Victor Roncea Blog

Potrivit ei, o puternică instituţie prezidenţială cu mandat direct al poporului ar putea conduce la apariţia unor tensiuni inevitabile între ramurile puterii din RM, ceea ce ar retrograda ţara din punct de vedere constituţional la mijlocul anilor nouăzeci. În opinia ei, o soluţie plauzibilă ar fi acceptarea cerinţelor opoziţiei de a alege un şef de stat „apolitic”, urmând să se recurgă imediat la reforma constituţională în sensul transferului centrului politic de greutate spre prim-ministru, preluându-se, astfel, modelul german. În opinia ei, o puternică instituţie prezidenţială ar fi contraproductivă pentru tânăra democraţie moldovenească, existând pericolul unei „alunecări pe pista autoritară”, aşa cum s-a dovedit a fi guvernarea 2001-2009. Însă, a specificat ea, decizia finală aparţine clasei politice din RM şi, deci, întreaga responsabilitate aceasta urmează să şi-o asume în mod conştient. Germania, la rândul ei, va accepta orice decizie suverană în acest sens, însă rămâne disponibilă să ofere asistenţa necesară autorităţilor noastre, inclusiv în elaborarea proiectelor de modificare a constituţiei.

În ceea ce priveşte subiectul nistrean, P[atricia] Fior m-a informat despre recenta ei vizită la Moscova, unde a purtat discuţii cu şeful celui de-al doilea departament CSI al MAE-ului ras, Viktor Sorokin.

Potrivit ei, Rusia pare a fi decisă se purceadă la evacuarea definitivă a muniţiilor sale stocate în regiunea transnistreană a ţării noastre, specificând că vizita la Cobasna a tandemului Gruşko-Harcenko a avut tocmai scopul evaluării mecanismelor necesare în acest sens. Totodată, Sorokin ar fi informat-o pe interlocutoare inclusiv despre discuţiile tensionate purtate de ambii oficiali cu Smirnov, care a determinat (potrivit oficialului rus) Moscova să examineze la modul serios evacuarea definitivă a muniţiilor şi aparenta distanţare de liderul separatist. În opinia diplomatei germane, o astfel de turnură în poziţia MAE-ului rus este una surprinzătoare, care ar atesta dinamica pozitivă a atitudinii FR referitor la dosarul transnistrean. Totodată, Berlin-ul este departe de a-şi crea iluzii suplimentare în acest sens, fiind aşteptate din partea Moscovei (şi a Kiev-ului) paşi concreţi în realizarea obiectivului de deblocare a dialogului politic. Un alt element pozitiv pe care l-a dedus interlocutoarea din discuţiile purtate la Moscova ar fi că din arsenalul argumentativ al FR a dispărut referinţa la „lipsa unui guvern stabil în Moldova” şi, implicit, lipsa unui partener serios de dialog la Chişinău. Acest lucru vine să demonstreze, potrivit amb. Fior, acceptul Moscovei a noii guvernări de la Chişinău şi determinarea demarării unui dialog cu noua coaliţie de la Chişinău. Prin urmare, a conchis ea, există premise optimiste în sensul impulsionării activităţii pe dimensiunea transnistreană. Din discuţiile ei cu Sorokin, s-a desprins faptul că Moscova deocamdată nu a identificat un potenţial contracandidat lui Smirnov, pe care ar putea miza în competiţia prezidenţială de la finele anului curent din regiunea nistreană. În context, ea nu exclude că FR ar putea recurge la invocarea necesităţii aşteptării rezultatelor scrutinului prezidenţial din Transnistria pentru a tergiversa reluarea cadrului formal al negocierilor în formatul 5+2. Totodată, Sorokin s-ar fi exprimat în favoarea unei reuniuni 1+1, care ar putea „urni carul din loc” şi în urma căreia ar putea fi dată publicităţii o declaraţie comună, prin care părţile şi-ar fi exprimat disponibilitatea reluării dialogului direct, angajându-se să identifice o soluţie acceptabilă în acest sens.

Potrivit P[atriciei] Fior, este puţin probabilă o reuniune 1+1 cu emiterea unei declaraţii comune (cel puţin deocamdată), dar ideea în sine este una plauzibilă. Astfel, ea consideră că atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul ar putea emite separat declaraţii de acest gen, care ar constitui o piatră solidă de temelie pentru relansarea negocierilor. În acest sens, P[atricia] Fior a declarat disponibilitatea MAE-ului german de a acorda întreaga asistenţă necesară RM în elaborarea proiectului unei astfel de declaraţii. Totodată, ea a opinat că drept un gest de bunăvoinţă din partea Chişinăului ar fi o eventuală distanţare (sau moratoriu) de la Legea privind prevederile de bază ale statului special al regiunii transnistrene, adoptată în 2005, care, potrivit diplomatei germane, a fost votată unanim de fracţiunile politice din legislativul de atunci, dar care suferă de un handicap serios – nu a fost discutată cu reprezentanţii regiunii separatiste şi, deci, nu va fi luată principial drept bază de discuţie de către transnistreni. Astfel, a opinat ea, deşi este o lege foarte bună, handicapul legitimităţii ei pentru ambele maluri ale Nistrului o lasă fără careva perspective serioase în redacţia ei actuală. Prin urmare, a continuat ea, o eventuală distanţare de la legea respectivă ar veni să demonstreze atât Rusiei, cât şi UE şi SUA seriozitatea intenţiilor autorităţilor noastre de a recurge în modul cel mai pragmatic la negocierile privind principiile de bază ale statului regiunii în cadrul RM reîntregite. În aceeaşi ordine de idei, Germania va căuta să influenţeze Moscova în sensul determinării Tiraspolului de a nu mai face referinţă la rezultatele aşa-numitului „referendum” din 2006, fapt care va facilita în mod inevitabil reluarea procesului de negocieri politice. Oricum, a continuat ea, subiectul respectiv va căuta să-l discute în cadrul vizitei la Chişinău, preconizat pentru 28 februarie curent.

În altă ordine de idei, P[atricia] Fior a menţionat că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chişinăului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoaşterea slabă de către politicienii noştri a noţiunii menţionate, care, de altfel, şi-a demonstrat fiabilitatea în multe state europene, în special în Germania. Potrivit ei, este puţin probabil să se identifice o soluţie a ghemului transnistrean în condiţiile continuării insistenţei RM pe principiul statului unitar – transnistrenii nu vor recurge la cedări într-un astfel de scenariu. Prin urmare, a adăugat ea, este imperativ necesar ca RM să „se debaraseze de fobia federalismului” şi să purceadă la examinarea posibilelor versiuni ale construcţiei federale a Moldovei reîntregite, Germania oferindu-se să ne asiste în identificarea şi, principalul, garantarea funcţionalităţii versiunii finale. În context, ea a sugerat că, bunăoară, Berlinul ar putea iniţia organizarea unei vizite de documentare pentru experţi în dreptul constituţional de pe ambele mălini ale Nistrului (în eventualitatea că aceştia vor face ulterior parte din posibilul grup comun de lucru pentru elaborarea noii constituţii). Totodată, ea a rugat ca partea moldovenească să propună o listă a eventualilor participanţi la această vizită de studiu.

În ceea ce priveşte perspectivele constituirii cadrului de dialog Ashton-Lavrov pe dimensiunea politicii externe şi de securitate (Memorandumul de la Meseberg), P[atricia] Fior, [a] precizat că Berlinul continuă să insiste asupra iniţierii formatului respectiv. Astfel, deja în cadrul reuniunii Ashton-Lavrov din 24 februarie curent de la Bruxelles, subiectul transnistrean va fi printre elementele-cheie ale discuţiilor. Potrivit ei, în urma eforturilor RFG pe terenul intern al UE, Ashton „ar fi înţeles miza soluţionării conflictului transnistrean” din perspectiva reluării dialogului pragmatic cu Federaţia Rusă. În context, oficiala germană a menţionat că, pentru determinarea finală a lui Catherine Ashton, este foarte important mesajul pe care oficialităţile de la Chişinău urmează să-l transmită şefei diplomaţiei europene în cadrul apropiatei ei vizite în RM. Prin urmare, a specificat interlocutoarea, „încercaţi să obţineţi maximul posibil din vizita ei la Chişinău”. Referindu-se la posibilitatea formulării unui non-paper (pe dimensiunea transnistreană) de răspuns la scrisoarea din iulie trecut a lui Lavrov către Ashton, oficiala germană s-a declarat sceptică, afirmând că, deocamdată, este prematur pentru o astfel de abordare. Totodată, ea a recunoscut faptul că elementele inserate în non-paperul propus de Lavrov sunt total inacceptabile pentru UE. În circumstanţele existente, a opinat interlocutoarea, este mai important să iniţiem dialogul în contextul Meseberg, decât „să începem să iritam ursul” din start. Singurul efect pe care l-ar putea avea un astfel de non-paper din partea UE la ora actuală ar fi distanţarea Rusiei de cadrul dialogului propus de Germania la Meseberg.

În cadrul discuţiei purtate cu P[atricia] Fior, am sugerat constituirea unui format de consultări bilaterale moldo-germane în problematica transnistreană, astfel fiind posibilă o coordonare mai bună a eforturilor comune, precum şi elaborarea unor strategii concertate de acţiune în raport cu unii actori ai formatului existent de negocieri. Totodată, mi-am arătat surprinderea că, din moment ce RM a devenit una dintre priorităţile politicii externe a Germaniei, între statele noastre lipseşte mecanismul consultărilor politice bilaterale, nefiind semnat nici un protocol dintre ambele ministere ale afacerilor externe în acest sens. Mai mult decât atât, iniţierea consultărilor politice bilaterale ar permite punerea în discuţie atât a subiectelor legate de procesul de integrare europeană a RM, cât şi o paletă largă a problematicii de dezvoltare durabilă a ţării noastre, inclusiv dialogul pe dimensiunea transnistreană. Interlocutoarea s-a arătat interesată de ideea respectivă, afirmând că va discuta neapărat cu conducerea MAE-ului federal, unde ea este sigură că va beneficia de susţinere, urmând ca subiectul respectiv să fie abordat şi în cadrul vizitei ei la Chişinău.