Posts Tagged ‘Republica Moldova’

14 SEPTEMBRIE 1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei. INEDIT: Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

“Acum 17 ani, în seara zilei de 14 septembrie 1992, se producea la Chişinău un eveniment care, în mod indiscutabil, a marcat pozitiv, profund şi pentru mult timp istoria românilor de la răsărit de Prut: era reactivată vechea Mitropolie a Basarabiei. Evenimente ca acesta impun o retrospectivă serioasă, chiar solemnă. Începând cu 1992, ziua de 14 septembrie a devenit în cununa anului un loc de întâlnire sufletească pentru toţi românii ortodocşi de la răsărit de Prut care simt şi gândesc la fel ideea de neam şi de Biserică a Neamului. Vorbim, aşadar, de un 14 septembrie românesc în Republica Moldova.” – Vlad Cubreacov

Roncea.Ro vă prezintă un Document Istoric:

Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

SANCTITATEA VOASTRA,
PREA IUBITE FRATE
ÎN DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,

Cu dragoste frăţească, Vă aducem la cunoştinţă că am primit scrisoarea Sanctităţii Voastre din 24 decembrie 1992, care ne-a produs mâhnire şi durere multă. Aceasta pentru faptul că Sanctitatea Voastră consideraţi Actul Sinodal al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privitor la binecuvânmrea reactivării Mitropoliei Basarabiei, ca «ingerinţă anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova».

Sanctitatea Voastră ! In conştiinţa umanităţii, în general şi mai ales la creştini, s-a impus de-a lungul istoriei principiul de valoare universală că nedreptatea, abuzul şi silnicia nu pot crea niciodată vreun drept. Acestea pot dura secole de-a rândul, dar când împrejurările permit, dreptatea istorică impune repararea nedreptăţii şi restabilirea adevărului precum şi a drepturilor ce decurg din această restabilire.

Conform acestui principiu, exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric.

Conform mărturiilor istorice, pe teritoriul locuit astăzi de români, cuvântul Evangheliei lui Hristos a fost propovăduit încă din primele veacuri creştine. Propovăduirea Evangheliei pe acest teritoriu a coincis cu însăşi formarea poporului român care a apărut în istorie ca popor creştin. Poporul român a devenit astfel unul din primele popoare creştine ale Europei, eveniment ce a avut loc cu multe secole înainte de creştinarea slavilor.

Viaţa creştină a avut o continuitate permanentă pe acest teritoriu, românii ortodocşi afirmându-şi neîntrerupt apartenenţa la Biserica Ortodoxă a Răsăritului.

Îndată ce condiţiile istorice au permis, românii ortodocşi au obţinut dreptul de a avea episcopi pământeni. Acest drept, bazat pe tradiţia canonică a Bisericii, a fost cerut cu multă insistenţă Patriarhiei de Constantinopol mai ales de creştinii ortodocşi români din teritoriile din stânga şi din dreapta Prutului, ce constituiau împreună un Principat român cunoscut în Europa cu numiele de Ţara Moldovei.

In anul 1401, Domnitorul Moldovei a cerut ca în fruntea organizării bisericeşti din această ţară să fie recunoscut de către Patriarhia de Constantinopol mitropolitul pământean IOSIF MUŞAT. Prin acest act, Mitropolia Moldovei era recunoscută ca servind o etnie distinctă în cadrul unui teritoriu bine definit geografic şi istoric. Drept consecinţă, potrivit legislatiei bisericeşti canonice, diferită de cea a imperiilor schimbătoare, nimeni şi niciodată nu avea dreptul să desfiinţeze, să modifice sau să înjumătăţească jurisdicţia ei în teritoriul ce-i revenea de la întemeiere şi cu recunoaştere canonică.

Cursul normal al lucrurilor a fost din păcate întrerupt în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin ocuparea de către armatele ruseşti a pământului românesc al Ţării Moldovei (1769-1774, 1787-1791). Printre măsurile luate în mod abuziv de ocupanţi a fost şi amestecul brutal în treburile Bisericii din Moldova prin impunerea la Iaşi, în 1789, a unui locţiitor de mitropolit, AMBROZIE, rus de neam, care venise în Moldova odată cu trupele ruseşti.

După o scurtă perioadă de normalizare şi când nu se terminase încă războiul ruso-turc (1806-1812), imperiul ţarist infiinţează un «exarhat» ce cuprindea Mitropoliile Moldovei şi Ţării Româneşti, subordonându-le din nou, în mod samavolnic, Bisericii Ortodoxe Ruse. Prin aceasta, Mitropolitul canonic al Mitropoliei Moldovei, VENIAMIN COSTACHI, este nevoit să se retragă din scaun spre marea durere a clerului şi credincioşilor români. La fel s-a întâmplat şi cu Mitropolitul DOSITEI FILITIS al Valahiei, care a fost îndepărtat din scaun în 1809 şi trimis în surghiun. Nedreptatea se «instituţionalizează» prin pacea nedreaptă de la Bucureşti din 1812, când s-a hotărât anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la imperiul ţarist. Anexarea a fost fără valoare şi nulă de drept, căci Turcia nu avea drepturi teritoriale asupra pământului românesc, turcii având putere de suzeranitate, nu de suveranitate asupra acestui pământ. Moldova şi Valahia se bucurau de o completă autonomie pe baza unor vechi tratate încheiate cu Imperiul Otoman, prin care li se garanta integritatea teritorială în schimbul unui tribut anual. In plus, anexarea era un act imoral şi neloial faţă de intreaga Ortodoxie, întrucât Rusia pravoslavnicâ îşi întindea abuziv stăpânirea asupra românilor ortodocşi din stânga Prutului, cu vechime şi vrednicii în câmpul creştinătăţii, legaţi prin neam, limbă şi cultură cu cei din dreapta Prutului.

Urmare acestei anexări politice nedrepte s-a înfiinţat, în teritoriul ocupat de armatele ţariste, Eparhia Chişinăului de câtre Biserica Ortodoxă Rusă, în 1813. Fără a fi consultat clerul şi credincioşii, a fost sfâşiat teritoriul jurisdicţional al Mitropoliei Moldovei, înfiinţată cu peste patru veacuri înainte, şi a Episcopiei Huşilor. În scrisoarea Sanctităţii Voastre din 6 octombrie 1992 justificati aceasta acţiune prin faptul că la acea dată Biserica Ortodoxă Română nu era încă o Biserică autocefală. Este adevărat că recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a avut loc după infiinţarea Eparhiei de Chişinău, într-un teritoriu ce nu cuprindea această eparhie. Dar, se impune a fi subliniată o constatare : în 1448 Biserica Ortodoxă Rusă a fost recunoscută de Patriarhia Constantinopol ca Biserică autocefală, dar fără a avea jurisdicţie asupra creştinilor ortodocşi români din Basarabia.

Actul anexării Basarabiei la imperiul ţarist şi înfiinţarea Eparhiei de Chişinău a dus nu «la eliberarea de sub stăpânirea otomană a Moldovei», cum afirmaţi Sanctitatea Voastră în aceeaşi scrisoare, ci a însemnat trecerea de la robia turcească la robia rusească mai aspră şi mai neîndurătoare. Turcii ne-au respectat tradiţiile, limba şi specificul national. Au acceptat voievozi şi ierarhi de acelaşi neam cu poporul păstorit. Imperialismul rus însă, folosindu-se de ierarhii ruşi înscăunaţi în Basarabia fără a se cere acordul clerului şi credincioşilor români locali, absolut majoritari, a exercitat asupra acestora un necruţător proces de rusificare, manifestat în diferite feluri.

Astfel, dintre toţi chiriarhii aşezaţi de Biserica Rusă în scaunul episcopal de la Chişinău numai unul a fost de acelaşi neam şi de aceeaşi limbă cu clerul şi credincioşii păstoriţi. Aceştia, adică românii, conform unui recensământ din 1817, reprezentau 86% din locuitorii Basarabiei. In 1813 a fost înfiinţat un seminar teologic, dar şi acest fapt, binecuvântat în sine, a fost transformat în mijloc de deznaţionalizare a românilor şi de îndepărtare a lor de fraţii din dreapta Prutului. Amintim în acest sens că, în prima perioadei a funcţionării acestui seminar, din 25 de profesori numai unul a fost român. Limba rusă a devenit de asemenea singura limbă de predare la Seminarul din Chişinău, conform Regulamentului Seminariilor din 1840, impus de ţarul NICOLAE I.

În acelasi timp, mănăstirile moldovene au fost supuse şi ele rusificării prin încercarea le a se înlocui limba română cu limba slavonă la oficierea slujbelor bisericeşti. Cărţile româneşti de slujbă au fost de asemenea distruse, aşa cum s-a intâmplat mai ales în timpul păstoririi arhiepiscopului PAVEL EBEDEV (1871-1881).

În această situaţie tragică a fost găsită Basarabia în aniul 1918, când popoarele din imperiul ţarist au putut să-şi recapete libertatea. Ne-a mâhnit adânc afirmaţia Sanctităţii Voastre că în «anul 1918 Basarabia a fost ocupată de armatele române» (scrisoarea din 6 octombrie 1992). Vă amintini doar că în 5 martie 1917 se primise la Chişinău telegramă oficială de la Petrograd in care se spunea că «Basarabia nu mai este în imperiu şi că de acum înainte toţi se pot bucura de libertate». In duhul acestei libertăţi şi fără prezenţa armatei române în Basarabia, s-a organizat Moldova suverană şi independentă şi s-a realizat apoi revenirea ei la sânul Patriei Mame, România. Cum era firesc, s-a reparat atunci şi nedreptatea săvârşită în 1808 pe plan bisericesc, clerul şi credincioşii din Basarabia revenind în matca Bisericii Mame Ortodoxe Române.

Normalizarea situaţiei bisericesti n-a durat insă multă vreme căci, în 1940 şi apoi în 1944, în urma ocupării Basarabiei de către trupele sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă şi-a impus din nou, abuziv şi necanonic, jurisdicţia asupra credincioşilor ortodocşi români din acest străvechi pământ românesc, fără a încerca măcar un dialog cu Biserica Ortodoxă Română. Consecinţele acestui act sunt bine cunoscute : distrugerea sau inchiderea majorităţii bisericilor şi mănăstirilor de către regimul sovietic ocupant, numirea unei ierarhii străine de neamul şi limba clerului credincioşilor români moldoveni, desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, înfiinţată de Patriarhia Română în 1925.

Suflul sfânt al dorinţei de libertate şi demnitate naţională a făcut ca o parte din Basarabia străbună să-şi dobândească suveranitatea şi independenţa în cadrul Republicii Moldova, începând cu august 1991. Ca urmare, apare firesc şi sfânt, reluarea legăturilor cu fraţii de acelaşi neam şi limbă din România pe diverse planuri, inclusiv cel bisericesc.

Ceea ce însă ne produce un adânc sentiment de tristeţe, este atitudinea Înalt Prea Sfinfitului Arhiepiscop VLADIMIR, acum Mitropolit de Chişinău, faţă de clerul şi credincioşii ce-şi manifestă dorinţa legitimă a unor legături mai strânse cu Biserica Mamă – Patriarhia Română. Deoarece un mare număr de preoţi şi credincioşi şi-au manifestat, în mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuşi unei prigoane barbare, Prea Sfinţia Sa fiind chiar depărtat violent şi samavolnic din reşedinţa din oraşul Bălţi. Şi din acest motiv, Prea Sfinţitul Episcop PETRU a făcut apel la Patriarhia Română, după ce el s-a plâns Sanctităţii Voastre, dar fără rezultat.

Inalt Prea Sfinţitul VLADIMIR a manifest, de asemenea, atitudine de nerespect faţă de obligaţia canonică de a nu avea nici un fel de legături cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, a invitat, ca oaspeţi de onoare, în luna noiembrie 1992, doi «arhierei» schismatici din România. Această atitudine contravine flagrant cu declaraţia de la Constantinopol a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, din martie 1992, care prevede că «este necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind în solidaritate deplină unele cu celelalte, să condamne aceste grupuri schismatice şi să se abţină de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acestea».

Situaţia bisericească din Republica Moldova a devenit şi mai tensionată prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, din 5 octombrie 1992, privind acordarea «independenţei Bisericii Ortodoxe din Moldova». Această hotărâre a fost luată în ciuda celor discutate la întâlnirea Noastră de la Constantinopol şi a intervenţiei adresată de Noi Sanctităţii Voastre, la 2 aprilie 1992, prin care Vă arătam «că nu este momentul potrivit a se lua în discuţie problema Bisericii din Moldova», «afirmaţie justă», recunoscută chiar de Sanctitatea Voastră în scrisoarea ce Ne-ati adresat la 6 octombrie 1992.

De aceea, în contextul acestei hotărâri unilaterale, precum şi a atitudinii antiromâneşti a Inalt Prea Sfinţitului VLADIMIR şi persecuţiilor de tot felul la care au fost supuşi cei care întreţineau legături cu fraţii şi neamurile lor din România, Prea Sfintitul Episcop PETRU, scos afară de la Bălţi, după ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit să se adreseze Bisericii Neamului său. Clerul şi credincioşii, supuşi aceloraşi persecuţii din partea Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR, constituindu-se în Adunarea eparhială, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca lociţiitor de mitropolit pe Prea Sfinţitul PETRU şi au cerut oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Biserica noastă a luat act cu binecuvântare de dorinţa şi hotărârea lor recunoscând autonomia cerută, precum şi păstrarea calendarului vechi şi a tradiţiilor bisericeşti locale.

In scrisoarea Sanctităţii Voastre sunt invocate o serie de canoane pentru susţinerea opiniei cu privire la aşa-zisa «ingerinţă anticanonică din partea Patriarhiei Române în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova».

Mai întâi, precizăm că invocarea canonului 8 al Sinodului III ecumenic nu poate, în nici un caz, justifica extinderea jurisdictională a Patriarhiei Moscovei asupra Bisericii romîneşti din Republica Moldova. Prin acest canon se recunoaşte tocmai îndatorirea Bisericii unei naţiuni (Biserica Ciprului), de a se organiza etnic şi de a se conduce independent de Biserica altui neam (Biserica Antiohiei). Se prevede aici obligaţia ca «nici un episcop să nu cuprindă altă eparhie, care nu a fost mai de demult şi dintru început sub mâna lui sau a celor dinaintea lui. Iar dacă cineva a cuprins o eparhie străină şi în chip silnic a pus-o sub stăpânirea lui, pe aceasta să o dea înapoi, ca să nu se calce canoanele părinţilor, şi nici sub cuvânt de lucrare sfinţită, să se furişeze trufia stâpânirii lumeşti».

In spiritul acestui canon putem aprecia că tocmai Biserica Ortodoxă Rusă, datorită împrejurărilor politice cunoscute, este aceea care a cotropit jurisdicţional o mare parte din vechea Mitropolie a Moldovei, care datează de la sfârşiiul secolului al XIV-lea. Anexarea imperialistă (ţaristă şi apoi comunistă) a teritoriului românesc de la răsărit de Prut, dinspre hotarele poloneze până la Marea Neagră, nu a justificat prin nimic extinderea jurisdicţiei bisericeşti a Patriarhiei Moscovei asupra teritoriului jurisdicţional al Mitropoliei Moldovei.

Canoanele 13, 21 şi 22 ale Sinodului de Cartagina, precum şi canonul 2 al Sinodului II ecumenic interzic, cum bine afirmaţi şi Sanctitatea Voastră, «episcopului unei anumite eparhii să-şi întindă puterea asupra altei eparhii». Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin binecuvântarea acordată reactivării Mitropoliei Basarabiei, nu făcut altceva decât să restabilească adevărul istoric şi dreptatea canonică ce fuseseră incălcate de atâtea ori prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei pârţi a Mitropoliei Moldovei. O astfel de extindere este, conform canonului 13 al Sinodului de la Cartagina, «nulă» de drept, iar repararea unei nedreptăţi se impune cu necesitate.

Invocarea canonului 59 al Sinodului de Cartagina este, de asemenea, fără obiect, neavând legătură cu problema în cauză.

Canonul 15 al Sinodului local de la Constantinopol, prevede nu numai interdictia ca un episcop «să nu se depărteze de comuniunea cu propriul său patriarh», ci şi posibilitatea ca episcopul respectiv «să se despartă pe sine de comuniunea cu Intâistătătorul său», dacă acesta propovăduieşte un lucru nedrept şi necanonic. Nedreptatea şi lipsa de canonicitate caracterizează tocmai hotărârile Bisericii Ortodoxe Ruse de a extinde şi menţine jurisdicţia sa asupra unei etnii, alta decât cea rusă, în speţă asupra românilor ortodocşi din Basarabia.

Prevederile canonului 16 al aceluiaşi Sinod, ce interzic numirea de episcopi într-o eparhie al cărei titular este încă în viaţă, n-au jost nici acestea încălcate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin recunoaşterea Prea Sfinţitului Episcop PETRU, ca Locţiitor de Mitropolit al Basarabiei, conform hotărârii organelor canonice ale acestei eparhii. Mitropolia Basarabiei este o altă eparhie decât cea condusă de Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR, căci Inalt Prea Sfinţia Sa, conform normelor canonice, poate avea jurisdicţie numai asupra credinciosilor ortodocşi ruşi din Republica Moldova, atâta vreme cât se supune jurisdicţiei Patriarhiei Moscovei. In lumina aceluiaşi canon 16 de Constantinopol şi ca o încălcare a prevederilor acestuia, constatăm cu tristeţe că, de multe ori, în decursul timpului, Biserica Ortodoxă Rusă a purces la numiri de episcopi în Basarabia în timp ce chiriarhii legitimi erau încă în viaţă. Amintim, spre exemplificare, cazul deja menţionat al Mitropolitului VENIAMIN COSTACHI, obligat să-şi părăsească scaunul mitropolitan de la Iaşi în 1808, şi cel al Mitropolitului EFREM ENĂCHESCU, înlocuit de Biserica Rusă în 1940 şi 1944, pe când era încă în viaţă. Înalt Prea Sfinţia Sa a fost silit să se refugieze peste Prut, în urma pactului Ribbentrop – Molotov.

La cele de mai sus, rugăm frăteşte pe Sanctitatea Voastră a lua în considerare canoanele: 8 al Sinodului III ecumenic şi 34 apostolic, în lumina cărora se poate evalua corect decizia Sfântului Sinod al Bisericii Noastre din 19-20 decembrie 1992.

Canonul 8 al Sinodului III ecumenic a reglementat raportul dintre două Biserici surori. Biserica Antiohiei voia, contrar tradiţiei canonice, să-şi întindă jurisdicţia asupra unei etnii diferite ce forma Biserica Ciprului. Sfintii Părinţi ai Sinodului III Ecumenic de la Efes (431) au socotit nelegală şi necanonică această tendinţă şi au impus respectarea principiul etnic în raporturile dintre Biserici. Acest principiu s-a mentinut în istorie şi mai târziu când, din cauza năvălirii islamice arabe şi apoi otomane, teritoriie jurisdicţionale s-au păstrat intacte pe bază etnică.

In acelaşi sens, se pot înţelege şi prevederile canonului 34 apostolic. Acesta stabileşte modalitatea de conlucrare între «episcopii fiecărui neam» şi se statorniceşte principiul sinodalităţii în cadrul unei etnii bine definite. Se prevede aici ca episcopii fiecărui neam să aibă un Întâistătător al lor, pe care să-l consulte, iar acesta să hotărască împreună cu ei lucrurile mai importante. Acest principiu canonic fundamental în conducerea bisericească ortodoxă s-a perpetuat de-a lungul istoriei, în ciuda tendinţelor imperiale de hegemonie romano-bizantină sau de altă natură, şi el este valabil şi azi în toate bisericile autocefale, care nu fac abstracţie de realitatea istorică a unui popor sau neam. Aşa se explică faptul că, în majoritatea cazurilor însăşi titulatura oficială a Bisericilor Ortodoxe autocefale conţine numele etniei sau neamului pe care îl slujeşte Biserica respectivă. De aceea, pretenţiile unei Patriarhii Ortodoxe a unui neam sau popor anume, de a avea jurisdicţie peste ortodocşi de alt neam, care au propria lor Patriarhie, sunt necanonice şi nedrepte, fiind motivate secular-politic, nu spiritual-pastoral.

Sanctitatea Voastră,
Suntem datori să nu uităm că, până nu de mult, atât Biserica Ortodoxă Rusă, cât şi Biserica Ortodoxă Română, au avut de suferit, vreme îndelungată din pricina unor stăpâniri lumeăti, fără credinţă în Dumnezeu, care au prigonit pe toţi cei credincioşi şi au impus ura şi dezbinarea între neamuri.

Acum însă, mulţumind Bunului Dumnezeu care ne-a dăruit puterea de a ne elibera de sub aceasta robie potrivnică credinţei, ii revine responsabilitatea de a îndrepta nelegiuirile săvârşite de stăpânirea sovietică atee, care, între altele, a încercat să indepărteze pe românii ortodocşi din Basarabia şi Bucovina de Nord de fraţii lor de acelaşi neam şi limbă.

De aceea, ne exprimăm incredinţarea că vom găsi la Sanctitatea Voastră şi la Biserica Ortodoxă Rusă înţelegerea necesară cu privire la actul de binecuvântare acordat de Biserica noastră reactivării Mitropoliei Basarabiei.

Considerând că lămuririle de mai sus sunt pe deplin edificatoare pentru a înţelege în mod just, dar şi cu dragoste, drepturile sfinte ale clerului şi credincioşilor din Republica Moldova de a avea legături duhovniceşti cu Biserica Mamă, ne exprimăm dorinţa şi speranţa că relaţiile frăţeşti dintre Bisericile noastre vor continua, spre întârirea Ortodoxiei noastre sfinte.

In spiritul celor de mai sus, suntem gata a continua discuţiile pentru a lămuri problemele şi neînţelegerile şi a dovedi astfel că, în relaţiile dintre două Biserici surori, nu trebuie să domine considerentele vremelnice de până acum, ci comuniunea frâţească a Sfintei noastre Ortodoxii.

Incredinţându-Ne rugăciunilor Sanctităţii Voastre, Vă îmbrăţişăm frăţeşte în Hristos Domnul nostru,

TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

19 mai 1993
Sursa: Roncea.Ro

MOLDOVA. Acum se va vedea cu cine merge Moscova: colonelul KGB Dumitru Diacov este "arbitrul" "pro-occidental" de la Chisinau. VEZI DOSAR si REMEMBER

Comuniştii moldoveni au obţinut 45,1% din voturi – rezultate preliminare
CHIŞINĂU / 12:54, 30.07.2009
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut 48 de mandate în Parlament, iar trei formaţiuni politice, între care PPCD, nu au reuşit să acceadă în Legislativ, potrivit rezultatelor finale preliminare, prezentate joi de autoritatea electorală, relatează Interlic în pagina online.
Comisia Electorală Centrală a anunţat într-o conferinţă, în care a prezentat rezultatele preliminare ale scrutinului anticipat de miercuri, că cinci dintre partidele care au candidat în alegeri au intrat în Parlament.
Potrivit autorităţii electorale moldovene, procentele obţinute de partide sunt:
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 704.610 voturi – 45,1%
Partidul Liberal-Democrat din (Republica) Moldova (PLDM) – 256.310 – 16,4%,
Partidul Liberal (PL) – 224.470 – 14,4%,
Partidul Democrat (PD) – 197.126 – 12,6%,
Alianţa Moldova Noastră (AMN) – 115.273 – 7,4%,
Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD) – 29.805 – 1,9%,
Partidul Social-Democrat (PSD) – 29.310 – 1,9%,
Partidul Ecologist Alianţa Verde (PEAV) – 6.473 – 0,4%.
Potrivit Comisiei, PLDM a obţinut 17 mandate de deputat, PL – 15 mandate, PD – 13 mandate, iar AMN 8 mandate. În acest moment, în cazul unei alianţe PCRM-PD, cele două partide ar întruni 61 de mandate, necesare alegerii noului preşedinte al ţării.
Trei partide nu au reuşit să obţină suficiente voturi pentru a intra în legislativ. Acestea sunt Partidul Popular Creştin-Democrat, Partidul Social Democrat şi Partidul Ecologist Alianţa Verde. Preşedintele autorităţii electorale moldovene, Iurie Ciocan, a declarat că au fost înregistrate 1.563.341 de voturi valabil exprimate, precizând că din cele 2.617.739 de buletine de vot tipărite au fost neutilizate şi anulate 1.044.135 de buletine de vot.
Ciocan a declarat că autorităţii i-au parvenit rapoarte preliminare din partea mai multor ONG-uri, precizând că legea electorală prevede în mod expres cine şi în ce condiţii poate depune contestaţii la aceasta. El a anunţat că deoarece nu au fost respectate condiţiile şi termenele de prezentare a acestor contestaţii, Comisia “doar a luat act de acestea, dar nu le-a înregistrat”.
Rezultatele finale ale acestui scrutin vor fi anunţate vineri, într-o conferinţă, a declarat Eugen Ştirbu, precizând că autoritatea nu a primit încă rezultatele scrutinului de la câteva secţii de votare din srăinătate, fără să facă alte precizări.
Mediafax

Cine este “arbitrul” de la Chisinau, Dumitru Diacov ot Başcalia, reprezentantul Partidului Democrat “pro-occidental” (conform referintelor cretine de la Realitatea TV si ale posturi):

Dumitru Diacov, colonel KGB, conform presei de la Chisinau, si omul lui Piotr Lucinschi, general KGB si cel care a legalizat prezenta masoneriei in RM, se remarca si prin cei doi (ex)gineri ai sai: Gabriel Stati (foto cu Natalia Diacov, divortati recent, trei copii dintre care doi scolari – o fiica – Nalia Raluca si un fiu – Nichita Luca), fiul miliardarului Anatol, asociat în concernul ASCOM si libanezul Hammoud Mahmoud, protagonistul unui scandal cu iz de servicii secrete, intrat si in atentia SRI. Hamud/Hammoud, fost consul onorific al Libanului la Chisinau, a fost suspectat pentru trafic de fiinte umane si armament si de legaturi cu gruparea terorista Hezbollah, motiv pentru care i s-a retras cetatenia moldoveana. Ulterior, la interventia lui Diacov, Voronin i-a reacordat cetatenia. Fratele lui Dumitru Diacov a fost şef de secţie la Ministerul Securităţii RM.

Dumitru Diacov

Data şi locul naşterii: 10 februarie 1952, Kargapolie, regiunea Kurgan, Rusia-URSS.

In 1956 vine cu familia în satul Başcalia, regiune Basarabeasca.
In 1974 absolva Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Minsk – Belarus – un fel de Stefan Gheorghiu mai tare.
Până în anul 1977 a lucrat ca redactor şi redactor-şef de emisiuni la Televiziunea RSSM. Activează apoi în organele de conducere ale Organizaţiei Tineretului Comunist (Komsomol) sovietic. În perioada 1977-1979, este secretar la Comitetul de Komsomol a Comitetului de Stat pentru Radio şi Televiziune, apoi devine instructor pentru ideologie la Comitetul Central al Organizaţei de Komsomol din Moldova. Între anii 1981–1984, Dumitru Diacov lucrează ca şef de departament la Comitetul Central al Organizaţei de Komsomol din Moldova.
Din anul 1984 a fost corespondent în RSS Moldovenească al cotidianului moscovit Komsomolskaya pravda (pe atunci organ oficial al tineretului comunist din URSS).

Petrece apoi la Moscova, în calitate de consilier al Secretarului Comitetului Central al Organizaţiei de Komsomol din URSS (Moscova), trei ani (1986-1988).
Între anii 1988 şi 1989 a fost consultant la Departamentul de Relaţii Externe al Comitetului Central al PCUS, iar apoi între 1989 şi 1993 a fost Şeful biroului Agenţiei de Ştiri TASS în România, la Bucureşti.
În anul 1993 revine în Republica Moldova si este trimis imediat la Moscova, activînd timp de un an în calitate de consilier şi şef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, alaturi de Valeriu Pasat, viitorul sef al SIS cu probleme.
În anul 1994, Dumitru Diacov este ales deputat în Parlamentul de la Chişinău pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova, deţinând până în anul 1995 funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de politică externă. În paralel, în perioada 1994–1998, îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Între anii 1995 şi 1998 a fost vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău, iar după alegerile parlamentare din 1998, este ales la 23 aprilie 1998 în funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova în legislatura a XIII-a. Deţine această funcţie până la 20 martie 2001, când este validat un nou Parlament.
În perioada 1997–2000, Dumitru Diacov este preşedinte al Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”. În alegerile din 22 martie 1998, formaţiunea sa obţine 18,16% din voturi şi un număr de 24 scaune în noul Parlament (din 101).
Din anul 2000, este preşedintele Partidului Democrat din Moldova. La alegerile din 25 februarie 2001, Partidul Democrat din Moldova (PDM) obţine 5.02% din voturi şi nici un mandat de deputat. La alegerile din 6 martie 2005, Partidul Democrat din Moldova (PDM) formează împreună cu Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) al primarului Serafim Urechean şi cu Partidul Social-Liberal (PSL) Blocul electoral “Moldova Democrată” (BMD), care obţine 28.53% din voturi şi un număr de 34 mandate de parlamentar.
După alegeri, cei 8 deputaţi ai Partidului Democrat din Moldova părăsesc coaliţia Blocul “Moldova Democrată” (BMD) şi îşi constituie propriul grup parlamentar, care îl va susţine pe Vladimir Voronin la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
În perioada 25 septembrie 1995 – 22 iunie 1998 şi din 1 septembrie 2005, Dumitru Diacov a fost membru al delegaţiei Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Dumitru Diacov vorbeşte fluent limba rusă şi la nivel mediu limba franceză.

REMEMBER 2007: Politicienii romani au interese in alegerile locale din Republica Moldova

Politicienii romani au interese divergente in alegerile locale ce vor avea loc duminica in Republica Moldova. Bineinteles, functia cea mai disputata este cea de primar al Chisinaului. Pe primul loc se situeaza Viaceslav Iordan, candidatul Partidului Comunistilor din Republica Moldova.
Campania acestuia este facuta de Felix Tataru, devenit celebru dupa campaniile facute pentru Traian Basescu. De altfel, campania lui Iordan seamana izbitor cu a lui Basescu din anul 2000. Iordan este acum primarul Chisinaului, oras infratit cu Bucurestiul lui Adriean Videanu, lucru deloc intamplator. Urmatorul clasat este Vladimir Filat, candidatul Partidului Democrat, sustinut de PSD, din Romania. Partidul este condus de Dumitru Diacov, fost lucrator KGB, corespondent in Romania al ITAR-TASS, in timpul Revolutiei din decembrie ’89, apoi diplomat al Ambasadei Moldovei la Moscova. De altfel, Diacov este banuit ca a racolat in anii ’80 un director de ziar care mai tarziu se gasea si pe lista lui Adrian Severin.
Pe 20 mai, la terasa Pani Pit, din Chisinau, Diacov si Filat s-au intalnit cu Victor Ponta. La scurt timp, Mircea Geoana a facut o declaratie de sustinere a lui Filat. Al treilea clasat este Dumitru Braghis, candidatul Partidului Liberal, care are foarte bune legaturi atat cu Dumitru Sechelariu, cat si cu Viorel Hrebenciuc.
In fine, al patrulea candidat important este Alexandru Corduneanu, din partea Partidului Popular Crestin-Democrat, sustinut din Romania de PD si Emil Boc.
Rezultatul scrutinului local din 3 iunie are o importanta electorala in perspectiva parlamentarelor din 2009. Si cum parlamentarii urmeaza sa-si aleaga viitorul presedinte, este de inteles interesul pentru rezultatele apropiatelor alegeri locale. Mai ales ca Voronin nu mai are dreptul, potrivit Constitutiei, sa mai candideze pentru un al treilea mandat.

Mana Moscovei si a Bucurestiului

Rusia sprijina mai multe formatiuni, folosindu-se de controlul pe care il exercita asupra majoritatii presei si de fosti agenti KGB, unii dintre ei ajunsi lideri de partid. Spre deosebire de Moscova, interesul Bucurestiului este fragmentat, in functie de interesele fiecarui partid politic. Candidatul PL Dorin Chirtoaca s-a intalnit recent cu vicepresedintele PSD Victor Ponta. PL este condus de Mihai Ghimpu, care este prieten cu mai multi din greii PSD. De asemenea, gruparea din PSD a lui Ion Iliescu si-a aratat interesul pentru Vladimir Filat, candidatul PDM. Filat, care si-a facut studiile la Iasi, a detinut un post de ministru in mandatul presedintelui Lucinschi, acuzat ca a vandut Transnistria rusilor prin memorandumul din 1997. El a fost cel mai mediatizat in actuala campanie electorala, datorita unei puternice finantari.
De cealalta parte, PD-ul se afla in colaborare cu PPCD-ul lui Iurie Rosca. PPCD-ul se prezinta in fata electoratului cu actualul viceprimar al Chisinaului Alexandru Corduneanu, considerat de orientare pro-europeana. La randul sau, PNL a batut in 2006 palma cu AMN-ul fostului primar Serafim Urecheanu, dupa o vizita la Chisinau a unei delegatii conduse de Teodor Melescanu. AMN colaboreaza cu partidul lui Putin, Edinaia Rossia, aflat la putere in Rusia. In acelasi timp, PNL-ul de peste Prut pretinde legaturi cu PNL-ul de la Bucuresti. Liderul acestei formatiuni, Vitalia Pavlicenco, fost corespondent al agentiei ruse Itar-Tass, s-a inscris si ea in cursa pentru primarie.

Record de candidati

Un numar record de candidati s-au inscris in cursa pentru alegerile primarului general al Municipiului Chisinau. Printre acestia figureaza atat reprezentanti ai celor mai importante partide politice, cat si a unor formatiuni aproape necunoscute. Ultimele sondaje il arata favorit pe candidatul Partidului Comunist, Veaceslav Iordan, pana de curand primar interimar al primariei Chisinau, si care este sustinut pe fata de presedintele Vladimir Voronin. Aceleasi sondaje arata ca Iordan se va intalni in turul doi cu unul dintre candidatii partidelor liberale, fie Dorin Chirtoaca, fie Vladimir Filat sau poate chiar cu Alexandru Corduneanu, candidatul PPCD.

Veaceslav Iordan, ‘speranta’ comunistilor (viitoarea vedeta porno)

S-a nascut pe 12 iunie 1966, in satul Chircaiesti, raionul Causeni. In anul 1983, a absolvit facultatea de inginerie a Academiei de Constructii si Gospodarie Comunala din Harkov (Ucraina). A detinut functii de sef al serviciului exploatarea edificiilor civile al Caii Ferate din Moldova; vicedirector al CFM pe probleme sociale si constructii capitale, consilier municipal din PCRM, viceprimar de Chisinau, primar general interimar. Observatorii il crediteaza pe Iordan cu sanse reale sa ajunga primar, intrucit pentru el pot vota alegatorii care simpatizeaza cu comunistii (25-40% din locuitorii capitalei, potrivit unor estimari neoficiale). Se pare ca este unicul candidat caruia victoria ii va asigura mai mult PCRM, decat calitatile personale ale pretendentului.

Vladimir Filat : de la afaceri la politica

S-a nascut pe 6 mai 1969, in satul Lapusna, raionul Hincesti. A absolvit Colegiul Cooperatist din Chisinau si Facultatea de Drept a Universitatii `Alexandru Ioan Cuza` din Iasi (Romania). A fost (si este) om de afaceri, a lucrat ca director al Departamentului Privatizarea si Administrarea Proprietatii de Stat; ministru de stat in Guvern; acum este parlamentar. Este unul din candidatii cu sanse reale sa devina primar.

Dorin Chirtoaca, la a doua candidatura

S-a nascut pe 9 august 1978, la Chisinau. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, Colegiul franco-roman de studii europene, Universitatea Sorbona din Paris. A fost redactor si redactor-sef al emisiunii `Surprize, surprize` a postului national de televiziune roman TVR 1; coordonator de proiecte la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului in Moldova. Rezultatele inregistrate la alegerile de primar anticipate (invalidate) din vara si toamna anului 2005, ii vor fi lui Chirtoaca de mare ajutor. Atunci, el a acumulat peste 35% din sufragiile alegatorilor si s-a clasat pe locul doi, chiar daca rata de prezenta la urne a fost mica (de sub 30%). In cazul in care alegatorii vor participa activ la votare, numarul voturilor acumulate de candidatul PL se va reduce dramatic.

Alexandru Corduneanu, candidatul PPCD

Se poate presupune ca partidul si-a propus un scop bine definit – sa acumuleze la alegeri un numar de voturi nu mai mic decit cel obtinut in capitala, pana in 2005. Politicieni si observatori politici remarca faptul ca dupa ce deputatii PPCD au votat, la 2005, realegerea lui Vladimir Voronin la presedintie, numarul adeptilor crestin-democratilor s-a diminuat. Acum, partidul are de dovedit, in primul rand in capitala (unde a detinut pozitii destul de solide, de 10-15%), ca ratingul lui, daca nu s-a ridicat, cel putin, nu a coborat. Esecul lui Corduneanu in capitala si al PPCD la nivel republican ar putea semnifica inceputul sfarsitului pentru acest partid.

Sustinere de la PD si PPE

Partidul Democrat va sprijini candidatii PPCD la alegerile locale ce vor avea loc in data de 3 iunie in Republica Moldova. Presedintele PD, Emil Boc, a declarat ca un astfel de gest de solidaritate este normal intre partidele care apartin Partidului Popular European. Mai mult, Boc a afirmat ca acest gest continua politica de sprijinire a romanilor din Republica Moldova, initiata de PD si de presedintele Traian Basescu. PPCD a facut un gest similar in campania electorala pentru refendumul din data de 19 mai 2007. Intr-un interviu difuzat de RFI Cluj, presedintele PPCD, Iurie Rosca, i-a indemnat pe toti cetatenii moldoveni care au si cetatenie romana sa mearga la urne si sa voteze impotriva demiterii presedintelui Romaniei, Traian Basescu. In Basarabia, competitia cea mai dura are loc pentru Primaria Chisinaului. Candidatul PPCD, Alexandru Corduneanu, este pe locul II in cursa pentru postul de primar, potrivit sondajelor de opinie. Un mesaj de sustinere a candidatului PPCD a venit si din partea lui Wilfred Martens, presedintele Partidului Popular European.

Diacov, omul lui Lucinschi

Dumitru Diacov este liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, care s-a format in 2000, prin reorganizarea Miscarii `Pentru o Moldova Democratica si Prospera`. Aceasta miscare a luat fiinta pentru a-l sprijini pe Petru Lucinschi in functia de presedinte, in 1997.
Dumitru Diacov a activat in perioada 1989-1992 ca sef al biroului de la Bucuresti al agentiei Itar-TASS. In 1993 a revenit in Republica Moldova si s-a implicat in viata politica, activand timp de un an in calitate de consilier si sef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. In anul 1994, Dumitru Diacov, fost ofiter KGB, este ales deputat in Parlamentul de la Chisinau pe listele Partdidului Democrat Agrar. La alegerile din 2000 formatiunea sa nu a intrat in Parlament.
La alegerile din 6 martie 2005, PDM a intrat in Blocul Electoral `Moldova Democrata`, care s-a destramat la scurt timp dupa alegeri. Dupa destramare, Diacov l-a sustinut pe Vladimir Voronin, care a fost ales presedinte al RM prin votul Parlamentului.
Ioana Theodoru
Gardianul / 2007

Vezi aici DOSARUL-ANALIZA Basarabia la rascruce – Valabil si azi

ORGANIZATIA DE MEDIA din Sud Estul Europei – SEEMO – intervine in apararea libertatii presei din Republica Moldova

VIENNA, 20 July 2009 – The South East Europe Media Organisation (SEEMO) is alarmed by recent media developments in Moldova. Media representatives are frequently being prevented by the Moldovan authorities from reporting freely, especially following parliamentary elections in April this year.

According to information received by SEEMO, on 12 July 2009 two journalists, Ivan Melnic and Vladimir Thorik from the Moldovan newspaper Moldavskie Vedomosti were forcefully prevented from entering a public meeting attended by Moldovan Prime Minister Zinaida Greceanii in the Palace of Culture in Donduseni, Moldova. The bodyguards of the Prime Minister requested that the police expel the journalists from the premises.

On 15 July 2009, in the small Moldovan town of Sangerei, Prime Minister Greceanii’s bodyguards prohibited three journalists from attending a meeting between Greceanii and businessmen from the region. The journalists were from the local newspapers Ecoul nostru and Plai Sangerean. Prime Minister Greceanii’s bodyguards also prohibited journalist Rodica Nimerenco, from TV station TVPRIM, from entering an election meeting on 9 July 2009.

On 13 July 2009 Moldovan authorities prevented Romanian journalist Gabriel Apetri, from the Romanian Agerpres news agency, from entering Moldova. Apetri held a valid visa but didn’t have a particular medical document not usually requested by the authorities. The incident happened at the Romanian – Moldovan border in the small border town of Vama Sculeni.

On 26 June 2009, MOLD DATA State Enterprise warned the New Media Group Company, which administers the www.unimedia.md news portal, following notification by the Moldovan Prosecutor’s Office that website commentaries made by www.unimedia.md visitors were a “call to violence and mass disorder, a call to removal and change of the constitutional system.”

On 3 May 2009, on the occasion of World Press Freedom Day, the Independent Journalism Centre (IJC) in Chisinau experienced difficulties while trying to publicize, as part of a public information campaign, a number of billboards throughout the city quoting various provisions of the Moldovan Constitution, the Press Law and the European Convention on Human Rights.

“What happened in the past weeks is alarming and SEEMO hopes that the officials in Moldova will respect the important position of independent and critical media in the future,” said SEEMO Secretary General Oliver Vujovic, “SEEMO calls upon the Moldovan authorities to investigate these incidents and to respect the right of the free movement of persons and freedom of expression and reporting. Asking for medical documents from journalists on the border was obsolete and a clear matter of press freedom restriction as EU citizens need only their passport to enter Moldova”, Vujovic continued. “Therefore SEEMO urges once more the authorities of the Republic of Moldova to do everything in their power to ensure that the media are allowed to report freely and that the government undertakes to do everything necessary to finally guarantee freedom of expression in Moldova.”

****
The Vienna-based South East Europe Media Organisation (SEEMO) is a regional media organisation, and a network of editors, media executives and leading journalists from newspapers, magazines, radio, TV, new media and news agencies from South East and Central Europe and an affiliate of the International Press Institute (IPI). SEEMO is active, according to the geographical position in Europe, in: Slovenia, Croatia, Bosnia and Herzegovina, Montenegro, Serbia, Kosovo, Albania, Republic of Macedonia / FYROM, Greece, Cyprus, Hungary, Slovakia, Czech Republic, Poland, Ukraine, Belarus, Moldova, Romania, Bulgaria and Turkey.

****
SEEMO publications are: SEEMO South East and Central Europe Media Handbook (annual publication since 2003, latest edition published in 2008), deScripto Magazine (quarterly publication), Investigative Reporting Handbook and Media and Minorities in SEE.

****
Civic Media este membra fondatoare a SEEMO
Vezi si https://www.seemo.ro/

ALEGERILE din Republica Moldova fixate pentru 29 iulie. FOTO. Parlament dizolvat de Voronin. Greacanii la telefon cu Putin si Iurie Rosca vice-prim

Vladimir Voronin a semnat Decretul de dizolvare a Parlamentului si de stabilire a alegerilor legislative anticipate

RADIO FRANCE INTERNATIONALE (16 iunie, ora 7:09:47) – Realizator: Alegerile Parlamentare Anticipate din Republica Moldova vor avea loc pe 29 iulie, iar partidele de opozitie vor merge pe liste separate la scrutin. Transmite de la Chisinau corespondentul RFI, Ilona Spataru.
Reporter: Decretul de dizolvare a Parlamentului si stabilirea datei alegerilor legislative anticipate a fost semnat de presedintele in exercitiu, Vladimir Voronin, luni. Scrutinul programat sa aiba loc miercuri, 29 iulie, va fi organizat pentru prima data intr-o zi de munca. Potrivit Codului Electoral, alegerile pot avea loc duminica sau in oricare altazi indicata in actul de stabilire a alegerilor. Tot luni, partidele parlamentare de opozitie – PL, PLDM si AMN – au anuntat ca vor participa separat la scrutin, iar listele formatiunilor raman neschimbate. Liderul AMN, Serafim Urechean, spune ca cele trei partide nu au avut timp pentru a se reorganiza, in conditiile in care blocurile electorale sunt interzise in Republica Moldova. Desi nu vor avea o lista colectiva in alegeri, cele trei partide vor avea o actiune comuna cu privire la monitorizarea corecta a Campaniei Electorale si a procesului de vot, neadmitand atacuri reciproce, sustine liderul PRM, Vlad Filat. De partea sa,
presedintele PL, Mihai Ghimpu, a anuntat ca opozitia parlamentara va avea cate trei reprezentanti in comisiile electorale din teritorii, astfel incat va fi posibila monitorizarea numarului buletinelor de vot. Parlamentul de legislatura a XVII-a, ales pe 5 aprilie, a fost dizolvat, dupa doua incercari nereusite de a alege presedintele Republicii Moldova. (RFI)

Greceanii a vorbit la telefon cu Putin in ziua in care Voronin a dizolvat Parlamentul

Premierul moldovean Zinaida Greceanii a avut luni seara o discutie la telefon cu omologul sau rus Vladimir Putin, in aceeasi zi in care a fost dizolvat Parlamentul de la Chisinau, informeaza site-ul Guvernului rus, preluat de NewsIn.Guvernul rus a precizat ca discutia a avut loc la initiativa premierului moldovean.Au fost discutate “o serie de probleme economico-comerciale in cooperarea dintre cele doua tari”, precizeaza comunicatul extrem de sumar publicat pe site-ul Guvernului de la Moscova.
Este de remarcat faptul ca discutia a intervenit la cateva ore dupa ce presedintele in exercitiu al Republicii Moldova semnase decretul de dizolvare a Parlamentului si fixase alegerile anticipate pentru 29 iulie, pentru prima oara in istorie intr-o zi lucratoare. Tot luni avusese loc ultima sedinta a Parlamentului moldovean, in care majoritatea comunista a finalizat niste modificari importante ale codului electoral. Astfel, a fost decisa scaderea pragului electoral de la 6 la suta la 5 la suta si reducerea numarului de participanti la votare necesar validarii alegerilor, de la jumatate la o treime. O alta modificare spune ca daca prezenta la votare este sub o treime, alegerile repetate sunt validate indiferent de numarul de cetateni prezentati la urne. Modificarile au fost operate in conditiile in care legislatia moldoveana interzice modificarea Codului Electoral cu sase luni inaintea scrutinului.

Iurie Rosca, numit de Voronin vicepremier in Guvernul Greceanii

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat marti decretul privind numirea presedintelui Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Iurie Rosca, in functia de viceprim-ministru al Republicii Moldova, transmite Agerpres. Presedintia de la Chisinau a anuntat acest lucru intr-un comunicat care nu ofera alte detalii. Serviciul de presa al presedintiei a comunicat pentru Agerpres ca, pentru moment, nu se cunosc alte informatii la acest subiect.Iurie Rosca este liderul PPCD, formatiune cunoscuta pentru pozitiile sale anticomuniste si cele mai masive proteste anticomuniste din Republica Moldova pana in 2005. Dupa alegerile parlamentare din 2005, factiunea PPCD, in frunte cu Rosca, a votat pentru realegerea lui Voronin in functia de presedinte, iar, ulterior, a format o alianta neformala cu PCRM. Rosca a fost ales in functia de vicepresedinte al parlamentului dupa votul din 4 aprilie 2005.La alegerile parlamentare din 5 aprilie, PPCD a acumulat 3% din voturi, astfel ca nu a intrat in parlament. Recent, Vladimir Voronin a declarat in cadrul unei intruniri ca va sustine PPCD la alegerile parlamentare anticipate.
ZIUA Online

Foto: Cristina Nichitus (c)

UNIUNEA EUROPEANA UNGUREASCA la masa Transnistriei. UCRAINA ne ataca pe banii nostri. Recunoasterea Unirii BASARABIEI cu Romania

UE sta la masa cu indezirabilul Smirnov

Reprezentantul Bruxelles-ului pentru Moldova, Kalman Mizsei, legitimeaza regimul de la Tiraspol * El a participat la forumul economic organizat de liderul separatist, persona non grata in Uniunea Europeana

Reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei (beneficiar al SOROS Grup – n.m.), a participat joi la un forum economic organizat in speranta atragerii investi­to­rilor straini, intalnire gazdu­ita de liderul separatist Igor Smirnov (foto) la Tiraspol, trans­mite agentia de presa rusa Ria Novostii. Partici­parea lui Kalman Mizsei la forumul economic de la Tiraspol a fost confirmata de biroul lui din Chisinau.Conform agentiei Ria Novostii, forumul a fost deschis printr-un discurs al lui Igor Smirnov, urmat de presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk dupa care a luat cuvantul si reprezentantul Uniunii Europe­ne, Kalman Mizsei. Diplomatul european s-a facut remarcat in anul 2006, un raport de audit al ONU constatand o serie de fraude financiare in perioada in care Mizsei a fost reprezentantul ONU la Moscova.
Continuarea la ZIUA
UE sta la masa cu indezirabilul Smirnov

Ucraina ne ataca de zor pe banii nostri

Guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a lansat o serie de acuzatii la adresa Romaniei cu prilejul unei conferinte platite din banii Uniunii Europene * “Basarabia va ramane pentru totdeauna teritoriu al Ucrainei, iar pretentiile Romaniei la aceste pamanturi nu au un caracter oficial” – guvernatorul regiunii Odesa

Conferinta internationala “Programul de vecinatate Ucraina – Romania: catalizatorul cooperarii dintre cele doua tari” ar fi trebuit sa contribuie la relansarea relatiilor dintre Bucuresti si Kiev, insa oficialii ucraineni au preferat sa acuze Romania de intentii agresi­ve, iar mass-media din Odessa a pus sub semnul intrebarii decizia din procesul de la Haga cu privire la delimitarea platoului continental din Marea Neagra, informeaza Agerpres.
Conferinta s-a desfasurat intre 4 si 5 iunie, la ea participand reprezentanti ai autoritatilor regionale, precum si circa 100 de oficiali din partea guvernului ucrainean, a executivului roman, precum si a unor structuri diplomatice. Consulatul Romaniei de la Odesa a refuzat sa ne furnizeze informatii referitoare la aceasta conferinta, indruman­du-ne catre Ministerul Afacerilor Externe, de unde nu am putut afla informatii suplimentare.

Acuzatii repetate
“Basarabia va ramane pentru totdeauna teritoriu al Ucrainei, iar pretentiile Romaniei la aceste pamanturi (judetele din Sudul Basarabiei si Bucovina de Nord) nu au un caracter oficial”, a declarat joi guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, in cadrul forumului consacrat “Programului de vecinatate Romania-Ucraina”, relateaza Agerpres. “Basarabia este a noastra si va fi pentru totdeauna teritoriu ucrainean, indiferent de ceea ce afirma vecinii nostri romani, mai ales ca aceste declaratii nu reprezinta pozitia oficiala a Romaniei, ci a unor organizatii publice de pe teritoriul roman”, a afirmat Serdiuk, adaugand: “Cainii latra, caravana trece”. Postul de televiziune ATV din Odesa care a preluat declaratiile lui Serdiuk a calificat decizia de la Haga in litigiul pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice din Marea Neagra drept “dis­cutabila”. Serdiuk a remarcat totodata ca “problemele litigioase dintre Ucraina si Romania in­fluenteaza intr-un fel atmosfera derularii acestei conferinte inter­nationale”. “Nu pot sa spun ca exista o cantitate mare de lucruri negative, dar predispozitia exista”, a mai remarcat guvernatorul Odesei.
George DAMIAN

Recunoasterea Unirii Basarabiei cu Romania

Reproducem in randurile ce urmeaza copia scrisorii trimise de premierul britanic Lloyd George premierului roman Alexandru Vaida – Voevod in care era tratata chestiunea recunoasterii unirii Basarabiei cu Romania, precum si Declaratia Consiliului Suprem cu privire la Basarabia.

Consiliul a fost de acord…

Excelenta,
Am onoarea sa va informez, in numele participantilor la Conferinta de Pace, ca astazi Consiliul Suprem a luat in discutie cererea adresata de excelenta voastra cu privire la recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania, de catre Conferinta. Profit de aceasta ocazie pentru a aminti excelentei faptul ca luarea unei decizii in acest sens a fost amanata de Conferinta de Pace pana in momentul in care guvernul roman isi va retrage complet trupele din Ungaria. Totusi, Consiliul Suprem a amintit de promisiunea excelentei din data de 26 februarie, conform careia evacuarea trupelor romanesti nu va fi intarziata dincolo de data fixata de Misiunea Aliatilor. Ca urmare, avand in vedere acest lucru, Consiliul a fost de acord cu recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania, intr-o formula anexa. Oricum, aceasta recunostere nu poate face parte legal din Tratat pana in momentul in care trupele romanesti nu au evacuat complet Ungaria.In legatura cu aceasta, trebuie sa fac referire la intrebarea ridicata de guvernul roman, cu privire la incheierea unui acord de pace cu guvernul sovietic din Rusia. In replica, Consiliul Suprem ar face referire la declaratia continuta in comunicatul din 2 februarie. De aici reiese faptul ca, Consiliul Suprem a fost de acord cu faptul ca nu isi poate asuma responsabilitatea de a incuraja Romania sa continue un razboi care ar putea fi impotriva propriilor interese. Cu atat mai putin ar putea incuraja Romania sa adopte o politica agresiva la adresa Rusiei. Totusi, in cazul in care Rusia va ataca Romania in interiorul granitelor sale legitime, Aliatii ii vor acorda tot sprijinul. Conferinta considera ca aceasta recunoastere a unirii Basarabiei cu Romania ar elimina principalul obstacol in calea unor posibile negocieri dintre guvernul rus si cel roman, in eventualitatea in care Romania considera ca acest lucru este benefic.
Am onoarea,
Slujitorul supus al Excelentei,
Lloyd George

Declaratia Consiliului Suprem cu privire la Basarabia
Pana in prezent, principalele Puteri Aliate nu au reusit sa ia o decizie clara in privinta Basarabiei, atat pentru faptul ca ei considera aceasta chestiune ca facand parte din problema generala legata de fostul guvern roman cu care nu s-a putut ajunge la o intelegere, cat si datorita faptului ca acestia considera ca s-ar putea ajunge la un acord intre Romania si Rusia. Aliatii nu vad niciun motiv pentru care ar trebui sa mai amane luarea unei decizii. Guvernul roman si-a aratat dorinta de a rezolva chestiunea , in interesul Romaniei dar si al Europei, respectand si dorinta Consiliului Suprem in privinta retragerii din din Ungaria, pe baza asigurarilor date de Aliati. In acelasi timp, guvernele Aliatilor considera ca luarea unei decizii in chestiunea Basarabie este atat in interesul Romaniei cat si al statelor vecine.
Dupa ce au fost luate in calcul aspiratiile populatiei basarabene cat si caracterul romanesc al regiunii, atat din punct de vedere geografic cat si etnografic, precum si argumentele istorice si economice, Aliatii se pronunta, drept urmare, in favoarea unirii Basarabiei cu Romania, care a fost deja declarata formal de reprezentantii basarabeni, dorind sa incheie un tratat de recunoastere a acestei uniri in momentul in care conditiile mentionate sunt indeplinite. Ei considera ca in aceasta unire intersele generale si particulare ale Basarabiei ar trebui conservate, in special in privinta relatiilor cu statele vecine si in privinta drepturilor minoritatilor, care trebuie sa fie in concordanta cu cele din alte regiuni ale Romaniei. Aliatii isi rezerva dreptul ca, in cazul in care apar alte probleme legate de cele doua chestiuni mentionate anterior, sa se adreseze Ligii Natiunilor.
Ioan Tudor
ZIUA

DE CE SE OCUPA UCRAINENII din MAE si PRESA de soarta romanilor din BASARABIA si cetatenia lor ROMANA? Azi, CAZANCIUC si IVANCIUC. FOTO/INFO


Cazanciuc a devenit peste noapte dintr-un banal purtator de cuvant la Ministerul Public ditamai secretarul general al MAE roman (?).
Ivanciuc, un fel de ziarist, pripasit pe la Gardianul, este si un turnator celebru, de… Formula AS!
Vezi si MAE a raspuns solicitarii senatorului Urban in problema dosarelor de redobandire a cetateniei romane. Inca 30.000 de dosare in asteptare

3 IUNIE 2009. ULTIMA ZI DE VORONEALA, PRIMA ZI DE URECHEALA. Comuniştii, în pragul eşecului istoric

Data de 3 iunie va fi o dată istorică pentru cursul politic actual al Republicii Moldova. După ce au eşuat în a-şi impune un candidat la Preşedinţie şi după ce au amânat, „evlavioşi“, în 28 mai – pe motiv de Înălţarea Domnului – încercarea de a alege un preşedinte, comuniştii se găsesc acum într-un impas fără precedent.
Dacă pe data de 3 iunie comuniştii nu găsesc un oportunist din Opoziţie care să le dea votul, se dizolvă parlamentul. La 20 mai, parlamentul nu a reuşit să-l aleagă pe noul preşedinte. Zinaida Greceanåi a acumulat 60 de voturi (mandatele comuniştilor în parlament), dar nu i-a ajuns un vot pentru a fi desemnată şef al statului. Alegerea preşedintelui se face prin votul direct al parlamentarilor, iar comuniştii, deţinând doar 60 de voturi, au nevoie de un singur vot pentru a pune mâna pe puterea absolută.
Amånarea alegerii şefului statului, în data de 28 mai, pe motive creştin religioase (sic) confirmă că au loc negocieri şi că se mizează pe un compromis care să le aducă câştig de cauză comuniştilor.
Voronin îl caută disperat pe acel Iuda care să-i dea votul pentru a-şi impune candidatul, iar dacă parlamentul nu poate alege un preşedinte se ajunge la repetarea alegerilor parlamentare. Se estimează că de data aceasta comuniştii vor pierde masiv, deoarece va fi mult mai greu pentru ei să falsifice alegerile, după ce Moldova a atras atenţia la nivel european şi mondial, ca urmare a represiunii sângeroase a tinerilor care au ieşit în stradă, în aprilie, protestând faţă de regimul comunist.
Comuniştii au dominat parlamentar în 1998, 2001, 2005 şi 2009 – însă acum sunt şanse serioase să se întoarcă roata, iar PCRM să ajungă în minoritate, în ipoteza noilor alegeri anticipate.
Pentru prima oară după un deceniu de control politic, regimul comunist riscă să piardă alegerile. Vladimir Voronin s-a exprimat tranşant săptămâna trecută: „Noi nu vrem alegeri nici anticipate, nici repetate şi vom face tot ca să nu le avem“.

În căutarea unei soluţii

ProTV Chişinău a transmis, ieri, că la plenara Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din 30 mai subiectul principal al discuţiilor (încinse, conform surselor noastre „deplin conspirate“) a fost găsirea unei soluţii privind alegerea preşedintelui din 3 iunie 2009. La şedinţa care s-a desfăşurat într-o cârciumă din Chişinău, unde s-au baricadat toţi capii comunişti, Vladimir Voronin, Marian Lupu, Vladimir Ţurcan, Zinaida Greceanåi, Voronin le-a cerut imperativ „să se facă totul“, mai exact să se plătească oricâţi arginţi pentru găsirea lui Iuda.
„Vom face totul“ este o lozincă dragă comu-niştilor, însă de data asta se pare că nu le va ieşi totul. Dizolvarea parlamentului va fi înţeleasă de propriul lor electorat ca o înfrångere, iar efectul mobilizării tineretului la vot ar putea fi devastator pentru comunişti.
Basarabenii sunt pe cale să se vindece de efectele „sindromului Stockholm“ (sindromul pomenit desemnează empatia şi loialitatea ostatecilor faţă de agresorul-terorist).
Opoziţia are acum şansa, dacă nu cedează, de a lua totul. Dacă va cădea în capcana asocierii cu regimul lui Voronin, Opoziţia practic se desfiinţează, iar dezamăgirea tineretului care a încasat pe cârcă bâtele haidamacilor comunişti va fi enormă şi liderii Opoziţiei vor rămâne cu zero credibilitate. Moartea celor patru tineri ucişi de miliţienii lui Voronin şi suferinţa sutelor de maltrataţi şi arestaţi vor fi jertfe risipite în vânt.

"BASESCU, Saakasvili, Iuscenko au fost platiti din plin de catre de Voronin" – URECHEAN – "lider" al "opozitiei" de la Chisinau. VIDEO



Intervievat de jurnalistul Vitalie Calugareanu, Serafim Urechean, fost PCUS-ist de frunte, declara, incepand cu minutul 13.20: “Cei care i-au tinut panatalonii lui Voronin si cei din exterior, Băsescu, Saakaşvili, Iuşcenko au fost plătiţi din plin de catre de Voronin… Eu cred ca Basescu e multumit, toti trei sunt multumiti!”

Sursa: https://jurnaltv.md/?article=2317

UE – BASARABIA: Un miliard de euro contra cateva oase-n cimitir

Primarul Bucurestiului, Dorin Chirtoaca, se afla astazi la Washington, unde cel mai probabil se va intalni si cu Iulian Fota, consilierul pentru probleme de secu­ritate al presedintelui Moldovei, Traian Basescu. Asa ar trebui sa sune noua stire din Washington Times, dupa cea in care Basescu a fost desemnat oficial de ziaristii americani drept continuator al lui Stefan cel Mare. E drept ca s-a rugat la mormantul sfantului de la Putna, de Paste, si ca a promis repararea unei nedreptati istorice prin recunoasterea cetateniei romane pentru fratii basarabeni, dar, cred, mai are totusi pana sa devina (si) presedinte al Moldovei.
Revenind la momentul actual, este important totusi ca un consilier special al presedintelui Romaniei a prezentat, conform Washington Times, la reputata institutie German Marshal Fund, realitatile si repercusiunile violentelor din Moldova. Poate si mai important e ca tanarul politician roman aflat acum la Primaria Chisinaului este primul basarabean invitat sa conferentieze la Harvard despre aceleasi probleme ale micutului stat aproape romanesc de la portile Europei. Chirtoaca este si primul dintre noii deputati de la Chisinau care si-a depus, ieri, mandatul, anuntand ca nu renunta la cetatenia romana, dupa cum il obliga legea abuziva a regimului Voronin.
Altii, din asa-zisa opozitie, actionasera dimpotriva: Vladimir Filat, seful “PDL” de la Chisinau si Serafim Urechean, ex-primar al orasului timp de 11 ani, nu (mai) au aceasta problema. Ambele cadre cu care este obligat acum sa se incuscreasca Dorin Chirtoaca erau acuzate in campania electorala, chiar de catre acesta, ca sunt doar niste profitori ai regimului Lucinschi, poate cel mai anti-roman conducator al statului de peste Prut de dupa 1988, pana la Vladimir Voronin, “dictatorul luminat”. Voronin, care e din ce in ce mai sigur pe sine, din ce in ce mai puternic, mai ales cand primeste intariri chiar de la… Europa. Poate de aceea s-a si dus Chirtoaca in SUA.
ZIUA a mai scris, negru pe alb, despre “complicii europeni”ai lui Voronin: Kalman Miszei – “emisarul UE” la Chisinau, socialista Marianne Mikko – fosta ziarista sovietica azi sefa a Comisiei Parlamentului European UE – Moldova, Marinus Wiersma – vicepresedinte al Grupului socialist din Parlamentul European, unde pune paie pe foc si PSD-ul nostru.
Iata ca acum, Dorin Chirtoaca, proaspat intors de la Bruxelles, inainte de a decola spre Washington, face la Chisinau o dezvaluire-bomba, privind “negocierile europenesti”: “Haideti sa facem cumva ‘conciliere’… – un miliard de euro credite Republicii Moldova… Lasam totul asa mai pe tacute si mergem inainte…” Aceasta ar fi fost oferta oficialilor europeni inaintata opozitiei pentru impacarea cu comunistii, a afirmat Dorin Chirtoaca pentru Deutsche Welle, preluat la greu de media de la Chisinau. “Nu e corect asa! Dar cat costa viata lui Valeriu Boboc si a celorlalti doi tineri? Dar cat costa tortura oamenilor in comisariatele de politie? Dar cat costa sutele de oameni batuti? Dreptatea, adeva­rul nu se negociaza!”, a fost raspunsul lui Chirtoaca la “oferta”oficialilor europeni, potrivit declaratiilor sale. Interesant.
Mai mult decat interesant. Practic, iata ca iese la iveala, poate pentru prima oara in istoria “ueuropeneasca” a relatiilor cu spatiul romanesc, o asemenea negociere murdara. Daca biata Moldova nici nu e in UE si este supusa la un asemenea troc pe cadavrele tinerilor ucisi in urma revoltei anticomuniste, a “revolutiei orfanilor”- care s-ar putea usor defini ca mita politica, spaga, coruptie la nivel inalt – sa ne imaginam la ce santaj a fost supusa Romania, pana a pupat talpile oficialilor de la Bruxelles (si nu numai). Pentru aceasta revelatie, Dorin Chirtoaca merita felicitat. Sa speram ca nu va beneficia de acelasi tratament “ingaduitor” la adresa comunistilor si la Washington. Desi, avand in vedere “alianta votca-cola”, cine stie?…
Tot ieri, Guvernul Moldovei si-a dat demisia. Astazi are loc prima reuniune a noului Parlament. Deputatii “opozitiei” au declarat ca vor boicota alegerea presedintelui. Voronin insa, are nevoie doar de un singur vot. Cat de greu poate fi? Tatuca deja a propus “opozitiei”, la randul sau, un troc umilitor: “impartim proportional functiile in Parlament, dar Guvernul si Presedintia raman comunistilor”, la fel ca si sefia Parlamentului. Si-atunci, ce mai ramane din “revolutia orfanilor”? La fel ca si dupa “revolutia”si mineriadele de la noi: cateva oase-n cimitir.

Vezi si

VORONIN si IUSCENKO speriati de viitorul Moldovei si Ucrainei. HARTA REVENIRII TERITORIILOR ROMANESTI LA PATRIA MAMA

Voronin avertizeaza Ucraina ca isi va pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”

Vladimir Voronin a incercat sa avertizeze Ucraina ca si-ar putea pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”, intr-un amplu interviu acordat la sfarsitul saptamanii trecute agentiei ucrainene de presa GolosUA, transmite Agerpres.
“Din cate stiu, la vremea respectiva, Kievul a trecut in raporturile sale cu Bucurestiul prin acelasi gen de probleme cu care se confrunta in prezent Chisinaul: Romania s-a opus semnarii Tratatului politic de baza si Acordului cu privire la frontiera de stat cu Ucraina. Nu este un secret pentru nimeni ca autoritatile romane duc intr-o serie de regiuni ucrainene aceeasi politica de romanizare ca si in Republica Moldova, finanteaza tot felul de asociatii culturale, biserici, organizatii neguvernamentale, publicatii periodice, institutii de invatamant”, a afirmat Voronin, rugat sa explice de ce “romanismul fundamentalist si agresiv” – evocat de el intr-un recent discurs televizat catre populatie – reprezinta un pericol nu doar pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, ci si a Ucrainei.
Evocand harta istorica a Romaniei Mari, afisata la 7 aprilie pe fatada administratiei prezidentiale de la Chisinau, pe care intre altele figureaza ca orase romanesti cateva localitati de pe teritoriul actual al Ucrainei, precum Izmail, Cernauti, Belgorod-Dnestrovsk, presedintele Voronin a afirmat ca, la fel ca in cazul cetatenilor moldoveni, in unele regiuni ale Ucrainei oamenii primesc in ritm accelerat cetatenia romana.
“V-am enumerat doar cateva fapte, iar dumneavoastra nu aveti decat sa trageti singuri concluziile care se impun – ameninta sau nu actiunile autoritatilor romane unitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, le-a spus Vladimir Voronin ziaristilor ucraineni.
Romania, “domesticita” de UE
Intrebat daca Republica Moldova nu isi va reconsidera vectorul politicii externe vizand integrarea in Uniunea Europeana, in conditiile in care “reprezentantii partidelor nationaliste din Romania numesc Moldova ‘al doilea stat romanesc'”, presedintele moldovean a subliniat ca orientarea tarii sale spre UE nu se va fi schimba, ci dimpotriva, Chisinaul contand foarte mult pe UE in reglementarea dialogului dificil, de aproape de doua decenii, cu Romania.
“Romania este tara membra a UE, iar Bruxellesul trebuie sa poarte responsabilitatea pentru toti cei pe care i-a ‘domesticit’. Eu cred ca structurile europene isi dau bine seama ca Bucurestiul nu se poarta chiar in mod european in raport cu Republica Moldova, pentru ca principiile europene presupun respect fata de independenta si integritatea teritoriala a altor state, fata de frontiera de stat, fata de indentitatea culturala si de limba. Contez foarte mult ca raporturile noastre cu Romania sa faca obiectul unei analize minutioase din partea UE”, a subliniat Voronin.
ZIUA Online
Vezi si
Bastroe incaiera din nou Romania si Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a raspuns acuzatiilor forumlate de Ambasada Ucrainei la Bucuresti potrivit carora partea romana ar fi lipsit de la consultarile cu publicul privind Canalul Bastroe. MAE sustine ca a informat Ambasada ca nu mai este posibila organizarea in bune conditii…
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova