Vice-presedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, informator al Securitatii si agent al serviciilor ungare. The vice president of the European Parliament has been an informer for Securitate and an agent for the Hungarian Secret Police. DOCUMENTE aici. See DOCUMENTS

September 14th, 2010

Pastorul infidel Laszlo Tokes, figură marcantă a ”revoluţiei române”, a avut şi o importantă carieră de informator al fostei Securităţi. Toţi cei care s-au preocupat de biografia sa eroică au reţinut şi colaborarea sa cu Securitatea, scrie Cotidianul, adaugand ca un documentarist cu ochii în patru ne-a trimis o minuţioasă selecţie de mărturii şi relatări despre trecutul ”acoperit” al lui Laszlo Tokes.

“Pro forma”: S-au identificat si facut publice documentele esentiale care dovedesc ca Laszlo Tokes, la 11 septembrie 1975, lasa judecatii istoriei urmatoarea consemnare olografa: “Constient de faptul ca prin atitudinea si comportarea mea am adus atingere securitatii statului ma angajez ca pe viitor sa fiu un cetatean loial regimului din R.S.R. (…).

“De facto”: Informatorul “Laszlo Kolozsvari“ furnizat informatii in temeiul carora anumite persoane, inclusiv cetateni ai altor state ( Klass Eldering, Ida Eldering, Lajos Gudor, Ioszef Demeter, Laszlo Ferenczi, Sandor Farkas, Ioszef Otvos, Tamas Jenci, Noemi Szebeni, Laszlo Vetesi, Sandor Gede s.a.) au facut obiect al unor masuri de prevenire a activitatilor de natura a prejudicia securitatea statului roman.

(Sursa: “Tinerama”, nr.210, 21-27 decembrie 1994, director Max Banus)

In prima jumatate a anilor`80 Laszlo Tokes a fost integrat “Biroului de Presa pentru Transilvania”, eufemismul folosit pentru o retea subversiva creata serviciile speciale (spionaj si diplomatic) ale Budapestei pe teritoriul Romaniei Dupa descoperirea retelei, ceilalti membri au acceptat sa se stabileasca in strainatate -Ungaria si Elvetia (Anexa nr._).

LASZLO TOKES – TRADATOR AL ROMANIEI SI AGENT DE SPIONAJ AL UNEI PUTERI STRAINE

Mutat disciplinar la Timisoara, Laszlo Tokes nu si-a respectat angajamentul de a se abtine de la activitati contra securitatii statului roman.

O marturie edificatoare a unei enoriase, demonstreaza continuarea legaturilor clandestine, realizate prin metode specifice spionajului :

“L-am cunoscut pe László Tokés cind a fost repartizat la Timisoara. La vremea aceea preot paroh era Leo Peuker iar László Tokés a fost preot ajutator. In momentul repartizarii lui Tokés aici nu stiam nimic despre faptul ca el avea probleme cu autoritatile. Eram membra in presbiteriul bisericii. (…) Cand Tokés avea ceva de transmis in strainatate, apela la sotul meu sa faca microfilme. In 1990 am aflat ca insasi fiica mea ducea microfilmele la Arad, la bunica fostei soacre, de unde altcineva (nu stiu cine) aranja sa ajunga mai departe.” (Ildiko Sepssy, Colectia de Documente Marius Mioc)

Ofiterul coordonator al actiunii de contraspionaj in cazul lui Laszlo Tokes precizeaza:

“Fara a gresi am spus-o in 8 martie 1990 si pot afirma si azi ca Tokés László nu a fost impotriva lui Ceausescu, ci impotriva Romaniei. Cultivat si inteligent, ambitios, extremist, T.L. a confirmat prin atitudinea sa postdecembrista ca masurile informativ operative luate impotriva sa au fost indreptatite, legale. Cazul sau, tipic de tradare, a fost, zic eu, lucrat cu profesionalism. Nefinalizarea lui prin arestare in momentul in care aveam dovezile tradarii chitanta olografa pentru 20. 000 lei (atentie! in ’89 octombrie) si doua pagini cu informatii, toate gasite la iesirea din tara la doi cetateni maghiari, cadre ale serviciilor de specialitate din tara vecina, s-a datorat lui N. Ceausescu care nu a aprobat masura propusa de noi, avind in vedere situatia politica, internationala din momentul respectiv”. (Radu Tinu , in 1989 loctiitor al sefului Securitatii JudetuluiTimis – “Timisoara, no comment!”, Editura Paco, Bucuresti, pag. 19 )

Solicitat de Comisia Senatului Romaniei pentru evenimentele din decembrie 1989 sa refere asupra rolului lui Tokes Laslzo , fostul sef al Departamentului Securitatii Statului a raspuns :

“Acest cetatean roman nu actiona in interesul Romaniei, care era patria lui prin nastere, ci in interesul unei puteri straine. Culegea informatii de orice natura care le transmitea in afara. Ceea ce are o denumire pentru un strain, spionaj, pentru un roman este tradare de tara. Au fost dovezi, un dosar intreg. Cind i-am prezentat presedintelui Romaniei cazul, a reflectat, cum nu facea in alte cazuri, a cerut explicatii, i-am dat, si mi-a spus: Nu este oportun pentru tara, nu trebuie facut. Noi propuneam sa fie chemat sa raspunda in fata legii pentru faptele lui. Si acum consider ca era o propunere corecta sa fie anchetat. A mai spus ca, totusi, sa fie tinut sub control, si asa s-a si facut pina in data de 15-16 decembrie 1989”. (Iulian Vlad , in 1989 ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, sef al Departamentului Securitatii Statului , din depozitia din fata Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989” Apud Serban Sandulescu – “Decembrie ’89. Lovitura de stat a confiscat revolutia romana”, Editura Omega Press, Bucuresti, pag. 161)

Rolul lui Tokes, de agent provocator al unui eveniment pretext a fost mentionat de Nicolae Ceasusescu :

“La Timisoara au avut loc aseara unele evenimente care s-au reluat astazi la prinz. Pretextul l-a format asa zisul preot reformat, care a fost sanctionat pe linia lor, l-au mutat din Timisoara in alt judet si trebuia sa plece din casa pe care o ocupa. N-a vrut sa elibereze casa. Episcopul s-a adresat tribunalului, care a hotarit sa-l evacueze. Lucrurile s-au taraganat mult. Ieri s-au dus sa puna in aplicare hotarirea tribunalului. El si-a organizat un grup. Aici este amestecul cercurilor din afara, a cercurilor straine de spionaj: incepind cu Budapesta, pentru ca el a dat si un interviu“. ( Nicolae Ceausescu – in sedinta Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 17 decembrie 1989}

O evaluare ulterioara a cazului sau, intareste spusele lui Ceausescu:

“Confectionarea unui caz Tokés a avut un rol important in viitoarea derulare a evenimentelor. Ceea ce ne obliga sa ne punem o intrebare al carui raspuns ar putea lamuri multe din resorturile inca ascunse ale lui decembrie 1989: cine anume sint acei care au facut ca o afacere particulara a bisericii reformate din Romania sa devina un caz politic? Pentru ca numele acestora – ramase (pina cind?) in anonimat – ar merita poate mai mult decit locatarul de pe strada Timotei Cipariu nr. 1 din Timisoara, un loc in analele evenimentelor. Ei au dovedit, oricum am privi lucrurile, un profesionalism remarcabil, atestat de reusita operatiunii!” (General de divizie Ion Pitulescu , (in coordonarea) – “Sase zile care au zguduit Romania. Ministerul de Interne in decembrie 1989”, Bucuresti 1995, pag. 68)

Alte relatari:

“Tokés era un pastor incomod (…) Inca din primele zile ale lunii decembrie i se adusese la cunostiinta ca urma sa fie mutat intr-o comuna indepartata. Dar insusi faptul de a fi fost informat era cu totul neobisnuit, caci regimul n-avea obiceiul sa-si anunte planurile de represiune in prealabil, secretul fiind pastrat cu strictete”. (Antonina Rados – “Complotul Securitatii. Revolutia tradata din Romania”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1999 (traducere dupa originalul aparut in Germania in 1990), capitolul “Cine l-a avertizat pe Tokés?”, pag. 39-40)

“In ceea ce priveste cazul Tokés, nu vrem sa emitem concluzii pripite. Dar unei parti a presei romane i s-a parut cel putin ciudata brusca lui supusenie dovedita dupa declansarea evenimentelor de la Timisoara. El a acceptat fara probleme mutarea in judetul Salaj. Sa fi fost vorba de o utila iesire din joc dupa indeplinirea misiunii?“ (Aurel Perva, Carol Roman – “Misterele revolutiei romane”, Casa de editare Rascruci de Milenii SRL (anul nu este indicat), pag. 14)

“Cu o luna mai tirziu – si totul conduce la concluzia ca ar fi vorba de ramura conspirativa – autoritatile ecleziastice, prin vocea episcopului reformat László Papp, decid mutarea disciplinara a pastorului Tokés in satul Mineu. (…) Amanunt interesant: in Romania s-a aflat totdeauna despre cineva ca a fost arestat, niciodata ca va fi arestat. (…) Militia ar fi trebuit sa puna in practica executarea sentintei, dar Securitatea vegheaza de la distanta si lanseaza zvonul – la inceputul lunii decembrie – ca pastorul va fi arestat intre 15 si 17 ale aceleasi luni”. (Radu Portocala – “Romania. Autopsia unei lovituri de stat”, Editura Agora Timisoreana in colaborare cu Editura Continent, 1991 (traducere dupa originalul aparut in Franta in 1990), pag. 31-32)

Filip Teodorescu – “Un risc asumat”, Editura “Viitorul Romanesc”, Bucuresti 1992, pag. 45-47: “Pentru Securitatea judetului Timis, mutarea lui László Tokés la parohia din Timisoara, in urma cu doi ani, a insemnat pierderea linistii obisnuite, ofiterii fiind obligati sa consacre mult timp pentru urmarirea activitatii acestuia (…) Afirm cu toata convingerea ca existau suficiente probe penale pentru a propune procuraturii si justitiei punerea pe rol a cazului. Am sustinut si eu aceste propuneri atunci cind am luat cunostiinta de ele, considerind ca aceasta era calea corecta si legala de solutionare. Din pacate, ca si in alte situatii despre care am amintit deja, Nicolae Ceausescu nu a fost de acord pentru a nu aduce prejudicii noi in relatiile cu Ungaria. (…) Este locul sa precizez ca Securitatea romana nu numai ca nu a fost inspiratoarea masurilor administrative, inclusiv a procesului de evacuare din locuinta parohiala intentat de superiorul lui László Tokés pe linie de cult, dar a apreciat ca total inoportuna o asemenea masura. Dar cum hotaririle cuplului prezidential erau inatacabile in conceptia cvasitotalitatii colaboratorilor sai s-a procedat la aplicarea celei mai neinspirate masuri. Inclin sa cred ca daca in actiunea de punere in executare a hotaririi judecatoresti de evacuare nu s-ar fi implicat seful Departamentului Cultelor, primul adjunct al secretarului cu probleme organizatorice din C.C. al P.C.R., primul secretar al judetului, primarul Timisoarei si altii, nu s-ar fi stirnit atita vilva in jurul unei persoane aproape necunoscuta la acea data marii majoritati a timisorenilor”.

Sergiu Nicolaescu – “Cartea revolutiei romane. Decembrie 89”, Editura Ion Cristoiu, Bucuresti 1999, pag. 51-51: “In legatura cu pastorul László Tokés, organele de securitate ale judetului pretind ca detineau suficiente probe pentru a propune Procuraturii si Justitiei punerea pe rol a cazului. Raportate la Bucuresti lui Nicolae Ceausescu chiar de Iulian Vlad, dictatorul a dispus neaplicarea masurilor propuse pentru a evita inrautatirea si mai mult a relatiilor cu Ungaria. Ca atare, impotriva pastorului au fost luate masuri administrative pe linie de cult. Daca la aplicarea hotaririi nu se amestecau organele puterii locale si de cult nu s-ar fi facut atita vilva in jurul unei persoane necunoscute la acea data de majoritatea timisorenilor”.

Sergiu Nicolaescu – “Revolutia. Inceputul adevarului”, Editura Topaz, Bucuresti 1995, pag. 34: “Varianta D.S.S.-ista ca pastorul ar fi fost agent al unui serviciu secret maghiar poate fi luata in considerare, dar cu rezerve. “Dovezile” aduse de fosta securitate nu sint pe deplin satisfacatoare. Serviciul Roman de Informatii nu a adus nici un element in plus”.