Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu si purtatorul de cuvant al presedintelui, Valeriu Turcan, explica problemele de derapaj ale presei cuprinse in Strategia Nationala de Securitate a Romaniei printr-un exemplu invocat si de mine astazi in expunerea de la OTV legata de tupeul si ticalosia lui Cristian Tudor Popescu. Prezint mai jos opiniile pertinente ale celor doi si cea a lui Iulian Fota, extrase din ziarul Gandul:

Exemplul nr. 1: un jurnalist care afaceri cu echipamente de telecomunicaţii

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu consideră justificată introducerea campaniilor de presă drept factor care vulnerabilizează siguranţa naţională şi dă exemple. “Să zicem că un jurnalist, nu contează de la ce ziar, are o afacere cu echipamente de telecomunicatii speciale şi scrie articole sau editoriale în avantajul afacerii sale. Aici nu e doar un conflict de interese, pentru că, dacă influenţează prin campania pe care o duce o decizie de achiziţionare care ţine de siguranţa naţională, şi decizia va fi proastă. Atunci avem un risc. Sunt cazuri de campanii de presă care pot fi un risc pentru siguranţa naţională, nu e vorba despre toate campaniile de presă în general”, a declarat Lăzăroiu, pentru Gândul. Deşi nu i-a pronunţat numele, el a făcut aluzie lui Bogdan Chirieac, a cărui firmă a făcut afaceri de milioane de euro cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) (si nu numai – nota mea).

Exemplul nr. 2: un patron de presă care vrea să-şi pună oameni la Resurse Minerale

Pentru consilierul prezidenţial, un exemplu la presiune exercitată de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică în relaţia cu instituţiile statului ar fi următorul: “Un patron de presă care critică guvernul sau unii miniştri pentru că vrea să îi intimideze ca să-şi plaseze oamenii lui la conducerea unor agenţii care se ocupă de resurse minerale sau alte resurse strategice pentru că vrea sa aibă monopol economic asupra lor“. Presa a relatat despre interesele în domeniu ale lui Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu, chiar dacă oficialul de la Cotroceni a refuzat să-i nominalizeze pe cei doi.

O situaţie de denigrare a instituţiilor statului ar fi, în opinia lui Lăzăroiu, aceasta: “O campanie de presă mincinoasă care să pună în evidenţă nivelul «slab» de dotare al forţelor militare. Daca dai informaţii false negative, e denigrare”.

El afirmă că este rolul justitiţiei să stabilească dacă o campanie de presă a fost făcută interesat, la comandă, în scopul de a influenţa o instituţie.

Turcan: Nu discutăm despre presă, ci despre derapajele ei

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale Valeriu Turcan a susţinut că strategia de apărare aprobată de CSAT nu se referă la presă în general, ci la campaniile de presă comandate. “Acest fenomen este un derapaj de la ceea ce înseamnă un comportament normal, în limite jurnalistice corecte. Noi nu am discutat despre presă, noi am discutat despre un derapaj, iar rolul de corectare a acestor derapaje despre care vorbeşte documentul revine tot presei, nu presupune măsuri sau acţiuni pe care să le ia statul român în relaţia cu presa. Nu e o încercare de a interveni în mecanismul de autoreglementare a presei”, a declarat Turcan la Realitatea TV. Rugat să dea exemple de derapaje ale presei care pun în pericol siguranţa naţională, purtătorul de cuvânt al Cotroceni a vorbit despre celebra discuţie dintre doi ziarişti şi şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI): “În 2009, a fost un caz extrem de mediatizat în care doi aşa-zis jurnalişti erau implicaţi în acţiuni ce lesne puteau fi interpretate ca încercări de şantaj. Situaţia respectivă, în care erau implicaţi domnii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac a fost un derapaj.”

Consilierul prezidenţial pe probleme de apărare Iulian Fota a vorbit însă despre necesitatea unui cod de conduită al jurnaliştilor. “Mi se pare inadmisibil ca aproape în fiecare zi să văd minciuni grave aruncate pe piaţă fără nicio responsabilitate şi tendinţe de manipulare. Eu am pledat pentru un cod de conduită a presei. (…) Trebuie să prezentăm fapte şi nu opinii, să se facă o diferenţă între ele. În România, dăm faptele la o parte şi punem opinia pe post de faptă”, a declarat Fota la Realitatea FM.

• Share
• Tweet
• Pin
• Email