“Eu nu cred că revoltele din acest ianuarie agitat sunt revolte anti-sistem, cum începe să circule un fel de cuvânt de ordine. Sunt revolte evident împotriva Puterii, considerată vinovată de diverse rele, între care pe primul loc se află scăderea nivelului de trai. Din acest punct de vedere ne inscriem in normalitate. (…)
Personal, sunt foarte de acord şi cu demisia lui Traian Băsescu, şi cu alegerile anticipate. Am tot spus-o de un an şi jumătate, şi doar reaua-credinţă poate împiedica pe cineva să recunoască asta: Traian Băsescu şi-a epuizat, în primii trei-patru ani ai primului său mandat, capitalul de încredere şi popularitate, iar al doilea mandat l-a surprins fără idei şi proiecte noi, depăşit de situaţie din punct de vedere politic. Am spus-o şi o repet: Băsescu este un om al trecutului. Nu el e problema României de azi”
Mircea Cartarescu in Evenimentul Zilei.
“Epoca Băsescu mi se pare terminată, cu bunele şi relele ei. Ca şi Emil Constantinescu, actualul preşedinte e azi un prizonier neputincios al sistemului politic românesc, corupt şi nenorocit.”
Mircea Cartarescu in Observatorul cultural via Adevarul
Imi pare rau ca ti-ai schimbat asa…repede parerea. Bine, sa plece Basescu, dar pe cine pui in loc ? P-astia care nu dau doi bani pe tine si ce scrii tu ?
“Repede-repede”: mi-au trebuit opt ani. Atunci il lasam pe Basescu pe viata? Daca aveti si intrebari putin mai inteligente o sa incerc sa va raspund.
Nu consider aceasta parere sincera din partea lui Cartarescu.Nu sunt si nici nu am fost niciodata o sustinatoare a lui Basescu dar subscriu la parerea artistului Madalin Voicu care spunea ca “suntem o natie de mincinosi si de tradatori”.Ca urmare,in aceasta natie se inscrie si acest autor (altmiteri de prestigiu), care s-a “murdarit” cu Basescu.Asa ca …pa … la toti care il mai cred.
Am avut o mare surpriză “prinzându-l” la B1, alături de morar, pe Cărtărescu. Săracu’ era afectat de sintagma cu limbricii în grupul cărora era inclus şi el; cred că avea dreptate!
Zicerea cu “cei cinci limbrici” este rudiment de intelectualitate; aş fi de acord cu calificarea în acest mod obscen a numiţilor Patapievici, Pleşu şi Liiceanu dar un Manolescu sau Cărtărescu nu sunt din aceeaşi categorie. Personal nu mi-a plăcut de ce domnului Cărtărescu “îi plac doamnele” şi nici de ce l-a acceptat atât de fără discernământ pe jigodia numita Javra Ordinară, chiar dacă acceptă că individul nu prea merită atenţie.
Cineva este impacientat că nu am avea ce să punem în loc. În fond şi eu cred că aşa ceva nu am găsi; dar după părerea mea ar fi “super”.
Cât despre zicere, înclin să cred că “tribunul tembel” a fost mai inspirat creând sintagma-acronim “(j)AvraPataPleLikeanu”, acel Avramescu fiind predestinat să fie javră, cum a fost calificat mai târziu şeful său.
Singur calificându-se doar profesor, şi numai “accidental”, scriitor, nu i-ar strica să rămână intelectual, cel mult critic, dar în niciun caz partizan politic; şi încă al cui!
Problema unui referendum adevarat, in cunostinta de cauza, asupra formei de guvernare a Romaniei, este din ce in ce mai stringenta…
Experimentele cu jucatori deveniti peste noapte arbitrii sunt si vor fi jalnice!
La ora actuala, in afra de cafteala dintre presedinte si primul ministru, fiecare excedand fisa postului, a devenit din neproductiva chiar ridicola!
Republica prezidentiala? E clar ca nu suntem pregatiti si nu avem nici macar personalitati pe masura (incepand de la intelectuali charismatici si neprihaniti si terminand cu “zbiri” gen Putin).
Republica parlamentara? Parlamentul este o turma de nefericiti, incorporati in structuri de partid tixite de securisti fripturisti si arivisti, “pendulangii” de conjunctura, monstii tembeli sau agramati numiti pompos parlamentari! De ce? Pentru ca un parlament adevarat, pana la emanciparea masei electorale, nu poate fi ales decat pe colegii…
Monarhie constitutionala? Da! Cu o mentiune! Pana la stabilirea “fisei postului” trebuie o perioada de incercare. Fiind o tara profund religioasa (trebuie s-o admitem) ideea de republica este contra naturii… Seful statului trebuie sa fie “unsul lui Dumnezeu”, nu?!? Pai cum sa fie “unsul lui Dumnezeu” un personaj conjuctural?!? O tara care pistoneaza bani prin buget spre obiective religioase (vezi Cat. Man. Neamului) n-are cum sa fie republica, care prin definitie e laica… Ma rog, cu exceptia unor tari fundamentaliste precum Iranul…