Posts Tagged ‘Sfantul Munte Athos’

La Marea Lavră de la Sf. Munte Athos. FOTO Victor Roncea

La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea
La Marea Lavra - foto Victor Roncea

Continuarea drumului la Acasă la Maica Domnului Prodromiţa şi Părintele Iulian Prodromitul şi la Peştera Sfântului Atanasie, întemeietorul vieţii de obşte de la Sfântul Munte Athos

Despre Marea Lavră la Blogul Sf. Munte Athos

Vedeţi şi: Mănăstirea Marea Lavră despre poziţia Schitului Prodromu faţă de Sinodul din Creta: Zvonuri nefondate

Mormântul Părintelui Arsenie pregătit pentru canonizare? Emisiune despre canonizarea Sfântului Ardealului. VIDEO B1 TV. Petiţia pentru Patriarhia Română mai poate fi semnată până de Înălţare. Monahul Arsenie Boca la Sf. Munte Athos

Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului - ColoRostariu
Chivot Mormantul Parintelui Arsenie Boca de la Prislop

Hristos a Înviat!

Anomismia informează: “Cu câteva zile in urma, pe contul de Facebook de aici am putut vizualiza trei fotografii foarte recente de la mormantul Parintelui Arsenie Boca de la Manastirea Prislop, dintre care doua le preiau si eu mai aici (mai sus si in baza textului – cu multumiri autorului – cu totul necunoscut mie). Astfel, avem dovada ca deja, intr-un timp foarte scurt, cuvantul Parintelui Daniil Stoenescu (unul dintre ultimii si cei mai tineri ucenici directi ai Parintelui Arsenie) rostit la 13 martie 2015 la Prislop, s-a adeverit. In acea zi, cand s-a savarsit acolo, in bisericuta manastirii si apoi scurt si sus in cimitir, parastasul Maicii Zamfira Constantinescu (cititi si vedeti poze aici), Parintele Daniil Stoenescu a rostit un gand-testament personal, in care numea si explica necesitatea construirii unui “chivot”- acoperamant care sa apere mormantul Parintelui Arsenie de la Prislop, de cele ce vor urma. Deja la acel moment, 13 martie 2015, ramele de ciment inconjuratoare ale mormantului se turnasera (se vede in fotografiile din link-ul anterior), iar azi avem certitudinea ca acest “chivot de mormant” mai are putin pana la finalizare (peretii laterali nu s-au ridicat inca). Daca ar fi sa ne ghidam dupa spusele Parintelui Constantin Necula de la Sibiu, intr-o prelegere din decembrie 2014 – cum ca in ceea ce priveste posibila canonizare a Parintelui Arsenie nu mai exista presiunea oponenta a Institutului Elie Wiesel, sau dupa spusele Parintelui Daniil Stoenescu de la parastasul Maicii Zamfira – cum ca zidirea protectoare din jurul mormantului Parintelui Arsenie va asigura intre altele  si respectarea dorintei sale testamentare, ca trupul sa nu-i fie dezgropat niciodata, pana la a doua venire a lui Iisus Hristos, adica tot in legatura cu posibila deshumare post-canonizare, pentru a extrage particele din trupul sau care sa fie raspandite ca moaste sfinte in diverse locuri, atunci gandul ne trimite la realizarea in curand, a canonizarii. (…)”.

Aceeaşi documentaristă temeinică a vieţii Părintelui Arsenie Boca a informat prompt şi despre emisiunea de la B1 Tv dedicată Sfântului Ardealului, pe care o puteţi viziona integral mai jos. La cererea mai multor semnatari, Petiţia pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca ramâne încă deschisă pentru adeziuni până de Înălţare, când va fi înaintată Patriarhiei, în prezent subsemnând aproape 9000 de români. Numeroşi voluntari, cărora le mulţumim deosebit, au trimis şi semnături pe hârtie. Doritorii pot semna AICI.

Doamne, ajută!

Pe tema canonizarii Parintelui Arsenie Boca, la B1 TV, azi…

In aceasta seara de Pasti, 12 aprilie 2015, in cadrul emisiunii de la postul B1 TV – “Ultimul Cuvânt“, moderata de jurnalistul Cătălin Striblea, s-a facut o argumentatie complexa, din perspectiva laica, a canonizarii Părintelui Arsenie Boca. Emisiunea a fost anuntata pe blogul jurnalistului Victor Roncea (link aici). Remarcabila, printre atatea emisiuni TV pe aceasta tema – in ultimele luni de zile, a fost ponderarea, echilibrul si profesionalismul interventiilor!

Invitati in studio au fost trei persoane dintre cele mai bine documentate cu privire la personalitatea si lucrarea Parintelui Arsenie, respectiv:  Florin Dutu– teolog si economist cibernetician, care a publicat in ultimii mai putin de doi ani de zile cinci cărţi excepţional documentate despre Părintele Arsenie, teologul Florian Bichir – membru al Colegiului CNSAS, autor (intr-un grup de trei) al volumelor “Parintele Arsenie Boca in arhivele securitatii. Opis de documente” şi jurnalistul Victor Roncea – initiatorul petiţiei pentru canonizarea Sfântului Ardealului – care a strans pana in momentul cand scriu 8.000 de semnaturi – din 28 noiembrie 2014 si pana azi.

Prin telefon, in a doua parte a emisiunii, a intervenit si d-na Aspazia Otel Petrescu, bine cunoscuta pentru tinuta profesionala si moral-duhovniceasca, aflata la o etate respectabila, cu depozitii directe despre intalnirile sale cu Parintele Arsenie la Manastirea Sambata, in anii 1946-1948.

Petitia de canonizare va fi înaintată Patriarhiei Române şi Sfântului Sinod de catre Victor Roncea si Civic Media, în Săptămâna Luminată – Revenire: de Înălţare -, si se va alatura documentelor din dosarul de canonizare al Parintelui Arsenie.

Trebuie avut insa in vedere ca procedura de canonizare este una complexa si sinuoasa, si ea atarna mult de deciziile interne ale Sfantului Sinod si doar in mica masura de evlavia noastra laica.

Integral la Anomismia, care mai publică şi un document excepţional, respectiv O epistola a Parintelui Arsenie Boca adresata monahilor din Muntele Athos, dupa revenirea sa in tara, in 1940

Scrisoare Parintele Arsenie Boca Sf Munte Athos

Vedeţi şi: Cum a salvat Părintele Arsenie Boca manuscrisele marelui teolog Nichifor Crainic. “Zile Albe, Zile Negre”…

Foto sus: COLOROSTARIU

Mormantul Parintelui Arsenie Boca - Chivot in constructie

Duhovnicii Athosului despre cardurile cu cipuri electronice. Explicaţii clare de la Sfântul Munte Athos pentru orice fel de minte

Calugari Sfantul Munte AthosArgumentele teologice care au stat la baza poziţiei Greciei în anul 1997 au fost oferite sinodului de marii duhovnici athoniţi care au sprijinit descoperirile dumnezeieşti ale Sfîntului Paisie Aghioritul, recent canonizat. Următoarele fragmente sînt transcrise din înregistrările audio (publicate la sursa) efectuate în Muntele Athos în luna Mai 2008 de un duhovnic român:

(…)

Pr. Aristide: Cipul nu este pecetea. Cipul e doar pentru a şti tot despre noi. Prin cip înlesnesc pecetluirea. Cipul e chiar pasul înainte de ultima treaptă care este pecetluirea.

Atunci omul, dacă acceptă, este despărţit de Hristos!

Pr. Aristide: Primind aceste acte, e ca şi cum l-am lua pe diavol lângă noi. Nu e lepădare direct, dar îi dai lui toate drepturile. Mai ales funcţionarii publici, profesorii, vor trebui să le ia. Uite aşa ne strâmtorează din toate părţile, ca să ne lege. Dar Dumnezeu poate întoarce (răsturna) toate acestea. Şi războiul. După cum se văd acum lucrurile, către acolo merg: să ne adune. Nu trebuie să luăm cipuri şi acte din acestea. (…)

Integral la Petru-Voda.Ro

Si un video “la zi” de la BBC:

La Mulţi Ani! Maica Domnului şi Hristos Împăratul să ne ocrotească şi să ne miluiască şi în Noul An!

La Multi Ani  la Petru Voda - Foto Cristina Nichitus Roncea

Anul nou va veni pe Roncea.Ro şi Ziaristi Online cu subiecte cu totul inedite şi declaraţii în exclusivitate despre revoluţia – lovitură de stat din decembrie 1989, mizele şantajului la noul preşedinte al României, despre tezaurul românesc de la Moscova cu istoricul Ioan Scurtu, cine l-a ucis pe Eminescu – analiza unui cifror, martirii Basarabiei şi sfinţii închisorilor bolşevice dar şi recomanări personale despre cele mai frumoase locuri ale României şi lumii pe unde am ajuns în ultimul timp. Până atunci vă urez La Mulţi Ani!

Cea mai citită postare Roncea.Ro în 2014 a fost Chipul Maicii Domnului si cel al Pruncului asa cum au fost, pictate de ingeri. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Prodromita alaturi de cea a Sf. Ioan Botezatorul de la Manastirea (Schitul) Prodromu din Sfantul Munte Athos. FOTO/INFO/VIDEO  (peste 50.000 de accesări cu peste 5200 de aprecieri pe FB) – împreună cu seria de fotografii şi relatări de la Sfântul Munte Athos

Mulţumesc tuturor cititorilor, prietenilor şi susţinătorilor mei! Domnul să vă răsplătească!

“Bucuria mîntuirii şi Pacea cea cerească să v-o aşeze în inimi Hristos Împăratul, Cel ce nu a găsit loc între oameni, căci inimile lor nu aveau frica Lui şi nu Îl cunoşteau. Să vă întărească Dumnezeu pe Cărarea cea strîmtă a Mîntuirii!”

Maica Domnului şi Hristos Împăratul să ne ocrotească şi să ne miluiască şi în Noul An!

Chipurile Maicii Domnului Prodromita si al Pruncului la Schitul Prodromu de la Sf Munte Athos - Foto Victor Roncea 2014

Departe şi aproape de politica demonică. Monahul Filotheu despre Proorocia Părintelui Justin: Război şi carduri obligatorii. Semnele Antihristului. VIDEO

Parintele Justin Parvu despre Iubire  - foto Cristina Nichitus Roncea
Despre cei îndrăciţi şi Proorocia Părintelui Justin:

M. Filotheu – Cuvânt la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi la îndrăciţii din Gadara by manastirea-petru-voda

Acasă la Maica Domnului Prodromiţa şi Părintele Iulian Prodromitul şi la Peştera Sfântului Atanasie, întemeietorul vieţii de obşte de la Sfântul Munte Athos. FOTOGRAFII RONCEA RO

Reproducerea Icoanei Maicii Domnului Prodromita de la Sfantul Munte AthosLa Naşterea Maicii Domnului sunt bucuros să public o serie de fotografii (poate prea multe, dar de suflet) de la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos, unde se află Icoana Maicii Domnului Prodromiţa cea pictată de îngeri, reproducând aşadar exact chipurile Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi a Pruncului, cât şi marele duhovnic al Ortodoxiei Iulian Prodromitul, cu a cărui binecuvântare i-am făcut câteva portrete. De asemenea, am adăugat în final şi mai multe fotografii de la peştere Sfântului Atanasie, fondatorul vieţii de obşte la Muntele Athos , aflată în apropierea aşezântului românesc. Mai multe despre Mănăstirea Prodromu puteţi aflade pe blogul Sfântul Munte Athos şi din postările precedente de mai jos. La Mulţi Ani, Mariilor României!

Chipul Maicii Domnului si cel al Pruncului asa cum au fost, pictate de ingeri. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Prodromita alaturi de cea a Sf. Ioan Botezatorul de la Manastirea (Schitul) Prodromu din Sfantul Munte Athos. FOTO/INFO/VIDEO

La Sfântul Munte Athos: Moşii de vară la osuarul de la Prodromu şi mormântul Părintelui Petroniu Tănase cât şi frumoasa grădină a Părintelui Pahomie de la Schitul Serghie. FOTO/VIDEO

Părintele duhovnic Iulian Lazăr de la Prodromu despre Educaţia Acasa a copiilor noştri şi Legea lui Dumnezeu pe pământ. FOTO/VIDEO Roncea.Ro de la Sfântul Munte Athos

Icoana Sfantului Ioan Botezatorul care i-a fugarit pe rusi la Odesa si Icoana Sfantului Ioan Botezatorul care i-a speriat pe turci la Athos

Spre Sfântul Munte Athos şi Schitul Românesc Prodromu: Salonic, Ouranoupoli, Dafni, Careia, Biserica Protaton cu Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni Axion Estin (Vrednica Esti – Cuvine-se cu adevarat), frescele minunate ale lui Manuel Panselionos şi Izvorul Sf. Athanasie. FOTO/VIDEO

Rasaritul, clopotele si sacalii la Manastirea Romaneasca Prodromu de la Sfantul Munte Athos. VIDEO

M-am intors de la Sfantul Munte Athos! FOTO/VIDEO

Schitul romanesc Prodromu Athos - Acasa la Maica Domnului Prodromita - Foto Victor Roncea 01_14 2
Schitul romanesc Prodromu Athos - Acasa la Maica Domnului Prodromita - Foto Victor Roncea 01_15
Schitul romanesc Prodromu Athos - Acasa la Maica Domnului Prodromita - Foto Victor Roncea 01_16
Schitul romanesc Prodromu Athos - Acasa la Maica Domnului Prodromita - Foto Victor Roncea 01_17 (more…)

La Sfântul Munte Athos: Moşii de vară la osuarul de la Prodromu şi mormântul Părintelui Petroniu Tănase cât şi frumoasa grădină a Părintelui Pahomie de la Schitul Serghie. FOTO/VIDEO

Catre Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_01
Catre Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_02
Catre Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_03
Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_01
Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_02
Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_03
Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_05
Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_07

Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_09
Parintele Pahomie Schitul Serghie Athos Victor Roncea 01_10
Spre Schitul romanesc Prodromu Athos - Acasa la Maica Domnului Prodromita - Foto Victor Roncea 01 1

Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_01
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_02
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_03
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_04
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_05
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_06
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_07
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_08
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_09
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_10
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_11
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_12
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_13
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_14
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_15
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_16
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_17
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_18
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_20
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_21
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_22
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_23
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_24
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_25
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_27
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_28
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_29
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_30
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_31
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_32
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_33
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_34
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_35
Osuar Prodromu si Mormant P Petroniu Athos Victor Roncea 01_36Va urma, cu

Acasa la Maica Domnului Prodromiţa, Schitul româneasc Prodromu de la Sfântul Munte Athos

Despre Părintele Petroniu:

“Unul dintre părinţii noştri duhovniceşti de mare anvergură a fost Părintel Protosinghel Petroniu Tănase, care s-a născut în anul 1916 în comuna Fărcaşa – Judeţul Neamţ, şi a trecut la cele veşnice la 22.02.2011, orele 16. A fost tuns în monahism şi format în duhul călugăriei la Mănăstirea Neamţ – ctitoria Domnitorului Ştefan Cel Mare şi Sfânt din anul 1497, unde a avut marea şansă de a fi coleg cu Sfântul Ioan Iacob Românul…

Trăsătura de caracter esenţială a Părintelui Petroniu Tănase a fost calitatea de a fi un iubitor şi un împlinitor al ordinii, tăcerii şi smereniei. Părintele este licenţiat în teologie dar a urmat şi studii de matematică şi filozofie. A fost membru al grupării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti – care a fost ultimul bastion de rezistenţă al intelectualităţii creştine româneşti interbelice şi care a fost distrus de către regimul comunist în anul 1958…

Dorul de desăvârşire l-a determinat şi i-a îndrumat paşii spre Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit din anul 1976, făcând parte din a doua generaţie de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viaţa monahală din Schitul Românesc Prodromu… Apreciat şi iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât şi în România, Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârşitul vieţii sale pământeşti, schitul nostru românesc şi athonit, cu o luciditate, dragoste şi abnegaţie, deosebite!…”

Integral la Un an fără avva Petroniu Tănase, starețul Schitului românesc Prodromu (2012)

Despre Părintele Petroniu Tănase, citiţi de la https://sfantulmunteathos.wordpress.com

Convorbiri duhovniceşti cu avva Petroniu, George Crasnean

Creştinismul redus la esenţe. Sfaturile Părintelui Dumitru Stăniloae către Părintele Petroniu Tănase, viitorul egumen al Prodromului

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, tâlcuită de avva Petroniu Tănase

Rugăciunea părintelui Petroniu

Vedeti si:

Chipul Maicii Domnului si cel al Pruncului asa cum au fost, pictate de ingeri. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Prodromita alaturi de cea a Sf. Ioan Botezatorul de la Manastirea (Schitul) Prodromu din Sfantul Munte Athos. FOTO/INFO/VIDEO

Părintele duhovnic Iulian Lazăr de la Prodromu despre Educaţia Acasa a copiilor noştri şi Legea lui Dumnezeu pe pământ. FOTO/VIDEO Roncea.Ro de la Sfântul Munte Athos

Icoana Sfantului Ioan Botezatorul care i-a fugarit pe rusi la Odesa si Icoana Sfantului Ioan Botezatorul care i-a speriat pe turci la Athos

Spre Sfântul Munte Athos şi Schitul Românesc Prodromu: Salonic, Ouranoupoli, Dafni, Careia, Biserica Protaton cu Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni Axion Estin (Vrednica Esti – Cuvine-se cu adevarat), frescele minunate ale lui Manuel Panselionos şi Izvorul Sf. Athanasie. FOTO/VIDEO

Rasaritul, clopotele si sacalii la Manastirea Romaneasca Prodromu de la Sfantul Munte Athos. VIDEO

M-am intors de la Sfantul Munte Athos! FOTO/VIDEO

Spre Sfântul Munte Athos şi Schitul Românesc Prodromu: Salonic, Ouranoupoli, Dafni, Careia, Biserica Protaton cu Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni Axion Estin (Vrednica Esti – Cuvine-se cu adevarat), frescele minunate ale lui Manuel Panselionos şi Izvorul Sf. Athanasie. FOTO/VIDEO

Orasul Salonic spre  Athos Victor Roncea 01_01


Drumul spre Sfantul Munte Athos de ZiaristiOnlineTV

În imaginile de mai jos veţi vedea şi icoana minunată a Maicii Domnului Axion Estin, făcătoare de minuni, prin care s-a dat lumii rugăciunea la fel de minunată “Cuvine-se cu adevărat”. Iata istoria ei:

“Minunea a avut loc intr-o chilie din apropiere de Careia, in anul 980. In aceasta chilie vietuia un parinte, impreuna cu ucenicul sau. Sambata seara, parintele a mers in Careia, la privegherea de rand, iar ucenicului i-a spus sa cante singur laudele si slujba de noapte. Ucenicul a facut in tocmai cele spuse de batran.

Ucenicul se ruga in fata icoanei cu rugaciunea “Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.”

Intr-o noapte, in vremea privegherii sale, calugarului i-a aparut Sfantul Arhanghel Gavriil, in chipul unui calugar pelerin. Calugarul s-a numit pe sine Gavriil, fara a spune mai multe ori a arata ceva in plus. Ajuns la chilie, el a cerut ucenicului sa il primeasca si pe el la priveghere.

In vremea Cantarii a noua, de la Canoane, ucenicul a cantat “Ceea ce esti mai cinstita”, dupa randuiala. Venind randul ingerului, acesta a cantat toata cantarea “Cuvine-se cu adevarat…” In aceasta vreme, icoana s-a umplut de lumina negraita.

Ingerul i-a aratat sa se roage in modul urmator: “Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru” la care sa adauge rugaciunea pe care deja o stia, anume: “Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.”

Ucenicul i-a cerut calugarului sa ii scrie si lui aceasta noua cantare, fiindu-i teama ca nu cumva sa nu o retina. Ingerul i-a zis: “Adu-mi cerneala si hartie, pentru a scrie imnul.” Ucenicul insa i-a zis: “Nu am nici cerneala, nici hartie.” Apoi, ingerul i-a zis: “Adu-mi o lespede.” Atunci, calugarul inger a luat tigla de piatra, de genul celor de pe acoperis, si a scris cu degetul intreaga rugaciune. In acel moment, ucenicul si-a dat seama ca acela nu era un om, ci un inger, anume Arhanghelul Gavriil. Tot atunci, ingerul a disparut.” (CrestinOrtodox.Ro)

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_02

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_03

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_06

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_07 1

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_07 2

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_08

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_09

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_10

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_11

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_12

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_13

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_14

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_15 1

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_15 2

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_16 1

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_16 2

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_17

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_18

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_19

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_20

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_21

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_22

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_23

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_24

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_25

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_26

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_27

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_28

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_29

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_30

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_31

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_32

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_33

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_35

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_36

Ouranopoli Karyes Protaton Athos Victor Roncea 01_38Izvorul Sfantului Atanasie Athonitul – Sfantul Munte Athos

Mai multe despre Sfantul Munte la https://sfantulmunteathos.wordpress.com/

Va urma

Vedeti si:

Chipul Maicii Domnului si cel al Pruncului asa cum au fost, pictate de ingeri. Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Prodromita alaturi de cea a Sf. Ioan Botezatorul de la Manastirea (Schitul) Prodromu din Sfantul Munte Athos. FOTO/INFO/VIDEO

Părintele duhovnic Iulian Lazăr de la Prodromu despre Educaţia Acasa a copiilor noştri şi Legea lui Dumnezeu pe pământ. FOTO/VIDEO Roncea.Ro de la Sfântul Munte Athos

Icoana Sfantului Ioan Botezatorul care i-a fugarit pe rusi la Odesa si Icoana Sfantului Ioan Botezatorul care i-a speriat pe turci la Athos

Rasaritul, clopotele si sacalii la Manastirea Romaneasca Prodromu de la Sfantul Munte Athos. VIDEO

M-am intors de la Sfantul Munte Athos! FOTO/VIDEO

Părintele duhovnic Iulian Lazăr de la Prodromu despre Educaţia Acasa a copiilor noştri şi Legea lui Dumnezeu pe pământ. FOTO/VIDEO Roncea.Ro de la Sfântul Munte Athos

Parintele Iulian Lazar de la Manastirea Prodromu - Sf Munte Athos - foto Victor Roncea - Familia Ortodoxa

Parintele Iulian Lazar de la Manastirea - Schitul Prodromu - Sf Munte Athos - foto Victor Roncea - Familia Ortodoxa

Parintele Iulian Lazar de la Schitul Prodromu - Sf Munte Athos - foto Victor Roncea - Familia Ortodoxa

Foto/Video: Roncea.Ro

Vedeti si:

Profesorul Gheorghe Buzatu la 75 de ani de la nastere. Prof. Radu Ciuceanu: Un monument! Doamna Stela Cheptea: Onorandu-l pe Buzatu, onoram Istoria! Simpozion INST In Memoriam. FOTO/VIDEO

Simpozion INST In Memoriam Gh. Buzatu 01 2014 Ziaristi OnlinePe 6 iunie Profesorul Gheorghe Buzatu ar fi implinit 75 de ani. Personal, l-am amintit si l-am pomenit, crestineste, impreuna cu monahii de la Manastirea romaneasca Prodromu de la Sfantul Munte Athos. La un an de la trecerea sa la cele vesnice, Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST), condus de fostul detinut politic, istoricul si profesorul Radu Ciuceanu, i-a omagiat imensa personalitate si activitatea sa impresionanta in slujba adevarului, printr-un Simpozion In Memoriam, la care au participat numerosi istorici din intreaga tara si cercetatori de la institute de specialitate si de la CNSAS. Pe langa acestia, in cadrul discursurilor comemorative, pe “monumentul Gheorghe Buzatu” – dupa cum l-a descris profesorul Radu Ciuceanu – si l-au revendicat si militari (fostul redactor sef al Revistei de Istorie Militara) si editori (directorul Editurii Enciclopedice) si luptatori anticomunisti (fosti detinuti politic).

Simpozion INST In Memoriam Gh. Buzatu 2014 40 Stela Cheptea de Victor Roncea - Ziaristi Online

Dar inainte de toate, am vrut sa-l revendic eu, pentru ca profesorul Gheorghe Buzatu a fost si ramane, prin munca sa, un autentic jurnalist, de cea mai inalta clasa, un comentator extrem de avizat si atent al vietii politice si publice, caruia ii simtim lipsa profund. Numai eu stiu cateva veritabile “bombe” de presa, perfect documentate, au aparut in mass media ultimilor 25 de ani, “inspirate” de profesorul Gheorghe Buzatu. Surpriza pe care am avut-o la lansarea acestei “revendicari” a fost o informatie necunoscuta, cred, publicului larg, furnizata de doamna Stela Cheptea, colaboratoarea sa apropiata, un adevarat camarad de breasla, si anume ca, inainte de a intra la Istorie, Gheorghe Buzatu a vrut sa dea la Jurnalism. QED!

Public aici fotografii si cateva luari de cuvant de la Simpozionul INST In Memoriam Gheorghe Buzatu cat si un binevenit documentar realizat de Agentia Nationala de Presa Agerpres, la aniversarea a 75 de ani de la nasterea marelui istoric roman. Vesnica lui pomenire!




DOCUMENTAR: istoricul Gheorghe Buzatu – 75 de ani de la naștere

Gheorghe Buzatu, unul dintre cei mai apreciați istorici români contemporani, ar fi împlinit la 6 iunie 2014, 75 de ani.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

Istoricul s-a născut în 1939 în comuna vrânceană Sihlea. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie, Secția istorie în cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1956-1961) și a devenit doctor în istorie, specialitatea istorie contemporană, la aceeași facultate, cu teza ”România și trusturile petroliere internaționale până la 1929” (1971).

A fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie ”A. D. Xenopol” al Filialei Iași a Academiei Române (1961-1992); cercetător științific principal I la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei din Iași a Academiei Române (1992-1997); secretar științific al Institutului ”A. D. Xenopol” din Iași (1975-1990); cercetător științific principal I (din 1992) la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, al cărui fondator, director și colaborator în stagiu a fost și a rămas. Fondator și redactor-șef al revistei academice Europa XXI (din 1992).

De asemenea, a desfășurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, mărturie fiind studiile publicate în revista ”Annals” a secției de științe istorice și arheologie, precum și participările sale pline de substanță la simpozioanele și congresele științifice ale Academiei Oamenilor de Știință din România.

Prof Gheorghe Buzatu la MAE - Foto Agerpres
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Între 1997-2008 a fost profesor universitar de Istorie contemporană și Relații Internaționale la Universitatea din Craiova și profesor consultant la Universitatea ”Ovidius” din Constanța (din 2007), având meritul de a fi format și îndrumat o nouă generație de istorici. Conducător științific al unui număr de 45 teze de doctorat (în majoritate tipărite), i-a încurajat întotdeauna pe tinerii aflați la începutul carierei să studieze documentele epocii, să le interpreteze și să formuleze propriile puncte de vedere.

Membru în Colegiul de redacție al revistelor, ”Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A. D. Xenopol” din Iași”, ”Moldova”, ”Dosarele Istoriei”, ”Historia”, ”Document”, ”Analele Totalitarismului”, ”Saeculum”, ”Valachian Journal”, ”Analele Universității din Craiova”, seria ”Istorie”.

”Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanți istorici români, ale cărui contribuții științifice au vizat o arie problematică foarte largă. (…) a adus o contribuție majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de arhivă și susținerea cu curaj a unor noi interpretări, chiar dacă acestea nu se înscriau pe linia unor ‘directive politice’ mai vechi sau mai noi”, declara, într-un articol, prof. univ. dr. Vasile Cândea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.

În legislatura 2000-2004, a fost ales senator de Iași pe listele Partidului România Mare. A fost vicepreședinte al Senatului României (2000-2004) și a făcut parte din Comisia pentru politică externă a Senatului, precum și din Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (decembrie 2002 — decembrie 2004).

A desfășurat o bogată activitate științifică: 55 cărți publicate sub nume propriu; 72 volume coordonate sau în colaborare; autor a peste 500 de studii și micromonografii, articole, eseuri, prefețe, note ș.a.

El a coordonat timp de mai mulți ani prestigioasa colecție ”Românii în istoria universală”, ce a ajuns la peste 140 de volume. A colaborat la realizarea volumelor VIII și IX din Tratatul de Istorie a României (2003, 2008).

Prof Gheorghe Buzatu si Prof Mihai Ungheanu - Foto Agerpres
Foto, cu regretatul Mihai Ungheanu: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES ARHIVA

Publicații: ”Războiul Marilor spioni” (vol. I-II, Ed. Junimea, Iași, 1985-1990); ”Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial” (vol. I-II, Ed. Enciclopedică, București, 1988-1995); ”România și războiul mondial din 1939-1945” (Ed. Majahonda, București, 1995); ”Radiografia dreptei românești. 1927-1941” (Ed. FFPress, 1996); ”O istorie a petrolului românesc” (Ed. Enciclopedică, București, 1998); ”Istoria Românilor în secolul XX. 1918-1948” (Ed. Paideia, București, 1999; ”România și Marile Puteri (1939-1947)” (Ed. Enciclopedică, București, 2003); ”Eminescu: Sens, timp și devenire istorică” (vol. I-II, Ed. Universității, Iași, 1988-1990); ”Mareșalul Antonescu în fața istoriei” (vol. I-II, Ed. B.A.I., Iași, 1990); ”România și Primul Război Mondial” (Ed. Empro, Focșani, 1998); ”Discursuri și dezbateri parlamentare. 1864-2004” (Ed. Mica Valahie, București, 2004); ”Arhive secrete, secretele arhivelor (vol I-II, Ed. Mica Valahie, București, 2005); ”Istoria Senatului României” (Ed. Monitorul Oficial, București, 2004); ”A History of Romanian Oil” (vol. I-II, Ed. Mica Valahie, București, 2004-2006); ”Antonescu, Hitler, Stalin” (vol. I, Ed. Mileniul III, Ploiești, 2005; vol. II, Pitești, 2007; vol. III, Ed. Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008); ”Europa în balanța forțelor. 1919-1939” (Ed. Mica Valahie, București, 2007); ”România sub Imperiul Haosului. 1939-1945” (Ed. RAO, București, 2007); ”Pace și război. Jurnalul Mareșalului I. Antonescu, I, 1940-1941” (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008), ”Nicolae Ceaușescu — biografii paralele, stenograme, agende, cuvântări secrete, dosare inedite, procesul și execuția” (Colecția Opera Omnia, Iași, 2011).

”Lucrările sale se întemeiază pe documente de arhivă din S.U.A., Federația Rusă, Marea Britanie și evident, din România, pe care le-a studiat cu osârdie de-a lungul a cinci decenii de activitate științifică. (…). A prezenta istoria adevărată — cu plusurile și minusurile ei — a fost crezul pe care l-a slujit cu credința Gheorghe Buzatu. Pentru adevărații istorici, care nu se rușinează de faptul că sunt români, opera și viața lui Gheorghe Buzatu rămân un prețios reper științific și moral” aprecia, într-un articol, prof. univ. dr. Ioan Scurtu.

I-a fost decernat Premiul Academiei Române pentru vol. ”România și trusturile petroliere internaționale până la 1929” (Iași, 1981); premiul Academiei Române pentru vol. ”Aspecte ale luptei pentru unitate națională. Iași 1600-1859-1918” (Iași, coordonare și colaborare, 1983); Premiul de excelență al UNESCO (1997).

Senatul Universității ”Ovidius” din Constanța, i-a decernat, în iunie 2007, titlul de Doctor Honoris Causa, iar Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Știință din România l-a ales, în decembrie 2008, pe Gheorghe Buzatu ca membru corespondent.

Istoricul și-a lansat, în martie 2010, colecția Opera Omnia, o colecție paralelă publicată de editura Tipo Moldova, cele 13 volume pe care le conține făcând parte din colecția ”Românii în istoria universală”.

Vicepreședinte al Comitetului român pentru istoria celui de-Al Doilea Război Mondial (București, din 1995). Membru al Comisiei internaționale pentru studiul istoriei relațiilor internaționale (Italia), al Comisiei pentru istoria celui de al Doilea Război Mondial, al Comitetului științific de organizare a Colocviilor de istorie anglo-române (1979 și 1983) și a celui de-Al X-lea Congres Mondial de Istorie, București (1980), al Clubului Istoricilor ”N. Iorga”, al Comisiei Române de Istorie Militară, al Asociației Americane de Istorie (1996-1990). Din 2005, Research Fellow al American Biographical Institute.

Istoricul Gheorghe Buzatu a murit la 20 mai 2013.

Câteva zile mai târziu, Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” din Craiova îi aducea un omagiu reputatului profesor și istoric, prieten apropiat al acestei bibliotecii, prin expoziția de carte ”In memoriam Gheorghe Buzatu”.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova