O recomandare stranie a CNA, ca raspuns la o sesizare privind folosire abuziva si ilegala a sintagmei “Tinutul Secuiesc” in programele Radioului national, risca sa puna in discutie credibilitatea si legalitatea Consiliului National al Audiovizualului. Senatorul Iulian Urban, vice-presedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei, a preluat oficial acest caz si cere CNA revizuirea recomandarii aberante solicitand totodata Academiei Romane un punct de vedere oficial asupra incercarii de introducere fortata a unei denumiri ilegale in raport cu statul roman. Prezint mai jos Adresa senatorului roman catre conducerea CNA, care isi permite sa se joace cu legea si sa interpreteze Constitutia Romaniei:
Către Consiliul Naţional al Audiovizualului
În atenţia Domnului Preşedinte Răsvan Popescu
Stimate Domnule Preşedinte,
Am luat cunoştinţă de răspunsul CNA cu nr. 5399/21.04.2010, adresat D-lui Mihai Tociu, pentru sesizarea înregistrată cu nr. 1777/11.02.2010, şi consider că subiectul în discuţie prezintă un interes public deosebit, motiv pentru care vă solicit următoarele precizări:
a) Art. 10 alin. (3) din Legea audiovizualului menţionează că CNA are obligaţia să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor de programe transmise; sintagma “Ţinutul Secuiesc” a fost folosită în emisiunea în discuţie pentru a defini o entitate a cărei existenţă este vehement negată de organizaţiile reprezentative ale etnicilor români; cum consideraţi că a fost respectat dreptul la opinie al acestui segment de populaţie în cadrul emisiunii respective?
b) Art. 27 alin. (4) din Legea audiovizualului interzice publicitatea mascată; punctul de vedere emis de Radio România cu nr. 810/12.03.2010 atrage atenţia asupra faptului că sintagma “Ţinutul Secuiesc” este marcă înregistrată la OSIM; în ce măsură a verificat CNA dacă contextul în care Radio România a utilizat sintagma “Ţinutul Secuiesc” nu se suprapune cu clasele pentru care marca a fost înregistrată, astfel încât să fie evitată reclama mascată pentru această marcă aflată în proprietate privată?
c) în sesizarea sa, dl. Mihai Tociu afirmă că “nu a existat niciodată o entitate administrativă, culturală, etnică sau istorică cu denumirea Ţinutul secuiesc”; răspunsul CNA consideră că dimpotrivă, “Ţinutul Secuiesc” reprezintă o sintagmă tradiţională; doresc să cunosc argumentele pe baza cărora CNA a făcut această afirmaţie.
d) caracteristica de “regional” se poate aplica fiecăreia dintre zonele “Ţinutul Bucovinei, Ţara Oaşului, Ţinutul Bârsei, Ţara Făgăraşului”, deoarece se bazează pe o delimitare geografică clară a acestor regiuni; în contextul în care nu cunosc să existe o delimitare geografică pentru zonele locuite preponderent de maghiari şi ţinând cont de faptul că acestea sunt identificate în uzul public prin termenul de “maghiarime”, doresc să cunosc justificarea pentru afirmaţia că “Ţinutul Secuiesc” reprezintă o “sintagmă regională”.
Doresc să îmi exprim nemulţumirea pentru modul în care Consiliul a deturnat subiectul sesizării, de la o problemă de interes naţional, şi anume forţarea introducerii în discursul mediatic a unei sintagme controversate, către tematici create artificial, respectiv diversitatea culturală, pluralismul politic, protejarea limbilor minorităţilor naţionale, etc – adevărate perdele de fum menite să arunce în derizoriu subiectul grav adus în discuţie.
Neprecizarea oricărei documentări ştiinţifice lipseşte răspunsul CNA de credibilitate şi, în virtutea Legii audiovizualului, Art. 11 alin. (6), prin care membrii Consiliului sunt consideraţi garanţi ai interesului public, vă solicit să repuneţi acest subiect în dezbaterea Consiliului, pentru motivul că încărcătura emoţională deosebită a acestuia impune consultarea celor mai reprezentative personalităţi ştiinţifice, cu privire la originea, propagarea şi consecinţele folosirii sintagmei “Ţinutul Secuiesc”, precum şi solicitarea unui punct de vedere Academiei Române.
Cu deosebită consideraţie,
Senator Iulian Urban
Vice-presedintele Comisiei Juridice din Senatul Romaniei