Posts Tagged ‘Sfintele Pasti’

Parintele Justin Parvu despre cum a fost Ziua de Pasti 1944, un moment teribil si emotionat de pe Frontul de Est. “Hristos să învieze blând şi frumos în inimile noastre, ca ziua aceasta mare a Învierii Domnului să fie şi spre învierea neamului nostru!”

Părinte, se abat asupra omenirii vremuri mai întunecate – sărăcie, cutremure, revolte, războaie, boli şi multe înrobiri şi limitări ale drepturilor noastre umane – cu ce cuget ar trebui să treacă creştinul prin aceste greutăţi, fără ca să deznădăjduiască, fără ca să se compromită în vreun fel sufleteşte?

Avem nevoie să trăim sentimentul dragostei ca să depăşim strâmtorările ce ne împresoară. Lumea, din cauza sărăciei, a căzut într-o descurajare ce apasă pe fiecare în parte. Atât de deznădăjduit şi afectat este de starea în care se află, încât nici nu mai are timp să discute cu vecinul său. Mă gândesc cum era altădată o comuniune deplină în comunitatea noastră creştină. Sărbătorile bisericeşti, nunţile, botezurile erau un prilej de comuniune şi manifestare a dragostei creştine. Păi când era vorba să cununi pe cineva, sau să botezi pe cineva – era o sărbătoare pentru întreg satul, nu doar pentru familiile respective. De ce se duce creştinul la nuntă? Se duce să se bucure alături de cei doi miri, dar şi să dea un mic ajutor financiar noii familii, care tocmai se integrează în comunitatea creştină a satului. Nunta era astfel un prilej de manifestare a dragostei creştine, prin care puteai să contribui, după putinţă, la consolidarea noii familii.

La fel era şi pentru botezuri, când familiile trimiteau urările şi darurile lor celui nou venit în comunitatea creştină. Noi, copiii, ne furişam şi ne uitam pe geamuri, că nu aveam noi voie să intrăm la petrecerea adulţilor. Până şi viaţa de petrecere a românului arată această bucurie şi solidaritate creştină. Cum se numeau odată astfel de petreceri – colăcării. Apăi, colăcăriile nu erau altceva decât colectarea darurilor şi colacilor – era un întreg ritual tradiţional, era de fapt un schimb de dragoste între creştini. Acum însă lucrurile s-au schimbat. Astăzi nu mai există potecă spre casa vecinului; omul nu mai are timp să se gândească la vecinul lui. Sărăcia şi grijile l-au împins pe bietul român să nu mai vadă casa vecinului. Nu mai există o nuntă, un botez, un eveniment comun de care să se bucure împreună obştea creştină. Dispariţia acestor obiceiuri ale tradiţiei româneşti arată de fapt starea critică a vieţii creştine. Creştinul de mic era învăţat să se deprindă cu obiceiurile şi sărbătorile creştine. Păi, numai de Paşti cât interes era! Îmi amintesc cum trebuia să ne pregătim costumele de Paşti. Trebuia să începem cusutul modelelor pe costume din pânză de bumbac curat, încă de la începutul Postului. Era jos, la baza costumului, o lăţime de 10 centimetri, care trebuia cusută şi ornamentată frumos. Apoi erau şi brâiele acestea frumoase, în tricolor şi toţi copiii aşteptam să umplem bisericile de Paşti cu noile noastre veşminte.

Acum a venit schimbarea aceasta de civilizaţie, chipurile mai evoluată. Dar să vedem cum ne-a evoluat această civilizaţie? L-a dezbrăcat pe bietul om întâi de obiceiurile lui frumoase, i-a luat şi haina de serbare şi serbarea la care nici nu mai are timp să ajungă. Apoi această civilizaţie l-a despărţit pe om de familia lui, încât tânjește soţia după soţul ei plecat prin ţări străine. Se duce bietul om să adune ceva hrană pentru copii, prin Italia, Franţa, Canada, Germania; şi în Sudul Africii îl găseşti pe bietul român, muncit, obosit şi tot distrus de sărăcie. Din păcate am lăsat ca situaţia economică să ne influenţeze viaţa creştină şi structura noastră sufletească. Este dureros să vezi cât de mult depinde credinţa noastră de aspectul material, de bani, încât parcă şi la biserică vin din ce în ce mai puţini oameni. Necazurile, în loc să ne aduce în biserici, ne îndepărtează? S-a scumpit benzina şi nu se mai duce omul la mănăstire sau la biserică. Unde este credinţa noastră? Lăsăm să ne-o fure vâltoarea lumii? Omul are ceva mult mai de preţ decât trupul – sufletul. De ce nu dăm valoare sufletului? Să îmbogăţim sufletul şi nu vom mai simţi sărăcia trupului. Credinţa poate să facă pâine din cuvântul lui Dumnezeu, de ce nu credem aceasta? Unitatea creştină, tradiția familiei, cu ierarhia şi armonia ei, păstra acest suflu al dragostei creștine care dădea omului bucuria de a trăi. De pildă, în cadrul slujbei cununiei, se citeşte o rugăciune în care se spune că femeia trebuie să fie supusă bărbatului. Ei, bine, supusă nu înseamnă un fel de robie, ci această supunere venea dintr-o înţelegere deplină între cei doi soţi.

