Posts Tagged ‘Sfantul Sinod’

România – un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice. Studiu despre RFID realizat de Pr Prof Dr Mihai Valica cu binecuvantarea IPS Teofan

January 22nd, 2009 VR 5 Comments »

Din ianuarie 2009 a început în România, cu o grabă suspectă şi tacită, eliberarea de paşapoarte şi permise de conducere cu cip RFID[1], fără ca cineva să cunoască în detaliu datele stocate pe cip. În vederea aderării fără rezerve la spaţiul Schengen[2], prevăzut pentru 2011, şi executând cu multă râvnă şi acribie directivele UE[3], România extinde procedeul şi la alte documente personale cum ar fi: actul de identitate, cardul de sănătate, precum şi alte documente de călătorie.
Pe fondul acestei acţiuni Părintele Justin Pârvu a dat un comunicat, care a creat anumite controverse, contestaţii şi reacţii.
Cu binecuvântarea IPS Teofan, prezint mai jos părerea mea referitoare la problema ridicată de Părintele Justin, întrucât sunt doctor în Teologie Socială Aplicată, disciplină care reglementează moral relaţia Bisericii cu lumea[4] şi cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, specializarea: Biserica azi. Istorie şi Actualitate.

1. Sinteza psiho-teologică a comunicatului Părintelui Justin Pârvu din data de 14.01.2009[5]
a. Îndemnat de glasul conştiinţei şi curăţia inimii, Părintele Justin atenţionează cu duh profetic, de pericolele unui posibil început de însemnare cu numărul fiarei apocaliptice 666[6] şi consideră planul naţional de introducere a cipurilor biometrice pentru buletin şi paşaport, ca o vreme „premergătoare acestei profeţii”[7], deci nu derularea însăşi a profeţiei[8];
b. Nu acţiunea cipurile biometrice în sine este egală cu pecetluirea, ci aceasta reprezintă doar un început şi „o capcană a vrajmaşului”[9]. E posibil ca ulterior aceste date să fie folosite pentru trecerea la acţiunea propriu-zisă, iar odată începută, să pregătească pas cu pas, psihologic-perceptiv şi mental acţiunea finală: pecetluirea;
c. În acest context, Părintele Justin îndeamnă credincioşii să fie vigilenţi şi dacă e nevoie chiar jertfelnici, să primească martirajul, dacă vor fi forţaţi să primească „inofensiva” acţiune, adică acceptarea cipurilor biometrice pentru buletine şi paşapoarte;
d. Recunoaşte că nu este de datoria sa să facă această atenţionare, ci ar fi fost de datoria „arhipăstrorilor, mai marii acestei Biserici”, însă din cauză că ei nu iau atitudine, sau nu consideră acest lucru un pericol, se substituie acestora şi din dragoste pentru neam şi Biserică trage un semnal de alarmă, considerând ca acest „proiect le răpeşte de fapt oamenilor libertatea” şi ar grăbi şi chiar ar uşura ulterior procesul de pecetluire.
e. Prin Cuvintele: „Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!” vrea să marcheze acest lucru şi vrea să spună, că dacă acum, când acţiunea este abia la început, creştinii nu vor fi capabili de jertfă şi împotrivire, mai târziu va fi şi mai greu;
f. Dacă această acţiune nu ar fi fost proorocită cu 2000 de ani în urmă de Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernanţii, cu ştiinţă sau neştiinţă, îl fac prin acest proiect, nu ar fi fost pus sub semnul întrebării sau al contestării, ci nebăgat în seamă, sau poate chiar considerat un lucru benefic. Însă dacă luăm în serios Sf. Scriptură şi în special proorocia din Apocalipsă 13, atunci, după părerea mea, demersul Părintelui Justin este justificat telogic, responsabil şi profetic, întrucât există multe date comune între acţiunea introducerii cip-urilor biometrice şi atenţionarea profetică din Apocalipsă[10].

2. Legislaţia naţională, internaţională şi europeană referiotare la cipurile biometrice
a. Regulamentului Consiliului Europei nr. 2.252/2004[11] dă recomandări şi detalii tehnice privind cip-urile biometrice[12], însă nici o ţară din lume nu s-a grăbit să le implementeze cu atâta acribie tehnică şi obedienţă. România este prima ţară-pilot-cobai de pe planetă cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecută a reglementat aceasta prin: OGU 94/2008[13], HG 1566/2008[14], OG 207 din 04/12/2008[15].
b. Acţiunea cip-urilor biometrice a „început în pas de marş” în judeţul Ilfov de la 1 ianuarie iar până în iunie 2009 se urmăreşte extinderea sistemului informaţional biometric în toată ţara.
c. Din decembrie 2008 a început în România emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care conţine de asemenea un cip electronic pe bază de cod de bare. Cip-ul conţine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contravenţii rutiere, etc. Acţiunea a început fără o bază legislativă şi fără o promovare mass-media corespunzătoare.
d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip. Platforma-pilot-cobai informaţional va fi implementată în judeţul Caraş-Severin, de unde se va extinde proiectul şi în celelalte judeţe[16]. Informaţiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optică şi circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele înscrise nu pot fi şterse, ci se poate doar adăuga la ele informaţii, iar această acţiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci şi cel al Comunicaţiilor![17] Există aşadar un drept discreţionar asupra naturii şi cantităţii informaţiilor înscrise, întrucât nu este reglementat cine are dreptul să înscrie, care sunt criteriile de selecţie, a ceea ce trebuie scris şi ce ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei în cauză, etc.
e. Abuzurile se extind şi mai aberant prin legea 298 din 21 nov. 2008, care obligă pe furnizorii de servicii de comunicatii electronice, să păstreze orice convorbire telefonică, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni şi să le pună la dispoziţie, la solicitarea autoritatilor competente.[18]
f. Îngrijorător este faptul că, nici o lege sau normă naţională, europeană sau internaţională nu garantează discreţia, securitatea absolută a datelor înscrise şi nu prevede sancţiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza în alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijenţă în securizarea datelor.
g. Până în prezent doar Asociaţia Civic Media[19] a semnalat şi contestat abuzul acestor legi şi încălcarea drepturilor omului, pe când unii membrii „justiţiari” ai societăţii civile sunt preocupaţi mai departe şi interesaţi obsesiv doar de scoaterea icoanelor din şcoli…

3. Scopul cip-urile RFID
Anunţate deja de doi ani, paşapoartele biometrice conţin imaginea facială şi amprentele deţinătorului. Cerute de Statele Unite, paşapoartele vor fi emise în premieră de Romania, în ciuda faptului că unii experţi susţin că este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informaţiile de pe cip[20].
Cip-urile RFID sunt menite să înlocuiască codul de bare de pe produsele din magazine şi să controleze „pozitiv” individul, cu intenţia de a-l proteja şi în scopul creşterii gradului de securitate al acestuia[21], însă nu s-au luat în seamă în mod real şi pericolele şi vulnerabilitatea sistemului. Componentele şi alte operaţiuni electronice ale cip-ului biometric sunt deja mediatizate[22] şi se găsesc pe larg în literatura de specialitate[23].

3.1. Avantaje ale cip-urilor RFID
a. Din punct de vedere economic şi comercial:
1. Uşurează, scurtează şi eficientizează considerabil procesul de producţie.
2. Datorită capacităţii de stocare a cip-urilor, se reduce timpul de cumpărare a produselor prin identificarea şi livrarea rapidă a acestora şi oferă posibilitatea refacerii stocurilor în timp util.
b. Din punct de vedere militar:
1. Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor militare, precum şi a celor de spionaj.
c. Din punct de vedere al evidenţei, identificării şi ajutorului unei persoane în caz de urgenţă:
1. Introducerea cip-urilor în paşapoarte este considerată o măsură de siguranţă în plus[24] de către guvernele ţărilor[25] care le-au introdus deja parţial.
2. Conectarea la anumite baze de date publice naţionale şi internaţionale oferă în cîteva minute toate informaţiile vitale despre persoana căreia i se scanează un document personal prevăzut cu cip RFID.

3.2. Dezavantaje ale cip-urilor RFID
1. Informaţiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate[26]. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricît de criptate ar părea, pot fi sparte[27] într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) [28] şi chiar falsificate[29].
2. Controlul total asupra cetăţenilor. Se va şti în orice clipă unde sîntem, cu cine sîntem, tranzacţiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri şi alte date, ce vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date.
3. Cip-urile nu pot fi detectate de simţurile fiziologice sau percepţia umană. Deci nu vor putea fi evitate.
4. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Ţesutul cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului RFID[30].
5. Cip-urile RFID sînt sensibile la anumite tipuri de radiaţii ori contactul cu surse încărcate cu electricitate.
6. Nu există inclus în cip-uri optiunea: nu colecta date statistice despre mine.
7. Cel care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsit de serviciile publice, care cer o identificare la baza de date, generând astfel o izolare şi înstrăinare socială. Deci persoanele fără cip nu există.
8. Cip-urile sunt o sursă de informaţie gratuită pusă la dispoziţie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate în diferite scopuri sau făcute public fie din neglijenţă fie intenţionat.
9. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse, folosind presupunerea că ele nu sunt accesibile publicului, nici măcar in mod criptat. De exemplu dacă ai o bază de date cu amprente şi pentru a intra în sistem este nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie să fie persoana acolo, poţi sa iei din baza de date a poliţiei amprenta ei. În mod paradoxal cip-urile biometrice diminuează siguranţa unei ţări. Ele permit accesul pe baza paşaportului altcuiva, fară a fi nevoie ca el să fie de faţă. Nu te mai verifică nimeni fizic, totul se bazează pe sistem. De aceea expunerea informaţiilor digitale ale românilor fără discernământ şi discreţionar reprezintă o acţiune, fie inconştientă şi iresponsabilă, fie de trădare a propriilor cetăţeni.
10. Serviciul 112 permite găsirea locaţiei telefonului. Oricând te poate localiza fară să apelezi, numai datorită faptului că telefonul primeşte semnal. Acelaşi lucru se poate extinde la cip-urile RFID.
11. Evidenţa strictă a vieţii personale, la toate nivelurile, elimină şansa de a repara o neglijenţă, o greşeală sau o neputinţă de plată, de exemplu faţă de o banca. Cazul americanilor cu dosar financiar. Dacă uiţi să faci o plată, eşti catalogat ca rău platnic toată viaţa. Nu mai primeşti un împrumut, niciodată.
12. Monitorizarea prin satelit pe baza identificării faciale reprezintă o ameninţare la propria viaţă, dacă luăm în consideraţie ghidarea rachetelor antipersoană prin satelit. O eventuală lovitură de stat omoară orice persoană cu ajutorul rachetelor ghidate după recunoaştere facială. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi şi la terorism, ucideri şi crimă organizată.
13. Autentificarea biometrică se poate realiza şi atunci când persoana deţinătoare a documentelor biometrice este moartă: este nevoie doar de mâna lui, sau de un ochi pentru a intra intr-un sistem. Astfel banii din cont, sau alte acţiuni financiare sau administrative, care necesită informaţii biometrice, se pot obţine doar dacă ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeşte chiar şi atunci când omul este fără viaţă.

4. Opoziţii şi atitudini contra cip-urilor biometrice în lume
Luând în consideraţie aspectele de mai sus precum şi din motive de etică civică sau etică a tehnologiei biometrice, unele instituţii, persoane sau asociaţii religioase, civice sau profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii americani[31] sârbi[32], grecii[33], scoţienii[34], alte ţări occidentale, piloţii britanici[35] etc.
Introducerea cip-urilor este, fără îndoială, un scandal. „În toate aceste cazuri revolta nu trebuie privită ca pe o reacţie provenită pe fondul unui fanatism religios, aşa cum încearcă să o sucească unele glasuri din presă, ci, mai întîi de toate, ca o reacţie de apărare împotriva unei înregimentări forţate într-un sistem de supraveghere suspect”[36].

5. Omul redus de la Imago Dei la un simplu număr sau cip electronic
Dacă se respinge din motive de bioetică clonarea biologică, de ce nu s-ar respinge din aceleaşi considerente şi „clonarea electronică biometrică” având ca motivaţie teologică învăţătura Bisericii Ortodoxe despre antropologie.
„Imago Dei” în om după Sfinţii Părinţi este unitară atunci când exclude orice concepţie substanţialistă despre „chip”, care constă în mod funcţional, practic, în manifestarea vieţii sale spirituale, ca nevoie primodială şi centrală. Primatul vieţii spirituale activează aspiraţia fiinţei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin (Origen), spre Dumnezeu.
Prin „Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi prin împărtăşirea Sfântului Duh”[37], omul reuneşte, în ipostasul său creat, divinul şi umanul, după chipul lui Hristos, adică „chipul Celui ceresc”[38], ajunge „la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos”[39] şi astfel devine dumnezeu prin har. În acest sens spune Sfântul Vasile cel Mare că „omul este o făptură care a primit poruncă să devină Dumnezeu”[40], adică „chip al Chipului”- eikon Eikonos.
Deci omul are un destin hristologic, întrucât originea (αρχιν) lui este în Hristos, care este chipul, icoana lui Dumnezeu. Omul real „s-a născut atunci când Hristos a intrat în viaţă şi S-a născut”[41], iar ziua naşterii lui Hristos „este zi de naştere a umanităţii”[42]. Omul este alcătuit teologic, iar chipul său are o valoare teologică, hristică şi nu îl putem amaneta sau împrumuta, sau permite să fie folosit fără voia şi libertatea noastră.
Valoarea ontologică a omului nu constă, sau nu se află în el însuşi, înţeles în mod autonom, cum susţin teoriile materialiste, în suflet, minte, intelect, sau exclusiv în persoana omului, cum susţin sistemele filozofice contemporane, ci în Arhetipul lui. De vreme ce omul este o icoană, existenţa lui reală nu e determinată de elementul creat din care este făcută icoana, sau din voia lui liberă, ci de Arhetipul (Modelul) ei necreat. Omul este înţeles astfel de Părinţii Bisericii “în mod ontologic numai ca fiinţă teologică. Ontologia lui este iconică”[43].
A permite ca chipul nostru să fie „clonat electronic” şi înregimentat în cip-uri şi apoi manipulat după bunul plac al cuiva, înseamnă a „amaneta” ceea ce nu ne aparţine şi a diminua identitatea noastră iconică, care este unicată, la un număr într-o bucată de plastic.
Aceasta este ca şi când ai folosi o icoană ca placă video, sau hard disc… Din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel puţin o desacralizate, întrucât se petrece o coborâre a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, într-o folosinţă strict materială şi terestră. Or, chipul nostru, aparţine arhetipului divin, adică lui Dumnezeu.
Deci cip-urile biometrice, în acest context, contravin învăţăturii biblice şi patristice despre antropologia creştină, întrucât reduc, circumscriu, deci mărginesc chipul/icoana fiinţei umane la o simplă tehnologie şi suport electronic de emiţătoare şi implanturi.

6. Propuneri şi perspective

Lăsând la o parte orice panică şi tulburare, care nu fac cinste creştinilor, refuzul în masă a unor experimente pe care Guvernul României le aplică în serie[44], ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne întrebăm, dacă ne mai simţim, sau mai suntem consideraţi sau trataţi ca persoane umane, ori ca o simplă marfă, pe care se poate pune o etichetă, cip-uri, etc.
Nimeni din Guvern, nu s-a gandit să supună această temă dezbaterii publice, ca o problemă de etică cetăţenească sau de etică biometrică a tehnologiei moderne[45], aşa cum s-ar cuveni unei ţări democratice, la care se pare că suntem doar figuranţi.
Propun ca implementarea privind cip-urilor biometrice să fie amânată, pănă ce această problemă va fi dezbătută public.
Sfântul Sinod al BOR să iniţieze toate demersurile legale pe lângă organismele responsabile, pentru a nuanţa legile privind paşapoartele şi alte documente personale, în raport cu convingerile ştiinţifice, religioase sau morale ale cetăţenilor.
Până atunci să se respecte legislaţia actuală, privind noile cărţi de identitate, respectiv Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, care menţionează că „persoanele care refuză cartea de identitate din motive religioase“ primesc buletine de tip vechi[46]. La fel, HG 978/2006 privind fotografiile de paşaport, care dă posibilitatea personalului monahal ca „fotografia să poată fi realizată cu capul acoperit, din motive religioase”.
Prin opoziţia fiecăruia, prin trezirea unei solidarităţi de conştiinţă creştină la nivel naţional, putem cere legiuitorului să abroge noile legi din domeniul actelor electronice de identitate, sau să le aplice diferenţiat, fără ca aceasta să conducă la un regim discriminatoriu din punct de vedere politic, economic sau al serviciilor sociale.
Personal cred că introducerea cip-urilor este neconstituţională şi antidemocratică, întrucât nu s-a realizat prin dezbatere publică naţională şi încalcă flagrant “drepturile omului” prevăzut în constituţia României[47] şi în alte legi internaţionale[48].
Am convingerea că Sf. Sinod va interveni la forurile legislative în acest sens, pentru a linişti problemele de conştiinţă ale credincioşilor BOR şi va demara conceperea unei doctrine sociale[49], care să reglementeze moral relaţia Bisericii cu lumea la toate nivelurile.
După părerea mea, aceasta ar pune capăt oricăror speculaţii, precum şi unor substituiri şi intervenţii singulare, referitoare la cip-urile biometrice şi nu numai, care apar pe alocuri în cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Române.

Pr. prof. Dr. Mihai VALICĂ
Universitatea A. I. Cuza, Iaşi,
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”

21 Ianuarie 2009, la pomenirea Sfinţilor mucenici Maxim Mărturisitorul şi Neofit

NOTE:
[1] Prescurtare de la Radio Frequency Identification Device.
[2] Toate datele despre Acordul Schengen, inclusiv descrierea Centrului SIS (Schengen Informational System) din Strassbourg, sunt descrisepe larg în “I Simfonia tou Senghen”, To Pontiki, Atena 1997, editia a II-a, lucrare oficiala ce contine textul integral al Acordului, interventia de protest Van Outrive si legea “Pentru protectia persoanei la prelucrarea datelor cu caracter personal”, votata de parlamentul elen in martie 1997.
[3] Vezi https://consilium.europa.eu/prado/RO/1611/docHome.html.
[4] Vezi Pr. Dr. Mihai Valică, Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă, Teologie Socială, Ed. Christiana, Bucureşti, 2007.
[5] https://www.calauzaortodoxa.ro/
[6] Vezi Apocalipsa 13, 16-17.
[7] Vezi https://www.calauzaortodoxa.ro/, comunicatul pag. 1.
[8] Unele concluzii sunt trase şi în urma unor discuţii personale avute cu părintele Justin, după publicarea comunicatului cunoscut.
[9] Idem, ibidem.
[10] Vezi Pr. dr. Ioan Mircea, Apocalipsa, ed. Harisma, Bucureşti, 1995, pp.213-235; Mircea Vlad, Apocalipsa 13 – Sfârşitul libertăţii umane, la adresa: https://www.razboiulnevazut.org/carte.php?id=97.
[11] Vezi https://ec.europa.eu/prelex/detail_dossier_real.cfm?CL=en&DosId=189152; https://register.consilium.europa.eu/pdf/en/04/st06/st06406-re01.en04.pdf
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:385:0001:0006:EN:PDF https://ec.europa.eu/justice_home/doc_centre/freetravel/documents/doc_freetravel_documents_en.htm [12] Vezi Opinion 3/2005 on implementing the Council Regulation (EC) No 2252/2004 of 13 December 2004 on standards for security features and biometrics in passports and travel documents issued by Member States (Official Journal L 385 , 29/12/2004 P.1 – 6).
[13] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 30/06/2008.
[14] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008.
[15] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 831 din 10/12/2008.
[16] Vezi OGU 184/2008.
[17] Vezi Norme metodologice ale OGU 69/2002.
[18] Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008.
[19] Asociatia Civic Media, prin preşedinte fondator Victor Alexandru Roncea, cu sediul în Bucuresti, web www.civicmedia.ro, e-mail [email protected], în temeiul disp. art. 1 pct. 1 si 7 din legea nr. 554/2004 formulează contestaţie împotriva disp. Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora. Vezi pe larg https://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/in-al-11-lea-ceas-civic-media-contestat.html.
[20] Vezi RFID https://www.technovelgy.com/ct/Technology-Article.asp?ArtNum=20; https://epic.org/privacy/rfid/ (exemple de RFID cu probleme) ; https://www.darknet.org.uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart).
[21] Vezi fundamentarea legilor mai sus menţionate.
[22] Vezi Apelului Parintelui Justin Parvu privind lupta contra Cipurilor Fiarei, Monahul Filotheu explica „Ce sunt cipurile 666” – https://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/in-completarea-apelului-parintelui.html; INFO – Ce contine cipul cu date biometrice premergator pecetluirii cu 666: inclusiv o antena!UPDATE-https://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/info-ce-contine-cipul-cu-date.html; Control total: FBI deja vrea sa detina Banca de date biometrice a Marii Britanii – 666 – Cum poti sa devii un paria fara sa stii – https://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/controlul-total-fbi-deja-vrea-sa-detina.html.
[23] Vezi E.Bowman, ‘Everything You Need to Know About Biometrics’. Id-entix, 2000. 2. A.Bromme, ‘A Classification of Biometric Applications Wanted by Politics: Passports, Person Tracking, and Fight against Terror’, Kluwer, BV Deventer, The Netherlands, The Netherlands, 2002, p.207-19. 3. M.Foucault, Discipline and Punish:The Birth of the Prison, Pen- guin, 1979. 4. K.A.Gates, ‘Wanted Dead or Digitized:Facial Recognition Technology and Privacy, Television and New Media, Vol.3, No 2 May 2002, p.235-38. 5. D.Lyon, and Dedt Lyon, Theorizing Surveillance:The Pano- pticon and Beyond, Willan Publishing, 2006. 6. P.H.O’Neil, Complexity and Counterterrorism:Thinking About Biometrics, Taylor & Francis, 2005, p.547-66. 7. Pravoslavni Episkop Žički, ‘Svetom Arhejerejskom Saboru Srpske Pravoslavne Crkve’, Blagovesnik Žički, 2006. 8. J.Tasić, ‘Protiv Velikog Brata’. DANAS 16.-17. decembar 2006. 9. J.D.Woodward, Biometrics:A Look at Facial Recognition, RAND, 2003. PUBLIC POLICYANALYSIS WBSO; https://www.rfidnews.org/https://ifile.it/10gd7ji/3540710183.zip; https://www.filefactory.com/file/295b26/n/1596931949_rar;https://rapidshare.com/files/163847054/ebook.RFID_Explained_A_Primer_on_Radio_Frequency_Identification_Technologies_Synth.1598291084.zip; https://www.filefactory.com/file/2f269a/.
[24] Conţine 50 de elemente de siguranţă, cu 18 mai mult decât actele actuale. Vezi https://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/pasaportul-biometric-cea-mai-noua-arma-a-romaniei-impotriva-comertului-de-infractionalitate-19018.
[25] Malaiezia în 1998, Irlanda, Japonia, Pakistan, Germania, Portugalia, Polonia, Spania în 2006, Marea Britanie, Australia şi SUA în 2007, Serbia şi Korea în 2008, România în 2009. Numai România implementează sistemul complet şi fără rezerve.
[26] Din acest moment, posesorul de buletin / paşaport / carnet de conducere / card de sănătate / card de credit, care conţine cip devine cea mai uşoară pradă în faţa oricui are un cititor de cipuri RFID şi un calculator.
[27] Paşaport biometric spart în 2008 în UK. De atunci Uk şi Irlanda contestă cip-urile biometrice. Vezi https://www.gss.co.uk/news/2008/04/?&id=4988; https://www.guardian.co.uk/technology/2006/nov/17/news.homeaffairs
[28] Vezi https://www.darknet.org.uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart).
[29] Vezi https://omroep.vara.nl/tvradiointernet_detail.jsp?maintopic=424&subtopic=38690; https://www.theregister.co.uk/2006/08/04/cloning_epassports/
[30] Vezi Albrecht, K. Microchip-Induced Tumors in Laboratory Rodents and Dogs: A Review of the Literature
1990-2006.
[31] Vezi Electronic Frontier Foundation şi de CASPIAN, două organizaţii din SUA luptă pentru libertatea individuală în faţa măsurilor de urmărire şi control electronic impuse de guverne. Katherine Albrecht este fondatoarea şi preşedinta CASPIAN (Grupul consumatorilor care sunt împotriva invadării intimităţii de către supermarketuri – Consumers Against Supermarket Privacy Invasion and Numbering) si autoare a lucrarii „Cipurile-spion: Cum plănuiesc mega-corporaţiile şi guvernul să vă urmărească orice mişcare cu RFID” (Spychips: How major corporations and government plan to track your every move with RFID). ; La un pas de Semnul Fiarei, un documentar de Katherine Albrecht: https://video.google.co.uk/videoplay?docid=-2029681589148358971&hl=en
[32] Western Balkans Security Observer English Edition (Western Balkans Security Observer English Edition), issue: 4 / 2007, pages: 6268, on https://www.ceeol.com/.
[33] Vezi Comunicatul Sfantului Munte Athos catre poporul ortodox: https://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/crestini-organizati-va-formular-de.html;
[34] Parlamentul scotian a votat impotriva propunerii guvernului Marii Britanii de a emite carduri cu cip de tip RFID. Masura nu are nici un efect legislativ insa membrii parlamentului scotian au opinat ca aceste noi carti de identitate nu vor scadea criminalitatea si nici nu vor creste securitatea cetatenilor, in schimb vor afecta puternic drepturile civile. Parlamentarul Fergus Ewing a declarat in fata parlamentului local ca guvernului nu-i poate fi acordata increderea ca va pastra in siguranta datele stocate pe cipuri si ca intreaga investitie de 5 miliarde de lire sterline este o teribila risipa care ar putea fi folosita mult mai eficient in alte scopuri. Sursa: Parlamentul scotian respinge noile carduri de identitate cu cip RFID.
[35] Vezi https://sorinalukacs.wordpress.com/2009/01/16/pasapoartele-biometrice-un-semn-al-apocalipsei-ori-o-simpla-masura-de-securitate/; sursa: Pilots threaten to strike over ID cards; Pilotii britanici ameninta cu greva datorita noilor carduri de identitate cu cip RFID
[36] Citat în https://savatie.wordpress.com/2009/01/15/scandalul-cip-urilor/
[37] 2 Cor 13, 14; Rom 16, 24.
[38] 1 Cor 15, 49.
[39] Efeseni 4, 14. Majoratul omului coincide cu hristificarea lui. (christopoiesis).
[40] Paul Evdochimov, Femeia şi mântuirea lumii, Ed. Christiana, Bucureşti, 1995,p. 51.
[41] Sfântul Nicolae Cabasila, Despre viaţa în Hristos 4, PG 150, 604A.
[42] Sfântul Vasile cel Mare, La Naşterea lui Hristos 6, PG 31, 1473A.
[43] Panayotis Nellas, Omul – animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă,Ed. Deisis, Sibiu 2002, p. 69.
[44] Vezi vaccinarea cu Gardasil, „anexarea şi livrarea” României la UE fără referendum, legea 298 din 2008, cip-urile biometrice, etc. acţiuni care arată dispreţul aleşilor noştri faţă de cetăţeni şi o privare a libertăţii noastre de opinie şi de acţiune în perfectă armonie cu Constituţia României.
[45] Vezi BITE (https://www.biteproject.org/) – research and to launch public debate on bioethics of biometric technology; https://www.cssc.eu/media_coverage.php:
[46] Din păcate actul este de circulaţie internă şi este inaccesibil pentru public.
[47] Vezi art.26: Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si viaţa privata. Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri; art. 28: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Vezi şi art. 53 şi 148.
[48] Art. 1 din Declaratia universala a drepturilor omului spune ca toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Art. 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
[49] Vezi Mihai Valică, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumänisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, Freibrug 2007; Mihai Valica, Pavel Chirilă, Andreea Băndoi şi Cristian Popescu, Teologia Socială, ed. Christiana, Bucureşti, 2007.
Posted in Uncategorized Tags: , , , , , , , , 5 Comments »

Sfantul Sinod: Caterisirea parintelui Boian din Valea Timocului e invalida. Pr Boian:"Suntem romani si vrem sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane"

October 31st, 2008 VR No Comments »

Biserica Ortodoxa Romana: Caterisirea lui Boian e invalida
Sfantul Sinod al BOR, intrunit ieri la Bucuresti, considera “invalid actul de caterisire a parintelui Bojan Alexandro­vici de la Malainita (Valea Timo­cului) de catre tribunalul bise­ricesc al Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timoc, deoarece preotul roman nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sarbe”, se arata in comunicatul de presa al Patriarhiei Romane.
“De asemenea, membrii Sfantului Sinod au constatat faptul ca Episcopia Ortodoxa Sarba a Timocului nu respecta cele convenite in cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, si anume asigurarea serviciilor religioase in limba romana pentru comunitatile romanesti” mai precizeaza sursa citata.

Parintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripensis si singurul preot care slujeste in limba romana din regiunea Vaii Timocului, a salutat decizia Sfantului Sinod al BOR. “Noi de pe fata locului am zis: Suntem romani si vrem sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane”, a declarat clericul roman in exclu­sivitate pentru ZIUA. “Vrem doar reciprocitate, ce au sarbii in Romania sa avem si noi, romanii din Serbia” a adaugat protopopul roman. El sustine ca partea sarba poate “sa aduca decizii de caterisire zilnic”, acestea nefiind valabile din punct de vedere legal sau canonic.

“În legătură cu situaţia părintelui Bojan Alexandrovici de la Malainiţa (Valea Timocului), Sfântul Sinod consideră invalid actul de caterisire a acestuia de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Mai mult, se constată faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 şi anume asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunităţile româneşti. Apreciind necesitatea continuării dialogului cu Biserica Ortodoxă Sârbă pentru rezolvarea acestei probleme, Sfântul Sinod l-a împuternicit pe Preasfinţitul Părinte Daniel, Episcop-Locţiitor al Episcopiei Daciei Felix, să intensifice demersurile pe lângă autorităţile bisericeşti şi de stat sârbe cu scopul identificării unor soluţii practice pentru apărarea drepturilor legitime ale românilor din Valea Timocului de a avea preoţi şi slujbe în limba maternă.” se arata in comunicatului Biroului de Presa al Patriarhiei Romane. Episcopul sarb Iustin va cere judecarea parintelui Boian Alexandrovici de catre o comisie speciala a Patriarhiei Ortodoxe Sarbe.

BOR reclama “umilirea romanilor din Timoc”

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) a dezbatut in reuniunea sa din aceste zile decizia ilegala de caterisire a parintelui roman Boian Aleksandrovici de catre ierarhii sarbi. Episcopul sarb Iustin al Timocului vrea condamnarea publica a pre­otului roman de catre sinodul ortodox sarb in cadrul sedintei din 11 noiembrie.
Conform purta­torului de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, contactat de ZIUA, asistam la “o umilire a credinciosilor ortodocsi romani din Valea Timocului”si “o prigonire”a pre­otului roman sub acuzatia ca a oficiat slujbe religioase in limba romana. Anterior, proto­popul roman a fost condamnat de justitia sarba la un an de inchisoare cu suspendare, pentru faptul ca a construit o biserica ortodoxa romana in localitatea Malainita din regiunea Timocului.
In actul ilegal de caterisire, semnat de episcopul Iustin se arata ca “Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a dispretuit pe episcopul sau competent si fara aprobare si acord al bisericii noastre a fost hirotonit in treapta preotiei de catre un episcop al Bisericii Ortodoxe Romane. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksan­drovici il caterisim din treapta preotiei”. (Mihai ISAAC/ZIUA)
Vezi si
Posted in Uncategorized Tags: , , , , , No Comments »

"SINODUL NU E VALABIL DACA NU S-A FACUT DUPA CANOANELE SFINTILOR PARINTI”

July 20th, 2008 VR No Comments »

Interviu cu Parintele Iulian de la Prodromu, unul dintre cei mai mari parinti duhovnici din Sfantul Munte Athos, roman de neam, impreuna nevoitor cu Parintele Cleopa si cu parintele Paisie Olaru, iar acum duhovnicul majoritatii parintilor romani din Athos:
“Oare n-au ştiut canoanele Bisericii?”
Interviu cu Părintele Iulian de la Mănăstirea Prodromu din Sf. Munte Athos
“Când a zis proorocul Ilie: ‘n-a mai rămas nimeni, singur eu sunt‘, glasul lui Dumnezeu i-o spus: ‘încă mai sunt şapte mii care nu şi-au plecat genunchii lui Baal’. Au mai fost şi alţi ierarhi, dar n-au mai zis nimic, eu aşa cred. Au mai fost şi alţii pe lângă părintele Anania, dar n-au mai zis nici câr, nici mâr. Că aşa s-au condus lucrurile ca să nu mai poată să zică nimeni nimic”.
– Prea Cuvioase Părinte Iulian, suntem acum la câteva zile după încheierea Sfântului Sinod. Aţi luat cunoştinţă de comunicatul de presă prin care se anunţa că cei doi ierarhi, mitropolitul Nicolae Corneanu şi episcopul Sofronie Drincec, şi-au cerut iertare, iar Sfântul Sinod a luat act de pocăinţa lor şi i-a iertat. Cum vedeţi acest lucru?
– Părintele Iulian: Eu spun aşa, o pildă populară: cel care şi-a pus nişte mere la păstrare, când au început să se strice, acela le scoate şi le aruncă, că le strică şi pe celelalte dacă le-ar mai ţine. Aşa văd eu şi lucrurile astea. Înţelegi? Tot ce se strică trebuie dat afară.

Posted in Uncategorized Tags: , , , , , No Comments »

Scrisoarea Laicatului Ortodox Roman catre Sfantul Sinod si dreptcredinciosii romani

July 17th, 2008 VR 3 Comments »

Înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române,
Prea cuvioşi şi prea cucernici părinţi,
Cinstiţi fraţi creştini ortodocşi,

Actele de apostazie de la dreapta credinţă ale mitropolitului Nicolae Corneanu şi ale episcopului Sofronie au creat o puternică reacţie din partea trupului Bisericii lui Hristos, atât la noi, cât şi în Sfântul Munte Athos şi în alte părţi ale lumii. Este poate evenimentul care a marcat cel mai puternic viaţa Bisericii noastre în ultimii 50 de ani. Între cele mai semnificative acţiuni întreprinse cu această ocazie credem că se înscriu scrisoarea părinţilor români de la Muntele Athos, memoriul comunităţii tuturor mânăstirilor Sfântului Munte şi memoriul Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român (vezi in postarile de mai jos), semnat de 56 de asociaţii şi fundaţii şi de peste 100 de mănăstiri şi parohii. Toate aceste documente au fost adresate Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel şi membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Trei sunt motivele pentru care ne-am îngăduit să vă trimitem acest material:
1. În primul rând, credem necesară o astfel de informare în condiţiile în care cea mai mare parte a presei româneşti (cu câteva excepţii lăudabile) a procedat în raport cu acest eveniment asemănător modului în care presa comunistă înţelegea să reflecte realitatea. Adică: despre ceea ce nu convenea politicii partidului nu se pomenea nimic în mass-media, ca şi cum nici nu ar fi existat. Aceasta pentru a nu se ridica semne de întrebare în popor, pentru a nu se crea un for de conştiinţă şi opinie, pentru a nu se răspândi atitudinea potrivnică regimului. Astfel că cel mai important eveniment din viaţa Bisericii şi a societăţii româneşti din ultimii ani, eveniment care a antrenat opinia a câteva zeci de mii de români, a unei părţi reprezentative din Biserica neamului, s-a reflectat aproape exclusiv în reţelele virtuale ale internetului, un fel de catacombe ale zilelor noastre, reduse din păcate şi acestea, în unele cazuri, la condiţia de ghetou.
Din păcate, nici centrul de presă Basilica al Patriarhiei Române nu a făcut excepţie de la acţiunea de ocultare mediatică a poziţiei pe care partea vie şi activă a trupului Bisericii noastre a avut-o în faţa atacurilor date Ortodoxiei. Cum să ne explicăm faptul că vocea majorităţii asociaţiilor care îndeplinesc la nivelul lor lucrarea misionară a Bisericii în ultimii 18 ani, dar şi glasul mânăstirilor care se roagă ziua şi noaptea „pentru pacea a toată lumea…”, „pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici…” nu au nici un ecou, nici o rezonanţă pentru cei care afirmă că reflectă fidel realitatea din viaţa Bisericii Ortodoxe Române? Oare această agenţie de presă nu este întreţinută cu multă jertfă chiar de acest popor care este dispreţuit prin desconsiderarea care i se arată? Dacă credinţa ortodoxă şi poporul dreptcredincios român nu sunt exprimate prin agenţia de presă, televiziunea şi ziarele Patriarhiei Române – căci despre obiectivitate mediatică nici nu se poate vorbi –, ce grup sau centru de interese ar trebui acestea să reprezinte? Mai este oare îndreptăţită impozitarea forţată a parohiilor mitropoliei Munteniei şi obligativitatea preoţilor de a achiziţiona şi distribui ziarul Lumina?
2. Un alt motiv al comunicării noastre îl constituie constatarea faptului că războiul dus astăzi împotriva Bisericii Ortodoxe a dobândit o nouă dimensiune: vizează în special alterarea învăţăturii de credinţă a Bisericii, tocirea conştiinţei dogmatice până la acceptarea, corect politică, a ereziei drept un alt adevăr de credinţă, a bisericilor eretice şi schismatice drept adevărate Biserici ale lui Hristos, alte manifestări ale Bisericii Celei Una. Acest război se duce atât din exterior cât şi din interiorul Bisericii prin cei care au ajuns la pragul de a împărtăşi o cugetare străină de învăţătura Bisericii Ortodoxe.
3. În fine, motivul principal care ne-a determinat să vă scriem aceste rânduri îl constituie însuşi evenimentul cristalizării unei conştiinţe ortodoxe a mădularelor vii ale Bisericii, a laicatului ortodox român în principal. Este vorba de reacţia spontană şi firească a poporului ortodox animat de acelaşi Duh Sfânt, oameni care constată cu durere batjocorirea Bisericii şi a credinţei. Acesta se poate spune că este poporul despre care vorbeşte Enciclica patriarhilor de la 1848 când aminteşte: „Încă la noi nici Patriarhii, nici Sinoadele nu au putut vreodată a aduce lucruri noi, căci păzitorul Credinţei este însuşi trupul Bisericii, adică poporul însuşi, care voieşte ca veşnic neschimbată să-i fie credinţa, şi la fel cu a Părinţilor săi.” [1]
Aşadar, poate pentru prima oară în istoria modernă a României, laicatul ortodox îşi defineşte în mod clar punctul de vedere, propria identitate, nu alta decât aceea de parte semnificativă a trupului Bisericii care în întreaga tradiţie ortodoxă a jucat un rol esenţial în istoria ei. Numai în romano-catolicism poporul a fost complet anulat şi condus dictatorial de casta conducătoare a cardinalilor, în esenţă de însuşi papa ca simbol al suveranului absolut – pontifus maximus. În Ortodoxie, sobornicitatea înseamnă comuniunea deplină cu Hristos şi în Hristos a întregului Trup al Bisericii – episcopi, preoţi şi credincioşi, comuniune manifestată, în acelaşi timp, ca egalitate la nivelul episcopal şi ca părtăşie a fiecărui credincios la viaţa în Hristos, întrucât rămâne în întregul Trupului. Sobornicitatea îşi află expresia cea mai fidelă în Soboarele Ecumenice, în cadrul cărora Sfinţii Părinţi, ierarhi adunaţi întru Adevăr, formulează dogmele credinţei luminaţi de Duhul Sfânt, astfel încât ei pot să constate la final: „părutu-s-a Sfântului Duh şi nouă”. Despre lucrarea harului în toate mădularele Bisericii dreptslăvitoare, „împăratul cuvintelor”, Sfântul Vasile cel Mare, spune: „Duhul Sfânt este întreg în fiecare şi întreg pretutindeni”.
Pentru o conştiinţă ortodoxă este o datorie şi o obligaţie a lua atitudine (bineînţeles, ripostând din interiorul Bisericii) când adevărul de credinţă este primejduit: „Creştinii prin botez primesc nu numai obligaţia de a-şi păstra credinţa întru care s-au botezat, dar şi să o mărturisească şi să o apere de duşmani şi să lumineze pe fraţii rătăciţi. Această obligaţie constituie mai mult decât un drept al fiecărui creştin. (…). In acest sens mirenii, cu sau fără voia ierarhiei, trebuie să-şi îndeplinească obligaţia, exercitându-şi dreptul de a vesti cuvântul, de a învăţa, iar dacă cineva i-ar opri să-şi exercite acest drept, este cazul a asculta mai mult de Dumnezeu decât de oameni”. [2]
Iată câteva dintre principalele repere ale reacţiei pe care Laicatul Ortodox Român a avut-o până în prezent în contextul tentativelor de alterare a învăţăturii de credinţă a Bisericii:
– Douăzeci şi cinci de asociaţii şi fundaţii ale laicatului ortodox român au alcătuit memoriul privind apostazia de la dreapta credinţă a mitropolitului Nicolae Corneanu şi a episcopului Sofronie Drincec. Memoriul a fost depus împreună cu o scrisoare de intenţie în data de 2 iulie la cancelaria Sfântului Sinod cu numărul de înregistrare 5001.
– În numai patru zile numărul instituţiilor semnatare ale memoriului a ajuns la 56 de asociaţii şi fundaţii şi peste 100 de mănăstiri şi parohii din BOR. Ultima depunere a semnăturilor a fost făcută în preziua începerii lucrărilor Sfântului Sinod, cu numărul de înregistrare 5261.
– În aceeaşi seară de 7 iulie, reprezentanţii asociaţiilor iniţiatoare au înmânat la peste 30 de ierarhi din Sfântul Sinod memoriul însoţit de lista cu semnături şi de epistola comunităţii tuturor mănăstirilor Sfântului Munte Athos şi de o altă scrisoare de intenţie. Din păcate unii dintre episcopi au refuzat să primească dosarul respectiv, făcându-se că uită pe cine reprezintă în forul suprem al Bisericii Ortodoxe Române. Aceiaşi episcopi au considerat mai potrivit să profereze blesteme împotriva semnatarilor memoriului şi a celor care îl înmânau, sub motivul că aceştia încalcă legea dragostei şi a iertării creştineşti, cerând judecarea arhiereilor apostaţi potrivit Sfintelor Canoane ale Bisericii (este vorba în principal de PS Corneliu Bârlădeanu, care şi-a dovedit cu prisosinţă dispoziţia de a aplica legea iubirii în cazul părintelui şi al maicilor de la Tanacu).
– În urma Sfântului Sinod al BOR, asociaţiile care au iniţiat memoriul au declarat că respectă Hotărârea Sfântului Sinod de a-i ierta pe cei doi ierarhi în condiţiile în care aceştia vor respecta rânduiala pe care a pus-o Biserica în astfel de situaţii: mărturisirea publică şi în scris a Credinţei Ortodoxe, odată cu lepădarea cugetării eretice care i-a condus la apostazie.
Cu nădejdea că acest lucru se va întâmpla cât mai curând, vă asigurăm de respectul şi dragostea pe care vi le purtăm în Hristos, de rugăciunile noastre pentru ca Dumnezeu să vă întărească şi să vă lumineze în apărarea dreptei credinţe, temeiul mântuirii noastre.

Asociaţiile şi fundaţiile Laicatului Ortodox Român iniţiatoare ale Memoriului referitor la apostazia de la dreapta credinţă a Mitropolitului Nicolae Corneanu şi a Episcopului Sofronie Drincec.

Azi, 16 iulie 2008, la prăznuirea Sfântului Sfinţit Mucenic Antinoghen şi a Sfinţilor Părinţi de la primele şase Sinoade Ecumenice

P.S. Cu o proximă ocazie, pentru că nu este suficient de bine cunoscut contextul în care s-a născut mişcarea Asociaţiilor Laicatului Ortodox din România, intenţionăm să descriem pe scurt firul evenimentelor principale care au urmat actelor de apostazie de la dreapta credinţă ale mitropolitului Nicolae şi ale episcopului Sofronie.

[1] Citat din Enciclica Patriarhilor de la 1848 în traducerea făcută de T.M. Popescu, în revista Biserica Ortodoxă Română, an LIII, 1935, nr. 11‑12.
[2] Pr. Prof. Liviu Stan, Mirenii in Biserică, Sibiu, 1938, pag. 64-65.

Vezi si Razboiuntrucuvant.ro:
Parintele Adrian: E vina noastra ca nu ne sprijinim ierarhii cei buni
“- Ati pomenit de erezii. Este ecumenismul o erezie?
– Este. Asa a afirmat si pr. Dumitru Staniloae, [ca] e erezia secolului XX.
– Si Sfantul Iustin Popovici a zis…
Continuare»

Posted in Uncategorized Tags: , , , , 3 Comments »

APEL IN PREMIERA ABSOLUTA – Sfantul Munte Athos catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si Patriarhul Daniel: Păstraţi Biserica lui Dumnezeu!

July 6th, 2008 VR 2 Comments »

Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos a trimis la data de 03.07.2008, către Prea Fericitul Patriarh Daniel şi către toţi ierarhii care fac parte din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, un document oficial spre a fi luat în discuţie în cadrul întrunirii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de marţi, 8 iulie 2008. Textul exprimă poziţia oficială a Sfântului Munte privind împărtăşirea mitropolitului Banatului cu episcopi eterodocşi, greco-catolici şi catolici, pe 25 mai 2008 şi co-liturghisirea episcopului Oradiei cu un episcop greco-catolic la slujba Aghiasmei celei mari de anul acesta.
Conform informaţiilor primite, este pentru prima dată când comunitatea athonită adresează o astfel de scrisoare Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Faptul certifică excepţionala importanţă şi gravitate a evenimentelor pentru viaţa Ortodoxiei româneşti.
Gasiti mai jos scrisoarea in traducere si original:

Nr. înreg.
F. 2/7/1541
Careia, 20-06/3-07-2008

Sfînta Chinotită a
Sfântului Munte Athos

Prea Fericitului Părinte Daniel,
Patriarhul României,
Preşedintele Sfântului Sinod al Ierarhiei
Sfintei Biserici a României
şi tuturor membrilor cinstitei Ierarhii
la Bucureşti

Prea Fericirea Voastră,
Cu adîncă tristeţe, noi, totalitatea monahilor care ne nevoim în Sfântul Munte, am fost informaţi despre cu totul neaşteptata comuniune sacramentală (intercomuniune) din data de 25 mai 2008 a Prea Sfinţitului Nicolae, Arhiepiscop de Timişoara şi Mitropolit al Banatului, cu episcopul uniat şi cu nunţiul papei, act săvîrşit prin împărtăşirea celui dintîi din «pîinea» şi din «potirul» ereticilor acelora.
Unui ortodox îi este imposibil să treacă pe lîngă acest eveniment fără să simtă amărăciune şi serioasă îngrijorare. Cei care au o vie conştiinţă de sine ortodoxă şi un ascuţit simţămînt ortodox văd cum este încălcată în gradul cel mai înalt credinţa noastră, a ortodocşilor, în Biserica cea Una, Sfîntă, Sobornicească şi Apostolească. Actul neaşteptat al Prea Sfinţitului Mitropolit mai sus pomenit răstoarnă din temelii Eclesiologia Ortodoxă şi constituie încălcarea extremă a Sfintelor Canoane, adevărată jignire adusă înseşi Tainei Bisericii. De vreme ce cuvintele înscrise în Epistola către Efeseni constituie predanie apostolică: «Silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii. Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre; Este un Domn, o credinţă, un botez» (Efeseni 4, 3-5), iar această moştenire este păzită în mod neclintit de douăzeci de veacuri în Biserica noastră Ortodoxă cu preţul multor osteneli, cu sudoare şi sînge, cum poate sta nepăsătoare conştiinţa ortodocşilor cînd este desfiinţată temelia mîntuirii şi pusă în pericol nădejdea cea în Hristos?
Întîistătătorii ortodocşi, precum şi însăşi Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu au accentuat în multe rînduri faptul că potirul comun nu poate constitui un mijloc de realizare a unirii. Convingerea comună a ortodocşilor este aceea că deplina unitate dogmatică în Credinţa Ortodoxă este condiţia absolut necesară pentru oricare unitate bisericească viitoare a eterodocşilor creştini care s-au separat de Biserica Ortodoxă. Aşa cum a scris şi vrednicul de pomenire părinte Dumitru Stăniloae: «Pentru Biserica Ortodoxă intercomuniunea care separă comuniunea euharistică de unitatea de credinţă şi de unicitatea Bisericii este de neconceput. Mai corect spus, aceasta este un pericol de dizolvare a Bisericii, a unităţii de credinţă şi de încetare a Euharistiei» (Pentru un Ecumenism Ortodox, ed. Athos, Pireu, 1976). Intercomuniunea sacramentală săvîrşită cîndva în trecut în mod neteologic şi nejustificat de către unii în diaspora ortodoxă a fost condamnată în repetate rînduri de către Biserica Ortodoxă.
Pe lîngă aceasta, am luat cunoştinţă şi de sminteala răspîndită în poporul român credincios şi de protestul energic al cuvioşilor monahi atît din România, cît şi de la Sfîntul Munte. Cunoaştem, de asemenea, şi faptul că diverşi factori din afara Bisericii exercită presiuni de nesuportat în vederea justificării actului Prea Sfinţitului Nicolae. Cu toate acestea, nici o acţiune deliberată venită din partea acestora nu poate acoperi, în conştiinţele episcopilor ortodocşi, datoria lor episcopală ce decurge din cuvîntul Apostolului: «Luaţi aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfînt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a cîştigat-o cu însuşi sîngele Său» (Fapte 20, 28). De altfel, opoziţia dusă pînă la vărsarea de sînge mucenicesc a poporului ortodox al României faţă de uniatizarea lui forţată din secolul al XVIII-lea, opoziţie consemnată de scriitori români şi străini, este dovada cea mai bună a faptului că poporul vostru credincios iubeşte Ortodoxia şi nu doreşte uniri false cu papistaşi şi uniaţi.
Uniaţii, oricît ar fi de apreciaţi ca oameni pentru suferinţele la care au fost supuşi, alături de ortodocşi şi de alţi creştini, de către regimurile atee, nu pot participa la împărtăşirea potirului nostru şi nici noi la împărtăşirea potirului lor, deoarece împărtăşirea din aceeaşi Pîine şi din acelaşi Potir este pentru noi o chestiunea eclesiologică, iar nu una sociologică; este rodul deplinei unităţi dogmatice, cultice şi administrative în Credinţa Ortodoxă, iar nu un mijloc de promovare a unor unificări lumeşti; înseamnă comuniune cu Hristos şi în Hristos şi nu se referă la formele trecătoare ale unei societăţi doar omeneşti.
În afară de acest eveniment, dorim să ne exprimăm îngrijorarea şi pentru săvîrşirea anul acesta, la praznicul Arătării Domnului, a Sfinţirii Apei de către Prea Sfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, în comun cu episcopul uniat al locului. Ne întrebăm dacă nu cumva toate acestea se fac pentru a se cultiva aşa-zisul ecumenism popular, pentru ca popoarele să se obişnuiască cu ideea unităţii în ciuda diferenţelor dogmatice şi pentru a se promova o unitate a Bisericii Ortodoxe cu creştinii eterodocşi fără rezolvarea acestor diferenţe.
Prea Fericirea Voastră,
Considerăm că pentru aceste acţiuni anticanonice extreme sîntem împreună răspunzători înaintea Domnului şi aceia dintre noi care tăcem sau consimţim cu făptuitorii. De aceea, cu profund respect vă rugăm să vă aplecaţi asupra acestor chestiuni cu cuvenita sensibilitate faţă de Sfintele Canoane şi să înlăturaţi sminteala de la mijloc, pentru ca să se slăvească prea sfînt Numele Domnului, pentru a fi alinat poporul ortodox credincios din România şi de pretutindeni şi pentru ca sfintele Biserici ale lui Dumnezeu să se bucure de buna rînduială şi de pacea cea plăcută lui Dumnezeu.
Referitor la cele de mai sus, dorim să vă aducem la cunoştinţă faptul că noi nu putem primi în comuniune bisericească pe episcopul care va stabili comuniune sacramentală cu uniaţi, papistaşi, monofiziţi, protestanţi sau alţi eretici fără ca în prealabil aceştia să se întoarcă la Credinţa Apostolică a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe.
Avem speranţa că, cu dragoste părintească, veţi acţiona cum se cuvine în acord cu cele stabilite de Sfintele Canoane.
Pentru toate acestea, cerînd ca nişte fii binecuvîntările patriarhale ale Prea Fericirii Voastre celei de Dumnezeu cinstitoare, vă sărutăm Cinstita Dreaptă şi vă asigurăm de respectul nostru fără margini.
Toţi reprezentanţii şi întîistătătorii celor douăzeci de Sfinte Mănăstiri
ale Sfîntului Munte Athos adunaţi în sinaxă.

ΚΑΡΥΑΙ ΤΗι 20ῇ.6/3ῃ.7. 2008

ΑΡΙΘ. ΠΡΩΤ. Φ.2/7/1541

Μακαριώτατε,
Μετά βαθυτάτης θλίψεως ἐπληροφορήθημεν ἅπαντες ἡμεῖς οἱ ἐν Ἁγίῳ Ὄρει ἐνασκούμενοι Μοναχοί τήν ὅλως ἀπροσδοκήτως γενομένην μυστηριακήν διακοινωνίαν (intercommunion) τοῦ Σεβ. Ἀρχιεπισκόπου Τιμισοάρας καί Μητροπολίτου Βανάτου κ. Νικολάου μετά οὐνίτου ἐπισκόπου καί τοῦ νουντσίου τοῦ Πάπα, κατά τήν 25ην Μαΐου 2008, ἡ ὁποία συνετελέσθη διὰ μεταλήψεως τοῦ πρώτου ἐκ τοῦ «ἄρτου» καὶ τοῦ «ποτηρίου» τῶν ἐν λόγῳ αἱρετικῶν.
Οὐδείς Ὀρθόδοξος ἠδύνατο νά ἀντιπαρέλθῃ τό γεγονός ἄνευ πικρίας καί σοβαρᾶς ἀνησυχίας. Οἱ ἔχοντες ζῶσαν τήν Ὀρθόδοξον αὐτοσυνειδησίαν καί ἀκμαῖον τό Ὀρθόδοξον αἰσθητήριον βλέπουν ὅτι ἀθετεῖται εἰς ὕψιστον βαθμόν ἡ πίστις ἡμῶν τῶν Ὀρθοδόξων εἰς τήν Μίαν Ἁγίαν Καθολικήν καί Ἀποστολικήν Ἐκκλησίαν. Ἡ ἀνέλπιστος πρᾶξις τοῦ ὡς ἄνω Σεβ. Μητροπολίτου ἀνατρέπει ἄρδην τήν Ὀρθόδοξον Ἐκκλησιολογίαν καί συνιστᾷ τήν πλέον ἀκραίαν παράβασιν τῶν Ἱερῶν Κανόνων, ἀληθῆ ὕβριν εἰς αὐτό τοῦτο τό Μυστήριον τῆς Ἐκκλησίας. Ἐφ’ ὅσον ἀποστολική τυγχάνει παρακαταθήκη τό γεγραμμένον: «σπουδάζοντες τηρεῖν τήν ἑνότητα τοῦ πνεύματος ἐν τῷ συνδέσμῳ τῆς εἰρήνης· ἕν σῶμα καί ἕν πνεῦμα, καθώς ἐκλήθητε ἐν μιᾷ ἐλπίδι τῆς κλήσεως ὑμῶν· εἷς Κύριος, μία πίστις, ἕν βάπτισμα» (Ἐφ. δ’ 3-5), καί ἐπί εἵκοσιν ὅλους αἰῶνας ἡ παρακαταθήκη αὕτη τηρεῖται ἀπαρασαλεύτως εἰς τήν καθ’ ἡμᾶς Ὀρθόδοξον Ἐκκλησίαν διά πολλῶν κόπων, ἱδρώτων καί αἱμάτων, πῶς δύναται νά ἐφησυχάσῃ ἡ συνείδησις τῶν Ὀρθοδόξων, ὅταν ἀναιρεῖται τό θεμέλιον τῆς σωτηρίας καί διακυβεύεται ἡ εἰς Χριστόν ἐλπίς;
Πολλάκις ἔχει τονισθῆ ὑπό Ὀρθοδόξων Προκαθημένων, ἀλλά καί αὐτοῦ τούτου τοῦ Παναγιωτάτου Οἰκουμενικοῦ Πατριάρχου κ.κ. Βαρθολομαίου, ὅτι οὐδέποτε τό κοινόν ποτήριον ἠμπορεῖ νά ἀποτελέσῃ μέσον διά τήν ἕνωσιν. Κοινή πεποίθησις τῶν Ὀρθοδόξων εἶναι ὅτι ἡ πλήρης δογματική ἑνότης ἐν τῇ Ὀρθοδόξῳ Πίστει εἶναι ἡ ἀπολύτως ἀπαραίτητος προϋπόθεσις δι’ οἱανδήποτε ἐν τῷ μέλλοντι ἐκκλησιαστικήν ἕνωσιν τῶν μέχρι σήμερον διῃρημένων ἀπό τῆς Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας ἑτεροδόξων Χριστιανῶν. Ὡς μάλιστα ἔχει γράψει ὁ ἀείμνηστος π. Δημήτριος Στανιλοάε: «Γιά τήν Ὀρθόδοξη Ἐκκλησία ἡ ‘δια-κοινωνία’, πού διαχωρίζει τήν κοινωνία τῆς θείας Εὐχαριστίας ἀπό τήν ἑνότητα τῆς πίστεως καί τήν ἐκκλησιαστική ἑνότητα, εἶναι ἀπαράδεκτη. Πιό σωστά εἶναι ἕνας κίνδυνος διαλύσεως τῆς Ἐκκλησίας, διαλύσεως τῆς ἑνότητας τῆς πίστεως καί διακοπῆς τῆς θείας Εὐχαριστίας» (Γιά ἕνα Ὀρθόδοξο Οἰκουμενισμό, ἔκδ. Ἄθως, Πειραιεύς, 1976). Ἡ ἐνίοτε ἀθεολογήτως καί ὡς μή ὤφελε γενομένη ὑπό τινων κατά τό παρελθόν μυστηριακή διακοινωνία ἐν τῇ Ὀρθοδόξῳ Διασπορᾷ ἔχει πολλάκις καταδικασθῆ ὑπό τῆς Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας.
Ἐλάβομεν προσέτι γνῶσιν περί τοῦ σκανδαλισμοῦ τοῦ εὐσεβοῦς ρουμανικοῦ λαοῦ καί τῆς ἐντόνου διαμαρτυρίας τῶν εὐλαβῶν Μοναχῶν τόσον ἐν Ρουμανίᾳ ὅσον καί ἐν Ἁγίῳ Ὄρει. Γνωρίζομεν ἐπίσης ὅτι ποικίλοι ἐκτός Ἐκκλησίας παράγοντες ἀσκοῦν ἀφορήτους πιέσεις πρός δικαιολόγησιν τοῦ γεγονότος. Ἀλλ’ ὅμως οὐδεμία σκοπιμότης δύναται νά ἐπικαλύψῃ εἰς τάς συνειδήσεις τῶν Ὀρθοδόξων Ἐπισκόπων τό ἐπισκοπικόν των χρέος, τό ὁποῖον δημιουργεῖ ὁ λόγος τοῦ Ἀποστόλου: «προσέχετε ἑαυτοῖς καί τῷ ποιμνίῳ, ἐν ᾧ ὑμᾶς τό Πνεῦμα τό Ἅγιον ἔθετο ἐπισκόπους, ποιμαίνειν τήν Ἐκκλησίαν τοῦ Θεοῦ, ἥν περιεποιήσατο διά τοῦ αἵματος τοῦ ἰδίου» (Πράξ. κ’ 28). Ἄλλωστε ἡ μέχρι μαρτυρικῶν αἱμάτων ἀντίστασις τοῦ Ὀρθοδόξου λαοῦ τῆς Ρουμανίας εἰς τόν βίαιον ἐξουνιτισμόν του κατά τόν 18ον αἰῶνα, μεμαρτυρημένη ὑπό Ρουμάνων καί μή συγγραφέων, εἶναι ἡ καλλιτέρα ἀπόδειξις ὅτι ὁ εὐσεβής λαός Σας ἀγαπᾶ τήν Ὀρθοδοξίαν καί δέν ἐπιθυμεῖ νόθους ἑνώσεις μέ Παπικούς καί Οὐνίτας.
Οἱ Οὐνῖται, ὅσον συμπαθεῖς καί ἄν εἶναι κατ’ ἄνθρωπον διά τά δεινά πού τυχόν ὑπέστησαν ὑπό ἀθέων καθεστώτων ὡς καί οἱ Ὀρθόδοξοι καί οἱ λοιποί Χριστιανοί, δέν δύνανται νά μετέχουν τοῦ ἡμετέρου ποτηρίου οὔτε ἡμεῖς τοῦ ποτηρίου ἐκείνων, διότι τό ζήτημα τῆς μεταλήψεως τοῦ αὐτοῦ Ἄρτου καί τοῦ αὐτοῦ Ποτηρίου εἶναι δι’ ἡμᾶς ἐκκλησιολογικόν καί ὄχι κοινωνιολογικόν, καρπός πλήρους δογματικῆς, λατρευτικῆς καί διοικητικῆς ἑνότητος ἐν τῇ Ὀρθοδόξῳ πίστει καί οὐχί μέσον προωθήσεως ἐνδοκοσμικῶν ἑνοποιήσεων, σημαίνει κοινωνίαν μετά τοῦ Χριστοῦ καί ἐν Χριστῷ καί δέν ἀφορᾶ εἰς ἐπικήρους μορφάς ἀνθρωπίνης μόνον κοινωνίας.
Πέραν τοῦ γεγονότος τούτου ἐπιθυμοῦμεν νά ἐκφράσωμεν τήν ἀνησυχίαν ἡμῶν καί διά τήν ἀπό κοινοῦ τέλεσιν τοῦ Ἁγιασμοῦ τῶν Θεοφανείων ἐφέτος ὑπό τοῦ Θεοφιλεστάτου Ἐπισκόπου Ὀράντεα κ. Σωφρονίου μετά τοῦ ἐπιτοπίου οὐνίτου ἐπισκόπου. Διερωτώμεθα ἐάν ταῦτα πάντα γίνωνται διά νά καλλιεργηθῇ ὁ λεγόμενος λαϊκός οἰκουμενισμός, νά συνηθίσουν οἱ λαοί εἰς τήν ἰδέαν τῆς ἑνότητος παρά τάς δογματικάς διαφοράς καί νά προωθηθῇ μία ἑνότης τῆς Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας μετά τῶν ἑτεροδόξων Χριστιανῶν παρά ταύτας.
Θεωροῦμεν, Μακαριώτατε, ὅτι διά τάς τοιαύτας ἀκραίας ἀντικανονικάς πράξεις εἴμεθα συνυπεύθυνοι ἐνώπιον τοῦ Κυρίου καί ὅσοι σιωπῶμεν ἤ συνευδοκοῦμεν τοῖς πράσσουσι. Διά τοῦτο παρακαλοῦμεν βαθυσεβάστως ὅπως ἐπιληφθῆτε τῶν ζητημάτων τούτων μετά τῆς δεούσης εὐαισθησίας ἔναντι τῶν Ἱερῶν Κανόνων καί ἄρητε ἐκ μέσου τό σκάνδαλον, ὅπως δοξασθῇ τό πανάγιον Ὄνομα τοῦ Κυρίου, παρηγορηθῇ ὁ εὐσεβής Ὀρθόδοξος λαός ἐν Ρουμανίᾳ καί ἁπανταχοῦ, καί χαίρουν θεοφιλοῦς εἰρήνης καί εὐσταθείας αἱ ἅγιαι Ἐκκλησίαι τοῦ Θεοῦ.
Θέλομεν δέ πρός τούτοις νά γνωρίζετε ὅτι δέν δυνάμεθα νά δεχθῶμεν εἰς ἐκκλησιαστικήν κοινωνίαν ἐπίσκοπον, ὁ ὁποῖος θά ἔλθῃ εἰς μυστηριακήν κοινωνίαν μετά Οὐνιτῶν, Παπικῶν, Μονοφυσιτῶν, Προτεσταντῶν ἤ ἄλλων αἱρετικῶν πρό τῆς ἐπιστροφῆς των εἰς τήν Ἀποστολικήν Πίστιν τῆς Ἁγίας Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίας ἡμῶν.
Ἔχομεν δι’ ἐλπίδος ὅτι μετά πατρικῆς ἀγάπης θά ἐνεργήσητε τά δέοντα συμφώνως πρός τά ὁριζόμενα ὑπό τῶν ἁγίων καί ἱερῶν Κανόνων.
Ἐπί δέ τούτοις, ἐξαιτούμενοι υἱικῶς τάς πατριαρχικάς εὐχάς τῆς Ὑμετέρας Θεοτιμήτου Μακαριότητος, κατασπαζόμεθα τὴν Τιμίαν Αὐτῆς Δεξιάν καὶ διατελοῦμεν μετ’ ἀπείρου σεβασμοῦ
Ἅπαντες οἱ ἐν τῇ κοινῇ Συνάξει Ἀντιπρόσωποι καὶ Προϊστάμενοι
τῶν εἴκοσιν Ἱερῶν Μονῶν τοῦ Ἁγίου Ὄρους Ἄθω.

Posted in Uncategorized Tags: , , , , 2 Comments »

Îndemn la post şi rugăciune din partea Parintelui Justin Pârvu

July 6th, 2008 VR No Comments »

Drag popor creştin ortodox,

Indemn la post si rugaciune din partea Parintelui Justin Parvu

Tot mai întunecoase umbre se lasă asupra neamului nostru creştinesc. Şi, ca întotdeauna, darul Duhului Sfânt a venit peste noi, în urma nevoinţelor şi rugăciunilor poporului de pretutindeni şi din tot locul.
Se cere de la puterile de sus să ne îndreptăm cu rugăciuni stăruitoare pentru ca Duhul Sfânt să lumineze sfântul nostru sinod să ia în consideraţie mila şi aşteptarea neamului nostru, întru rugăciuni şi post, ca Domnul să aleagă cei mai buni dintre ierahi şi creştini să fie puşi în fruntea Bisericii şi să corespundă la strâmtorarea care se manifestă dinăuntru şi dinafară – ca prin harul lui Dumnezeu şi voinţa poporului – să avem lucrători vrednici în ogorul Domnului. Ca în urma câtorva zile de post şi de rugăciune, fiecare după puterea lui, să ne lumineze bunul Dumnezeu spre alegerea unor ierarhi vrednici şi adevăraţi mărturisitori în duhul Sfinţilor Părinţi.
Să dea fiecare câte un strop din dragostea şi nevoinţa lui şi adevărul Bisericii lui Hristos va birui!
Protos. Justin Pârvu
Vezi si Miscarea de Reinviere Monahala: IMPARTASIREA ECUMENISTA – APOSTAZIA VEACURILOR

Posted in Uncategorized Tags: , No Comments »
Newer Entries »
Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More
RSS FeedAbonare RSS
Roncea.ro pe TwitterRoncea.ro pe Twitter

  • Featured Video

  • Ads

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova