul Serbiei a ţinut seama de faptul că poporul ortodox nu are doar o putere duhovnicească, e şi o putere socială. Şi deşi în Serbia se cumpărase toată aparatura, aveau totul pus la punct pentru a emite acte de identitate biometrice, procesul s-a oprit.
Radu Moraru: Daţi-mi alt exemplu în afară de Serbia.
Dan Ioan Vasile: În Grecia, de exemplu, s-a adunat un sinod local al Cretei, în care s-a stabilit foarte clar că trebuie respinse actele de identitate electronice. S-a făcut referire şi la numărul 666 conţinut de codul de bare şi s-a atras atenţia asupra faptului că problema e duhovnicească. E adevărat, atunci când e tratată pe canalele mass-media, de obicei subiectul religios e ironizat. Diavolul din paşapoarte, şi lucruri similare. În realitate Biserica nu spune că e un diavol, în niciun paşaport. E vorba de un proces duhovnicesc care va culmina cu pecetluirea oamenilor cu semnul din Apocalipsă. În greacă e vorba de haragma, cuvânt care înseamnă implant. Aici e problema duhovnicească. Oamenii primesc microcipuri pe carnetele de conducere, pe paşapoarte, fără să înţeleagă că se va trece ulterior la implantarea microcipurilor în trupul uman, invocându-se mai multă siguranţă, aşa cum s-a invocat şi în cazul schimbării paşapoartelor. Numai că vechile paşapoarte au fost falsificate într-un număr foarte mic, în timp ce noile paşapoarte se falsifică foarte uşor.
Radu Moraru: Am înţeles. Dumneavoastră spuneţi că nu mai e cazul unor discuţii, ci pur şi simplu poziţia Bisericii ar trebui să fie suficientă pentru ca aceste paşapoarte să nu intre pe piaţă. Dan Ioan Vasile: Exact. Pentru că în România ortodocşii sunt aproape 80% din populaţie. În momentul în care Mitropolia Clujului, nu doar mitropolitul Bartolomeu, cum se spune în mod greşit, ci toţi ierarhii au avut această atitudine verticală şi au spus că actele trebuie respinse, Sfântul Sinod al BOR va putea face ce s-a întâmplat în Serbia.
Radu Moraru: Serbia să ştiţi că nu e un exemplu…
Dan Ioan Vasile: Serbia e un exemplu la nivel duhovnicesc, pentru că ei au avut acolo pe cuviosul Iustin Popovici, un povăţuitor, duhovnicesc cu viaţă sfântă, ai cărui ucenici au ajuns episcopi.
Radu Moraru: Am înţeles, vă mulţumesc pentru intervenţie, vă doresc o seară bună. Haideţi să vedem secvenţele din Zeitgeist.
Victor Roncea: Eu aş vrea dacă îmi permiteţi să îl contrazic puţin pe Danion. Este nevoie neapărat de poziţia BOR, dar pentru că suntem într-un stat de drept e nevoie şi de dezbateri. Am aici Legea nr. 52 pe 2003, legea privind transparenţa decizională, unde se spune clar: “obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiecte de acte normative”. Or, această hotărâre a fost dată pe furiş, fără nicio dezbatere publică.
Radu Moraru: Păi noi de asta facem emisiunea. Pentru că mi se pare firesc să facem această dezbatere.
Victor Roncea: Păi daţi nota de fundamentare…
Radu Moraru: Dar am o propunere, nu vreţi să vorbim şi mâine seară despre acest subiect? Facem o continuare, noi am vrut astăzi să lansăm acest subiect. Aţi văzut secvenţele din Zeitgeist, avem secvenţe şi cu părintele Papacioc.
Victor Roncea: Si cu Părintele Iustin Pârvu care a lansat apelul, devenind practic un avertizor public.
Radu Moraru: Ce m-a speriat în acest film, mă gândeam că dacă eu aveam un cip din acesta racordat la Guvern, cred că mi-l oprea Călin Popescu Tăriceanu imediat. Îl suna pe Ruşanu, cum ne-a închis televiziunea, conturile, dimineaţa, şi spunea, du-te şi opreşte cip-ul lui ăla.
Maica Ecaterina: Dar de ce nu facem invers? Să îşi pună el, premierul, cip.
Radu Moraru: Aici sunt de acord.
Maica Ecaterina: Dar tocmai ei nu vor să fie amprentaţi.
Radu Moraru: Ei vor să fim noi cip-uiţi.
Maica Ecaterina: Exact. Aici e toată treaba. Or, toate firmele acestea care circulă de foarte mult timp pe internet şi pe mass-media americană şi a altor ţări occidentale aduc reprezentanţii unor biserici, ne aduc nouă învinuire, celor creştini, că venim cu argumente străine de biserică.
Radu Moraru: Am lansat subiectul. Mâine seară de la orele 20 continuăm acest subiect. Am vrut să arătăm că nu e doar ceva întâmplător. Pur şi simplu, aici Guvernul pe final de mandat, în ultimul ceas, nu ştiu dacă o fi în a 666-a secundă… sigur că şi glumim, dar eu cred că aşa cum a fost acest Guvern total nefericit, aşa şi această ordonanţă nu putea să aibă decât acest număr nefericit, 1566, şi fără să vrei eşti obligat să faci această speculaţie, 1 plus 5 fac 6, şi putem să o botezăm şi în glumă ordonanţa 666.
Maica Ecaterina: Uitaţi ce s-a întâmplat în Rusia, de exemplu, când s-a pus această problemă la Sankt Petersburg. Reprezentanţii Ministerului pentru Impozite şi Taxe îl dezinformau în mod intenţionat pe patriarh, că CNP-ul nu conţine cifra 666.
Radu Moraru: Şi CNP conţine 666?
Maica Ecaterina: Absolut, e vorba de codul EAN.
Radu Moraru: Am înţeles.
Maica Ecaterina: Şi sistemul de codificare utilizat de lucrătorii fiscali, numărul de identitate sub formă de bare conţine secţiunea cheie de cei trei de 6.
Radu Moraru: Haideţi să ne oprim. Că avem un 666 în libertate, violator, victime multe. „Evenimentul Zilei” a venit cu această bombă pe piaţă, avem şi fotografii, adunăm informaţii, îl rugăm pe acest violator să se predea de urgenţă ca să nu ajungem la alte nenorociri, pentru că e clar că nu se poate abţine, e clar că e un violator sadic, măcelar, nu ştiu cum o fi înduplecat taman o judecătoare, deci tot o femeie, să i se facă milă, că acest om bolnăvior trebuia neapărat să i se întrerupă pedeapsa. Mâine continuăm acest …
Victor Roncea: Noi ne rugăm pentru Sfântul Sinod.
Maica Ecaterina: Absolut
Radu Moraru: Mâine este?
Victor Roncea: Mâine şi poimâine.
Radu Moraru: Mâine vom face o altă emisiune despre… încă o dată spun, eu cred că mi-l oprea cip-ul Călin Popescu Tăriceanu. La câte dezvăluiri s-au făcut la masa asta! Vă mulţumesc, ne revedem mâine seară la orele 20.
(Prin Monitoring Media: B1TV – Naşul, Ora 20:00)
Posted in Uncategorized Tags: maica ecaterina, nasul, pasapoarte biometrice, radu moraru, victor roncea 1 Comment »