În familie soţia avea un cuvânt important de spus; hotărârile cele mai importante în viaţa de familie nu le lua bărbatul singur, ci în sfătuire cu soţia sa. Spre deosebire de alte religii apusene care promovează egoismul şi individualismul, ortodoxia a promovat întotdeauna solidaritatea celor tari cu cei slabi, în care cei puternici trebuie să îi sprijine pe cei slabi. Comunismul a încercat să înăbuşe aceste principii ale dragostei creştine, uniformizând indivizii ca la colectiv – toţi mâncăm aceeaşi mâncare, toţi bem aceeaşi băutură. Era noastră ce fel de uniformizare suferă acum, că nu mai putem vorbi de comunism? Acum se încearcă o uniformizare prin tehnică. E aceeaşi Marie cu altă pălărie. Toţi să fim la fel, adică nişte numere de data aceasta. Este tocmai ce spuneam şi mai înainte – această părută civilizație, după ce ne-a dezbrăcat de hainele noastre, ne-a dispersat familiile, ne-a luat hrana de la gură, acum încearcă să ne golească şi de suflete. Tehnica în sine nu are nimic rău, dar folosirea greşită a ei aduce o mare pagubă. Şi cea mai mare pagubă este aceea că Îl alungă pe Dumnezeu din lume, din societate. Ce nevoie mai are omul modern de azi de Dumnezeu, dacă el are tehnica la îndemână? Această tehnică îi dă omului o aşa încredere în puterile lui, încât el se crede alpha şi omega, că el poate să comunice şi cu luna şi cu soarele, nu mai are el nevoie de Dumnezeu; deasupra omului tehnic nu mai există nimic. Această civilizaţie doreşte ca omul să nu mai aibă nevoie de Dumnezeu. Şi nu este la fel omul tehnic cu omul socialist? Devierea de la axa dragostei îl împinge pe om în ateism.

Păi se spune că progresul nu e o piedică în calea credinţei…

Fără îndoială că nu e o piedică. Civilizaţia şi creştinismul au mers mereu mână în mână. Dacă s-ar păstra principiile creştine, ar fi cu adevărat progres în civilizație. O societate atee are foarte multe goluri, şi de acest lucru şi-au dat seama şi comuniştii şi au schimbat tactica. Ei doreau o constrângere şi o izolare a omului, încât să nu ia contact cu celelalte civilizaţii, să nu privească în curtea occidentalilor. Dar au schimbat tactica şi au început să trimită elevii să studieze în străinătate, să înveţe două limbi străine. Însă omul a venit nu numai cu ştiinţă din străinătate, dar şi cu foarte multe rele din lumea aceasta occidentală, vicii pe care au început să le cultive în familiile lor. Cel mai mare rău împrumutat a fost avortul şi mamele au ieşit astfel din făgaşul lor. Mult mai „civilizate”, chipurile, au preferat să stea mai mult la televizor, la internet, să participe la lumea mondenă şi astfel s-a îndepărtat cu totul de rostul şi de chemarea femeii. Şi iată cum se descompune viaţa de familie şi de naţiune. Ce a făcut străinătatea din bietul român? Vine şi el în ţară, după 4, 5 ani de stat în occident cu o maşină ultimul răcnet, ca să se uite vecinii la el: „mai, uite ce maşină a adus Grigore! Ai văzut măi, Ioane”? Şi ei îi văd maşina, dar nu văd că ochii îi sunt duşi în fundul capului, slab, cu nasul ieşit în faţă şi cu umerii uscaţi de munca nebună, pe care, săracu’, a dus-o acolo. Dar aici în ţară trebuie să pară că e cineva şi se afişează cu maşini străine. Dar nu înţeleg sărmanii că acestea nu sunt obiceiuri nobile. Păi, cu maşina toţi țiganii se afişează acum, măi.

Eram la mănăstirea Bistriţa într-una din zile, în chilia mea şi numai ce văd în faţa geamului că se deschid trei maşini de lux şi mă gândeam eu cine să fie oare. Şi îi primesc pe aceşti oameni care erau şi ei nişte ţigani, şi nu vreun primar sau vreo mare vedetă. Maşini şi aur au toţi ţiganii, nu asta e civilizaţie. Nu e nimic grav faptul că e ţigan, au şi ei suflete ca ale noastre, nu am nimic împotriva lor, încă am văzut ţigani cu multă frică de Dumnezeu. Dar e grav faptul că împrumutăm din moravurile lor rele, de a ne da în spectacol cu viaţa noastră luxoasă. Ţăranul nostru s-a îmbrăcat în blugi, femeia şi-a luat cizmuliţă, dar ţiganul nu şi-a schimbat portul, el tot aşa a rămas. Când mă uit la cuconiţele noastre de azi, mă minunez de atâta degradare. Nu le mai vezi purtând în pântece, cu haine adecvate, ci le vezi ca nişte spiriduşi, cu pantalonii strâmţi ca nişte cauciuc, de nu ştiu cum de îi poate îmbrăca, în toate culorile pestriţe, cu tocuri lungi şi subţiri, de parcă sunt nişte libelule care se învârt numai în vârful aripioarelor. Dacă românul a luat ceva din Apus, a luat întotdeauna ce era mai rău. Să vă spun însă ce părere aveau soldaţii germani în război, când au venit la noi în ţară. Erau cu totul şi cu totul uimiţi de viața bogată şi frumoasă a românului. Pentru că ei ştiau de acasă că românul e sărac, că statele balcanice sunt nişte state de nomazi. Aceleaşi lucruri li se spunea şi soldaţilor ruşi – nişte state care nu au nimic, sărace şi aflate sub cucerirea lor, lăsate însă în libertate.

Ei, bine, când au intrat ei în curţile românilor, vedeau acolo păsări, animale, grâne, hambarele pline, belşug de fructe şi vinuri alese, bucuria vieţii şi jocurile copiilor – rămâneau germanii uimiţi şi ne întrebau: Dar ale cui sunt toate acestea? Pentru că nu le venea să creadă că sunt ale românilor. Şi ruşii s-au înfruptat din plin din bogăţiile românilor, pentru că ei nu o duceau aşa de bine ca românul, însă erau bine îndoctrinaţi de Partid că nu mai există nimeni pe lumea asta mai bogaţi ca ei. Lenin spunea, şi a avut dreptate: „va ţine comunismul în Rusia, sănătos aşa cum îl vedeţi, până ce va lua contact rusul cu civilizaţia europeană”. Când intra rusul în casele ţăranilor simpli, se minuna şi mai tare şi întreba: „Aici e colac, colac”? – pentru el colac însemna burghez. „Nu, domnule, aici e gospodăria mea” – răspundea ţăranul. „Dar vinou, vinou aveţi”? „Avem, hai la beci”. Şi rămânea rusul în beci toată noaptea, că mulţi dintre ei se înecau, îmbătaţi în vinul curs din butoaiele ţăranilor români. Erau toţi nişte flămânzi, atei şi unii şi alţii. Atât socialismul răsăritean cât şi cel apusean era unul si acelaşi lucru. Era un banc: un profesor de socialism este întrebat de un elev: „Tovarăşe, care este diferenţa dintre socialism şi capitalism”? Şi răspunde profesorul: „Mai, socialismul este robirea unuia faţă de celălalt, iar capitalismul invers”. Socialismul nu a făcut decât să sărăcească masele. „Ce-i al tău e al meu, ce-i al meu e tot al meu” – cam aşa era. Dar cât de sărac ar fi omul, dezmăţul şi moravurile uşoare tot nu lipsesc.

Asta este şi rodul educaţiei televizorului…

Televizorul ca televizor, dar mamele, părinţii ce păzesc? Părinţii trebuie să orienteze copilul de mic ce să privească la televizor, cu toate că mai bine ar fi să se lipsească de tot de el. Dar şi la televizor acolo, sunt o sumedenie de posturi, unele cu otravă, altele cu lucruri de folos. Nu trebuie lăsat copilul să aleagă ce vrea el. Păi dacă ţi se pune în faţă două pâini – una otrăvită şi alta neotrăvită – ce faci, pe care o alegi? Televizorul îl tâmpeşte pe copil de la început. Ce să mai priceapă el mai târziu?

(more…)

Hristos a Inviat!



In ziua jertfei Mantuitorului, sacrifica din putinul tau pentru un suflet de copil, care te asteapta sa-l ajuti, de Sfintele Pasti. Salvati-l pe Marian!

scris de mama, Carmen Mihaela Ciobanu

Mi-am construit templul în jurul unui Punct Fix – Familia. Fericirea mi-am imaginat-o într-un cămin şi Dumnezeu mi-a dat-o. Am cunoscut taina casatoriei şi miracolul creaţiei. În pântecul meu a început să crească încet, ca o floricică dintr-un bob, un prunc. Viitoarele mămici cultivă un soi de comunicare telepatică cu pruncii pe cale să se nască. O mângâiere a pântecului înseamnă „Puiul meu, ce mult te iubesc!”, „Ce mult te aştept!”, „Tu eşti iubirea mea!”. Am simţit mereu că „Te iubesc!” spus copilului meu e prea puţin faţă de ceea ce simt. Iubirea mea nu se poate limita prin cuvinte. E absoluta, deci nelimitată.

Cititi totul la Marian mai are o șansă!

https://helpmarian.wordpress.com/


Actiunea Picasso – Aparati Copiii se extinde in toata tara. Panourile ofensatoare ale extremistilor homosexuali si pedofili sunt corectate si la Constanta. Dupa Timisoara, Bucuresti si Constanta se asteapta curatenia de Pasti si la Iasi

“Numeroşi constănţeni şi-au manifestat indignarea faţă de panourile postate recent în diferite zone din oraş, ce ilustrează un mesaj de promovare a unei controversate “orientări sexuale” folosindu-se de imaginea unui… nou-născut! În replică la agresiva şi aberanta propagandă pedofilă, pe mai multe panouri din ţară şi din oraş au fost inscripţionate cu vopsea avertismente asupra mesajului scandalos promovat de cei ce reprezintă în acest mod comunitatea homo”, scrie Codrut Burdujan, din Constanta, pe pagina sa de Facebook, oferind si imaginea de mai sus. Grupul cetatenilor indignati si autodenuntati din Bucuresti ii saluta si felicita pe artistii civici din Constanta si asteapta ca si la Iasi si in celalalte orase pangarite de propaganda homosexuala pedofila sa se actioneze similar, in lipsa unei interventii a “aparatorilor” legalitatii si statului. Codrut Burdujan scrie in continuare:

“Pentru că cei ce promovează imoralitatea se vor grăbi să catalogheze în mod imbecil, drept “extremism”, acest gest, doresc să precizez:

Protestele anti-gay sunt , peste tot în lume, o revoltă faţă de acţiunile publice scandaloase, cu caracter obscen şi agresiv, nu faţă de ceea ce săvârşesc acei semeni în intimitatea lor! Din păcate, vocea acelor homosexuali care încearcă să depăşească demn şi responsabil suferinţele pricinuite de acest păcat este acoperită de cei ce răstoarnă orice repere ale firescului, prezentând această deviere sexuală drept ceva normal, o modă sau un mod de viaţă care în care libertatea este batjocorită şi înlocuită cu libertinajul!

Aceste panouri în care este folosită fotografia unui bebeluş căruia i-au atârnat eticheta “homosexual” reprezintă o cruzime! Este un act de PEDOFILIE! Folosirea unui copil într-o acţiune cu conotaţii sexuale este PEDOFILIE! Las la aprecierea dumneavoastră să apreciaţi cum pot fi numiţi cei şterg inocenţa de pe chipul copiilor şi o înlocuiesc cu orice fel mesaj sexual…Pentru a sfida total chiar şi autorităţile, la Constanţa aceste panouri sunt instalate în faţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi cel al Jandarmeriei, în faţa la Tomis Mall, precum şi pe bulevardele Lăpuşneanu şi Mamaia. În ţară s-au primit sute de mesaje care au apreciat reacţii identice la propaganda homosexuală organizate de nişte cunoscuţi ziarişti sau avocaţi. În Constanţa, a subscris la această acţiune şi jurnalistul Codruţ Burdujan. S-au semnalat astfel de acţiuni la Bucureşti sau Braşov unde, în această perioadă de o deosebită însemnătate în calendarul ortodocşilor, s-a desfăşurat o petrecere cu caracter internaţional al mişcării gay.

Puţini conştientizează un fapt extrem de periculos: de fapt, prin această propagandă homosexuală şi pedofilă, se maschează intenţiile comunităţii gay internaţionale de a adopta copilaşi din ţările sărace din Europa de Est, unde orice lege aberantă este votată fără a se ţine cont de valorile şi voinţa poporului. Ţinând cont că imaginea copilului a fost folosită într-o campanie la nivel naţional, realizată de specialişti în advertising, este evident că au fost conştienţi de impactul agresiv pe care un mesaj cu conotaţii sexuale imprimat pe mânuţa unui nou-născut în are asupra oamenilor religioşi, fie ei creştini, evrei sau musulmani! Este evident că avem de-a face cu nişte minţi diabolice lipsite de orice sensibilitate umană, cu o cruzime care, prin acţiuni scandaloase şi provocatoare caută să stârnească repulsie pentru ca apoi să se victimizeze iar organizaţiile de gay să ceară fonduri nejustificate şi legi aberante. La fel ca şi recenta petrecere a homosexualilor din Prahova sau parada gay care se desfăşoară vara în capitală, aceste panouri se înscriu într-o serie continuă de manifestări provocatoare, agresive, insultător la adresa valorile spirituale ale românilor.

Dacă homosexualii vor diversitate, de ce le atacă românilor identitatea culturală şi spirituală? Dacă li se pare “normal” să lipească afişe pedofile şi să dea petreceri homosexuale în Postul Paştelui, de ce au solicitat să fie escortaţi de cohorte de poliţişti? Homosexualii se victimizează mereu pentru a acoperi atacurile la adresa majorităţii sau a valorilor creştine. Puţini sunt cei ce analizează situaţia din ţările unde această anormalitate este legiferată: homosexualii nu s-au limitat la căsătorii, ci prin acestea, tot prin victimizare, vor prioritate la adopţiile de copii! Atacă doctrina creştină, cer modificarea ei şi vor să oblige preoţii să încalce Sfânta Taină a Cununiei săvârşind acest ritual între persoane de acelaşi sex, în sfintele altare! Din multe alte cauze, multe state cu tradiţie democratică din SUA sau Europa, consideră periculoase, din toate puncte de vedere, şi nu legiferează căsătoriile gay. În România însă, naţionaliştii care reacţionează la aceste insulte sunt catalogaţi tendenţios drept “extremişti” de cei care consideră drept “normală” atitudinea imbecilă şi resemnată de a li se impune orice mizerie. Aceste atacuri făcute de homosexuali nu sunt întâmplătoare: pe fondul înfometării populaţiei numeroşi politicieni şi grupuri de interese vor să transforme România într-un spaţiu destinat turismului sexual, exact ca în lumea a treia. Viitorul este sumbru cât timp statul se transformă de la o zi la alta în cel mai crud inamic al poporului şi al naţiunii. Solicităm autorităţilor să nu mai închidă ochii în faţa acestei propagande pedofile din faţa instituţiilor publice pentru a nu expune cetăţenii unor acte de revoltă care i-ar situa la limita legii”.

Cititi si: EXCLUSIV. Campania anti-umana cu bebelusul “homosexual” a fost folosita deja in acelasi mod in Italia, in 2007. Mitropolia Moldovei si Bucovinei protesteaza oficial. Primarii sunt chemati, de Pasti, sa indeparteze panourile anti-crestine

Emisiunea Nasul de la 10 TV despre propaganda pedofila stradala cu bebelusul “homosexual”. VIDEO INTEGRAL. Invitati: Victor Roncea, Bogdan Mateiciuc, Sorin Spineanu Dobrota si un activist homosexual PSI. FOTO

Ziaristi Online: Corectorii panoului de propaganda homosexuala stradala din Capitala s-au autodenuntat. Pro Vita Bucuresti si Alianta Familiilor din Romania protesteaza oficial. DOC

Emisiunea Nasul de la 10 TV despre propaganda pedofila stradala cu bebelusul “homosexual”. VIDEO INTEGRAL. Invitati: Victor Roncea, Bogdan Mateiciuc, Sorin Spineanu Dobrota si un activist homosexual PSI. FOTO

Nasul Radu Moraru, activistul homosexual PSI, sociologul Sorin Spineanu Dobrota

si directorul executiv de la Alianta Familiilor din Romania, Bogdan Mateiciuc (foto jos)


Detalii: EXCLUSIV. Campania anti-umana cu bebelusul “homosexual” a fost folosita deja in acelasi mod in Italia, in 2007. Mitropolia Moldovei si Bucovinei protesteaza oficial. Primarii sunt chemati, de Pasti, sa indeparteze panourile anti-crestine

PF Daniel, tot singur de Pasti. Presedintele Basescu in Harghita, cu IPS Ioan, premierul Boc la Cluj, cu IPS Bartolomeu. Al treilea an… VIDEO


Presedintele Basescu de Pasti la Miercurea Ciuc cu IPS Ioan
Încarcat de VRTV
Dupa ce si-a inceput cariera de Prea Fericit calcand stramb pe treptele Parintelui Patriarh Teoctist, ulterior daramante, la Sfintele Pasti din 2008, PF Daniel, cu piciorul in atele si dupa doua saptamani de internare la Spitalul Militar, nu prea a (mai) avut noroc de demnitari. La fel si anul trecut, cand presedintele Traian Basescu s-a aflat la manastiri, in Bucovina de sub IPS Teofan iar premierul Emil Boc la Clujul mitropolitului Bartolomeu Anania. Anul acesta, PF Daniel a ramas tot singur acasa. Presedintele si-a aratat solidaritatea fata de romanii din Harghita si Covasna, mergand de Inviere, cu familia, la Catedrala din Miercurea Ciuc, alaturi de IPS Ioan Selejan, iar premierul tot la Cluj, pe langa IPS Bartolomeu. Este deja al treilea an. Practic, o traditie. Hristos a Inviat!

Sfintele Pasti la Manastirea Petru Voda cu Parintele Justin, anul trecut. Hristos a Inviat!

Filmari de la Sfintele Pasti 2009

Hristos a Înviat! Ultima slujbă de Paști și predica Părintelui Patriarh Teoctist despre biruința creștinului: “Creștinii nu mor niciodată! Să fiți fii ai Adevărului!”. AMIN! În veci pomenirea lui! VIDEO din 2007 via RONCEA.RO

Ultima Predica de Pasti a Patriarhului Teoctist:

Sfintele Pasti 2007 la Patriarhie. Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist, la cei 92 de ani ai sai, a sustinut slujba de Inviere si a stat pana la 4 dimineata si dupa, cu credinciosii adunati in numar mare in jurul sau. M-a vazut si pe mine pe la inceputul slujbei de afara si m-a tras alaturi de dansul in pridvor. Am stat toata noaptea in spatele lui, cu cantaretii, ca un soldat, drepti, pe cat s-a putut, la un moment dat tinand strans de un prapur care incepuse sa se zguduie de la vant si intrebandu-ma cand a inceput frigul sa sageteze cum de rezista Patriarhul. Era verde, Batranul. Dupa slujba, m-a invitat sa intru si am mai stat la o vorba. “Da, frate Victor…”, asa imi vorbea blandul Patriarh. A venit si o familie de japonezi, pe care o convertise Patriarhul la dreapta credinta si, normal, au tinut sa se pozeze. Ma uitam amuzat cum Patriarhul, in odajdiile sale de Pasti inconjurat de japonezi ortodocsi parea un fel de samurai al ortodoxiei. Au vrut sa ma pozez si eu cu ei si Patriarhul dar, dintr-o modestie prosteasca, am refuzat. Ce rau imi pare acum ca nu am acea fotografie! Dupa ce au plecat japonezii am ciocnit un ou si am baut putin vin, i-am sarutat dreapta si i-am multumit pentru ca mi-a daruit impartasirea bucuriei Sfintei Invieri a Domnului impreuna cu dansul. Asa a fost ultimul Pasti al Patriarhului Teoctist. Am pastrat lumanarea primita si aprinsa de la Marele Alb.

Roncea.Ro

“Romania in alb si negru” despre Sfintii Inchisorilor cu doamna Valentina Elefteriu-Gafencu la Vox News, ora 10.30. Extras cu doamna Aspazia Otel Petrescu despre Sfintele Pasti, cu Iisus in celula. VIDEO


Doamna Aspazia Otel despre Sfintele Pasti in inchisori
Încarcat de VRTV. –
Puteti viziona Vox News si ONLINE. Inregistrati-va pe https://pbxtv.ro si veti gasi postul Vox News in grila de programe.

Razboiul strambilor. Cum au sustinut Andrei Plesu si Zoe Petre bombardarea sarbilor de Pasti. Protestul graficianului Eugen Mihaescu. Urmeaza: Cristoiu despre “Mutantul Liiceanu” si jurnalistii romani din Belgradul in flacari

(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova